Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)

1971-04-08 / nr. 3100

/ A x i 4 f Anul XXVII nr. 3100 joi 8 aprilie 1971 4 pagini 30 bani Mecanizatorul Dumitru Hronici de la ferma 23 Hănești lucrează cu un cuplu de grape la întreți­nerea ogoarelor de toamnă Fotografia : I. GAVRIL r în cadrul consiliului intercooperatist Dîngeni - accentul principal pe FOLOSIREA DEPLINA A TIMPULUI DE LUCRU Se pare că însămînțările din primăvara aceasta trebuie să le efectuăm sub amenințarea ploii, sau, în orice caz, în­tre două ploi. In asemenea condiții, folosirea răgazului de timp prielnic se pune cu și mai multă tărie. Acest lucru a și constituit obiectul anche­tei noastre în cooperativele a­­gricole care compun consiliul intercooperatist Dîngeni. De la început, în legătură cu activitatea ce se desfășoa­ră pe raza acestui consiliu, se impun precizate cîteva lucruri: mecanizatorii și cooperatorii au lucrat astfel în toamna tre­cută încît pentru primăvară nu le-a mai rămas nimic de a­­rat, ceea ce constituie un me­rit deosebit. Evident că și a­­cum au suficient de lucru : e­­xecutarea grăparului ogoarelor pe circa 8 500 ha, pregătirea terenului și însămînțarea su­prafeței respective, ca și între­ținerea culturilor de toamnă și altele. După cum ne spune însă, dintru-nceput ing. Ștefan Biniuc, directorul S.M.A. Dîngeni, îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan nu ridică probleme de nerezol­vat pentru lucrătorii din zona respectivă. Pentru aceasta s-au pregătit cu toată seriozitatea și mărturie stau rezultatele bune obținute de majoritatea cooperativelor agricole de pro­ducție. Pentru a sublinia valoarea deosebită a pregătirilor făcute, e de ajuns să amintim că o cooperativă agricolă, cum este cea din Hănești, care în fiecare primăvară se si­tua printre unitățile cu realizări minime, se află acum printre fruntașe , acolo s-a ter­minat de semănat ovăzul, bor­­ceagul, mazărea, orzul, lucer­na, coreandru, s-au pregătit suprafețe însemnate pentru a trece la însămînțarea sfeclei și florii - soarelui. Dar și alte cooperative agricole au rezul­tate meritorii. La cooperativa agricolă din Dobîrceni au fost semănate peste 200 ha (s-au terminat de însămînțat macul, lucerna, borceagul, mazărea, orzul, ovăzul și amestecurile de plante pentru masă verde și s-a trecut din plin la semă­natul sfeclei de zahăr), au fost pregătite peste 350 ha pentru sfeclă și floarea - soarelui, iar grăparul ogoarelor s-a făcut pe mai mult de 1­000 ha. Preșe­dintele Gh. Lutic și ing. Marin Arsene verifică în permanen­ță evoluția terenului și îndru­mă mecanizatorii să intre la lucru pe fiecare porțiune zvmn­­tată. Marți dimineața, în tar­laua de lîngă secția de meca­nizare era încă umed, dar pe la amiază solul s-a zvîntat și atunci s-a dat dispoziție pen­tru a se intra la semănatul sfeclei. In felul acesta sînt fo­losite și jumătăți porțiunile de tarlale de zile, și zvritate în vederea grăbirii insămîn­­țărilor, pe Un accent deosebit se pune calitatea lucrărilor. La Păun, însămînțările se execu­tă intr-un pat germinativ de o calitate ireproșabilă. In acest scop sînt folosite pe larg com­­binatoarele, mașini de produc­ție românească cu excelente calități de prelucrare a solu­lui. Tractoristul Dumitru Bun­­duc de la Dobîrceni și Gheor­­ghe Bălosu, președintele co­operativei agricole de la Păun, au avut numai cuvinte de lau­dă la adresa calităților acestei mașini, care o fac atît de soli­citată în toate cooperativele a­­gricole. De reținut că pi­na la ora actuală în medie pe raza S.M.A. Dîngeni, cu fieca­re combinator din cele 3 exis­tente au fost prelucrate peste 100 de ha­lat germinativ des­tinat culturilor de primăvară. In general, se poate vorbi, în actuala campanie, în cadrul con­siliului intercooperatist Dîn­geni, de o bună folosire a ma­șinilor : în raidul nostru n-am întîlnit nici o mașină, nici un tractor staționînd datorită u­­nor defecțiuni grave, ceea ce constituie un merit al mecani­zatorilor în ceea ce privește executarea reparațiilor. La Mihălășeni, Pădureni și Păun toate tractoarele se aflau în cîmp la lucru. Pentru grăbirea visămînțări­­lor, în cooperativele agricole sînt folosite în mare măsură și atelajele, fie la semănat, fie la grăpat dar în special la tăvă­lugii suprafețele semănate cu sfeclă. Am întîlnit pe cîmp numeroși oameni harnici, care executau lucrări de calitate. Printre ei am reținut pe meca­nizatorii Dumitru Petrescu și Mihai Saradan, pe cooperato­rii uteciști Constantin Sîrbu și Dumitru Scînteie de la Pă­dureni ș.a. Dacă în general există inte­res pentru folosirea timpului de lucru, nu trebuie trasă con­cluzia că nu mai sunt și anu­mite lipsuri, ce impietează a­­supra ritmului însămînțărilor, că nu se poate realiza mai mult și mai bine. Chiar la Do­bîrceni, unde am arătat ce re­­­­zultate bune s-au obținut, nu întotdeauna lucrările „se lea­ IOAN MAXIMIU” (Continuare în pagina a­­ [UNK]-■) REPER .. PASIONAȚII SOLITARI Auzim de existența in vreo localitate, la vreo școală sau altundeva, a unor pasionați de ocupații extraprofesionale, cărora le merge ves­tea : un contabil culegător de folclor ; un profe­sor , norocos arheolog, botanist cu ierbare ce­lebre sau mecanic ingenios, cu mină de aur, un inginer agronom priceput la aparate de zbor și proprietar al unei bogate colecții de versiuni miniaturale ale păsărilor de argint. Unii dintre acești maeștri au, însă, uneori, o meteahnă : singuri se pleacă asupra monedei cu efigie elenică, singuri răsfoiesc un in folio sau admiră un lepidopter, singuri... Rugați să vină in fața copiilor, a pionierilor, a unui tineret capabil și dispus să recepționeze oricare din nobilele pasiuni, unii dintre ei își flutură scurt pasiunea în dreapta și în strigă, îi laudă frumusețea și ... atît. Nu toți atrag ucenicii, nu-și fac con­frați din copiii care se extaziază în fața maestrului, nu transmit și altora pasiunea și pri­ceperea lor. Bucuroși ar fi, acești copii, să le intre în la­borator, să scormonească și să cioplească îm­preună, să ia parte la munca lor, să fie membri ai cercului de ornitologie, de sculptură în lemn, de planorism. Să-i ajutăm să pătrundă aceste taine ! EUGEN HRUȘCA EUGEN HRUȘCA ^ Vernisaj Ieri, în sala galeriei de artă a muzeului din Botoșani, a avut loc ver­nisajul expoziției artiș­tilor plastici din munici­piu. Iată numele expo­zanților : Al. Pleșca, A. M. Agripa, Teodor Va­­lenciuc, Aurelian Deni­­ță, Gh. Popescu, Valen­tina Popescu—Șurț, Vic­tor Foca, Constantin Chiorăscu, Nicolae Băn­­dărău, Doina Elena Za­­bulovici. PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI­VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 1 Redacția ți administrația Calea Națională nr. 261 Botoșani Secțiile economică și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 Telefoane Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 12075 1921 1971 Frămîntatul deceniu al IV- lea din istoria României se caracterizează, între altele, prin puternica afirmare și con­tinua dezvoltare a mișcării antifasciste și antirăzboinice, conduse și îndrumate de Par­tidul Comunist Român, forța politică cea mai consecventă în lupta împotriva primejdiei fascismului și a războiului. Partidul Comunist Român a fost singurul partid din Ro­mânia care a desfășurat în a­­ceastă perioadă o amplă mun­că organizatorică și propagan­distică pentru închegarea u­­nității de acțiune a clasei muncitoare și strîngerea tu­turor păturilor sociale și de­mocratice, amenințate de pe­ricolul fascist și de război, în­­tr-un larg front antifascist. In acest sens, el a inițiat și con­dus o serie de organizații lega­le de masă ca Mișcarea anti­războinică (1932 — 1933), Co­mitetul național antifascist (1933—1934), Liga muncii (1933 — 1934), Amicii U.R.S.S. (1934), Liga contra prejudecă­ților (1935), Blocul democra­tic (1935 — 1936), Comitetul pentru apărarea antifasciști­lor (1935 — 1937), Frontul stu­dențesc democrat (1936 — 1938), Uniunea Democratică (1937 — 1938), Mișcarea pentru congresul mondial al tineretu­lui (1938) și multe altele, din­tre care unele avînd o largă dezvoltare pe întreg cuprinsul țării. Toate aceste organizații, ca și Frontul plugarilor sau Madersul, care au activat de la o vreme și ilegal, au înles­nit propagarea în mase a i­­deologiei progresiste și au ac­ționat, sub conducerea P.C.R., pentru apărarea intereselor cetățenești și a independenței țării într-o perioadă cînd a­­cestea erau puternic amenința­te. Apărută în legătură cu miș­carea mondială împotriva războiului inițiată de Romain Rolland și Henry Barbusse, prin apelul din aprilie 1932, mișcarea antirăzboinică din România s-a dezvoltat rapid, extinzîndu-se în întreaga țară. Alături de crearea Comitetului de luptă împotriva războiului și de apariția unor publicații, la București, Iași, Cluj și Bra­șov au loc întruniri și demon­strații. Intensificarea mișcării anti­fasciste pe plan internațional după venirea la putere a lui Hitler, în ianuarie 1933, dă impuls mișcării similare din țara noastră ai cărei reprezen­tanți participă la congresele antifasciste de la Paris — din 1933 și 1934. In preajma pre­gătirii primului congres, Par­tidul Comunist din România lansează un manifest și tra­duce și răspîndește ilegal li­teratura străină cu privire la acest eveniment. Pe formarea comitetului de lîngă ini­țiativă, care a hotărît participa­rea unui delegat român congres, a luat naștere Comite­ta­tul național antifascist, cu secții la Iași, Cluj, Brașov, Ga­lați și în alte orașe, editîn­­du-se, în aceeași vreme, ziare și reviste cu caracter antifas­cist. In același timp, au luat ființă Comitetul feminin anti­fascist și Comitetul tineretului antifascist. In septembrie 1934, după ce avuseseră loc și une­le demonstrații antifasciste, are loc la București conferința pe țară a Comitetului național antifascist: îngrijorat de am­ploarea mișcării de, guvernul recurge antifascis­m­ nu­mai la dizolvarea organizați­ilor cu caracter antifascist, dar și la înscenarea unor procese în cîteva din orașele mari ale țării. In aceste condiții, ia ființă Comitetul de apărare a antifasciștilor care, în anii 1935 — 1936, desfășoară ample acțiuni pentru stingerea pro­ceselor intentate comuniștilor, antifasciștilor și democraților. In aceeași vreme, în fața intensificării fascismului în Europa, Partidul Comunist din România lansează ideea formării Frontului popular. La 6 decembrie 1935, la Țe­­bea, lîngă mormîntul lui A­­vram Iancu și gorunul lui Ho­­ria, a fost semnat, astfel, un pact de front popular între Frontul plugarilor, Blocul de­mocratic și Partidul Socialist (Popovici), care „s-au legat or­ganizatoric să apere cu puteri unite și în deplină înțelegere libertățile pentru care poporul românesc de pretutindeni, în decursul vremurilor, a sacrifi­cat sîngele celor mai buni din­tre fiii săi“. Faptul a avut un mare ecou în țară, așa încît la alegerile parțiale pentru Camera deputaților din Hune­doara și Mehedinți, din febru­arie 1936, candidații Frontului popular au fost aleși în dauna celor susținuți­ de guvern. In anii 1936 — 1938, dar mai ales în perioada dictatu­rii regale septembrie (februarie 1938 — 1940), pericolul fascizării țării se accentuea­ză, iar libertățile și drepturile cetățenești, ca și posibilitățile de acțiune legală se restrâng tot mai mult. Mobilizarea tu­turor forțelor patriotice la lupta pentru doborîrea laturii regale a constituit dic­în această perioadă una din sar­cinile principale ale P.C.R. Pă­­trunzînd în breslele nou în­ființate în locul sindicatelor, comuniștii au organizat, îm­potriva conducătorilor opor­tuniști ai breslelor, acțiuni cu caracter economic și politic, precum demonstrațiile și gre­vele de la unele întreprinderi din București (Arsenal, Me­­taloglobus, Mociornița etc.), Iași, Arad și alte orașe. P.C.R. s-a aflat, permanent în frun­­ t. CAPRARU (Continuare in pagino a lll-a) PARTIDUL COMUNIST ROMÂN stegar al intereselor naționale fundamentale ale poporului român EXPOZIȚIE CU VINZARE Vineri, sîmbătă și duminică, in unitatea „Braserie — cofetărie“ din Botoșani a fost organizată o expoziție de preparate culinare și de cofetărie. Prezentînd o gamă largă de produse cu specific regional, foarte multe din ele necuprinse în vreun rețetat de specialitate, expoziția cu vînzare a T.A.P.L. Botoșani s-a bucurat de un deosebit succes. LUCRĂRI DE MODERNIZARE Pînă la 1 Mai a.c., piața Mihai Eminescu din Boto­șani își va schimba înfățișarea datorită lucrărilor de mo­dernizare care au și început. Etapa I a lucrărilor cuprin­de crearea unor alei de circulație auto și pietonale, ame­najarea unor spații verzi cu gazon, flori și arbuști. Tot în a­­ceastă perioadă se va rezolva și iluminatul pieții, con­ceput într-o modalitate modernă. ȘEDINȚA DE LUCRU LA D.G.A.I.A.S.A. Consiliul direcției generale de agricultură, în cadrul u­­nei ședințe de lucru a dezbătut și aprobat programul principalelor acțiuni ce vor fi întreprinse anul acesta în agricultura județului nostru, precum și planul de muncă pe trimestrul II — 1971. De asemenea, a discutat și a­­probat etapa I privind studiile de profilare a producției vegetale și animale în cooperativele agricole, precum și un proiect de studiu — cadru, referitor la organizarea și funcționarea unei asociații în cadrul unui consiliu inter­cooperatist, privind creșterea și exploatarea taurinelor. Vasile Finașcu, tehnician C.T.C., împreună cu șeful secției Aurel Amariei și muncitorul Alexandru Stanciu controlînd calitatea ramelor capace pentru export de la secția turnă­torie a I. I. L. Botoșani Fotografia : I. VALENTIN In întîmpinarea gloriosului jubileu INDUSTRIA JUDEȚULUI ȘI-A ÎNDEPLINIT ANGAJAMENTUL PENTRU PRIMA ETAPA Datele centralizate de Direc­ția județeană de statistică pri­vind îndeplinirea indicatorilor planului de stat pe trimestrul I a.c. ne confirmă obținerea unor rezultate de prestigiu de către toate colectivele de mun­că din economia județului. S-a înregistrat depășirea produc­ției globale industriale cu 4,9 la sută realizată în totalitate pe vității seama creșterii producti­muncii. Succese similare s-au înregistrat și la Cifrele de mai sus arată că o mare parte dintre colectivele noastre de muncă (excepție discordantă făcînd-o coopera­ția meșteșugărească), au depă­șit încă de pe acum nivelele restul indicatorilor economici precum și la alte activități (export — 130,6 la sută, desfa­ceri de mărfuri cu amănuntul — 108,2 la sută etc.). Un rezultat care semnifică hotărîrea și dorința lucrători­lor din industria județului de a întâmpina sărbătorirea a 5 decenii de la înființarea Parti­dului Comunist Român cu re­zultate dintre cele mai bune îl constituie faptul că față de angajamentul luat în întrece­re pentru perioada II — 8 V 1971 la producția marfă, de angajamentelor asumate pri­mei etape. Este adevărat că de ani de zile pentru majoritatea între­prinderilor noastre a devenit o obișnuință din a-și îndepli­6 672 mii lei, unitățile indus­triale din județ au realizat, în primele 3 luni, 11 454 mii lei, adică aproape dublul an­gajamentului inițial. Pentru a evidenția în mod direct eforturile unităților e­­conomice, concretizate în pro­ducții suplimentare, redăm mai jos situația de pînă acum la producția marfă și produc­tivitatea muncii la principalele unități economice, în compa­rație cu angajamentele luate în întrecere, aferente primei etape : 1­1 — 8 V a.c. m­, lună de lună, sarcinile de producție, dar trebuie de re­marcat că în nici o perioadă anterioară nu s-a mai înregis­(Continuare în pagina a lll-a| Realizarea an- Angajament gajamentului la produc- Sporul de la produc­­tivitatea productivi-Unitatea Angajament ția marfă muncii tate peste 1 I—8 V a.c. — plus sau 1 I—8 V angajament (mii lei) minus (mii (lei pe­­ lei pe _________________________________________________lei)________salariat) salariat) Total județ 6672 11454 623 007 din care : Uzinele textile 850 1936 222 204 Fb. de confecții Botoșani 960 194 719 127 Fb. de confecții Dorohoi 400 46 624 71 întreprinderea minieră Miorcani 300 144 1536 696 Fb. de zahăr Bucecea — 264 __ 184 întreprinderea de indus­trializare a laptelui 375 875 1598 4268 Uzina de fabricație, re­parații, montaj 400 54 1081 149 1.J. L. „Flamura roșie“ 300 999 497 853 1.1. L. Dorohoi 700 582 1203 1620 întreprinderea de morărit și panificație 300 2037 742 5659 U. J- C. M,________________________524 93 — _

Next