Clopotul, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 3172-3250)
1971-07-01 / nr. 3172
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXViI nr. 3172 joi 1 iulie 1971 | 4 pagini 30 bani INVESTIȚIILE IN COOPERATIVELE AGRICOLE SUNT TOT IN faza DE PLANIFICARE După 6 luni nu s-a realizat nici 30 la sută din planul de investiții La 185 obiective nu s-a pus nici o cărămidă Eterna poveste — lipsa de materiale In prima parte a lunii aprilie, ziarul nostru a semnalat o serie de neajunsuri în desfășurarea lucrărilor de investiții de cooperativele agricole. Ar fi fost normal ca D.G.A.I.A.S.A. să fi răspuns la semnalele noastre critice și să fi întreprins măsuri energice pentru a se intensifica ritmul de realizare a construcțiilor planificate.Sîntem obligați însă să consemnăm că, deși au trecut două luni și jumătate, D.G.A.I.A.S.A. nu a răspuns la semnalele critice ale ziarului. Și nu e singurul articol la care nu s-a răspuns. Statistic, din cele 253 obiective planificate, numai 21 se află într-un stadiu mai avansat și 45 la fundații. Față de sarcinile de sporire a efectivelor de animale, pe baza acțiunii de profilare a cooperativelor agricole, urmează să se construiască 86 grajduri pentru 8320 bovine, două hale pentru 20 000 păsări, 39 saivane pentru 39 600 ovine, două maternități pentru scroafe, o îngrășătorie pentru porci etc. Din aceste obiective productive, n-au fost terminate nici unul. Numai 5 grajduri pentru bovine sunt la zidării. Dar să vedem ce se întîmplă în cooperativele agricole. Revenind la articolul publicat la 13 aprilie a.c. cu titlul de mai sus, am întreprins un raid-anchetă în 30 cooperative agricole și am constatat că în acest interval de timp nu s-a făcut prea mult în ridicarea construcțiilor productive și de interes administrativ. Doar în cîteva unități în care consiliile de conducere s-au ocupat cu răspundere de procurarea materialelor și de organizarea activității constructorilor, realizările la investiții sunt mai bune. _ Avem un volum mare de lucrări de investiții, dar am organizat munca în așa fel ca treburile să meargă bine — ne-a spus Vasile Ursache, președintele cooperativei agricole din Coțușca. Materialele de construcții le-am procurat din timp (înlocuitori de cărămidă, 30 m.c. bile manele, 20 tone var, 15 tone ciment etc.) iar echipa formată din 24 meseriași condusă de Teodor Aghiniței, a avut condiții bune ca să lucreze la obiectivele pe care le-am planificat. La grajdul pentru 100 de vaci se lucrează la acoperiș, iar la un alt grajd, ridicat de anul trecut, la tencuieli. De asemenea, se pun căpriorii la construcția pentru moara cu ciocănele și bucătăria de preparare a furajelor. Tot în aceste zile, la iazul de 25 ha luciu apă se lucrează la deversor. Sînt și alte consilii de conducere care au înțeles că acum e momentul să se lucreze la construcții, și nu toamna cînd timpul este friguros și trebuie să pună animalele la adăpost. Asemenea exemple ne oferă cooperativele agricole din Tătărășeni, Negrești, Zlătunoaia, Todireni, Nicșeni, Viișoara și altele unde lucrările la construcțiile zootehnice sunt avansate. La cooperativa agricolă din Durnești, o echipă de constructori condusă de Pavel Mînăstireanu lucra la zidăria unui grajd, iar cea condusă de Ioan Popovici, la sediul unității. Pe ambele șantiere munca este bine organizată, sînt materiale suficiente. Președintele acestei cooperative agricole, Petru Alupoaie, ne spunea că lucrările de construcții vor stagna peste cîteva zile, dacă nu vor fi ajutați de Direcția agricolă județeană să procure 50 tone de ciment, legătură cu aprovizionarea cooperativelor agricole cu materiale de construcții se ridică mai multe probleme: repartițiile sînt mult mai mici decît necesarul, dar și acele materiale care au fost puse la dispoziția acestor unități n-au fost ridicate. Din 5500 m.c. bile manele cooperativele agricole au ridicat doar 1500 m.c., din 3800 m.c. lemn C.R. — 2000 m.c., iar din cele un milion de cărămizi numai 400 mii. Deficitul de materiale de construcții este foarte mare : 1933 tone ciment, 6600 m.c. bile manele, 7 milioane cărămizi, 225 000 plăci azbociment și 2865 m.c. cherestea rășinoase. Această situație trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru D.G.A.I.A.S.A. și să se intervină la forurile superioare pentru a obține repartițiile necesare, deoarece justificările nu vor ține de cald animalelor în timpul iernii. Dacă în unele cooperative agricole lipsa de justifică în oarecare materiale măsură rămînerile în urmă la investiții, în altele, unde există ciment, balast, cărămidă sau înlocuitori de cărămidă, ritmul lent de lucru la obiectivele planificate reflectă slaba preocut. GAVRIL (Continuare în pagina a III-a) ții fi itt1! Ferma Popăuți. Transportul lucernei recoltate de pe tarlaua „Dealul Unțeni" Fotografia: IOAN NEGREA Sărbătorirea „Zilei învățătorului“ Ieri, în cadrul unor adunări festive organizate cu prilejul „Zilei învățătorului“, au fost acordate, mai multe distincții unor cadre didactice din județ, ca semn de prețuire pentru prodigioasa activitate pusă în slujba educării tinerei generații, pentru muncă neobosită de culturalizare a maselor, pentru majora contribuție în opera de ridicare a tuturor localităților la un înalt grad de cultură și civilizație Acest eveniment subliniază din nou grija și prețuirea acordată de partid și guvern educatoarelor, învățătorilor și Profesorilor de pe întreg cuprinsul țării, răsplată a răspunderii și a înaltei conștiințe cu care miile de cadre didactice înțeleg să-și îndeplinească nobila misiune în principalul loc de răspundere a culturii pe care îl reprezintă școala. Au primit Gradații de merit — prof. Mihai Zastavnețchi, din Dorohoi, prof. Maria Zaharia, din Dorohoi, înv. Haralambie Manoliu, din Botoșani, înv. Gheorghe Adrian, din Flămînzi și înv. Gheorghe Radu, din Știubieni. Au fost acordate, de asemenea, titlurile de Educatoare evidențiată, învățător evidențiat și Profesor evidențiat unui număr de 15 cadre didactice din județul Botoșani. La adunările festive a luat parte tovarășul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului județean Botoșani al P.C.R., alți membri ai biroului Comitetului județean de partid și ai comitetului executiv al Consiliului popular județean, care au felicitat, în numele Consiliului popular județean pe cei distinși, urîndu-le acestora, ca și tuturor cadrelor didactice, noi succese în activitatea de viitor. Răspunzînd acestor urări, o parte din cei ce au primit distincții au mulțumit în cuvinte calde, angajîndu-se în numele colectivelor din care fac parte să răsplătească cu noi realizări cinstea ce le-a fost acordată. ÎN ACESTE ZILE PE OGOARE SA STRINGEM tOATE FURAJELE DE PE CÎMP Un loc important, în aceste zile, îl ocupă recoltarea și depozitarea furajelor. Datele centralizate la Direcția generală a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor ne arată că prima coasă la lucernă a fost realizată pe 96 la sută iar la trifoi pe 90 la sută din suprafețele cultivate, cînd, de fapt, trebuia de mult să fi fost încheiată această lucrare. La fînuri cultivate, cele mai mari suprafețe sînt recoltate în cooperativele agricole Botoșani, Stăuceni, Sulița, Hilișeu, Nicșeni, Ripiceni, Ștefănești, Bobulești, Bucecea, Vf. Cîmpului, Unțeni, Socrujeni, Brehuești, Mîndrești etc. Transportul și depozitarea finului de lucernă, sînt mult rămase în urmă. Din cele 38.849 tone planificate se află în depozite numai 14 600 tone, ceea ce înseamnă abia 38 la sută. Totuși cantități importante de fîn de lucernă au fost depozitate în cooperativele agricole Zlătunoasa (450 tone), Ripiceni (330 tone), Șendriceni (300 tone), Brăești (300 tone), Prăjeni (324 tone), Draxini (270 tone), Durnești (250 tone), Botoșani (250 tone), Lunca (245 tone), Bobuiești (224 tone), Hilișeu (224 tone), Miorcani (220 tone), Vfa Cîmpului (180 tone) etc. In multe cooperative agricole există un mare decalaj între suprafețele recoltate cantitățile de fîn - lucernă deșipozitate. Și acum se mai văd pe cîmp brazde pe lucerniere printre care au crescut din nou plantele. Deși se știe că pe locul unde fînul de lucernă a stat mult timp în căpițe, plantele se sufocă și timp de doi ani producția este periclitată, în unele cooperative agricole (Curtești, Bălușeni, Leorda etc.) transportul se desfășoară anevoios. Orice justificări ar căuta să prezinte consiliile de conucere ale cooperativelor agricole din Flămînzi, Tudora, Mileanca, Crasnaleuca, Petricani, Cîndești, Dersca, Socrujeni și altele, cantitățile mici de fîn depozitate dovedesc lipsă de răspundere pentru asigurarea bazei furajere. Pe fînețele naturale există o producție bună de masă verde, dar trebuie recoltată și adunată la timp în depozite. Or, această acțiune este mult rămasă în urmă. Din cele 13.083 ha cu finețe naturale, prima coasă s-a făcut abia pe 3 871 ha, ceea ce reprezintă doar 29 la sută. In majoritatea cooperativelor agricole este mereu amînat, în mod cu totul nejustificat, cositul ierbii. Ce se mai așteaptă la cooperativele agricole Cristești, Adășeni, Păltiniș, Hudești, Suharău, Lișna, Curtești, Costești, Prăjeni, Sulița, Poiana și altele, de n-a început încă recoltatul fînețelor naturale ? Baza furajării animalelor în perioada de stabulație trebuie să fie fînul și silozul. In fiecare unitate, ca urmare a ploilor abundente căzute în luna iunie, au crescut suficient ierburi și buruieni, pe văi, pe zone de drumuri și C.F-R., care pot fi recoltate pentru fîn sau pentru siloz timpuriu. Pînă acum, în 37 cooperative agricole au fost însilozate 8 332 tone, cele mai mari Cantități realizîndu-se unitățile din Flămînzi (480 tone), N. Bălcescu (400 tone), Dorohoi (410 tone), Cucorăni (432 tone), Gorbănești (350 tone), Darabani (335 tone) etc. In 70 cooperative agricole nu s-a pus nici un kilogram de siloz timpuriu. Iată argumente care pledează pentru urgentarea strîngerii și depozitării furajelor. Consiliile de conducere, inginerii șefi și șefii fermelor zootehnice, în această perioadă foarte aglomerată de lucrări agricole, au datoria să se ocupe cu toată răspunderea și de strîngerea furajelor. Tot ce se poate acum recolta de pe cîmp să fie strîns în depozite. Vizita președintelui Consiliului de Stat al României, NiCOLAE CEAUȘESCU, în Finlanda întâlnire cu membri ai Parlamentului finlandez La începutul celei de-a doua zile a vizitei sale în Finlanda, președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, s-a întîlnit cu președintele Parlamentului, Rafael Paasio, și cu alți membri ai forului legislativ suprem finlandez, împreună cu șeful statului român se aflau tovarășii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram și ambasadorul României în Finlanda, Mircea Bălănescu. In cursul vizitei la Parlament, președintele Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de Vainö Leskinen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Mattba, ministrul comerțului exterior, Olavi Salonen, ministrul industriei, Kaarlo Makela, ambasadorul Finlandei în România, de ministrul plenipotențiar Heikki Hannikainen, șeful protocolului, și de general-maior Ermei Kanninen. La intrarea în Parlament, președintele Nicolae Ceaușescu a fost întîmpinat cordial de președintele Parlamentului, Rafael Paasso, liderul Partidului Social-Democrat, de primvicepreședintele Johannes Virolainen și de alți înalți reprezentanți ai forului legislativ suprem. Oaspeților români le-au fost prezentați președinții comisiilor Parlamentului. Exprimîndu-și satisfacția pentru această vizită, Rafael Paasso a adresat președintelui Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți o caldă urare de bun venit. Sunt convins — a spus el — că vizita dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul națiunilor noastre, al tuturor popoarelor. In continuare, Rafael Paasso a prezentat activitatea și structura Parlamentului, subliniind rolul și importantele sale atribuții în viața politică a țării. Răspunzînd, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : Aș dori să mulțumesc domnului președinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adresat, îmi exprim satisfacția pentru faptul că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaștem unele aspecte reprezentative din activitatea Parlamentului finlandez. De asemenea, îmi exprim satisfacția că între Parlamentul finlandez și Marea Adunare Națională a României există relații bune și, după cum știm, domnul președinte al(Continuare in pagina a IV-a) Convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen In dimineața zilei de 30 iunie, la Palatul prezidențial din Helsinki au avut loc convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen. Din partea română, la convorbiri au participat : Janos Fazekas, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, loan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Helsinki, Constantin Mitea, consilier, Cornel Vladu, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au participat: Ahti Karjalainen, primul ministru, Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Richard Totterman, secretar de stat în MAE, Risto Hyvarinen, șeful Direcției politice din MAE, Pentti Uusivirta, șeful Direcției comerțului exterior din MAE, Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București. In cursul convorbirilor, a fost subliniată evoluția pozitivă pe care o cunosc relațiile multilaterale româno-finlandeze, a fost relevată dorința ambelor părți de a dezvolta aceste relații. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri în legătură cu unele aspecte ale vieții internaționale actuale. Convorbirile s-au desfășuat într-o atmosferă caldă, prietenească, de stimă și înțelegere reciprocă. * ■>XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX^.XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXX V A DEPĂȘIRI Citind indicatorii principali ai planului cincinal 1971 — 1975, prezentați de tovarășul Nicolae Ceaușescu In expunerea prilejuită de jubileul celor 50 de ani de la crearea partidului, am reținut un fapt care, cred cu fermitate, ne caracterizează pe noi, oamenii societății socialiste : depășirea. Față de Directivele Congresului al X-lea, planul cincinal prezintă îmbunătățiri importante la toți indicatorii principali. Oamenii muncii au studiat cu atenție și responsabilitate obiectivele ridicate de Congresul al X-lea și au hotărît nu numai să realizeze aceste obiective, ci să le și depășească substanțial. In această hotărîre colectivă de depășire și autodepășire constă tăria de granit a națiunii socialiste românești, unită definitiv și inseparabil în jurul partidului comunist, ideea depășirii și autodepășirii continue, a perfecționării pe toate planurile vieții sociale e promovată cu consecvență admirabilă de partidul nostru și este în consensul evoluției umanității. Tot mai susț — iată un îndemn care a străbătut întreaga istorie a umanității, fiind purtat întotdeauna de cei ce reprezentau progresul, de luptătorii pentru idealurile cele mai înalte ale omenirii, îndemn preluat și purtat azi de partidul comunist. Pretutindeni, în unități industriale, pe cîmpiile agriculturii, pe tărîmul științei și culturii, comuniștii se depășesc pe ei înșiși, catalizînd, prin exemplul personal, eforturile de depășire ale întregii națiuni românești. Dovada cea mai concretă e tocmai îmbunătățirea principalilor indicatori ai planului cincinal fată de Directivele Congresului al X-lea, îmbunătățire ce este rezultatul consultării oamenilor muncii, care și-au exprimat hotărîrea pentru un progres mai rapid și multilateral al societății noastre. VD. FETESCU In pagina 3 : APROBARE DEPLINA, ÎNALTĂ APRECIERE Telegrame adresate C. C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, declarații ale oamenilor muncii de adeziune deplină față de activitatea desfășurată de delegația de partid și de stat, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, în țările socialiste din Asia Cu aviația utilitară In ultimii ani se folosesc tot mai mult în combaterea bolilor și dăunătorilor plantelor cultivate — avioanele. Săptămîna aceasta, un avion, pilotat de Mircea Ghinea, execută tratamente pe tarlalele cooperativelor agricole de producție și fermelor de stat. Pînă acum au fost executate cu avionul stropiri pe circa 300 ha mazăre în tarlalele apartinînd cooperativelor agricole de producție din Sulița, Corni, Brehuești, Vlădeni și Mîndrești. In zilele următoare, asemenea tratamente urmează să fie executate pe tarlalele cooperativelor agricole din Bucecea, Cucorăni, a fermelor de stat Brăești, Leorda și Bucecea, precum și la alte unități. La cartofi, concomitent cu combaterea gîndacului de Colorado se execută și tratamente contra manei. Uua Autogară din Dorohoi Fotografia: IOAN NOUR