Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)

1971-04-01 / nr. 3094

1 i Anul XXVII nr. 13094 joi 1 aprilie 1971 4 pagini 30 bani V ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PENTRU INSAMINTAREA LA TIMP A CULTURILOR DIN PRIMA EPOCĂ FIECARE ORA BUNA DE LUCRU SA FIE FOLOSITA DIN PLIN! Macul, lucerna, trifoiul, o­­văzul, orzoaica, borceagul, mazărea și alte cîteva cul­turi care prefațează campania de primăvară, însămînțîndu-se în prima epocă, vor ocupa a­­nul acesta în județul nostru circa 15 mii ha. Atît în ferme­le de stat cît și în cooperati­vele agricole însămînțările au demarat bine. Urmărind evo­luția terenului și a timpului, lucrătorii din agricultură a­­semănat pînă ieri 30 la sută din suprafețele destinate turii orzoaicei, precum și cu­­a­­proape jumătate din cele des­tinate plantelor medicinale. Specialiștii , conducerile co­operativelor agricole și ale fermelor de stat, organizațiile de partid din unitățile agrico­le, urmăresc, în aceste zile, în special îndeplinirea planu­lui la semănatul borceagului, a mazării, lucernei și inului pentru ulei. O deosebită atenție se acor­dă însămînțării plantelor de nutreț a căror semințe, pentru a germina, au nevoie de mai multă apă. Pe această linie se înscriu preocupările de la co­­operativa agricolă din Mîh­­drești — Vlăd­eni, unde pînă ieri s-au însămînțat 90 ha cu trifoi. De asemenea, la co­operativele agricole din Să­­veni și Socrujeni s-au însămîn­­țat cite 20 și respectiv 10 ha de lucerna. La ferma de semin­țe a cooperativei agricole din Arborea, în ultimele zile, a fost pregătit terenul pentru însămînțarea a 80 ha, cu lu­cerna­ lată cîteva fapte care reflectă interesul ce se acordă unor astfel de culturi. Numeroase cooperative a­­gricole, cum sînt cele din Do­­rohoi, Zlătunoaia, Lunca, Știu­­bieni etc., au trecut la însă­­mînțatul mazării. Cea mai mare suprafață cu această cul­tură a fost însămînțată la Ro­ma, pe 40 ha. O pondere în­semnată în cadrul însămînțări­­lor efectuate o are cultura ma­cului. La Viișoara, cooperati­va agricolă care a început pri­ma însămînțările, în macul a fost semănat pe județ, 128 ha., suprafață care coincide cu cea prevăzută în planul de producție, însămînțările evo­luează intr-un ritm mulțumitor în cooperative agricole ca cele din Durnești, l­anca, Păun, Tătărășeni, Mi­ Santa Mare, Răuseni. Aceasta dovedește răspunderea cu care cadre­le tehnice și de conducere­ a­­­bordează problemele actualei campanii. In mod firesc, deocamdată în toate unitățile agricole din județ se lucrează pe porțiuni zvîntate, terenul fiind încă umed, pe mari suprafețe. Dat fiind că reușita însămînță­rilor este garantată și momentul cînd acestea se fac, se impune ca și pe mai depar­te­­— atîta vreme cît timpul și solul nu permit altfel — să se lucreze pe toate porțiunile ac­cesibile. Acest lucru este ne­cesar deoarece, la unele cul­turi, realizările obținute — așa după cum se oglindesc ele în situația raportată Direcției generale pentru agricultură la data de 31 martie — sunt încă modeste. De pildă, față de plan, la mazăre s-a realizat, în cooperativele agricole, abia 12 la sută; de asemenea, realiză­rile la însămînțarea lucernei — de 9 la sută, a trifoiului — de 17 la sută, cît și a altor cul­turi din prima urgență sînt mici. Suprafața totală însămînța­­t­ă de cooperativele, agricole și fermele de stat, însumau — pînă ieri — ceva mai mult de 2 G00 ha. Este adevărat, ne aflăm la început, trebuie să privim cu toată tatea folosirea deplină seriozi­a tim­pului și a mijloacelor de lu­cru, deoarece în față se află o întreagă campanie, în care vor trebui însămînțate în u­­nitățile agricole de stat și co­operatiste, în loturile aflate în folosință personală peste 200.000 ha culturi de primă­vară. ÎN ACTIVITATEA CONSILIILOR INTERCOOPERATISTE SA PRIMEZE REZULTATELE CONCRETE, NU „MOTIVĂRILE“! Prin prisma sarcinilor ce re­vin consiliilor intercooperatis­­te, organisme colective de lu­cru, de cooperare și speciali­zare, am întreprins recent o nouă anchetă, în continuarea celor de pînă acum, pentru a vedea ce și-au stabilit pe a­­genda de lucru, dacă membrii consiliilor precum și alți fac­tori din cooperativele compo­nente întreprind acțiuni în ve­derea îndeplinirii atribuțiilor pentru care au fost create. de Ing. Aurel Țugui, președinte­consiliului interco­­operatist Dorohoi: „De la constituirea acestui organism nou n-au trecut decît trei luni, și pot să afirm că își justi­fică pe deplin scopul pentru care a fost creat. Consul­­tindu-ne cu președinții coope­rativelor agricole și cu specia­liștii, am pus bazele zonării cul­turilor, înființînd ferme pen­tru producerea semințelor la Dorohoi și Brăești, ampla­­sind aceleași culturi pe tere­nuri limitrofe pentru a asi­gura extinderea lucrărilor me­canizate. In legumicultura, co­operativele agricole din Doro­hoi, Șendriceni, Broscăuți și Saucenița au luat măsuri de pregătire a răsadurilor, iar prin asociere vor înființa în curînd un magazin, în Doro­hoi, pentru desfacerea legume­lor ce se vor realiza. La Do­rohoi, de exemplu, s-au cul­tivat­ legume pe 10 000 m.p. solarii, urmînd ca din luna a­­prilie, prin acest magazin, să înceapă valorificarea trufan­dalelor. Prin acțiuni coordo­nate în cadrul consiliului in­­tercooperatist, executăm lu­­crările de îmbunătățire a pă­șunilor naturale. Cooperative­le agricole din Dorohoi și Șendriceni vor executa, înce­­pînd cu anul acesta, lucrări de îmbunătățiri funciare (com­baterea eroziunii solului prin plantări de arborete pe ra­­vene, gărdulețe etc.) de supraînsămînțare, fertilizare, irigații și pășunat rațional. Zilele acestea se vor începe asemenea lucrări pe 140 ha pășune la locul numit Răileni —Criva II. Avem prevederi de orientare a cooperativelor a­­gricole privind creșterea a­­nimalelor, care încă din­ a­­nul acesta vor prinde viață. Gheorghe Sănduleac, pre­ședintele consiliului interco­­operatist Lișna : „Ne-am­ în­­tîlnit de patru ori și de fiecare dată am hotărît a­­supra unor posibilități de co­ordonare a muncii. Cînd s-a discutat amplasarea culturilor, tinînd seama de condițiile concrete, prin înțelegere, am făcut unele modificări în pla­nurile de producție. Coope­rativa agricolă din Mlenăuți a făcut schimb de culturi cu cea din Vatra—Hudești, ce­­dînd 20 ha sfeclă de zahăr pen­tru 60 ha floarea - soarelui. A­­cesta este numai un exemplu, pentru că sînt și alte aspecte de cooperare dintre cooperati­va agricolă Oroftiana cu cea din Suharău, privind asigu­rarea fondului central al sta­tului cu produse agricole. In­­trucît cooperativa agricolă din Vatra—Hudești are posibilități mai mari, va livra la fondul central 350 kg lină și 100 hi lapte de oaie în contul coope­rativei agricole din Oroftiana, care va preda în loc 4,5 tone carne de bovine. Va da rezul­tate bune colaborarea pentru semiindustrializarea legumelor și fructelor prin centrul pe care urmează să-l înființăm la Mlenăuți. O parte din utilaje le avem, există și o construc­ție, urmînd să ne preocupăm în continuare de asigurarea celor necesare. De asemenea, cooperativa agricolă Lișna, în afară de cele 100.000 cărămizi ce le va confecționa pentru construcțiile proprii, va asi­gura cantitățile necesare și pentru celelalte cooperative a­­gricole“. Investigația pe care am con­tinuat-o la alte consilii inter­­cooperatiste ne-a dat prilejul să constatăm că în unele locuri nu s-a făcut de la con­stituirea lor decît programe cu prevederi interesante- ia­tă doar cîteva exemple­­ în programul de lucru al consi­liului intercooperatist Hlipi- I. GAVRIL (Continuare în pagina a III-a) S.M.A. Frumușica. O mașină de semănat S.P.C. — 6 este pregătită pentru însămînțarea sfeclei de zahăr, în care scop i se adaptează suplimentar noi secții, astfel ca să poată folosi mai bine forța de lucru a tractorului Fotografia: I. HELICI ^ m ns ■ si ® i Fabrica de cărămizi Dorohoi Gata pentru start De cîteva zile, la Fabrica de cărămizi din Dorohoi au fost încheiate lucrările de revizui­re și reparare a celor patru li­nii tehnologice de producere a cărămizilor. Din planul de 30 milioane cărămizi f­e urimeaza a se produce aici în campania de fabricație din acest an (se pare, ultimul an cu producție sezonieră), 25 milioane vor fi cărămizi cu goluri, atît de so­licitate în construcții. Toate piesele de schimb și utilajele uzate au fost recondi­ționate de astă dată, în exclu­sivitate, în atelierul mecanic al întreprinderii sub directa îndrumare a mecanicului Pe­tru Petroschi, a maiștrilor Pe­tru Ursache și Mihai Muntea­­nu. Producția de cărămizi a a­­cestui an va începe sub auspi­cii mai bune : 72 mii m.c. ar­gilă a fost pregătită cu grijă printr-o macerare de bună ca­litate ; liniile de cale ferată (decovil) se extind cu încă km ; pentru evitarea strangu­­­lării producției se amenajea­ză 10 mii m­p­ de platfor­me pentru uscare în aer liber. In funcție de prognoza zilelor următoare se va hotărî înce­perea producției. Din credite de mică mecani­zare se instalează în prezent, în același spațiu de producție al fabricii — tot prin autouti­­laje — o nouă linie tehnologică completă care, începînd cu mai a.c., va intra în producția­­ de serie a tuburilor ceramice, produs pentru care întreprin­derea a achiziționat de pe a­­cum un număr mare de co- Se prepară asfaltul pentru modernizarea șoselelor * t PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚI-VA I PLENARA COMITETULUI MUNICIPAL DE PARTID BOTOȘANI Miercuri, 31 martie a.c., a avut loc plenara Comitetului municipal de partid Botoșani. La lucrările plenarei a par­ticipat tovarășul Gheor­ghe Ghinea, prim - se­cretar al Comitetului județean de partid. In prima parte, plenara a ascultat informarea to­varășului Constantin Iu­­rea, prim - secretar al Comitetului municipal de partid, cu privire la realizarea sarcinilor e­­conom­ice pe primul tri­mestru al anului 1971. La punctul doi din or­dinea de zi, plenara a adoptat măsuri organi­zatorice. In aceeași zi a avut loc și sesiunea Consiliu­lui popular municipal care a stabilit privind acțiunile măsuri taro - gospodărești edili­­ce urmează a fi întreprin­se în perioada care ur­mează. ★ LUCRĂRI ANTIEROZIONALE Șantierul de combate­re a eroziunii și regulari­zarea scurgerii apelor de pe versanți, în sub­­bazinul hidrografic al Sitnei, a fost deschis. De curînd au început lucră­rile de execuție. Trecîn­­du-se la aplicarea pe te­ren a proiectului existent în acest sens, s-a înce­put executarea plantați­ilor antierozionale în masiv, formate din spe­cii care protejează solul cum sînt: salcîmi, săl­cioară, amorfă, măcieș etc. Pînă acum s-au plan­tat circa 30.000 de puieți, în această acțiune fiind antrenați zilnic coope­ratori din raza comune­lor Leorda, Roma, Ră­­chiți etc. Oficiul de îmbu­nătățiri funciare — an­treprenorul general al lucrării — a contractat cu întreprinderea de mecanizare a agricultu­rii Botoșani necesarul de utilaje. Anul acesta s-a prevă­zut ca proiectul de ame­liorare respectiv să se aplice, pe 2 000 ha. Succese ale legumicultorilor Lucrările în grădina de le­gume și zarzavaturi a co­operativei agricole din Bo­toșani sînt avansate. Au fost pregătiți 6600 m p. răsadnițe din care 4800 m.p. pentru culturi forțate (ridichi, sa­lată, ceapă stufat etc.), iar pentru producerea răsaduri­lor 1000 m.p., însămînțați cu roșii, ardei, vinete etc. De asemenea, pe 800 m.p­ s-au repiiat răsadurile ce fi plantate în solarul •­vor de 1500 m.p. și în cîmp, eviden­­țiindu-se grădinarii Mihai Sîrbu, Catinca Bogza și alții. Din răsadnițe s-au recoltat și predat la C.S.F. Botoșani 3000 legături de ceapă. Pri­mele 5 ha au fost însămânța­te cu ceapă, ridichi și pă­trunjel. Redacția și administrația Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 I 11rryTOWMUi— iimiMiiiiiiiiii» ii i n i r r • im ÎMPĂDURIRI La sfîrșitul săptămînii trecute în comuna Dersca s-a lansat o mare acțiune de împădurire care a continuat și în această săptămînă. La plantarea unor puieți de sal­­cîmi, plopi și sălcioară au participat elevi ai școlii gene­rale, membri cooperatori, salariați din comună, suprafa­ța împădurită pînă în prezent depășind 3 ha teren. S-au evidențiat : Mihai Tănase, Gheorghe Chetraru, Teodor Chițan, Filareta Dumbravă ș.a. PROGRAM ARTISTIC Artiștii amatori ai căminului cultural din Broscăuți au prezentat în fața țăranilor cooperatori din satul Dimă­­cheni, comuna Corlăteni, un bogat program artistic care a inclus și piesa de teatru „Mireasa cu mașină". Răspun­­zînd la aplauzele gazdelor, care au subliniat în acest fel calitatea spectacolului, artiștii amatori din Broscăuți au promis să revină la Dimăcheni. DISTINCȚII PENTRU FRUNTAȘI Recent, la Fabrica de confecții Botoșani, a avut loc o festivitate deosebită. Cu acest prilej s-a înmînat unui număr de 220 de muncitori steluța de fruntaș în întrece­rea socialistă pe anul 1970. 200 dintre aceste însemne ce simbolizează prețuirea muncii, a rezultatelor obținute in întrecere, au revenit femeilor. In cinstea celor eviden­țiați, a fost prezentat un program artistic. îmbogățirea cunoștințelor profesionale În pas cu noile cuceriri ALE ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII Legea privind perfecționarea p­­­ătirii profesionale a lucră­­din unitățile socialiste, su­nt elaborată, stabilește un cadru nou de pregătire profe­sională a muncitorilor, maiștri­lor, tehnicienilor, inginerilor, cadrelor de conducere și a celorlalți specialiști. îmbogă­țirea cunoștințelor profesio­nale este o cerință dictată de înzestrarea continuă a între­prinderilor cu utilaje și insta­lații de înaltă tehnicitate, de extinderea automatizării pro­ducției și creșterea complexi­tății proceselor economice, în cadrul acțiunii de organizare științifică a producției și a muncii. In lumina acestor cerințe, conducerea Combinatului tex­til și-a propus un program special de calificare și ridica­re a calificării profesionale a majorității salariaților ce parti­cipă la realizarea producției. A­­nul acesta, pentru toate catego­riile de salariați au fost elabo­rate tematicile cursurilor de ridicare a calificării în care au fost incluse în primul rînd temele de instruire a persona­lului privind noile tehnologii de fabricație (prelucrarea fi­brelor polinozice, folosirea materialelor sintetice în locul celor naturale, a unor colo­ranți produși în țară în locul celor din import etc.), teme ce vizează cunoașterea unor con­cluzii ale studiilor ce vor fi e­­fectuate pe linia îmbunătățirii mînuirilor. Cu maiștrii și teh­nicienii se vor ține 15 expu­neri, cu inginerii și econo­miștii 12 dezbateri pe dife­rite teme ale activității eco­nomice din unitățile noas­tre de producție. A fost prevăzută, de asemenea, cu­prinderea personalului de la serviciile contabilizate și fi­nanciar în cadrul unui curs de pregătire profesională ce se va desfășura în două ci­cluri, urmînd a se susține exa­mene de verificare a cunoș­tințelor dobândite. Pentru completarea necesa­rului de filaturi, țesători, fini­sori, confecționeri etc., în a­­cest an vor fi calificați 500 muncitori prin cursuri de scurtă durată, cu și fără par­ticipare în producție, iar la școli profesionale 127 elevi. De asemenea, vom începe încă din această lună pregătirea de muncitori calificați prin uceni­cie la locul de muncă, formă în care vor fi cuprinși 570 e­­levi. Cursurile de școlarizare se desfășoară pe bază de tema­tici, diferențiate pe meserii, în care sunt cuprinse principalele probleme necesare acumulării cunoștințelor teoretice și prac­tice pe care muncitorul tre­buie să le aibă în momentul în care primește pentru deser­vire un număr de utilaje. Pen­tru însușirea cunoștințelor, în special a celor practice legate de aplicarea corectă a ritu­rilor, de deservirea corespun­zătoare a mașinilor din zona respectivă, eliminarea defecte­lor de calitate și altele, se ur­mărește, în general, ca încă de la începutul cursului, ele­vii să fie dați o perioadă de timp sub supravegherea celor mai buni muncitori și ajutori de maiștri. In cadrul sectoru­lui țesătorie de la uzinele tex­tile există un atelier - școală, dotat cu utilaje pentru efec­tuarea pregătirii practice a a­­jutorilor de maiștri și țesătoa­relor, împrospătarea și îmbogăți­rea sistematică a cunoștințe­lor profesionale cu noile cu­ceriri ale științei și tehnicii, re­prezintă o condiție fundamen­tală pentru participarea acti­vă a fiecărui salariat la des­fășurarea în bune condițiuni a procesului de creare a bunu­rilor materiale. La Uzinele textile „Moldova“ în perioada anului 1969 — 1970, au fost or­ganizate 37 cursuri de ridicare a calificării, în care au fost cu­prinși 740 muncitori din sec­țiile de producție. Cu maiștrii, tehnicienii, inginerii și alte cadre cu pregătire medie și superioară s-au organizat dez­bateri pe teme legate de con­ducerea întreprinderilor indus­triale, organizarea producției și a muncii etc. In aceeași perioadă, 20 ingineri și eco­nomiști au urmat cursurile de pregătire la CEPECA și Mi­nisterul Industriei Ușoare, ca­re, r­e­î­n­t­o­r­ș­i, au prezentat în cadrul uni­tăților expuneri pe anumite teme. De asemenea, la Fabrica de confecții Dorohoi au fost cuprinși în cursuri de ridica­re a calificării toți muncitorii care nu-și realizau normele de producție, accentul punîndu-se pe însușirea operațiilor cu un grad de complexitate mai ma­re, pe cunoașterea de către fiecare lucrător a mai multor faze de fabricație având în vedere faptul că noul sistem de lucru prod­zonificat favo­rizează folosirea deplină timpului de lucru al muncito­a­rilor, a aptitudinilor acestora. Răspunderea pentru organi­zarea și buna desfășurare a activității de perfecționare — așa cum rezultă din Legea pentru perfecționarea pregăti­rii profesionale — revine or­ganului colectiv de conducere al unității respective. In a­­ceastă idee acționăm pentru îmbunătățirea programului de pregătire prevăzut pentru a­­cest an, în așa fel incit pe toa­te treptele producției, la toate categoriile de salariați să se stimuleze dorința și interesul de a cunoaște cit mai mult din domeniul de activitate în care muncesc. Ing. MIRCEA MIHAI șeful serviciului personal-în­­vățămînt la Combinatul textil Botoșani REPER DE EXEMPLU A intrat ca o furtună în magazinul înțesat de lume, trecînd demnă și afișînd un aer de evidentă superioritate și dispreț față de muritorii de rînd înșirați pe două rînduri cotite (care la lapte, care la mezeluri) și s-a proțăpit drept in partea din­spre geam, cam pe la mijloc, în vecinătatea unui tip înalt, palid și cu mustăcioară. — De-abia aici ai ajuns ? Ți-am spus să stai dincolo. Acum erai după baba aia cu basma nea­gră și-naintea glasului celuia cu pantalonii ne­­călcați. — Lasă dragă, că stau eu pînă-mi vine rîndul ! — Stai pe ...­­aici urmă o trimitere pe care n-o reproduc din motive superstițioase). Așa ești tu mototul de cînd te știu. Și conversația continuă pe același ton, presă­rată cu gingășii de felul celor de mai sus și cu remarci suculente privind faptul că „este și cren­­vurșit“. Avea un debit verbal impresionant, îi mergea gura cum aș fi dorit să-i meargă mîinile fetei de la raionul de mezeluri, dar aceasta săra­ca, elevă încă, învăța abia acum tabla­ nmulțirii cu șase, efort față de care personajul nostru nu manifesta nici un fel de respect și continua să fa­că frecvente trimiteri la necuratul însuși. Am stat și eu la rînd, o oră ca să cumpăr un iaurt și mi-a părut rău că a trebuit să-i ascult monologul. Dacă o vedeam pe stradă aș fi luat-o drept o doamnă. Avea pentru această impresie tot ceea ce-i este necesar : și haină de piele și cizme elegante și trecînd pe lingă mine lăsase în urmă și o dîră violentă de „chat noir" ... N. CINTEC 4 4

Next