Clopotul, iulie-septembrie 1972 (Anul 28, nr. 3483-3560)

1972-07-01 / nr. 3483

^\VC«\V\VÄ\\»\\\\\V\\m\\\\\V^\\Vv\\\\\\\\\\V\>\\^^^ j ÎN ÎNTÎMPINAREA | CONFERINȚEI NAȚIONALE | Ä P.C.R. Șl A CELEI I - I I DE-A XXV-A ANIVERSARI j 1 A REPUBLICII 1 á ■ ----------------------- ? Í V í V. Pretutindeni in județ, o atmosferă insuflețitoare de muncă, de responsabilitate sociala și de gindire creatoare pentru a realiza­ CINCINALUL IN PA­TRU ANI ȘI JUMA­TA­TE Cum acționați pentru realizarea acestui obiectiv ? Plenara Comitetului municipal de partid Botoșani a dat un răspuns hotărît acestei întrebări : prin valorificarea tuturor resurselor — cinci­nalul în 4 ani și 4 luni ; prin investiții de inteligență și gîndire — un plus de producție industrială de cel puțin 700 milioane lei. Un adevărat colocviu pe tema eficienței economice (e­­ficiență concepută ca un ele­ment de judecată și criteriu de apreciere a rezultatelor muncii), a investigării posibi­lităților existente în domeniul adîncirii laturilor calitative ale muncii politice în spriji­nul activității economice, așa ar putea fi caracterizate lu­crările plenarei Comitetului municipal de partid Botoșani care a avut loc zilele trecute și la care au participat — pe lingă membrii comitetului — secretari ai comitetelor de partid și ai organizațiilor de bază, conducători de întreprin­deri și alte cadre cu munci de răspundere din unitățile eco­nomice. Ponderea producției indus­triale ce se realizează în în­treprinderile din municipiu reprezintă circa 3/4 din volu­mul total al industriei jude­țului. E pe deplin justificată deci atenția ce trebuie acor­dată — în primul rînd — re­evaluării critice a resurselor și posibilităților existente în aceste întreprinderi, în ideea valorificării lor pe planuri su­perioare și sporirii contribu­ției organizației municipale de partid la înfăptuirea obiec­tivelor înscrise în hotărîrea adoptată recent de către Con­ferința extraordinară a orga­nizației județene de partid. Devansarea realizării cinci­nalului cu 8 luni mai devreme înseamnă — la nivelul muni­cipiului — o producție supli­mentară­ de minimum 700 de milioane lei. Se pornește la înfăptuirea acestui deziderat — așa după cum a rezultat din interesantele grafice și ta­bele prezentate în cadrul ple­narei de către tovarășul Con­stantin Iurea, prim­­ secretar al Comitetului municipal de partid (modalitatea analizei pe bază de grafice și tabele care au suplinit cu bune rezultate, după părerea tuturor partici­panților, tradiționala infor­mare , ni se pare o inspirație bună­ — de pe o temelie soli­dă de realizări dobîndite în anii de după Conferința Na­țională a partidului din 1967 și Congresul al X-lea. Ritmul de dezvoltare a industriei municipiului în ultimii 4 ani se înscrie peste media obținu­tă pe țară, ceea ce atestă toc­mai constanta preocupare a partidului nostru pentru dez­voltarea mai alertă a zonelor rămase în urmă. In ultimii 5 ani, volumul producției — ca urmare a noilor capacități de producție puse în funcțiune, dar m­ai ales pe seama crește­rii productivității muncii — s-a dublat. în cadrul plenarei au fost prezentate cîteva calcule in­teresante: • Sporirea numai cu 2 la sută a indicelui de fo­losire a utilajelor, mași­nilor și instalațiilor în­seamnă, pe an, un plus de producție de 140 de milioane lei. • Realizarea normelor de producție de către toți muncitorii din între­prinderile subordonate municipiului — alte 33 de milioane lei. • Două procente nu­mai de reducere a prețu­lui de cost echivalează cu 13,4 milioane lei. Dezbaterile care au avut loc au scos în evidență un fapt semnificativ : în aceste zile V. M­AFT­LI (Continuare în pag. a III-a) ,NICI UN CENTIMETRU DE ȚESĂ­TURĂ IROSITĂ, TOTUL VALORIFICAT" La Fabrica de confecții Dorohoi La această întreprindere au fost obținute economii la ma­teria primă — doc și alte țesături — pe semestrul I — de peste 15.000 m.l, din care s-au confecționat suplimentar aproa­pe 300 de costume salopete. In cadrul inițiativei lansate „Nici un centimetru de țesătură irosită, totul valorificat“ în fabrică a fost organizată, în perioada 25 iunie — 1 iulie a.c. o săp­­tămînă record la care au participat un număr de 300 de ti­neri care au executat, peste plan, un număr de 1 000 produse. PROLETARI DIN TOATE TARILE, ONIȚI-VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3483 sîmbătă 1 Iulie 1972 | 4 pagini 30 bani Cei mai buni dintre cei buni. DELEGAT! LA CONFERINȚA NAȚIONALĂ A PARTIDULUI MIHAI BÎRLIGA Biografia Eroului Muncii Socialiste Mihai Bîrliga, se confundă, o bună parte din timp, cu istoria cooperativei agricole din Roma, unitate ce va sărbători peste încă 2 ani un sfert de veac de existență. Prin urmare, și istoria acestei cooperative agricole se con­fundă, în cea mai mare parte a sa, cu istoria luptei parti­dului nostru pentru transfor­marea socialistă a agricultu­rii. Deci, biografia lui Bîrliga este biografia satului contem­poran, a oamenilor săi, transformărilor ce le-au cu­n­noscut în procesul acesta com­plex îndelungat, profund și multilateral în care s-a gîn­­dit și înfăptuit cooperativiza­rea agriculturii. Situat în acest context, Bîr­liga este un om al esențelor. La el totul se măsoară în fap­te, cu metrul, cu kg, în lei. Pe el, vorbitor de farmec nu l-am știut niciodată cu toate că în calitatea sa de deputat în Marea Adunare Națională, într-un rînd, ca membru al Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole — și în prezent — dar cel mai ades în calitatea sa de coope­rator și președinte l-am as­cultat în repetate rînduri și trebuie să spun că întotdea­una a fost ascultat cu atenție și interes nu atît pentru fe­lul cum spunea un anume lu­cru ci pentru ceea ce spunea. Din acest punct de vedere Bîrliga este și rămîne un om al esențelor. Bîrliga nu mai este un sim­plu țăran. Nu pentru că și-a ridicat calificarea urmînd li­ceul agricol. Mai ales nu este un țăran în accepția care ne-am obișnuit să-i dăm aces­tui cuvînt. Pentru că de fapt el tot un țăran rămîne dar este tocmai ceea ce țăranul repre­zintă în devenirea sa. Pentru că Bîrliga este și rămîne un om a cărui viață a concrescut intim cu Conferință satul. La recenta extraordinară organizației județene de par­­­tid, cu care ocazie a fost ales ca delegat la Conferința Na­țională a partidului, Bîrliga își exprima nedumerirea — pe care o argumenta cu mul­te fapte — de ce unii intelec­tuali nu preferă satul în locul orașului, satul care le oferă acum tot atîtea lumini. Cu condiția să știe să le afle, cu­ condiția să știe să i se dă­ruie, să-l înțeleagă și să-l înalțe. Căci înălțînd satul, in­telectualii, pe care Bîrliga și-i explică ca o forță de pro­ducție potențială, se vor înăl­ța pe ei înșiși. Bîrliga a pus multe cărămizi la temelia înălțării satului. A făcut din toate cîte un pic, și mai mult decit au făcut-o al­ții. Tatîi a făcut-o ca președin­te al cooperativei agricole, a­­poi comuniștii din sat i-au în­credințat munca de secretar al comitetului comunal de partid și o face și în această calitate. M-am obișnuit să-l văd pe acest președinte printre la­nuri cu grîu auriu, printre culturi înflorite de floarea - soarelui. Il întîlnesc adesea la manifestări de amploare, în prezidiul diferitor adunări și îl aud spunîndu-și părerea, de om care contribuie direct la producerea bunurilor materia­le, de la înalte tribune, în cele mai diferite probleme, cu mult tact și simț practic. Și de fie­care dată mă întreb , pe ce înălțimi ne-am fi aflat acum dacă măcar de la Moș Ion Roată încoace toată înțelep­ciunea poporului nostru și-ar fi aflat aceleași rosturi ca în zilele noastre ? I. MAXIMIUC în pagina a ll-A CONFERINȚA NAȚIONALĂ A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Asociația intercooperatistă Experiențe, rezultate, perfecționări ­ă mulțumește acest fel de Viorel Cojocaru, Ion Bilia, Nicu Gorgan, Nelu Văiculescu, Dimitrie Burduja, Maria Mi­­horeanu. iată cîteva nume de tineri dorohoieni care, la fel ca mulți alții ar fi putut apare pe o listă a fruntașilor, pe o listă a celor cu care ne mîn­­drim, nu sub un titlu ca cel de sus. Ar fi putut apare . . . dar deocamdată ei s-au evi­dențiat prin astfel de fapte. Viorel Cojocaru și Ion Bilia, buni prieteni, se află în pre­zent în cercetarea organelor de miliție pentru infracțiune de tîlhărie comisă asupra u­­nui călător în gara Dorohoi. Viorel are 20 de ani, dar nu va afla niciodată care sînt ade­văratele bucurii ale acestei vîrste. După ce a absolvit cu greu Școala profesională de mecanici agricoli din Fălti­ceni, nu a mai avut răbdare să-și termine practica și nici nu s-a prezentat acolo unde a fost repartizat­ă la I. A. S. Suceava, ci a preferat să co­linde din loc în loc (I.A.S. Că­­tămărăști, Fabrica de nutrețuri combinate Leorda) — încer­­cînd profesiuni pentru care nu era pregătit. Ultimul loc de muncă — Fabrica de cărămizi Dorohoi, de unde a plecat după ce s-a certat cu colegii. In cursul unui an de zile a lucrat mai puțin de 6 luni, a pără­sit locurile de muncă fără mo­tiv, a preferat să trăiască din banii familiei. Pe strada Mîn­­dru Constantin la nr. 8 locu­iește familia acestui tînăr. Ta­tăl își recunoaște, tardiv, o parte din vină . — A stat puțin acasă, nu îi cunosc prietenii, pe mine mă ocolește, cînd îi vorbesc de muncă amenință că părăsește casa. — Pleacă zile întregi de a­­casă — completează mama, vine numai la masă. Nu știm ce să mai facem. — Unde credeți că s-a greșit în educarea acestui tînăr ? — întrebăm noi. — Ca tată, ca părinte, am greșit că nu l-am suprave­gheat îndeaproape cînd era mai mic. Pînă în clasa a V-a era un băiat ascultător, dar s-a împrietenit cu alții mai mari, a început să fugă de la școală, să nu mai învețe. A­­tunci ar fi trebuit să intervin, dar . . . Și tatăl— îi înțelegem nefe­­ricirea — ridică neputincios din umeri. Reluăm discuția cu tînărul în cauză : — De cîte ori ai căutat un nou loc de muncă ți s-a dat. De ce plecai mereu ? Tata, mutîndu-se cu ser­viciul, mă lua cu el pentru ca să mă poată supraveghea. — De ce ai părăsit ultimul loc de muncă ? — Am auzit că am ordin de plecare în armată și așteptam să plec. Dar, în legătură cu ultimul răspuns o corectare aduce Constantin Haucă, mecanic de întreținere, șef de echipă pen­tru mecanicii care lucrează pe L.D.M. de la Fabrica de cără­mizi Dorohoi : D. LAVRIC (Continuare in pagina a 111-a) ANCHETĂ SOCIALĂ A De Ziua învățătorului Ieri, în județul nostru — ca și în întreaga țară — a fost sărbătorită Ziua învățătorului. La festivitățile dedicate săr­­bătoririi slujitorilor școlii au luat parte membri ai birou­lui Comitetului județean de partid, ai comitetului executiv al Consiliului popular jude­țean, activiști de partid și de stat, alte cadre de conducere de la nivelul județului și co­munelor. După ce directorii de școli au trecut în revistă realiză­rile dobîndite pe frontul edu­cației și instrucției socialiste, în anul școlar recent încheiat, în adunările festive, reprezen­tanți ai comitetelor județean, municipal, orășenești și co­munale de partid, ai comite­­­telor executive ale consiliilor populare județean, municipal, orășenești și comunale au a­­dresat cadrelor didactice cal­de felicitări și urări de suc­cese în nobila misiune de e­­ducare a tinerei generații. De­legații de pionieri au adus salutul organizației. Cu prilejul Zilei învățăto­rului, pentru activitate în­delungată desfășurată în în­­vățămînt și pe tărîm obștesc, prin ordin al social- M.E.I. s-a conferit gradația de merit următorilor tovarăși : Ioan Bănculescu, profesor la Școala generală Ripiceni, Mihai Scu­­telnicu, directorul Școlii ge­nerale Socrujeni , Gorbănești, Eugenia Curelaru, învățătoare la Școala generală nr. 1 Do­rohoi, Maria Ostafi, învăță­toare la Școala generală nr. 4 Dorohoi, Otto Scheib, profesor la Liceul nr. 1 Dorohoi, Cleopatra Diaconescu, învăță­toare la Școala generală Li­­veni - Manoleasa, Ioan Toma, directorul Școlii generale nr. 2 Vorona, Maria Manoleasa, învățătoare la Școala generală nr. 1 Rădeni - Frumușica, Constantin Costînceanu, di­rectorul Școlii generale Tudor Vladimirescu - Albești. De asemenea, pentru rezul­tatele bune obținute în munca didactică și social - culturală, a fost atribuit titlul de „Evi­dențiat” următoarelor cadre didactice : Maria Teodorescu, educatoare la Grădinița de copii nr. 1 Săveni, Mihai An­­tohhi, învățător la Școala ge­nerală nr. 1 Hudești, Vasile Gafițanu, învățător la Școala generală Ibănești, Mihai Toma, învățător la Școala generală Ionășeni , Vf. Cîmpului, Maria Chipeancă, învățătoare la Școala generală Rînghilești - Santa Mare, Hareta Săndulea­­nu, învățătoare la Școala ge­nerală Horodiștea - Păltiniș, Stelian Oprișan, inspector la Inspectoratul școlar județean, profesor Gheorghe Amarandei, directorul Liceului nr. 1 Do­rohoi, profesor Petru Bărboi, directorul Școlii generale Dersca, Elena Luchian, pro­fesor la Liceul nr. 2 Dorohoi, (Continuare in pagina a III-a) întreținerea culturilor Un succes îmbucurător al mecanizatorilor și cooperato­rilor din unitățile agricole din județ, în aceste zile, este în­cheierea celei de a doua pra­­­­șile mecanice și manuale la floarea - soarelui, precum și a celei de a doua prașile me­canice la porumb. De remar­cat că mecanizatorii au prășit cu mijloace mecanice cea mai mare suprafață ce a fost în­treținută astfel în județul nos­tru — aproape 200.000 ha. La floarea - soarelui, de exem­plu, s-a prășit a doua oară mecanic cu 25 la sută mai mult decît s-a prevăzut prin plan, rezultate deosebite ob­­ținîndu-se și la celelalte cul­turi. Membrii cooperatori, pirin eforturi, susținute, se stră­duiesc să țină pas cu meca­nizatorii. In momentul de fa­ță ei execută prașila a 111-a pe ultimele suprafețe la sfecla de zahăr. Pînă ieri dimineață la cooperativele agricole s-a executat prașila a doua ma­nuală la porumb pe 79 la su­tă, ceea ce presupune în con­tinuare eforturi mai susținute pentru ca în cîteva zile să se termine de prășit a doua oară și cele 17.000 de ha cu po­rumb care nu au beneficiat încă de această lucrare. In ceea ce privește prașila a III-a, situația sa principalele culturi se prezintă în felul ur­mător : la cartofi, prașila ma­nuală s-a executat pe 32 la sută din suprafață, iar meca­nică pe 27 la sută ; la porumb pe 9 la sută manual și pe 17 la sută mecanic ; la floarea - soarelui pe 28 la sută manual și pe 40 la sută mecanic. Cul­turile legumicole au fost pră­șite a treia oară pe z1 la su­tă. Urgentarea acestor lucrări trebuie să constituie preocu­parea de actualitate a condu­cerilor și specialiștilor din toate unitățile agricole. CAMPANIA AGRICOLĂ Lucrări de întreținere a culturilor de soia la ferma Crasnaleuca a I.A.S. Săveni Fotografia: I. NEGREA

Next