Clopotul, octombrie-decembrie 1972 (Anul 28, nr. 3561-3638)

1972-11-08 / nr. 3593

CLOPOTULB PAGINA 2 Problemele urmărite în de­cursul anchetei noastre ar pu­tea primi forma unui chestio­nar pe care cu această ocazie îl supunem atenției factorilor răspunzători de munca cultu­rală din localitățile județului. De pondere ocupă în raport cu celelalte acțiuni cele desti­nate tineretului ? Sunt aces­tea diversificate și atractive? Cum se corelează ele cu rea­litatea vie a satului și care este eficiența lor ? Am constatat cum era de așteptat, că numărul cel mai mare de participanți la acțiu­­­nile culturale din localitățile vizitate se recrutează dintre tineri. Toate opiniile interlo­cutorilor noștri au coincis. Le putem rezuma astfel i pe lân­gă scopul informativ și dis­tractiv, acțiunile cu tineretul trebuie să aibă o coordonată esențială — educarea și for­marea acestuia. Adăugăm că a fi conștient de acest lucru înseamnă a-ți asuma o înaltă responsabilitate. V Pe urmele unor registre de evidență lui La primul punct al traseu­—căminul cultural din Hudești apare o primă dificul­tate — registrul de consemna­re a activităților își nota ul­tima acțiune pe 30 august. Da­ta raidului nostru — 31 oc­tombrie. De asemenea, ulti­mele afișe cuprinzînd progra­mele săptămînale ne trans­portă tot prin călduroasele luni de vară, încercăm să re­constituim, cu ajutorul planu­lui de activități și al memo­­riei tovarășului director, Du­mitru Farcaș, calendarul ac­țiunilor educative cu tinere­tul pe ultimele trei luni. 20 august — expunere... 9 sep­tembrie­ — expunere... 15 sep­tembrie — expunere... 17 sep­tembrie — expunere. Titluri mai mult sau mai puțin inte­resante, în afară de o întîlni­re dintre bătrîni și tineri, cărei dată precisă n-am putu­a­t-o afla, dar care avea șanse să se bucure de interes, mo­­­­dalitatea predominantă , este cea... expusă mai sus. Nu-i subestimăm importantul rol informativ și educativ, dar canalizarea activității numai pe această direcție duce im­plicit la ruperea de realitatea satului, realitate care poate fi oricînd izvorul unor acțiuni eficiente. In această comună, de pildă, se observă reținerea mamelor de a-și lăsa fetele să participe la acțiunile că­minului. Să fie cauza vre-un cîine slobod, cîțiva tineri cer­tați cu bunele moravuri sau sînt concepții fără fundament real care ar putea fi combă­tute ? Iată numai un punct de plecare a cărui eficiență s-ar manifesta direct prin an­trenarea fetelor la acțiuni co­lective. Casa de cultură din Dara­bani ne-a rezervat dintru în­ceput o altă surpriză. Tot în legătură cu registrul de activi­tăți. Acesta se află încuiat undeva, căci Sava Măciucă, directorul, tov, este alocat la reciclare. Facem din nou apel la planul de muncă și la me­moria tovarășului metodist Gheorghe Călescu care ține locul directorului. Notăm ca idei pozitive i serile săptă­mînale pentru tineret care, după cum ni se spune capătă o coloratură educativă prin participarea unor activiști, profesori și specialiști, un simpozion intitulat „Munca, mijloc de educare și afirmare multilaterală a personalității“, o călătorie pe hartă cu tema „Frumusețile Țării de sus“. Reversul negativ al acestor aspecte este ceva mai... bo­gat­­ ultima seară pentru ti­neret s-a ținut „pe la sfîrșitul lui septembrie“ ; acestor seri nu le-am găsit o planificare și o evidență precisă ; cîteva acțiuni (Comunistul — model de comportare“ și „File din trecutul revoluționar al jude­țului Botoșani“) după cum ni se spune „nu s-au ținut pen­tru că nu s-au adunat tine­rii“. De asemenea, ponderea acțiunilor cu destinație preci­să — tineretul, este mnică da­că luăm în considerare faptul că aici se contează pe circa 1 000 de participanți din rîn­­durile tineretului. Un om care-și cunoaște tinerii Căminul cultural din Vîrfu Cîmpului. Observăm o dife­rență apreciabilă față de ce­ea ce am văzut pînă acum în gîndirea și programarea acti­vităților dar mai ales într-o anume pasiune a interlocuto­rului nostru —­ directorul că­minului, Aristide Zub, — Tinerii ? Pentru ei am rezervat o programare specia­lă lunară. Am mizat, mai în­­tîi, pe diversificarea modalită­ților, pornind de la substanța unei bune educații patriotice. Expunerile, de pildă, sînt ur­mate întotdeauna de discuții cărora încercăm să le stabilim traseul dinainte. Cînd am fi­xat tema „Despre spiritul co­lectiv“ în partea a doua tine­rii au discutat ei înșiși despre raportul dintre interesele ge­nerale și cele particulare, combătînd vidualismul, egoismul și indi­casile V. Hon­­ceriu, mulgător fruntaș în „Mișcarea 4­000“ a servit drept exemplu, și cei care l-au urmat n-au întîrziat să se arate­­ Gheorghe Dănilă, Vasile Hanganu, Victoria Co­criș. O altă temă „Cinste, co­rectitudine, principialitate“ a servit drept punct de plecare pentru a forma un curent de opinie împotriva unor tineri extravaganți — Mihai Huțu și Gheorghe Buțerchi. Și să știți că tinerii au fost deose­bit de ironici și cei vizați sunt, cum s-ar spune, pe dru­mul cel bun. La baza fiecărei acțiuni trebuie să stea o idee, o meditație îndelungă în care trebuie să prevezi, așa cum se prevede în economie, folosirea capacităților maxime de edu­care. Vei vedea astfel că dacă ai ajuns la sufletul audito­riului, munca de concepție se îmbogățește dintr-odată, se desfășoară firesc, și-ți oferă o inepuizabilă sursă de subiec­te. De pildă, pentru educarea teoretică ne-am gîndit ca în locul expunerii să asigurăm contactul cu o sursă direct al tinerilor bogată în acest sens , cartea politică. Am or­ganizat o expoziție cuprin­zînd lucrări esențiale (docu­mentele Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale, ciclul de cărți „Documente P.C.R.“). Prezentările făcute de profesori și bibliotecari au servit drept impuls pentru consultarea largă a acestor lu­crări, pentru autoeducare. Aș mai adăuga masa rotundă la care am dezbătut proiectul de norme ale vieții și muncii comuniștilor, unde s-au afir­mat prin discuții tinerii Du­mitru Parascuță, Adela Ape­­trei, Toma Elena, un simpo­zion despre normele noi de comportare, o prezentare a realizărilor obținute de po­porul nostru, urmărindu-se cultivarea idealurilor patrio­tice. In perioada campaniei ne-am profilat pe informări operative la locul de muncă, acțiuni mai scurte, dar de o mare eficiență. Putem spune astfel că ne-am adus și noi contribuția la crearea unei at­mosfere sănătoase ; în comu­nă nu se stă degeaba, toți ti­nerii sunt încadrați în muncă, n-am întîlnit de mult cazuri de furturi sau manifestări huliganice. Diferența pe ca­re am notat-o la început ar putea fi transferată în dome­niul moral — este diferența între a-ți îndeplini mai mult sau mai puțin niște obligații și pe de altă parte interesul activ, pasiunea care te înso­țește în munca de educație. RADU CAJVANEANU AȘEZ­AM­INT­ELE DE CUL­TURĂ ȘI TINERETUL Ce pondere ocupă acțiunile culturale destinate tineretului ? cinema m cinema • cinema V BOTOȘANI — Luceafărul, orele 9, 14; 16,10 ; 18,20 ; 20,30 i Gentlemenii norocului , ora 11 i Marele pontif. DOROHOI — Cultural, orele 15 , 17 ; 19 : Răz­boiul minelor ; Tineretului, orele 15,30 ; 17,30 ; 19,30 i Noi doi, bărbații. BUCECEA — Bucecea, orele 17 , 19 î Dincolo de brazi. DARABANI — Făclia, orele 18 : To­rentul de fier. SAVENI — Patria, orele 17 . 19 ! Nu-mi place ziua de luni. ȘTEFANEȘTI — Prutul, orele 18 ! Fericit cel care ca Ulise... TRUȘEȘTI — Victoria, orele 18 . Dincolo de barieră. Redacția nu răspunde de eventualele modificări din program. Cadru­ din filmul „Războiul minelor“ MIERCURI 8 NOIEMBRIE Din proprie inițiativă Elevii uteciști ai anului IV C. de la Liceul „M. Eminescu“ din Botoșani și-au exprimat dorința ca și in această dumi­nică (trecută n.n.) să contribuie la marea acțiune finală de strîngere și depozitare a recoltei, împreună cu diriginta lor, profesoara Eugenia Grasu, cei 30 de elevi au lucrat pînă la amiază în ziua de noiembrie a.c., reușind ca în acest timp­­ să sorteze și să împacheteze în saci speciali 13.000 kg cartofi, care vor fi liv­rați la export. La o aniversare S-a statornicit tradiția ca atunci cînd se mai face o însemnare pe răbojul vîrstei liceului „A. T. Lau­­rian“, să se sărbătorească, în cadru festiv, și un fost profesor al școlii. Recent, cu ocazia împlinirii a 113 ani de la înființarea liceu­lui, profesorii și s-au întrunit în aulă, elevii în­tr-o sesiune de comunicări care a fost continuată, po­trivit obiceului, cu pre­zentarea de omagii profe­sorului octogenar Petru Chichiroi, omul care de­cenii de-a rândul a slujit învățămîntul din Botoșani. Cuvîntul inaugural al festivității a fost rostit de profesorul Florențin Vîl­­ceanu, directorul liceului, care a evidențiat semnifi­cația acestor acțiuni de comunicare între profesori și elevi, situate în con­textul marilor transformări pe care le înregistrează în­vățămîntul nostru ca ur­mare a perspectivelor create de Congresul al X-lea și Conferința Națio­nală a partidului. In cadrul sesiunii de co­municări care a avut ca temă „Foști elevi și pro­fesori ai liceului, perso­nalități de frunte ale știin­ței și culturii românești“, au fost prezentate referatele „Ștefan Cantemir, profesor al liceului“ fost (de prof. N. Andrieș), „Concep­ția sociologiei și filozo­fiei lui Lucien Goldmann, fost elev al liceului nostru“ (de prof. Georgeta Curcă), „Gh. M. Filipescu, un au­tentic reprezentant al in­gineriei românești — fost elev al liceului“ (de prof. Fl. Vîlceanu), „A. Popovici — Bîznoșanu, eminent bio­log român —­ fost elev al liceului“, (de prof. I. Hal­ler), „N. Beldiceanu, , tul — fost profesor al npe­­ceului“ (de prof. Paula Ji­­jie). In încheierea reuniunii a luat cuvîntul profesorul emerit Aurel Dorcu, ară­­tînd sentimentele de con­siderație pe care asistență le nutrește întreaga față de profesorul Petru chifoi, cel care, numai Chci­în acest liceu, a funcționat a­­proape 30 de ani. Invitatul de onoare al sesiunii mulțumit pentru gestul de afecțiune care i s-a făcut. Profesor ROMEO TERINEANU si­ DARABANI Întîlnire cu cadrele didactice Este meritorie inițiativa Casei corpului didactic din Botoșani de a or­ganiza periodic întîlniri între conducerea casei și profesorii, învățătorii, ceilalți lucrători din învățămint. O asemenea în­tîlnire a avut loc la Darabani, unde prof. Adrian Lungu, directorul Casei corpului didactic a vorbit despre moder­nizarea învățămîntului. Vorbitorul s-a referit pe larg la necesitatea unui învă­țământ activ, la conținutul acestuia, pla­sarea elevului pe orbita cerințelor con­temporane, diversificarea formelor de organizare a învățămîntului, munca in­dependentă, legarea învățămîntului de practică, folosirea cabinetelor de științe sociale, a laboratoarelor, a excursiilor științifice și a mijloacelor de comuni­care în masă. Cei prezenți au adresat în­trebări cărora vorbitorul le-a răspuns în final. (De la C. Barbacaru). J JOI 9 NOIEMBRIE 6.00 Muzică și actuali­tăți. 7.00 Radiojurnal. 8.00 Sumarul presei. 9.30 Odă limbii româ­ne. Comori ale limbii noastre. 9.50 Melodii de Măli­­neanu. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Muzică populară. 10.30 Clubul călătorilor (emisiune pentru ti­nerii ascultători). 10.45 Sonata în Do ma­jor pentru vioară, flaut și clavecin de Johann Cristoph Friederich Bach. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Pagini orchestrale din operete. 11.15 Din țările socia­liste. Reportaje din R. D. Germană și R. P. Albania. 12.00 Discul zilei . Patty Pravo. 12.15 Recital de operă Pompei Hărăștea­­nu. 12.30 întîlnire cu melo­dia populară și in­terpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră co­tidiană. 13.30 Concert de prînz. 14.00 Compozitorul săp­­tămînii. 14.30 Din noscute cele mai cu­melodii populare. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Tribuna radio. Inițiativa personală — componentă in­dispensabilă a­ței colectivului,for­ța microfon lector univ. Ion Perianu. 15.20 Muzică de estra­dă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo - ru­tier. 16.15 Cîntece de Sergiu Sarchizov. 16.30 Știința la zi. 16.35 Orchestra Romeo Bazarcă. 16.50 Publicitate radio. 17.00 O oră la dispoziția dumneavoastră. 18.00 Orele serii. 20.00 înfăptuim Hotărî­­rile Conferinței Na­ționale a P.C.R. 20.10 Zece melodii pre­ferate. 20.45 Consemnări. 20.50 Cîntă Pușa Poe­­naru. 21.00 Revista șlagărelor. 21.25 Moment poetic. Ion Vinea. 21.30 Fotbal. Transmi­siune directă a me­ciului: Real Madrid — F. C. Argeș în Cupa europeni.campionilor în pauză : Radio­jurnal. 23.15 Concert de seară. 24.00 Buletin de știri. 0.03 — 6.00 Estrada noc­turnă. (Buletine de știri la orele 2.00 ; 4.00 ; 5.00). Teatrul de amatori la întrecere Faza intercomunală a întrecerii echipelor de teatru desfășurată zilele trecute la Tudora a dovedit din nou ni­velul ridicat al pregătirii artiștilor ama­tori, prevestind o confruntare finală pu­ternică. Formația din Poiana-Vorona prezentat, în regia lui Dumitru Doroftei, a piesa lui Paul Everac o partidă pentru noi născuți. Piesa, o savuroasă comedie, satirizează cu vehemență apucăturile u­­nor oameni care amestecă în mod neper­­mis problemele lor personale cu cele co­lective. Dintre interpreți am remarcat pe Maria Cojocaru care, deși tînără, reușește TUDORA o compoziție de reală valoare, și pe Du­mitru Diaconu. Mișcarea în scenă nu a fost însă cea mai adecvată, ceea ce făcut să scadă mult valoarea spectacolu­­­lui. Comuna Cr­istești s-a prezentat cu formația de teatru din satul Oneaga in­­terpretînd piesa Hai omule acasă de Teo­dora Crivăț. Dacă­­ jocul de scenă pe fun­dal ar fi fost pe măsură și dacă „pașii înapoi“, fără întoarcere firească, ar fi fost înlăturați, spectacolul ar fi fost mult mai bun deoarece distribuția cuprinde buni interpreți. Astfel Vasile Maxim (Pu­tere) realizează un personaj vioi, variat, capabil să emoționeze ; reale calități a dovedit și Maria Pleșca (Didina) ca și Eugen Dulgheriu care interpretează cu prestanță necesară rolul președintelui de C.A.P. Celelalte roluri urmează a se mai lucra pentru a se ajunge la un spectacol unitar. Cu piesa Scînduri pentru tron împărătesc de Gh. Vlad s-a prezentat în întrecere comuna gazdă. Textul vehicu­lează o temelie de actualitate : apărarea avutului obștesc, înlăturarea rutinei, con­stituind o bună partitură pentru actori care, sub îndrumarea lui Dumitru Mun­­teanu, au reușit un spectacol de o mare limpezime. Mihai Dămian, directorul că­minului cultural Tudora, realizează cu inteligență și talent un „Coace“ convin­gător ; cu haz sănătos și vigoare își in­terpretează rolurile Costache Damian (Măcriș), Costache Andronic (Pățăloi), Popa Traian. Spectacolul tudorenilor, bun în ansamblu, ar mai putea fi însă îm­bunătățit în ceea ce privește mișcarea și amplasarea în scenă. Fără nici un fel de justificare a lipsit din întrecere comu­na Corni. Pentru comunele prezente, ju­riul a alcătuit următorul clasament : 1. Tudora ; 2. Cristești ; 3. Vorona; T. BRÂDESCU La Todireni, din cele șapte comune invitate s-au prezentat doar patru, lip­sind Călărași, Răuseni și Hlipiceni. Timp de peste patru ore un foarte nu­meros public aflat în sala căminului cul­tural a urmărit evoluția actorilor ama­tori din Lunca, Sulița, Todireni și Al­bești. O reală­ plăcere a produs, atît ju­riului cît și publicului, urmărirea tacolului cu piesa Doctor fără voie spec­ile Molliére, prezentat de formația din Cer­­chejeni-Sulița. A surprins plăcut ritmul alert, mișcarea vie, adaptarea îndrăznea­ță a textului, costumația modernă și, în mod deosebit, jocul actorilor. Prezentînd un Mollière „â la Cerchejeni“, profesoa­ TODIRENI la Felicia Sasu (regizoarea și interpreta rolului Lucinde) a avut la îndemînă trupă unitară în care, chiar dacă nu toți o au fost foarte buni, despre niciunul însă nu am putea spune că a coborît sub ni­velul mediu. In acest insolit „Doctor fără voie“, moldovenizat, aducînd alături de filonul inițial și ecouri din Creangă sau Păcală, am admirat pe Silvia Sănduleac (Martine), N. Sănduleac (Sganarelle), C. Mărisac (Geronte), Mihai Baiiu (Lucas), pe Florea Adrian, Eugenia Chiriac ... Demn de remarcat este Și faptul că mare parte din interpreți sunt coopera­­­tori. Se înțelege că am primit cu satis­facție comunicarea juriului care a acor­dat celor din Cerchejeni primul loc. Ii așteptăm în confruntarea finală de la Botoșani. Prezentînd în întrecere montajul dra­matic Albumul al Lianei Maxy, actorii a­­matori din Todireni și-au luat o sarcină deosebit de grea, de care numai în parte au reușit să se achite. Albumul poate fi în­cadrat în categoria teatrului poetic și cere maturitate în interpretare, o masă numeroasă de actori, dese schimbări de decor, lumini, presupune o recuzită pre­tențioasă de care numai un teatru profe­sionist dispune. Cîte ceva din toate aces­tea au avut și Todirenii, dar a judeca un astfel de spectacol cu jumătăți de măsură e greu. Poate că anume îmbună­tățiri viitoare ar putea ridica calitatea spectacolului cu care comuna gazdă s-a situat pe locul al doilea. Bine intenționați, dar răminînd nu­mai la faza de intenție, s-au dovedit fi artiștii din Albești (Diplomația doam­a­nei Escu, de Constanța Marin), cei din Stroești-Lunca (Ursul de A. P. Rostire plată, gestică inadecvată, Cehov), inad­vertențe între felul cum caracterizează autorul personajul și modul cum acesta e redat pe scenă, o anumită doză de ar­tificial, toate își fac loc în aceste două spectacole. Am remarcat doar pe Ștefa­­nia Pietraru (Doamna Popescu) și Ale­xandru Atodiresei (Smirnov). D. LAVRIO Editura Enciclopedică va pune curînd la dispoziția citi­torilor o „Mică enciclopedie tehnică ilustrată“, care, sub forma unor suite de articole însoțite de scheme explicative în culori, va prezenta suc­cint rolul și modul de func­ționare al principalelor apa­rate și mașini utilizate azi în mod curent, precum și diverse realizări importante ale teh­nicii moderne. In colecția „Enciclopedia de buzunar“ va apare o serie de traduceri : din engleză, cartea lui C. F. R. Pafctin „Raportul dintre științe as­tăzi“, interesant pentru spe­cialiști ca și pentru oamenii de cultură, Ferdinand Brune­tiere — „Evoluția genurilor în istoria literaturii“ — traduce­re din franceză — și „Julius Caesar“, lucrare a istoricului și criticului englez Rex Var­ner, tradusă pînă acum în principalele limbi de circula­ție mondială, în Editura Enciclopedică Diverse problematici ale culturii românești sunt dezbă­tute în cadrul unor cărți ce tratează fie fenomene cultu­rale de ansamblu — cum e volumul lui Alexandru Duțu, „Sinteză și originalitate în cultura românească“, studiu MIERCURI 8 NOIEMBRIE 9.00 Deschiderea emisiunii. TELEX. 9.05 Bucureștiul necunoscut (reluare). 9.25 Prietenii lui Așchiuță. Emisiune pentru preșco­lari. „Fetița fără inimă“ — poveste de Xenia Ro­man (I). Prezintă Teatrul de ma­rionete din Arad. 9.55 Publicitate. util pentru cunoașterea miș­cării spirituale autohtone, cît și a influențelor care au con­tribuit la conturarea profilu­lui culturii românești con­temporane — și lucrări, de a­­rte mai restrînsă, precum „Luceafărul“ de Mihail Tri­­teanu, un studiu al revistei de cultură, literatură­­ și artă cu același nume. Din colecția „Orizonturi“ a Editurii Enciclopedice o men­țiune specială se cuvine pen­tru „Mit - legendă - adevăr“, de Alexandru Babeș, iar din seria „Enciclopedia de buzu­nar“ „Mitul creștin — filiații și paralele“ (autori Paul Bălă și Octavian Chețan), care prin studii documentate servesc acțiunii de educație ateistă. 10.00 Curs de limba franceză. Secția a 28-a. Prezintă asist. univ. Claude Dignoire. Redactor Elena Crețu. 10.30 Comentariu la 40 de ste­me (reluare). Județul Covasna. 10.50 Telecinemateca pentru tineret . Undeva în Eu­ropa (reluare). 12.20 Selecțiuni din concertul­­spectacol susținut de formațiile amatori de artistice de la Uzinele de vagoane Arad. 12.50 Telejurnal. 17.25 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Fotbal . Rapid Bucu­rești — Rapid Viena — meci retur în optimile de finală ale „Cupei Cu­pelor. Transmisiune di­rectă de la Stadionul „23 August“. In pauză: Tragerea Pro­­noexpres. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. In cinstea Aniversării Republicii — cronica marii întreceri. 20.00 Teleobiectiv. 20.20 Telecinematera : Agonie si extaz. Regia Carol Reed. In distribu­tie : Charlton Heston. Rex Harrison, D­ane Cilente. 22.20 Te Veloh : Orele Parisului. Tmarini din Franța. 22.40­24 de ore. ^XXXXXXXXXXXXXXXXXXVXXXNXXXXXXXXXXNXXXXXXNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXNXXXXXXXXXXNXVNXXXXXXNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXNXXXXXXXXXVV ARCA LUI NOE cetățenii, ci pe O.C.L. industrial. Becuri Un grup de cetățeni recla­mă că de peste două săptă­­mini nu au lumină pe strada lor, anume Gh. Dimitrov, fe­nomenul întimplindu-se noap­tea, ei s-au adresat la timp Exploatării electroenergetice, care exploatare a rămas insă lampă. Așa că băgăm și noi un t­til, poate se aprinde. Rezistențe De mai multă vreme nu se găsesc in magazine rezis­tente pentru frigiderele de tip „Fram". Cei care au ne­voie și deci, le caută, întrea­bă : nu cumva în felul acesta comercianții vor să stimuleze vînzarea noilor tipuri de frigidere ? răspundem Parcă n-am crede, noi, că nu-și cumpără omul un frigider nou pentru că-i lipsește o rezis­tență la cel vechi. Dar nu răspunsul nostru îl așteaptă Alte becuri Aceste alte becuri se află la Știubieni. Pentru ca să aibă motiv de invidie, boto­­șănenii de pe străzile Gh. Di­mitrov (vezi primele „becuri") și Crîngului din municipiu, la Știubieni ardeau toate be­curile electrice pe străzi. Și nu noaptea, că ăsta-i lucru banal, ci duminică dimineața, așa mai către amiază. Păi, așa-i luminăm pe săteni ? Alte rezistențe.!^. De data aceasta e vorba de un soi de rezistentă în fața muncii și vieții cinstite. In comuna Ștefănești umblă le­tea și se ocupă de dezordini (fiind singura lor „ocupație") cîțiva tineri sănătoși și bani de muncă, precum Ispir zis Mititelu, Stoica zis Vivilean sau Dădăci zis Geamailă. Și mai sînt cîțiva care au efec­tuat niscaiva condamnări pen­tru furturi și abateri de la normele legalității s­oialis­­te. Păi, zicem noi, intrați pe fir, măi băieți, că altfel vă curent ați rău ! Scurt­­­circuit iată pe scurt circuitul: Eu­genia Cimpoi din Darabani a fost condamnată pentru de­lapidare. Soțul, în atare îm­prejurări, a părăsit-o. Iar cei doi Copii au fost crescuți, hrăniți și îmbrăcați, timp de peste un an de bunicii lor, respectiv Năstase Botez cu nevasta, părinții Eugeniei. Ei, și cînd a revenit Eugenia la Darabani s-a repezit urgent acasă la părinți, i-a îmbrăți­șat mai mai să-i sufoce și i-a băt­ut pe spate, mai să se zdrobească oasele, mai Și, cînd au fost bătrînii mai bine „revăzuți", i-a izgonit din casă. Nu te curentează așa, puțin, la inimă, Eugenia Cimpoi ? Rubrică realizată de CONSTANTIN MIROIU cel al RADIO IAȘI JOI 9 NOIEMBRIE Program de seară 17.00 Buletin de știri 17.05 Jocuri populare românești Publicitate radio 17.20 Șlagărul săptăm­î­­nii : „Iubirea mea, pămintul românesc“ 17.25 Preocupări cetă­țenești 17.40 Cîntecul care mi-e drag 18.00 Școala și viața 18.20 Cîntece despre muncă 18.30 Cotidian sonor. 19.30 Pe portativul un­delor melodia pre­ferată: 20.00 Teatru la micro­fon : „Focul“ de Ștefan Oprea 21.15 Cîntece populare 21.30 Seară de muzică de cameră 22.00 Radiojurnal 22.30 Soliști și formații de muzică ușoară 23.00 închiderea emi­siunii ȘTIINȚA LA ZI CIMENT PRETENSION­AT La una din fabricile din orașul Usti-Kamenogorsk situat în partea de est a Kazahstanului (republică sovie­tică din zona asiatică a U.R.S.S.) a început producția așa­­numitului ciment pretensionat. Betonul pregătit din acest ciment își mărește cu pmă la 5% volumul de uscare. După cum se știe, betonul obișnuit își reduce volumul la uscare. Capacitatea de mărire a volumului pieselor tur­nate din beton a fost obținută prin adăugirea în ciment a zgurilor metalice cu un conținut bogat de oxizi de alu­miniu. Cimentul nou este deosebit de bun pentru realizarea unor construcții complexe, ca de exemplu tunde. DEPOZIT DE ELECTROZI Geologii apreciază că rezervele zăcămîntului de an­tracit Kolîvanski, descoperit recent în Siberia de Vest, sunt de aproximativ 400 000 000 tone. Aici grosimea stra­tului atinge în unele locuri 40 de metri. Prin prelucrare termică, cărbunele din Kolîvan devine conducător de energie electrică. El poate fi folosit pentru producția de electrozi folosiți în industria metalelor neferoase. SISTEM DE CONDIȚIONARE A UNTULUI O firmă engleză a pus la punct un nou sistem de condițio­nare a untului care va veni în sprijinul celor ce călătoresc pe distanțe lungi și practică campingul. Cutia din polietilenă fabricată de această firmă permite conservarea în condi­ții igienice a untului timp de trei luni fără folosirea frigiderului. Prețul unei cantități de o livră unt (450 g) astfel ambalat este de 5 franci. X-

Next