Clopotul, octombrie-decembrie 1973 (Anul 29, nr. 3959-4036)
1973-11-08 / nr. 3991
Cronica de BOTOSANI „Turneul emblemelor" Pe data de 29 noiembrie, echipajul tinerilor botoslaneni va intra in emisie, in cadrul primei etape a concursului „Turneul emblemelor“, organizat de Comitetul Central U.T.C. si Televiziunea Româna, alaturi de judetele Neamt, Iasi si Suceava. Ieri a avut loc, la Comitetul judetean U.T.C., selectia membrilor predin echipaj. Prezente botosanene La Casa de cultura a tineretului si studentilor din Iasi s-a deschis un ciclu de manifestari intitulat „Noua harta a tarii“ dedicate intimpinarii celui de-al XI-lea Congres al partidului nostru a 30-a aniversare a insurectiei nationale antifasciste armate. Aceste manifestari sint sustinute de reprezentanti ai tuturor judetelor tarii. Al IV-lea prezentat va fi judetul Botosani. Electromiograf A?a se numeste noul aparat intrat recent in folosinta serviciului de explorari functionale, de la Spitalul judetean Botosani. Noul aparat este folosit la diagnosticarea diferitelor boli ale muschilor (pareze, paralizii etc.), precum si ale nervilor periferici (nevrite). Pentru consumul populatiei In incubatorul avicol Catamaro?ti a intrat in incubatie o noua sarja, cuprinzind 23.000 oua. Impreuna cu cele aflate deja in perioada de incubatie, numarul lor se ridica la cifra de 107.500 prezumtivi pui. Inspectorate de interne comunica : • Lui Mihai Anechitei, din Burlesti, comuna Unteni, ii placea sa se distreze. Ca director al caminului cultural organiza diferite spectacole, hore, baluri, incasind bani pe aceste manifestari, dar pe care nu-i depunea la consiliul popular c in buzunarul sau, cauzind astfel un prejudiciu de 6 600 lei. S-a dat un spectacol. In noptile de 1 s 1 4 noiembrie, vecinii locuitorilor Gheorghe S. Chimpei, din Saveni, strada Dr. Ciuca, bloc A 1, ap. 15, s i Leon A. Condratov din Botosani, strada Tudor Vladimirescu nr. 27, au fost martorii unor spectacole deplorabile s cei in cauza ?i-au lovit si alungat satiile din locuinte, lasindu-le prada frigului noptii. • Patrunzind in locuinta lui Constantin Bädaräu, din Vorniceni, printr-un geam pe care 1-a spart, loan P. Muraru. In virsta de 11 ani, din aceeasi localitate, a sustras suma de 5000 lei si un ceas. • Un control efectuat de Militia orasului Dorohoi la magazinul Gostat Dorohoi, a constatat ca gestionara Violeta Muscalu expusese spre vinzare marfuri alterate. ® Georgeta Gh. Zeru?ca a fost prinsa in flagrant fabricind fuica din sfecla de zahar la o instalatie improvizata. Buletin meteo IERI : Vreme inchisa cu cer mai mult acoperit. Ploi locale slabe. Temperatura minima a aerului a fost de plus 4 grade. MIINE : Vreme usor instabilabil. Local cu cer variatemporar se vor semnala precipitatii. Vint potrivit cu intensificari din nord si nord - vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre minus grad s i 5 grade iar maximele intre 8 si 16 grade C. CLOPOTUL ® PAGINA 2 RELATIA SCOALA-INTREPRINDERE Patronarea e „in fata", dar „parinti“ sunt... intregi Actuala inzestrare a atelierelor scolare se datoreaza unui cuplu de factori care si-au conjugat eforturile ca urmare a hotaririlor de partid ce se refera la pregatirea practica a elevilor. Intr-o oarecare masura, actualul cadru material al pregatirii tehnico - productive a fost si este asigurat de contributia intreprinderilor carei-au asumat sarcina de a patrona Scolile pe aceasta linie. Ne referim la sprijinul pe care l-au primit, din partea intreprinderilor patronare, liceele din Dorohoi , ne referim la modesta inzestrare a grupului de ateliere al liceelor de cultura generala din Botosani, ca si la alte cazuri cind, intr-o anumita perioada, unitatile scolare au beneficiat de atentie din partea intreprinderilor. Chiar zilele trecute am aflat ca, la acelasi grup de ateliere din Botosani se amenajeaza un atelier de festit covoare, dotarea sa facind-o U.J.C.M., cu Liceul din Bucecea a obtinut o cantitate de material de lucru de la unitatile economice din localitate, pentru atelierele sale, apoi... Aproximativ cam la atata se reduce tot ceea ce am gasit pe terenul comun al relatiilor ?coala — Intreprinderi patronare. Adica asta e cam tot ce-am intilnit de ordin pozitiv ! Fiindca investigatiile in „subsolul" acestui teren comun ne-au prilejuit si alte constatari, deloc imbucuratoare. In primul rind „sipetul“ pe care l-au dat zestre intreprinderile anul trecut, sau mai Inainte, a ramas acelasi, doar poate ca s-a mai invechit putin. Adica vechi erau utilajele care au fost transferate pina pe la inceputul anului trecut ! Ce te faci insa atunci cind nu ai deloc ? Vorba aceea : râu cu râu, dar mai râu farä râu. $i se pare ca intreprinderile patronare vor sa convingä scolile de adevarul acesta, asa ca nu le-au mai dat nimic, ca sa tie sa pretuiasca s i ceea ce au primit. Foarte adevarat ce spunea recent un inspector școlar : „Atita timp cu organele judetene de partid §i de stat intervin direct in aceasta problema, atragindatorifia conducerilor de Intreprinderi ca au raspunderi mari In privinta pregatirii cit mai competente a cadrelor noastre viitoare, acestea incep sa se manifeste oarecum ca parteneri si indrumatori. Dar imediat ce conducerea Intreprinderii fost lasatä In pace, nu te mai recunoaste nici de „ruda säraca", iar fostul angajament se vede ca a fost un angajament de curtoazie“. Pentru cine vrea argumente In sprijinul acestei afirmatii, chemam imaginea atelierelor cu aspectul lor vetust de manufacturi din secolul trecut. Chemam de asemenea in timpluri de felul celei cu marina de surfilat de la atelierul de croitorie al grupului de ateliere liceal din Botosani. Masina aceasta, defecta fiind, a devenit... tramvai pe ruta grup de ateliere . Intreprinderea de confectii, dusa fiind de fiecare data de „caii putere“ din bratele elevilor, pina cind cineva de la fabrica a cataurisit sa o repare. Pe urma vom evoca si unele discutii mai mult decit edificatoare. Cantam intr-o astfel de discutie cu tovarasul Gh. Sulugiuc, directorul scolii generale’ din Hlipiceni, sa depistam un crimpei de ajutor posibil sa-i fi dat cooperativa agricola de productie, atelierului scolar. Dar iata ce se intelege de obicei in unele C.A.P. prin acest patronaj : „Ni s-au achitat o parte din banii cuveniti pentru lucrarile agricole efectuate anul trecut, cu care ne-am cumparat o serie de unelte de lucru“. „Ei in afara de asta ?“, am insistat mai departe. Ca raspuns : o miscare din umeri. Iata si alte expresii care caracterizeaza treapta pe care se situeaza actuala forma de patronare. „Culegerea“ am facut-o intr-o alta discutie, cu cei care se ocupa de grupul de ateliere al scolilor generale din municipiu, grup patronat de I.J.G.C.L. „Patronarea e in fasa“, ni s-a spus aici, „e in perspectiva de realizare o intelegere“. Daca intelegem noi bine, aceste cuvinte ascund de fapt putinul, foarte putinul in care a constat sprijinul patronajului, dar sunt astfel de precaut formulate tocmai din motivul ca nu cumva intreprinderea patronala sa se sufere de tot. E si acesta un reflex al unui mod gresit de a statua pozitiile celor doi parteneri, scoalaintreprindere, cuplu in care intreprinderea se simte datoare sa priveasca de sus pe celalalt partener si, din cind in cind, sa cedeze este ceva, la staruințe repetate. Gresit Si däunator acest punct de vedere al conducerilor de intreprinderi, deoarece hotaririle Plenarei C.C. al P.C.R. din iunie a.c., impun acestora nu o angajare formala ci o perfectionare a actualelor forme de patronare a scolilor si in acest cadru de a asigura indrumarea activitatilor de instruire practica a elevilor de catre specialisti din intreprinderea respectiva. Actiunea trebuie dealtfel privita ca ceva nemijlocit legat de necesitatile economice ale judetului, de pregatirea efectivelor viitoare de muncitori, problema in care revin indatoriri directe celor ce conduc unitatile economice. „Tocmai de aceea acesti doi parteneri trebuie sa priveasca actul lor de colaborare cu intelegere reciproca, si cu deplina luare in considerare a sarcinilor partenerului cit si cele proprii. Aceasta e optica pe care o am asupra acestui tandem“, spunea tovarasul Nicolae Pavlica, directorul scolii generale nr. 8 din Botosani, „optica care de fapt e un deziderat cu mult distantat fata de realitate". Dupa cum se vede, oricit am cauta sa indulcim contururile situatiei, ea este destul de nesatisfacatoare. Cu toate acestea, alte citeva exemple ne arata ca sarcinile din cadrul patronajului pregatirii practice a elevilor sunt in atentia unora din conducerile unitatilor economice, acestea fiind cu bunavointa deschise unor solicitari din partea scolilor. Recent, directorul I.U.P.S., tovarasul Constantin Oprea, ne aducea la cunostinta ca i s-au solicitat din partea grupului liceal de ateliere din Botosani, un numar de piese pe care sa le confectioneze elevii. Solicitarea a fost satisfacuta. La fel de recent, ne-a sosit o scrisoare din partea inginerului Ion Mincu, de la S.M.A. Pomirla, care face mai multe referiri la noile forme de patronare a scolilor din mediul satesc. „Deoarece in majoritatea satelor nu sint intreprinderi mari, cu posibilitati de patronare a scolilor, acest lucru poate fi totusi realizat de sectiile de mecanizare S.M.A., masura care se impune urgent a fi luata. Conditiile existente permit organizarea a doua ateliere, unul de mecanica si altul de conducere auto. Faptul ca atelierul mecanic nu va putea fi utilat decit cu o parte din utilaj, mai ales scule de mina, nu creeaza un inconvenient, deoarece elevii se pot deplasa la sectiile de mecanizare pentru a lucra la forja, polizor, masina de gaurit etc. In al doilea rind, casarea tractoarelor din S.M.A., la sfirsitul acestui an, ofera posibilitatea dotarii scolilor cu unul sau mai multe tractoare pentru invatarea conducerii auto. Parerea mea este ca in timpul iernii, elevii pot participa la repararea utilajului agricol, iar in perioada de lucrari in timp pot sa invete a stapini volanul si chiar a executa aceste lucrari. Ca prima masura de aplicare in practica a acestor opinii de solutionare a sarcinilor noastre de partid, privind sprijinirea scolilor, S.M.A. Pomirla si-a propus organizarea acestor ateliere la Casa de copii scolari din locailitate“. Sint, dupa cum se vede, Si unii conducatori de intreprinderi care privesc cu mult simt politic si cetatenesc actualul context al sprijinirii atelierelor scolare si a caror pilda e necesar si obligatoriu de urmat. Eugen HRUfISCA Despre felul cum se aplica in practica masurile stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din iunie anul acesta cu privire la perfectionarea legaturii cu viata a invatamintului ■WVWWVV'WV1 In aceasta seara, Teatrul „Mihai Eminescu“ prezinta publicului prima premiera a noii stagiuni, drama Vlaicu- Voda de Alexandru Davila, in regia lui Mircea Cornisteanu. Despre semnificatiile premierei, Eugen Traian Bordusanu, directorul teatrului ne-a declarat: — Sunt bucuros ca deschiderea acestei stagiuni o facem cu o piesa clasica in montarea careia a fost mobilizat intregul colectiv actoricesc, toti lucratorii teatrului. Teatrul implineste 15 ani de activitate, In aceasta seara prezentam deci prima premiera celei de-a 16-a stagiuni. De- a lunia noastra expresa este ca aceasta stagiune sa insemne o reusita, atit prin repertoriu cit si Prin realizarile actorilor. Premiera, la care si emotiile mele sint mai mari decit in anii trecuti, a insemnat un deosebit efort din partea actorilor si a regizorului. Sper la o mai largä aderenta publicului din Botosani si din a judeca productiile noastre artistice. Pentru a oferi cititorilor si alte amanunte, am tinut sa aflam si parerea unora din principalii realizatori ai spectacolului : Mircea Cornisteanu, regizor . Este o sansa pentru un incepator in ale regiei sa Scena din spectacol monteze un spectacol ca Vlaicu - Voda. Intilnirea cu actorii de la Botosani a constituit o placuta surpriza. S-a lucrat cu daruire, cu ambitie, ceea ce explica si timpul record in care spectacolul a fost definitivat. Nu mi-am propus sa fac o revolutie in ce priveste teatrul istoric, dar am incercat sa-i transform pe eroi in niste oameni vii, care se comporta si gindesc ca atare. Spectacolul nostru vrem sa fie si o replica la adresa imaginilor preconcepute pe care le avem din scoala sau din lecturi. Sandu Popa, interpretul rolului Principal . E un rol greu, dar atit conceptia regizorului cit si conceptia mea despre rol coincid. Ne-am propus ca spectatorii sä inteleaga ca Vlaicu se framintä pentru popor, ca främintarile sale il apropie de un om al zilelor noastre. ifmn foarte mult ca personajul sa fie inteles de spectatori. Rolul m-a consumat enorm. Am in fata actori stralucisi care l-au Intruchipat pe Vlaicu. Astept cu emotie verdictul publicului. Milena Rizescu: Traditia rolului pe care-l joc — Doamna Clara, m-a speriat putin. Nu ma gindeam niciodata ca am sa joc acest rol. Doamna Clara „a mea“ domina prin forta ei interioara si e infrunta pentru ca se departeaza de popor. Aceasta limita ei. Deci, Clara e un om e nu un mit si aceasta conceptie mi se pare mai viabila. Dorina Bradescu : Rolul In care voi apare in aceasta seara va constitui pentru mine un punct de referinta. Mi-am descoperit posibilitati de care nu-mi dadusem seama si am facut totul pentru ca Anca sa fie o personalitate puternica. Consideram aceste scurte confesiuni ca o invitatie adresata publicului spectator pe care-l asteptam alaturi de emotiile actorilor. Dumitru LAVRIC In aceasta seara, la Teatrul „Mihai Eminescu“ o nouä premiera Vlaicu - Voda“ wvvvvvvwwvv Urmatoarele spectacole cu piesa Vlaicu-Voda vor avea loc la Botosani, simbäta 10 noiembrie s i duminica 11 noiembrie, orele 20. cinema cinema Unirea, orele 9 , 11 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; la Amsterdam. Luceafarul, orele 13,30 ; De-as fi Harap Alb. Dorohoi — Cultur9 : Infailibilul Raffles. Tineretului, ore 19,30 : Polifistul. Säveni — Patria, orele 16 , 18 : Parasutistii. Trusesti — Victoria, orele 18 : Lumea se distreaza. Stefanesti — Prutul, orele 18 : Ultimul cartus: Darabani — Faclia, orele 18 : Ceata, Bucecea — Bucecea, orele 16 , 19 : Ciprian Porumbescu. Botosani — 20,30 ; Urmarire 15,35 ; 17,45 ; 20 val, orele 15 , 17 le 15,30 ; 17,30 ; Cadru din filmul „Fete in soare“ JOI 8 NOIEMBRIE 1973 uwg JOI 8 NOIEMBRIE 0.00 Curs de limba engleza. 9.30 Curs de limba germana. 10.00 Telex. 10.05 Carti si idei. 10.25 Telecinemateca. 12.00 Telejurnal. 16.00—17.00 Tele$coala. 17.30 Emisiune in limba maghiara. 18.30 Telex. 18.35 Din sarile socialiste. 18.45 Intrebari si raspunsuri. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Cintecul saptaminii. 20.05 Publicitate. 20.10 Seara pentru tineret. 22.15 24 de ore. 9 VINERI NOIEMBRIE 6.00 Radiomatineu. 6.15 Actualitatea in agricultura. 7.00 Radiojurnal. 7.45 Cintare Romaniei socialiste ! 8.00 Inchiderea emisiunii. ☆ 17.00 Cotidian sonor. 18.00 E studiantina. 18.30 Pe coordonatele cincinalului. 18.40 Cintecul care mi-e drag. 19.00 Descriptio Moldaviae. 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferata. 21.45 Muzica usoara. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Top Radio Iasi. 23.00 Inchiderea emisiunii. Cursuri de studiere a problemelor fauririi societatii socialiste multilateral dezvoltate In trei numere consecutive din revista „Era socialista“, numerele 18, 19 si 20, respectiv din lunile septembrie si octombrie 1973, sunt publicate trei consultatii pentru acest curs : 1. Perfectionarea conducerii sociale si adincirea democratiei socialiste, de prof. doctor docent loan Ceterchi. „Era socialista“ nr. 18/1973, pag. 23 - 26. 2. Trasaturi ale etapei fauririi societatii socialiste multilateral dezvoltate, de Ion Mitran. „Era socialista“ nr. 19/1973, pag. 23 - 26. 3. Dinamismul dezvoltarii social - economice a României, de Dana Voinea. „Era socialista“ nr. 20/1973, pag. 27 - 30. Iata, din aceasta ultima consultatie, citeva idei la care s-a oprit autoarea: • Elementele care definesc dinamismul dezvoltarii economice in tara noastra • Industria, ramura conducatoare a economiei • Sarcinile trasate de Congresul al X-lea si de Conferinta Nationala ale partidului privind asezarea pe baze mo ■ La televiziune • Azi, la orele 18.45, in cadrul emisiunii „Intrebari raspunsuri“, vor fi expu■ In „Editura politica“ • „Rolul femeii in viafa economicä, politicä si socialä a fára“ (din seria : „Do • Propagandistul Gheorghe Baragan din comuna Curtesti a formulat si trimis redactiei urmatoarea intrebare : „Aud deseori vorbindu-se despre valoarea morala, despre promovarea de catre partidul nostru a derne a structurii industriei • Noile dimensiuni ale resurselor de munca • Modelarea relatiilor sociale si progresul social. se temele : „Etic si politic“ Si „Salariul social“, cumente ale P.C.R. Culegere sintetica“), valorilor morale. Ce inseamna valoarea morala ?“. Raspunsul la aceasta intrebare ni-1 formuleaza profesorul Mihai Cojocaru, de la Liceul nr. 2 Dorohoi : „Au fost denumite ca valori obiectele, ideile, actiunile cäropa*-- oamenii le-au gasit o intrebuintare utila lor, care le-au satisfacut anumite trebuinte. Exista, deci, valori materiale, politice, artistice ca si valori morale. In acestea din urma se includ comporturile, actiunile, faptele apreciate ca pozitive, ce coincid cu conceptiile existente in societate cu privire la ceea ce este bine, echitabil, folositor oamenilor. La noi, sistemul valorilor morale reprezinta o latura esentiala a societatii socialiste multilateral dezvoltate, ele constituind obiectul constructiei constiente condusa de catre partid. In acest sens a fost elaborat programul de educatie ca si „Proiectul de socialista, norme ale vietii si muncii comunistilor, ale eticii si echitatii socialiste“, ce sintetizeaza principalele moralei socialiste : valori ale atitudinea fata de proprietatea socialista, echitatea si dreptatea, atitudinea inaintata fata de munca, devotamentul fata de socialism, cinstea, omenia etc“. Rubrica realizata de Tiberiu BRAESCU In sprijinul celor care studiaza IN INVATAMlNTUL DE PARTID ■ Suprammal, o intrebare si un raspuns rrfvuvwwwsfVVWVWVVVVVU%,,>VWWtf ARCA LUI NOE Ca la foc ! Micutul Marcel Boghian (4 ani) din comuna Gorbanesti, fiul lui Mihai Boghian avea un foc, nu la inima, ci intr-o fira de paie. Intr-o clipa flacarile amenintau sa mistuie toata gospodaria sateanului. Noroc de pionierii scolii generale nr. 1 din sat (despre care ne informeaza corespondenta noastra Elena Hufu) fin special de copiii Alrinei Petrica, Cozma Ioan, Roman Liviu, Roman Vasile, Hufu Danica, Negru Costicä care au carat apai au stins pojarul. Pentru ei felicitari, dar pentru parintii care nu-si supravegheaza copiii... Pe receptie Gheorghe Popoi din Ibanesti era grabit astfel ca se indrepta cu mare viteza, pe doua caruri deodata, spre domiciliu, utilizind axioma ca drumul cel mai scurt intre doua puncte e linia frinta. Ocolind, drumul, format de imprejurari, ceasul rau l-a adus pina in vecinatatea aparatului de radio marca „Dunarea“, apartinind vecinului sau Vasile Apopii. Ascultind de vocea sa interioara care-l imboldea insistent cu expresia „ia-l“, a luat intii aparatului dupa aceea un an de inchisoare. Timp suficient pentru a se trezi din befier sa ramine pe receptie pina se incheie termenul de garantie. Rubrica realizata de Vlad PETRESCU ☆ Una pe zi Intre doi „pletosi“ — Mä due sä mä tund, sä nu mai pierd dimineafa atita timp cu pieptänatul. — E o prostie — atunci, in fiecare dimineata va trebui sa te speli pe git ! Cuvinte din public ® AM SCRIS mai multe scrisori prin care am sesizat ziarului „Clopotul“ unele lucruri iesite din sfera celor legale ce se petrec in comuna Stiubieni, dar nu stiu ce afi facut cu ele, ce interes aveti ca treceti aceste cazuri sub tacere. Dar iata, alte fapte. Zilele acestea, Consiliul judetean al organizatiei pionierilor a premiat un numar de cadre didactice din comuna noastra pentru activitatea cu pionierii desfasurati in perioada de vara. Printre ei, a primit un premiu de 500 lei si Poenaru Constantin Costica, profesor suplinitor la Scoala generala Negreni. Eu am fost director coordonator de scoala si cunosc bine cine a facut si cine n-a facut treaba in perioada de vara. De ce l-o fi premiind cu 500 lei pe tov. Poenaru cind, Scoala din Negreni, trebuind sa trimita in talarä 16 copii n-a trimis decit 2 ? De ce l-o fi premiat pe tov. Poenaru cind dumnealui, in perioada de vara, era angajat cu ziua la santierul lacului de acumulare Negreni, realizind doua salarii si neavind cind si cum sa se mai ocupe de activitatea pioniereasca ? Mai mult, personal, de citeva ori, l-am avertizat sa nu mai joace rummy, pocher pe bani. Cum de tov. Elena Aghiorghiesei, loctiitor al secretarului comitetului comunal de partid aprobat acest lucru ? Nu cuma va a mizat ca si tatăl profesorului, care este secretar al comitetului comunal de partid, ii va trece cu vederea dumneaei unele lucruri ? Ca de pilda , in simbata si duminica cind formatiile caminului cultural din Stiubieni au participat la a 25-a aniversare a caminului cultural din Vorniceni, tovarasa directoare plecat — simbäta — la Peatricani unde a oficiat un botez religios, iar duminica impreuna cu vreo 30 de femei din Stiubieni a plecat la „scaldurea“ botezului oficiat cu o zi inainte, in loc sa fie, cu activistii culturali, la Vorniceni. Nu categorisesc in nici un fel lucrurile mai sus aratate. Astept opinia ziarului nostru „Clopotul“. (Ilie VIZITEU, profesor, Stiubieni). ® LA 16 MAI si apoi la 13 iunie 1973 am facut o sesizare despre „Necazul lui mos Muraru din Stefanesti“ aparuta tot la aceasta rubrica. Da 8 iulie printr-o adresa primita de la redactie am aflat ca, „cazul Muraru“ a luat sfirsit printr-o sentinta data in favoarea batrinului de Judecatoria Botosani, in fata careia, desi nevinovat, Muraru a fost prezent de doua ori. Prin adresa nr. 2837 din 10 iulie a.c. batrinul Muraru, primeste scuze de la Intreprinderea viei si vinului. Se parea ca acest caz s-a incheiat. Dar, la 16 octombrie, cind batrinul s-a prezentat la centrul de vinificatie Trufesti pentru a-si preda cele 252 kg struguri contractati, constata ca in hirtii era trecuta cantitatea de 482 kg, cu toate ca omul nu-si schimbase via, nu-si murise suprafata plantata cu vita de vie. Una in contract, alta la centru. Ca sa nu mai fie purtat, iar pe la judecatorii, batrinul Muraru, cu adeverinta nr. 2595 din 16 octombrie a.c. preda cantitatea de 365 kg struguri, vine la Stefanesti, mai procura de la alpii si preda inca 172 kg struguri cu adeverinta 2598. Se duce la intreprinderea din Botosani sä vada cine l-a impus sa predea o asa cantitate de struguri. Dupa ce este apostrofat ca in vara s-a adresat la „Clopotul“, constata ca din nou i-a fost trecuta, in obligatia sa, cantitatea de 230 kg struguri, pe care ii predase in 1972 si pentru care a fi fost purtat — pe nedrept — prin salile de judecata. Cine sunt birocrapii care poarta pe drumuri un batrin de peste 70 de ani ? Cine-i deconteaza drumurile facute la Botosani ? (Constantin DARIE, Stefanesti). … CONSIDER ca — concomitent cu masurile ce se iau impotriva poluarii apelor, aerului — sa se realizeze si indepartarea zgomotelor („poluarea sonora“). Problema are multe aspecte, genereaza pierderi economice, scaderea capacitatii de munca fizica, intelectuala etc. Unii cetateni fac zgomot cu radioul, cu televizorul, pe strada, cu tranzistoarele. Apoi, in localuri — fiecare cu muzica lui. Dimineata, sub geamul nostru, unii proprietari de masini isi incalzesc motoarele de te scot din „pipini“, trintesc usile la masini, de parca ar vrea ca tot blocul sa se uite pe geam la el, care are masina. Cred ca m-api inteles ce-am vrut sa spun. (loan SIMIONESCU, Bulevardul Lenin, Botosani). radio VINERI 9 NOIEMBRIE 5.00 Buletin de stiri. 5.05 Melodii in zori de zi. 6.00—8.08 Radioprogramul diminetii. 8.30 La microfon, melodia preferata. 10.30 Cintece de Sile Dinicu. 11.00 Buletin de stiri. 11.15 Litera spiritul legii. 12.00 12.30 13.00 16.00 16.15 16.30 17.00 18.00 20.00 21.00 21.30 22.00 24.00 0.03-Discul zilei. Intilnire cu melodia populara si interpretul preferat. Radiojurnal. Radiojurnal. Cintareti ai satelor. Stiinta la zi. Pentru patrie. Orele serii. Zece melodii preferate. Revista s'aSorcIor. Bijuterii muzicale. Radiojurnal. Buletin de §tiri.3.00 Estrada nocturna. r\