Clopotul, octombrie-decembrie 1972 (Anul 28, nr. 3561-3638)
1972-11-08 / nr. 3593
CLOPOTULB PAGINA 2 Problemele urmărite în decursul anchetei noastre ar putea primi forma unui chestionar pe care cu această ocazie îl supunem atenției factorilor răspunzători de munca culturală din localitățile județului. De pondere ocupă în raport cu celelalte acțiuni cele destinate tineretului ? Sunt acestea diversificate și atractive? Cum se corelează ele cu realitatea vie a satului și care este eficiența lor ? Am constatat cum era de așteptat, că numărul cel mai mare de participanți la acțiunile culturale din localitățile vizitate se recrutează dintre tineri. Toate opiniile interlocutorilor noștri au coincis. Le putem rezuma astfel i pe lângă scopul informativ și distractiv, acțiunile cu tineretul trebuie să aibă o coordonată esențială — educarea și formarea acestuia. Adăugăm că a fi conștient de acest lucru înseamnă a-ți asuma o înaltă responsabilitate. V Pe urmele unor registre de evidență lui La primul punct al traseu—căminul cultural din Hudești apare o primă dificultate — registrul de consemnare a activităților își nota ultima acțiune pe 30 august. Data raidului nostru — 31 octombrie. De asemenea, ultimele afișe cuprinzînd programele săptămînale ne transportă tot prin călduroasele luni de vară, încercăm să reconstituim, cu ajutorul planului de activități și al memoriei tovarășului director, Dumitru Farcaș, calendarul acțiunilor educative cu tineretul pe ultimele trei luni. 20 august — expunere... 9 septembrie — expunere... 15 septembrie — expunere... 17 septembrie — expunere. Titluri mai mult sau mai puțin interesante, în afară de o întîlnire dintre bătrîni și tineri, cărei dată precisă n-am putuat-o afla, dar care avea șanse să se bucure de interes, modalitatea predominantă , este cea... expusă mai sus. Nu-i subestimăm importantul rol informativ și educativ, dar canalizarea activității numai pe această direcție duce implicit la ruperea de realitatea satului, realitate care poate fi oricînd izvorul unor acțiuni eficiente. In această comună, de pildă, se observă reținerea mamelor de a-și lăsa fetele să participe la acțiunile căminului. Să fie cauza vre-un cîine slobod, cîțiva tineri certați cu bunele moravuri sau sînt concepții fără fundament real care ar putea fi combătute ? Iată numai un punct de plecare a cărui eficiență s-ar manifesta direct prin antrenarea fetelor la acțiuni colective. Casa de cultură din Darabani ne-a rezervat dintru început o altă surpriză. Tot în legătură cu registrul de activități. Acesta se află încuiat undeva, căci Sava Măciucă, directorul, tov, este alocat la reciclare. Facem din nou apel la planul de muncă și la memoria tovarășului metodist Gheorghe Călescu care ține locul directorului. Notăm ca idei pozitive i serile săptămînale pentru tineret care, după cum ni se spune capătă o coloratură educativă prin participarea unor activiști, profesori și specialiști, un simpozion intitulat „Munca, mijloc de educare și afirmare multilaterală a personalității“, o călătorie pe hartă cu tema „Frumusețile Țării de sus“. Reversul negativ al acestor aspecte este ceva mai... bogat ultima seară pentru tineret s-a ținut „pe la sfîrșitul lui septembrie“ ; acestor seri nu le-am găsit o planificare și o evidență precisă ; cîteva acțiuni (Comunistul — model de comportare“ și „File din trecutul revoluționar al județului Botoșani“) după cum ni se spune „nu s-au ținut pentru că nu s-au adunat tinerii“. De asemenea, ponderea acțiunilor cu destinație precisă — tineretul, este mnică dacă luăm în considerare faptul că aici se contează pe circa 1 000 de participanți din rîndurile tineretului. Un om care-și cunoaște tinerii Căminul cultural din Vîrfu Cîmpului. Observăm o diferență apreciabilă față de ceea ce am văzut pînă acum în gîndirea și programarea activităților dar mai ales într-o anume pasiune a interlocutorului nostru — directorul căminului, Aristide Zub, — Tinerii ? Pentru ei am rezervat o programare specială lunară. Am mizat, mai întîi, pe diversificarea modalităților, pornind de la substanța unei bune educații patriotice. Expunerile, de pildă, sînt urmate întotdeauna de discuții cărora încercăm să le stabilim traseul dinainte. Cînd am fixat tema „Despre spiritul colectiv“ în partea a doua tinerii au discutat ei înșiși despre raportul dintre interesele generale și cele particulare, combătînd vidualismul, egoismul și indicasile V. Honceriu, mulgător fruntaș în „Mișcarea 4000“ a servit drept exemplu, și cei care l-au urmat n-au întîrziat să se arate Gheorghe Dănilă, Vasile Hanganu, Victoria Cocriș. O altă temă „Cinste, corectitudine, principialitate“ a servit drept punct de plecare pentru a forma un curent de opinie împotriva unor tineri extravaganți — Mihai Huțu și Gheorghe Buțerchi. Și să știți că tinerii au fost deosebit de ironici și cei vizați sunt, cum s-ar spune, pe drumul cel bun. La baza fiecărei acțiuni trebuie să stea o idee, o meditație îndelungă în care trebuie să prevezi, așa cum se prevede în economie, folosirea capacităților maxime de educare. Vei vedea astfel că dacă ai ajuns la sufletul auditoriului, munca de concepție se îmbogățește dintr-odată, se desfășoară firesc, și-ți oferă o inepuizabilă sursă de subiecte. De pildă, pentru educarea teoretică ne-am gîndit ca în locul expunerii să asigurăm contactul cu o sursă direct al tinerilor bogată în acest sens , cartea politică. Am organizat o expoziție cuprinzînd lucrări esențiale (documentele Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale, ciclul de cărți „Documente P.C.R.“). Prezentările făcute de profesori și bibliotecari au servit drept impuls pentru consultarea largă a acestor lucrări, pentru autoeducare. Aș mai adăuga masa rotundă la care am dezbătut proiectul de norme ale vieții și muncii comuniștilor, unde s-au afirmat prin discuții tinerii Dumitru Parascuță, Adela Apetrei, Toma Elena, un simpozion despre normele noi de comportare, o prezentare a realizărilor obținute de poporul nostru, urmărindu-se cultivarea idealurilor patriotice. In perioada campaniei ne-am profilat pe informări operative la locul de muncă, acțiuni mai scurte, dar de o mare eficiență. Putem spune astfel că ne-am adus și noi contribuția la crearea unei atmosfere sănătoase ; în comună nu se stă degeaba, toți tinerii sunt încadrați în muncă, n-am întîlnit de mult cazuri de furturi sau manifestări huliganice. Diferența pe care am notat-o la început ar putea fi transferată în domeniul moral — este diferența între a-ți îndeplini mai mult sau mai puțin niște obligații și pe de altă parte interesul activ, pasiunea care te însoțește în munca de educație. RADU CAJVANEANU AȘEZAMINTELE DE CULTURĂ ȘI TINERETUL Ce pondere ocupă acțiunile culturale destinate tineretului ? cinema m cinema • cinema V BOTOȘANI — Luceafărul, orele 9, 14; 16,10 ; 18,20 ; 20,30 i Gentlemenii norocului , ora 11 i Marele pontif. DOROHOI — Cultural, orele 15 , 17 ; 19 : Războiul minelor ; Tineretului, orele 15,30 ; 17,30 ; 19,30 i Noi doi, bărbații. BUCECEA — Bucecea, orele 17 , 19 î Dincolo de brazi. DARABANI — Făclia, orele 18 : Torentul de fier. SAVENI — Patria, orele 17 . 19 ! Nu-mi place ziua de luni. ȘTEFANEȘTI — Prutul, orele 18 ! Fericit cel care ca Ulise... TRUȘEȘTI — Victoria, orele 18 . Dincolo de barieră. Redacția nu răspunde de eventualele modificări din program. Cadru din filmul „Războiul minelor“ MIERCURI 8 NOIEMBRIE Din proprie inițiativă Elevii uteciști ai anului IV C. de la Liceul „M. Eminescu“ din Botoșani și-au exprimat dorința ca și in această duminică (trecută n.n.) să contribuie la marea acțiune finală de strîngere și depozitare a recoltei, împreună cu diriginta lor, profesoara Eugenia Grasu, cei 30 de elevi au lucrat pînă la amiază în ziua de noiembrie a.c., reușind ca în acest timp să sorteze și să împacheteze în saci speciali 13.000 kg cartofi, care vor fi livrați la export. La o aniversare S-a statornicit tradiția ca atunci cînd se mai face o însemnare pe răbojul vîrstei liceului „A. T. Laurian“, să se sărbătorească, în cadru festiv, și un fost profesor al școlii. Recent, cu ocazia împlinirii a 113 ani de la înființarea liceului, profesorii și s-au întrunit în aulă, elevii într-o sesiune de comunicări care a fost continuată, potrivit obiceului, cu prezentarea de omagii profesorului octogenar Petru Chichiroi, omul care decenii de-a rândul a slujit învățămîntul din Botoșani. Cuvîntul inaugural al festivității a fost rostit de profesorul Florențin Vîlceanu, directorul liceului, care a evidențiat semnificația acestor acțiuni de comunicare între profesori și elevi, situate în contextul marilor transformări pe care le înregistrează învățămîntul nostru ca urmare a perspectivelor create de Congresul al X-lea și Conferința Națională a partidului. In cadrul sesiunii de comunicări care a avut ca temă „Foști elevi și profesori ai liceului, personalități de frunte ale științei și culturii românești“, au fost prezentate referatele „Ștefan Cantemir, profesor al liceului“ fost (de prof. N. Andrieș), „Concepția sociologiei și filozofiei lui Lucien Goldmann, fost elev al liceului nostru“ (de prof. Georgeta Curcă), „Gh. M. Filipescu, un autentic reprezentant al ingineriei românești — fost elev al liceului“ (de prof. Fl. Vîlceanu), „A. Popovici — Bîznoșanu, eminent biolog român — fost elev al liceului“, (de prof. I. Haller), „N. Beldiceanu, , tul — fost profesor al npeceului“ (de prof. Paula Jijie). In încheierea reuniunii a luat cuvîntul profesorul emerit Aurel Dorcu, arătînd sentimentele de considerație pe care asistență le nutrește întreaga față de profesorul Petru chifoi, cel care, numai Chciîn acest liceu, a funcționat aproape 30 de ani. Invitatul de onoare al sesiunii mulțumit pentru gestul de afecțiune care i s-a făcut. Profesor ROMEO TERINEANU si DARABANI Întîlnire cu cadrele didactice Este meritorie inițiativa Casei corpului didactic din Botoșani de a organiza periodic întîlniri între conducerea casei și profesorii, învățătorii, ceilalți lucrători din învățămint. O asemenea întîlnire a avut loc la Darabani, unde prof. Adrian Lungu, directorul Casei corpului didactic a vorbit despre modernizarea învățămîntului. Vorbitorul s-a referit pe larg la necesitatea unui învățământ activ, la conținutul acestuia, plasarea elevului pe orbita cerințelor contemporane, diversificarea formelor de organizare a învățămîntului, munca independentă, legarea învățămîntului de practică, folosirea cabinetelor de științe sociale, a laboratoarelor, a excursiilor științifice și a mijloacelor de comunicare în masă. Cei prezenți au adresat întrebări cărora vorbitorul le-a răspuns în final. (De la C. Barbacaru). J JOI 9 NOIEMBRIE 6.00 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 8.00 Sumarul presei. 9.30 Odă limbii române. Comori ale limbii noastre. 9.50 Melodii de Mălineanu. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Muzică populară. 10.30 Clubul călătorilor (emisiune pentru tinerii ascultători). 10.45 Sonata în Do major pentru vioară, flaut și clavecin de Johann Cristoph Friederich Bach. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Pagini orchestrale din operete. 11.15 Din țările socialiste. Reportaje din R. D. Germană și R. P. Albania. 12.00 Discul zilei . Patty Pravo. 12.15 Recital de operă Pompei Hărășteanu. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Concert de prînz. 14.00 Compozitorul săptămînii. 14.30 Din noscute cele mai cumelodii populare. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Tribuna radio. Inițiativa personală — componentă indispensabilă aței colectivului,forța microfon lector univ. Ion Perianu. 15.20 Muzică de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo - rutier. 16.15 Cîntece de Sergiu Sarchizov. 16.30 Știința la zi. 16.35 Orchestra Romeo Bazarcă. 16.50 Publicitate radio. 17.00 O oră la dispoziția dumneavoastră. 18.00 Orele serii. 20.00 înfăptuim Hotărîrile Conferinței Naționale a P.C.R. 20.10 Zece melodii preferate. 20.45 Consemnări. 20.50 Cîntă Pușa Poenaru. 21.00 Revista șlagărelor. 21.25 Moment poetic. Ion Vinea. 21.30 Fotbal. Transmisiune directă a meciului: Real Madrid — F. C. Argeș în Cupa europeni.campionilor în pauză : Radiojurnal. 23.15 Concert de seară. 24.00 Buletin de știri. 0.03 — 6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2.00 ; 4.00 ; 5.00). Teatrul de amatori la întrecere Faza intercomunală a întrecerii echipelor de teatru desfășurată zilele trecute la Tudora a dovedit din nou nivelul ridicat al pregătirii artiștilor amatori, prevestind o confruntare finală puternică. Formația din Poiana-Vorona prezentat, în regia lui Dumitru Doroftei, a piesa lui Paul Everac o partidă pentru noi născuți. Piesa, o savuroasă comedie, satirizează cu vehemență apucăturile unor oameni care amestecă în mod nepermis problemele lor personale cu cele colective. Dintre interpreți am remarcat pe Maria Cojocaru care, deși tînără, reușește TUDORA o compoziție de reală valoare, și pe Dumitru Diaconu. Mișcarea în scenă nu a fost însă cea mai adecvată, ceea ce făcut să scadă mult valoarea spectacolului. Comuna Cristești s-a prezentat cu formația de teatru din satul Oneaga interpretînd piesa Hai omule acasă de Teodora Crivăț. Dacă jocul de scenă pe fundal ar fi fost pe măsură și dacă „pașii înapoi“, fără întoarcere firească, ar fi fost înlăturați, spectacolul ar fi fost mult mai bun deoarece distribuția cuprinde buni interpreți. Astfel Vasile Maxim (Putere) realizează un personaj vioi, variat, capabil să emoționeze ; reale calități a dovedit și Maria Pleșca (Didina) ca și Eugen Dulgheriu care interpretează cu prestanță necesară rolul președintelui de C.A.P. Celelalte roluri urmează a se mai lucra pentru a se ajunge la un spectacol unitar. Cu piesa Scînduri pentru tron împărătesc de Gh. Vlad s-a prezentat în întrecere comuna gazdă. Textul vehiculează o temelie de actualitate : apărarea avutului obștesc, înlăturarea rutinei, constituind o bună partitură pentru actori care, sub îndrumarea lui Dumitru Munteanu, au reușit un spectacol de o mare limpezime. Mihai Dămian, directorul căminului cultural Tudora, realizează cu inteligență și talent un „Coace“ convingător ; cu haz sănătos și vigoare își interpretează rolurile Costache Damian (Măcriș), Costache Andronic (Pățăloi), Popa Traian. Spectacolul tudorenilor, bun în ansamblu, ar mai putea fi însă îmbunătățit în ceea ce privește mișcarea și amplasarea în scenă. Fără nici un fel de justificare a lipsit din întrecere comuna Corni. Pentru comunele prezente, juriul a alcătuit următorul clasament : 1. Tudora ; 2. Cristești ; 3. Vorona; T. BRÂDESCU La Todireni, din cele șapte comune invitate s-au prezentat doar patru, lipsind Călărași, Răuseni și Hlipiceni. Timp de peste patru ore un foarte numeros public aflat în sala căminului cultural a urmărit evoluția actorilor amatori din Lunca, Sulița, Todireni și Albești. O reală plăcere a produs, atît juriului cît și publicului, urmărirea tacolului cu piesa Doctor fără voie specile Molliére, prezentat de formația din Cerchejeni-Sulița. A surprins plăcut ritmul alert, mișcarea vie, adaptarea îndrăzneață a textului, costumația modernă și, în mod deosebit, jocul actorilor. Prezentînd un Mollière „â la Cerchejeni“, profesoa TODIRENI la Felicia Sasu (regizoarea și interpreta rolului Lucinde) a avut la îndemînă trupă unitară în care, chiar dacă nu toți o au fost foarte buni, despre niciunul însă nu am putea spune că a coborît sub nivelul mediu. In acest insolit „Doctor fără voie“, moldovenizat, aducînd alături de filonul inițial și ecouri din Creangă sau Păcală, am admirat pe Silvia Sănduleac (Martine), N. Sănduleac (Sganarelle), C. Mărisac (Geronte), Mihai Baiiu (Lucas), pe Florea Adrian, Eugenia Chiriac ... Demn de remarcat este Și faptul că mare parte din interpreți sunt cooperatori. Se înțelege că am primit cu satisfacție comunicarea juriului care a acordat celor din Cerchejeni primul loc. Ii așteptăm în confruntarea finală de la Botoșani. Prezentînd în întrecere montajul dramatic Albumul al Lianei Maxy, actorii amatori din Todireni și-au luat o sarcină deosebit de grea, de care numai în parte au reușit să se achite. Albumul poate fi încadrat în categoria teatrului poetic și cere maturitate în interpretare, o masă numeroasă de actori, dese schimbări de decor, lumini, presupune o recuzită pretențioasă de care numai un teatru profesionist dispune. Cîte ceva din toate acestea au avut și Todirenii, dar a judeca un astfel de spectacol cu jumătăți de măsură e greu. Poate că anume îmbunătățiri viitoare ar putea ridica calitatea spectacolului cu care comuna gazdă s-a situat pe locul al doilea. Bine intenționați, dar răminînd numai la faza de intenție, s-au dovedit fi artiștii din Albești (Diplomația doamanei Escu, de Constanța Marin), cei din Stroești-Lunca (Ursul de A. P. Rostire plată, gestică inadecvată, Cehov), inadvertențe între felul cum caracterizează autorul personajul și modul cum acesta e redat pe scenă, o anumită doză de artificial, toate își fac loc în aceste două spectacole. Am remarcat doar pe Ștefania Pietraru (Doamna Popescu) și Alexandru Atodiresei (Smirnov). D. LAVRIO Editura Enciclopedică va pune curînd la dispoziția cititorilor o „Mică enciclopedie tehnică ilustrată“, care, sub forma unor suite de articole însoțite de scheme explicative în culori, va prezenta succint rolul și modul de funcționare al principalelor aparate și mașini utilizate azi în mod curent, precum și diverse realizări importante ale tehnicii moderne. In colecția „Enciclopedia de buzunar“ va apare o serie de traduceri : din engleză, cartea lui C. F. R. Pafctin „Raportul dintre științe astăzi“, interesant pentru specialiști ca și pentru oamenii de cultură, Ferdinand Brunetiere — „Evoluția genurilor în istoria literaturii“ — traducere din franceză — și „Julius Caesar“, lucrare a istoricului și criticului englez Rex Varner, tradusă pînă acum în principalele limbi de circulație mondială, în Editura Enciclopedică Diverse problematici ale culturii românești sunt dezbătute în cadrul unor cărți ce tratează fie fenomene culturale de ansamblu — cum e volumul lui Alexandru Duțu, „Sinteză și originalitate în cultura românească“, studiu MIERCURI 8 NOIEMBRIE 9.00 Deschiderea emisiunii. TELEX. 9.05 Bucureștiul necunoscut (reluare). 9.25 Prietenii lui Așchiuță. Emisiune pentru preșcolari. „Fetița fără inimă“ — poveste de Xenia Roman (I). Prezintă Teatrul de marionete din Arad. 9.55 Publicitate. util pentru cunoașterea mișcării spirituale autohtone, cît și a influențelor care au contribuit la conturarea profilului culturii românești contemporane — și lucrări, de arte mai restrînsă, precum „Luceafărul“ de Mihail Triteanu, un studiu al revistei de cultură, literatură și artă cu același nume. Din colecția „Orizonturi“ a Editurii Enciclopedice o mențiune specială se cuvine pentru „Mit - legendă - adevăr“, de Alexandru Babeș, iar din seria „Enciclopedia de buzunar“ „Mitul creștin — filiații și paralele“ (autori Paul Bălă și Octavian Chețan), care prin studii documentate servesc acțiunii de educație ateistă. 10.00 Curs de limba franceză. Secția a 28-a. Prezintă asist. univ. Claude Dignoire. Redactor Elena Crețu. 10.30 Comentariu la 40 de steme (reluare). Județul Covasna. 10.50 Telecinemateca pentru tineret . Undeva în Europa (reluare). 12.20 Selecțiuni din concertulspectacol susținut de formațiile amatori de artistice de la Uzinele de vagoane Arad. 12.50 Telejurnal. 17.25 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Fotbal . Rapid București — Rapid Viena — meci retur în optimile de finală ale „Cupei Cupelor. Transmisiune directă de la Stadionul „23 August“. In pauză: Tragerea Pronoexpres. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. In cinstea Aniversării Republicii — cronica marii întreceri. 20.00 Teleobiectiv. 20.20 Telecinematera : Agonie si extaz. Regia Carol Reed. In distributie : Charlton Heston. Rex Harrison, Dane Cilente. 22.20 Te Veloh : Orele Parisului. Tmarini din Franța. 22.4024 de ore. ^XXXXXXXXXXXXXXXXXXVXXXNXXXXXXXXXXNXXXXXXNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXNXXXXXXXXXXNXVNXXXXXXNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXNXXXXXXXXXVV ARCA LUI NOE cetățenii, ci pe O.C.L. industrial. Becuri Un grup de cetățeni reclamă că de peste două săptămini nu au lumină pe strada lor, anume Gh. Dimitrov, fenomenul întimplindu-se noaptea, ei s-au adresat la timp Exploatării electroenergetice, care exploatare a rămas insă lampă. Așa că băgăm și noi un ttil, poate se aprinde. Rezistențe De mai multă vreme nu se găsesc in magazine rezistente pentru frigiderele de tip „Fram". Cei care au nevoie și deci, le caută, întreabă : nu cumva în felul acesta comercianții vor să stimuleze vînzarea noilor tipuri de frigidere ? răspundem Parcă n-am crede, noi, că nu-și cumpără omul un frigider nou pentru că-i lipsește o rezistență la cel vechi. Dar nu răspunsul nostru îl așteaptă Alte becuri Aceste alte becuri se află la Știubieni. Pentru ca să aibă motiv de invidie, botoșănenii de pe străzile Gh. Dimitrov (vezi primele „becuri") și Crîngului din municipiu, la Știubieni ardeau toate becurile electrice pe străzi. Și nu noaptea, că ăsta-i lucru banal, ci duminică dimineața, așa mai către amiază. Păi, așa-i luminăm pe săteni ? Alte rezistențe.!^. De data aceasta e vorba de un soi de rezistentă în fața muncii și vieții cinstite. In comuna Ștefănești umblă letea și se ocupă de dezordini (fiind singura lor „ocupație") cîțiva tineri sănătoși și bani de muncă, precum Ispir zis Mititelu, Stoica zis Vivilean sau Dădăci zis Geamailă. Și mai sînt cîțiva care au efectuat niscaiva condamnări pentru furturi și abateri de la normele legalității soialiste. Păi, zicem noi, intrați pe fir, măi băieți, că altfel vă curent ați rău ! Scurtcircuit iată pe scurt circuitul: Eugenia Cimpoi din Darabani a fost condamnată pentru delapidare. Soțul, în atare împrejurări, a părăsit-o. Iar cei doi Copii au fost crescuți, hrăniți și îmbrăcați, timp de peste un an de bunicii lor, respectiv Năstase Botez cu nevasta, părinții Eugeniei. Ei, și cînd a revenit Eugenia la Darabani s-a repezit urgent acasă la părinți, i-a îmbrățișat mai mai să-i sufoce și i-a bătut pe spate, mai să se zdrobească oasele, mai Și, cînd au fost bătrînii mai bine „revăzuți", i-a izgonit din casă. Nu te curentează așa, puțin, la inimă, Eugenia Cimpoi ? Rubrică realizată de CONSTANTIN MIROIU cel al RADIO IAȘI JOI 9 NOIEMBRIE Program de seară 17.00 Buletin de știri 17.05 Jocuri populare românești Publicitate radio 17.20 Șlagărul săptămînii : „Iubirea mea, pămintul românesc“ 17.25 Preocupări cetățenești 17.40 Cîntecul care mi-e drag 18.00 Școala și viața 18.20 Cîntece despre muncă 18.30 Cotidian sonor. 19.30 Pe portativul undelor melodia preferată: 20.00 Teatru la microfon : „Focul“ de Ștefan Oprea 21.15 Cîntece populare 21.30 Seară de muzică de cameră 22.00 Radiojurnal 22.30 Soliști și formații de muzică ușoară 23.00 închiderea emisiunii ȘTIINȚA LA ZI CIMENT PRETENSIONAT La una din fabricile din orașul Usti-Kamenogorsk situat în partea de est a Kazahstanului (republică sovietică din zona asiatică a U.R.S.S.) a început producția așanumitului ciment pretensionat. Betonul pregătit din acest ciment își mărește cu pmă la 5% volumul de uscare. După cum se știe, betonul obișnuit își reduce volumul la uscare. Capacitatea de mărire a volumului pieselor turnate din beton a fost obținută prin adăugirea în ciment a zgurilor metalice cu un conținut bogat de oxizi de aluminiu. Cimentul nou este deosebit de bun pentru realizarea unor construcții complexe, ca de exemplu tunde. DEPOZIT DE ELECTROZI Geologii apreciază că rezervele zăcămîntului de antracit Kolîvanski, descoperit recent în Siberia de Vest, sunt de aproximativ 400 000 000 tone. Aici grosimea stratului atinge în unele locuri 40 de metri. Prin prelucrare termică, cărbunele din Kolîvan devine conducător de energie electrică. El poate fi folosit pentru producția de electrozi folosiți în industria metalelor neferoase. SISTEM DE CONDIȚIONARE A UNTULUI O firmă engleză a pus la punct un nou sistem de condiționare a untului care va veni în sprijinul celor ce călătoresc pe distanțe lungi și practică campingul. Cutia din polietilenă fabricată de această firmă permite conservarea în condiții igienice a untului timp de trei luni fără folosirea frigiderului. Prețul unei cantități de o livră unt (450 g) astfel ambalat este de 5 franci. X-