Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)
1971-04-01 / nr. 3094
1 i Anul XXVII nr. 13094 joi 1 aprilie 1971 4 pagini 30 bani V ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PENTRU INSAMINTAREA LA TIMP A CULTURILOR DIN PRIMA EPOCĂ FIECARE ORA BUNA DE LUCRU SA FIE FOLOSITA DIN PLIN! Macul, lucerna, trifoiul, ovăzul, orzoaica, borceagul, mazărea și alte cîteva culturi care prefațează campania de primăvară, însămînțîndu-se în prima epocă, vor ocupa anul acesta în județul nostru circa 15 mii ha. Atît în fermele de stat cît și în cooperativele agricole însămînțările au demarat bine. Urmărind evoluția terenului și a timpului, lucrătorii din agricultură asemănat pînă ieri 30 la sută din suprafețele destinate turii orzoaicei, precum și cuaproape jumătate din cele destinate plantelor medicinale. Specialiștii , conducerile cooperativelor agricole și ale fermelor de stat, organizațiile de partid din unitățile agricole, urmăresc, în aceste zile, în special îndeplinirea planului la semănatul borceagului, a mazării, lucernei și inului pentru ulei. O deosebită atenție se acordă însămînțării plantelor de nutreț a căror semințe, pentru a germina, au nevoie de mai multă apă. Pe această linie se înscriu preocupările de la cooperativa agricolă din Mîhdrești — Vlădeni, unde pînă ieri s-au însămînțat 90 ha cu trifoi. De asemenea, la cooperativele agricole din Săveni și Socrujeni s-au însămînțat cite 20 și respectiv 10 ha de lucerna. La ferma de semințe a cooperativei agricole din Arborea, în ultimele zile, a fost pregătit terenul pentru însămînțarea a 80 ha, cu lucerna lată cîteva fapte care reflectă interesul ce se acordă unor astfel de culturi. Numeroase cooperative agricole, cum sînt cele din Dorohoi, Zlătunoaia, Lunca, Știubieni etc., au trecut la însămînțatul mazării. Cea mai mare suprafață cu această cultură a fost însămînțată la Roma, pe 40 ha. O pondere însemnată în cadrul însămînțărilor efectuate o are cultura macului. La Viișoara, cooperativa agricolă care a început prima însămînțările, în macul a fost semănat pe județ, 128 ha., suprafață care coincide cu cea prevăzută în planul de producție, însămînțările evoluează intr-un ritm mulțumitor în cooperative agricole ca cele din Durnești, lanca, Păun, Tătărășeni, Mi Santa Mare, Răuseni. Aceasta dovedește răspunderea cu care cadrele tehnice și de conducere abordează problemele actualei campanii. In mod firesc, deocamdată în toate unitățile agricole din județ se lucrează pe porțiuni zvîntate, terenul fiind încă umed, pe mari suprafețe. Dat fiind că reușita însămînțărilor este garantată și momentul cînd acestea se fac, se impune ca și pe mai departe— atîta vreme cît timpul și solul nu permit altfel — să se lucreze pe toate porțiunile accesibile. Acest lucru este necesar deoarece, la unele culturi, realizările obținute — așa după cum se oglindesc ele în situația raportată Direcției generale pentru agricultură la data de 31 martie — sunt încă modeste. De pildă, față de plan, la mazăre s-a realizat, în cooperativele agricole, abia 12 la sută; de asemenea, realizările la însămînțarea lucernei — de 9 la sută, a trifoiului — de 17 la sută, cît și a altor culturi din prima urgență sînt mici. Suprafața totală însămînțată de cooperativele, agricole și fermele de stat, însumau — pînă ieri — ceva mai mult de 2 G00 ha. Este adevărat, ne aflăm la început, trebuie să privim cu toată tatea folosirea deplină seriozia timpului și a mijloacelor de lucru, deoarece în față se află o întreagă campanie, în care vor trebui însămînțate în unitățile agricole de stat și cooperatiste, în loturile aflate în folosință personală peste 200.000 ha culturi de primăvară. ÎN ACTIVITATEA CONSILIILOR INTERCOOPERATISTE SA PRIMEZE REZULTATELE CONCRETE, NU „MOTIVĂRILE“! Prin prisma sarcinilor ce revin consiliilor intercooperatiste, organisme colective de lucru, de cooperare și specializare, am întreprins recent o nouă anchetă, în continuarea celor de pînă acum, pentru a vedea ce și-au stabilit pe agenda de lucru, dacă membrii consiliilor precum și alți factori din cooperativele componente întreprind acțiuni în vederea îndeplinirii atribuțiilor pentru care au fost create. de Ing. Aurel Țugui, președinteconsiliului intercooperatist Dorohoi: „De la constituirea acestui organism nou n-au trecut decît trei luni, și pot să afirm că își justifică pe deplin scopul pentru care a fost creat. Consultindu-ne cu președinții cooperativelor agricole și cu specialiștii, am pus bazele zonării culturilor, înființînd ferme pentru producerea semințelor la Dorohoi și Brăești, amplasind aceleași culturi pe terenuri limitrofe pentru a asigura extinderea lucrărilor mecanizate. In legumicultura, cooperativele agricole din Dorohoi, Șendriceni, Broscăuți și Saucenița au luat măsuri de pregătire a răsadurilor, iar prin asociere vor înființa în curînd un magazin, în Dorohoi, pentru desfacerea legumelor ce se vor realiza. La Dorohoi, de exemplu, s-au cultivat legume pe 10 000 m.p. solarii, urmînd ca din luna aprilie, prin acest magazin, să înceapă valorificarea trufandalelor. Prin acțiuni coordonate în cadrul consiliului intercooperatist, executăm lucrările de îmbunătățire a pășunilor naturale. Cooperativele agricole din Dorohoi și Șendriceni vor executa, începînd cu anul acesta, lucrări de îmbunătățiri funciare (combaterea eroziunii solului prin plantări de arborete pe ravene, gărdulețe etc.) de supraînsămînțare, fertilizare, irigații și pășunat rațional. Zilele acestea se vor începe asemenea lucrări pe 140 ha pășune la locul numit Răileni —Criva II. Avem prevederi de orientare a cooperativelor agricole privind creșterea animalelor, care încă din anul acesta vor prinde viață. Gheorghe Sănduleac, președintele consiliului intercooperatist Lișna : „Ne-am întîlnit de patru ori și de fiecare dată am hotărît asupra unor posibilități de coordonare a muncii. Cînd s-a discutat amplasarea culturilor, tinînd seama de condițiile concrete, prin înțelegere, am făcut unele modificări în planurile de producție. Cooperativa agricolă din Mlenăuți a făcut schimb de culturi cu cea din Vatra—Hudești, cedînd 20 ha sfeclă de zahăr pentru 60 ha floarea - soarelui. Acesta este numai un exemplu, pentru că sînt și alte aspecte de cooperare dintre cooperativa agricolă Oroftiana cu cea din Suharău, privind asigurarea fondului central al statului cu produse agricole. Intrucît cooperativa agricolă din Vatra—Hudești are posibilități mai mari, va livra la fondul central 350 kg lină și 100 hi lapte de oaie în contul cooperativei agricole din Oroftiana, care va preda în loc 4,5 tone carne de bovine. Va da rezultate bune colaborarea pentru semiindustrializarea legumelor și fructelor prin centrul pe care urmează să-l înființăm la Mlenăuți. O parte din utilaje le avem, există și o construcție, urmînd să ne preocupăm în continuare de asigurarea celor necesare. De asemenea, cooperativa agricolă Lișna, în afară de cele 100.000 cărămizi ce le va confecționa pentru construcțiile proprii, va asigura cantitățile necesare și pentru celelalte cooperative agricole“. Investigația pe care am continuat-o la alte consilii intercooperatiste ne-a dat prilejul să constatăm că în unele locuri nu s-a făcut de la constituirea lor decît programe cu prevederi interesante- iată doar cîteva exemple în programul de lucru al consiliului intercooperatist Hlipi- I. GAVRIL (Continuare în pagina a III-a) S.M.A. Frumușica. O mașină de semănat S.P.C. — 6 este pregătită pentru însămînțarea sfeclei de zahăr, în care scop i se adaptează suplimentar noi secții, astfel ca să poată folosi mai bine forța de lucru a tractorului Fotografia: I. HELICI ^ m ns ■ si ® i Fabrica de cărămizi Dorohoi Gata pentru start De cîteva zile, la Fabrica de cărămizi din Dorohoi au fost încheiate lucrările de revizuire și reparare a celor patru linii tehnologice de producere a cărămizilor. Din planul de 30 milioane cărămizi fe urimeaza a se produce aici în campania de fabricație din acest an (se pare, ultimul an cu producție sezonieră), 25 milioane vor fi cărămizi cu goluri, atît de solicitate în construcții. Toate piesele de schimb și utilajele uzate au fost recondiționate de astă dată, în exclusivitate, în atelierul mecanic al întreprinderii sub directa îndrumare a mecanicului Petru Petroschi, a maiștrilor Petru Ursache și Mihai Munteanu. Producția de cărămizi a acestui an va începe sub auspicii mai bune : 72 mii m.c. argilă a fost pregătită cu grijă printr-o macerare de bună calitate ; liniile de cale ferată (decovil) se extind cu încă km ; pentru evitarea strangulării producției se amenajează 10 mii mp de platforme pentru uscare în aer liber. In funcție de prognoza zilelor următoare se va hotărî începerea producției. Din credite de mică mecanizare se instalează în prezent, în același spațiu de producție al fabricii — tot prin autoutilaje — o nouă linie tehnologică completă care, începînd cu mai a.c., va intra în producția de serie a tuburilor ceramice, produs pentru care întreprinderea a achiziționat de pe acum un număr mare de co- Se prepară asfaltul pentru modernizarea șoselelor * t PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚI-VA I PLENARA COMITETULUI MUNICIPAL DE PARTID BOTOȘANI Miercuri, 31 martie a.c., a avut loc plenara Comitetului municipal de partid Botoșani. La lucrările plenarei a participat tovarășul Gheorghe Ghinea, prim - secretar al Comitetului județean de partid. In prima parte, plenara a ascultat informarea tovarășului Constantin Iurea, prim - secretar al Comitetului municipal de partid, cu privire la realizarea sarcinilor economice pe primul trimestru al anului 1971. La punctul doi din ordinea de zi, plenara a adoptat măsuri organizatorice. In aceeași zi a avut loc și sesiunea Consiliului popular municipal care a stabilit privind acțiunile măsuri taro - gospodărești edilice urmează a fi întreprinse în perioada care urmează. ★ LUCRĂRI ANTIEROZIONALE Șantierul de combatere a eroziunii și regularizarea scurgerii apelor de pe versanți, în subbazinul hidrografic al Sitnei, a fost deschis. De curînd au început lucrările de execuție. Trecîndu-se la aplicarea pe teren a proiectului existent în acest sens, s-a început executarea plantațiilor antierozionale în masiv, formate din specii care protejează solul cum sînt: salcîmi, sălcioară, amorfă, măcieș etc. Pînă acum s-au plantat circa 30.000 de puieți, în această acțiune fiind antrenați zilnic cooperatori din raza comunelor Leorda, Roma, Răchiți etc. Oficiul de îmbunătățiri funciare — antreprenorul general al lucrării — a contractat cu întreprinderea de mecanizare a agriculturii Botoșani necesarul de utilaje. Anul acesta s-a prevăzut ca proiectul de ameliorare respectiv să se aplice, pe 2 000 ha. Succese ale legumicultorilor Lucrările în grădina de legume și zarzavaturi a cooperativei agricole din Botoșani sînt avansate. Au fost pregătiți 6600 m p. răsadnițe din care 4800 m.p. pentru culturi forțate (ridichi, salată, ceapă stufat etc.), iar pentru producerea răsadurilor 1000 m.p., însămînțați cu roșii, ardei, vinete etc. De asemenea, pe 800 m.p s-au repiiat răsadurile ce fi plantate în solarul •vor de 1500 m.p. și în cîmp, evidențiindu-se grădinarii Mihai Sîrbu, Catinca Bogza și alții. Din răsadnițe s-au recoltat și predat la C.S.F. Botoșani 3000 legături de ceapă. Primele 5 ha au fost însămânțate cu ceapă, ridichi și pătrunjel. Redacția și administrația Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 I 11rryTOWMUi— iimiMiiiiiiiiii» ii i n i r r • im ÎMPĂDURIRI La sfîrșitul săptămînii trecute în comuna Dersca s-a lansat o mare acțiune de împădurire care a continuat și în această săptămînă. La plantarea unor puieți de salcîmi, plopi și sălcioară au participat elevi ai școlii generale, membri cooperatori, salariați din comună, suprafața împădurită pînă în prezent depășind 3 ha teren. S-au evidențiat : Mihai Tănase, Gheorghe Chetraru, Teodor Chițan, Filareta Dumbravă ș.a. PROGRAM ARTISTIC Artiștii amatori ai căminului cultural din Broscăuți au prezentat în fața țăranilor cooperatori din satul Dimăcheni, comuna Corlăteni, un bogat program artistic care a inclus și piesa de teatru „Mireasa cu mașină". Răspunzînd la aplauzele gazdelor, care au subliniat în acest fel calitatea spectacolului, artiștii amatori din Broscăuți au promis să revină la Dimăcheni. DISTINCȚII PENTRU FRUNTAȘI Recent, la Fabrica de confecții Botoșani, a avut loc o festivitate deosebită. Cu acest prilej s-a înmînat unui număr de 220 de muncitori steluța de fruntaș în întrecerea socialistă pe anul 1970. 200 dintre aceste însemne ce simbolizează prețuirea muncii, a rezultatelor obținute in întrecere, au revenit femeilor. In cinstea celor evidențiați, a fost prezentat un program artistic. îmbogățirea cunoștințelor profesionale În pas cu noile cuceriri ALE ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII Legea privind perfecționarea pătirii profesionale a lucrădin unitățile socialiste, sunt elaborată, stabilește un cadru nou de pregătire profesională a muncitorilor, maiștrilor, tehnicienilor, inginerilor, cadrelor de conducere și a celorlalți specialiști. îmbogățirea cunoștințelor profesionale este o cerință dictată de înzestrarea continuă a întreprinderilor cu utilaje și instalații de înaltă tehnicitate, de extinderea automatizării producției și creșterea complexității proceselor economice, în cadrul acțiunii de organizare științifică a producției și a muncii. In lumina acestor cerințe, conducerea Combinatului textil și-a propus un program special de calificare și ridicare a calificării profesionale a majorității salariaților ce participă la realizarea producției. Anul acesta, pentru toate categoriile de salariați au fost elaborate tematicile cursurilor de ridicare a calificării în care au fost incluse în primul rînd temele de instruire a personalului privind noile tehnologii de fabricație (prelucrarea fibrelor polinozice, folosirea materialelor sintetice în locul celor naturale, a unor coloranți produși în țară în locul celor din import etc.), teme ce vizează cunoașterea unor concluzii ale studiilor ce vor fi efectuate pe linia îmbunătățirii mînuirilor. Cu maiștrii și tehnicienii se vor ține 15 expuneri, cu inginerii și economiștii 12 dezbateri pe diferite teme ale activității economice din unitățile noastre de producție. A fost prevăzută, de asemenea, cuprinderea personalului de la serviciile contabilizate și financiar în cadrul unui curs de pregătire profesională ce se va desfășura în două cicluri, urmînd a se susține examene de verificare a cunoștințelor dobândite. Pentru completarea necesarului de filaturi, țesători, finisori, confecționeri etc., în acest an vor fi calificați 500 muncitori prin cursuri de scurtă durată, cu și fără participare în producție, iar la școli profesionale 127 elevi. De asemenea, vom începe încă din această lună pregătirea de muncitori calificați prin ucenicie la locul de muncă, formă în care vor fi cuprinși 570 elevi. Cursurile de școlarizare se desfășoară pe bază de tematici, diferențiate pe meserii, în care sunt cuprinse principalele probleme necesare acumulării cunoștințelor teoretice și practice pe care muncitorul trebuie să le aibă în momentul în care primește pentru deservire un număr de utilaje. Pentru însușirea cunoștințelor, în special a celor practice legate de aplicarea corectă a riturilor, de deservirea corespunzătoare a mașinilor din zona respectivă, eliminarea defectelor de calitate și altele, se urmărește, în general, ca încă de la începutul cursului, elevii să fie dați o perioadă de timp sub supravegherea celor mai buni muncitori și ajutori de maiștri. In cadrul sectorului țesătorie de la uzinele textile există un atelier - școală, dotat cu utilaje pentru efectuarea pregătirii practice a ajutorilor de maiștri și țesătoarelor, împrospătarea și îmbogățirea sistematică a cunoștințelor profesionale cu noile cuceriri ale științei și tehnicii, reprezintă o condiție fundamentală pentru participarea activă a fiecărui salariat la desfășurarea în bune condițiuni a procesului de creare a bunurilor materiale. La Uzinele textile „Moldova“ în perioada anului 1969 — 1970, au fost organizate 37 cursuri de ridicare a calificării, în care au fost cuprinși 740 muncitori din secțiile de producție. Cu maiștrii, tehnicienii, inginerii și alte cadre cu pregătire medie și superioară s-au organizat dezbateri pe teme legate de conducerea întreprinderilor industriale, organizarea producției și a muncii etc. In aceeași perioadă, 20 ingineri și economiști au urmat cursurile de pregătire la CEPECA și Ministerul Industriei Ușoare, care, reîntorși, au prezentat în cadrul unităților expuneri pe anumite teme. De asemenea, la Fabrica de confecții Dorohoi au fost cuprinși în cursuri de ridicare a calificării toți muncitorii care nu-și realizau normele de producție, accentul punîndu-se pe însușirea operațiilor cu un grad de complexitate mai mare, pe cunoașterea de către fiecare lucrător a mai multor faze de fabricație având în vedere faptul că noul sistem de lucru prodzonificat favorizează folosirea deplină timpului de lucru al muncitoarilor, a aptitudinilor acestora. Răspunderea pentru organizarea și buna desfășurare a activității de perfecționare — așa cum rezultă din Legea pentru perfecționarea pregătirii profesionale — revine organului colectiv de conducere al unității respective. In această idee acționăm pentru îmbunătățirea programului de pregătire prevăzut pentru acest an, în așa fel incit pe toate treptele producției, la toate categoriile de salariați să se stimuleze dorința și interesul de a cunoaște cit mai mult din domeniul de activitate în care muncesc. Ing. MIRCEA MIHAI șeful serviciului personal-învățămînt la Combinatul textil Botoșani REPER DE EXEMPLU A intrat ca o furtună în magazinul înțesat de lume, trecînd demnă și afișînd un aer de evidentă superioritate și dispreț față de muritorii de rînd înșirați pe două rînduri cotite (care la lapte, care la mezeluri) și s-a proțăpit drept in partea dinspre geam, cam pe la mijloc, în vecinătatea unui tip înalt, palid și cu mustăcioară. — De-abia aici ai ajuns ? Ți-am spus să stai dincolo. Acum erai după baba aia cu basma neagră și-naintea glasului celuia cu pantalonii necălcați. — Lasă dragă, că stau eu pînă-mi vine rîndul ! — Stai pe ...aici urmă o trimitere pe care n-o reproduc din motive superstițioase). Așa ești tu mototul de cînd te știu. Și conversația continuă pe același ton, presărată cu gingășii de felul celor de mai sus și cu remarci suculente privind faptul că „este și crenvurșit“. Avea un debit verbal impresionant, îi mergea gura cum aș fi dorit să-i meargă mîinile fetei de la raionul de mezeluri, dar aceasta săraca, elevă încă, învăța abia acum tabla nmulțirii cu șase, efort față de care personajul nostru nu manifesta nici un fel de respect și continua să facă frecvente trimiteri la necuratul însuși. Am stat și eu la rînd, o oră ca să cumpăr un iaurt și mi-a părut rău că a trebuit să-i ascult monologul. Dacă o vedeam pe stradă aș fi luat-o drept o doamnă. Avea pentru această impresie tot ceea ce-i este necesar : și haină de piele și cizme elegante și trecînd pe lingă mine lăsase în urmă și o dîră violentă de „chat noir" ... N. CINTEC 4 4