Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)

1974-01-03 / nr. 4037

I CEI Cuvintarea tovarășului Nicolae Ceaușescu rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului nou I Dragi tovarăși și prieteni, Cetățeni ai României so­cialiste. Peste citeva momente în­cheiem anul 1973 și începem noul an animați de legitimă mîndrie patriotică pentru re­marcabilele succese obținute în politica internă și externă a partidului și statului, în în­făptuirea mărețului program elaborat de Congresul al X- lea și de Conferința Națională și, totodată, însuflețiți de hotărîrea neabătută de a da viață obiectivelor făuririi so­cietății socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul patri­ei noastre, de a realiza în cele mai bune condițiuni sarcinile planului de stat pe 1974. In anul 1973 s-au obținut noi și însemnate progrese în dezvoltarea și modernizarea industriei și agriculturii, a ce­lorlalte ramuri economice, în creșterea avuției naționale, în perfecționarea bazei tehnico­­materiale a socialismului. Am realizat, de asemenea, succe­se importante pe calea înflo­ririi învățămîntului, științei, artei și culturii, a creșterii ni­velului de trai, material și spiritual, al oamenilor mun­cii — obiectivul fundamen­tal al politicii partidului, al întregii opere de construcție socialistă. Toate acestea demonstrea­ză, o dată în plus, justețea po­liticii marxist - leniniste a partidului, creșterea rolului său de forță politică condu­cătoare în toate domeniile de activitate, capacitatea crea­toare a clasei noastre muncitoare, țărănimii și intelectualității, a a tuturor oamenilor muncii, fă­ră deosebire de naționalitate, a întregului popor care își făurește liber, în mod con­știent, noua sa istorie, viito­rul său fericit. Pentru minunatele realizări obținute în acest an, pentru munca plină de abnegație con­sacrată edificării socialismu­lui și comunismului în Româ­nia, conducerea partidului și statului adresează tuturor oa­menilor muncii, fără deosebi­re de naționalitate, cele mai calde felicitări­­ întregul nostru popor pă­șește în noul an hotărît să facă totul pentru a îndeplini sarcinile trasate de plenară a Comitetului recenta Cen­tral, întîmpinînd a 30-a ani­versare a eliberării patriei de sub jugul fascist și Congre­sul al XI-lea al partidului cu noi și remarcabile înfăptuiri in toate domeniile vieții eco­nomico - sociale. Realizarea prevederilor de înaltă răspundere ale planu­lui pe anul viitor impune u­­nirea și organizarea forțelor societății într-o tuturor di­recție unică, îmbunătățirea continuă a activității econo­mice, valorificarea superioa­ră, cu maximum de randa­ment, a întregului material și­ uman al potențial țării, întărirea ordinii și disciplinei socialiste, dezvoltarea iniția­tivei maselor muncitoare, par­ticiparea lor tot mai activă la conducerea întregii societăți. Realizările dobîndite în a­­cești 3 ani, sporurile însem­nate obținute în economiei naționale dezvoltarea demon­strează realismul prevederilor planului cincinal, faptul că e­­xistă toate condițiile pentru îndeplinirea cincinalului îna­inte de termen, făcînd astfel un mare pas înainte pe calea edificării societății socialiste multilateral dezvoltate, ri­­dicînd România pe noi trepte de progres și civilizație. Dragi tovarăși. Desfășurarea vieții inter­naționale în cursul anului ca­re a trecut a confirmat cu putere justețea orientărilor date de Congresul al X-lea privind procesele fundamen­tale ale lumii contemporane, justețea politicii externe a partidului și statului nos­tru de dezvoltare continuă a colaborării și prieteniei cu țările socialiste, cu care au pășit pe calea statele dez­voltării de­ sine-stătătoare, cu toate țările lumii, fără deose­bire de orînduire socială. Anul care a trecut se în­scrie în analele naționale printr-o vieții inter­serie de succese importante în lupta forțelor progresului, demo­crației și păcii, s-a pus capăt războiului din Vietnam, a în­ceput, cu rezultate bune, Con­ferința țărilor din Europa pentru securitate și colabora­re, s-au făcut o serie de pași înainte pe calea destinderii internaționale, a normalizării raporturilor dintre state, colaborării și înțelegerii între­­ națiuni. Totodată unele eve­nimente, și cu deosebire re­­izbucnirea ostilităților mi­litare în Orientul Mijlociu, au demonstrat că în lume mai există focare de încordare, forțe reacționare care conti­nuă să se opună proceselor progresiste ale dezvoltării contemporane, factori de na­tură să prejudicieze securita­tea și pacea generală. Se poa­te spune că evoluția omenirii pe calea destinderii se află abia în faza de început. De aceea este necesar ca popoa­rele să acționeze în continua­re în mod ferm pentru lichi­darea politicii imperialiste de forță și dictat, a colonialismu­lui și neocolonialismului, pen­tru respectarea dreptului fie­cărui popor de a-și hotărî singur soarta. Desfășurînd o vastă și in­tensă activitate internaționa­lă, România și-a amplificat re­lațiile cu celelalte popoare, a acționat consecvent pentru a­­firmarea pe arena mondială a unor principii noi, democra­tice, de egalitate deplină în drepturi și respect al inde­pendenței și suveranității fie­cărei națiuni, pentru crearea unui climat în care toate ță­rile, indiferent de mărimea lor, să poată participa activ la soluționarea problemelor spinoase care confruntă o­­menirea, pentru întărirea ro­lului Organizației Națiunilor Unite în apărarea prin­cipiilor dreptului nul, în dezvoltarea internațio­conlucră­rii pașnice dintre națiuni. Vizitele pe care le-am fă­cut în acest an într-o serie de state din Europa și de pe alte continente, contactele cu un mare număr de conducători ai unor țări cu orînduiri socia­le diferite, declarațiile so­lemne și acordurile realizate au pus bazele unei colaborări largi și multilaterale între poporul nostru și popoarele respective și, totodată, s-au înscris ca un aport cu­ la afirmarea noilor nemijlo­prin­cipii de relații între state, la cauza destinderii, și colaborării între înțelegerii popoare. Toate acestea au făcut să crească și mai mult prestigiul internațional al României, să sporească numărul­­ prieteni­lor ei pe toate meridianele globului. Fie­ ca anul­ 1974 ,să intre în istorie prin noi și mari succe­se în lupta popoarelor, a for­țelor progresiste pentru dez­voltarea colaborării între sta­te, fără deosebire de­ orîndui­re socială, pentru promova­rea unor relații noi, democra­tice, în viața internațională, pentru dezvoltarea cursului destinderii și păcii, pentru în­cheierea cu succes a Confe­rinței general - europene, pen­tru realizarea unei păci drep­te, trainice în Orientul Mij­lociu, pentru lichidarea domi­nației coloniale și a oricăror forme de asuprire a altor po­poare, pentru afirmarea drep­tului fiecărei națiuni de a fi stăpînă pe bogățiile sale, pe propriul său destin, de a-și făuri o viață liberă și pros­peră. Fie ca anul 1974 să du­că la întărirea colaborării și solidarității țărilor socialis­te, a partidelor comuniste și muncitorești, a tuturor forțe­lor antiimperialiste în inte­resul dezvoltării progresiste a societății contemporane, al făuririi unei lumi mai bune și mai drepte pe planeta noas­tră. In acest moment solemn, îmi exprim convingerea că oamenii muncii din patria noastră — muncitori, țărani, intelectuali, bărbați și fe­mei, tineri și vîrstnici, ro­mâni maghiari, germani și de alte naționalități — nu vor precupeți nimic pentru tra­ducerea în viață a politicii partidului și statului — expre­sie fidelă a intereselor și as­pirațiilor fundamentale ale națiunii noastre socialiste. In numele Comitetului Cen­tral al partidului, al Consi­liului de Stat și guvernului, precum și al meu personal, a­­dresei tuturor cetățenilor României socialiste cele mai calde urări de succes în reali­zarea idealurilor lor de bună­stare și fericire, satisfacții de­pline în muncă și viață, îm­plinirea tuturor dorințelor, multă sănătate și fericire ! La mulți ani, dragi com­patrioți ! In secția electrobobinaj industrial a cooperativei „înfrățirea“ Botoșani „CLOPOTUL“ mulțumește pe această cale colectivelor de oame­ni ai muncii, corespon­denților și colaboratorilor, tuturor celor care au adresat felicitări ziarului cu prilejul Anului nou 1974 De o parte și de alta a străzii I.C. Frimu din municipiul Botoșani, siluetele zvel­telor construcții dau contur cartierelor Eminescu I, II și III J PROLETARI DIN TOATE ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLI nr. 4037 | joi 3 ianuarie 1974 | 4 pagini — 30 bani REVELION ’74 Semne bune anul­are... Optimism robust, voioșie, bucurie a împliniri­lor, voință și gînduri ferme de muncă, perspective dimensionate clar — iată citeva din coordonatele sub care oamenii muncii de la orașe și sate au sărbătorit Anul nou. Din cronica zilelor de sărbătoare, a primelor zile de muncă, consemnăm : Dacă uit Dacă uit cumva că anul s-a sfîrșit, copiii sunt cei care îmi amintesc că mă aflu în ianuarie și, chiar dacă zăpada întîrzie și anul ăsta, există speranța altui ianua­rie. Adevărul este să substanța inconsistentă și amăgitoa­re, praful ăsta de zahăr rece, fulgii, zăpada care într-o singură noapte poate schimba fața lumii fără să tragă un foc de pușcă, ei bine, zăpada cîntată altădată de poeți nu ne prea mai face bucurii. In loc să mi se ridice sub fereas- George BALĂIȚA (Continuare în pag. a IV-a) Lauri Cînd se înmulțesc inelele de ani, niciodată nu sîntem la margine de timp. Anul tînăr crește cu toate rădăcinile hrănite din seva celui bătrîn. Și mai e adevărat că sînt „semne“ pentru care se spune că anul va să fie bun. Fără tăgadă, la temelia solidă a anului au pus o „cărămidă“ constructorii botoșăneni: I.J.C.M. și-a realizat în ’73, pentru prima dată planul și dacă-i succes, succes să se cheme, și-au mai făcut peste plan un milion și jumătate. Pentru constructori, bravo ! Irina Oanea e în filatura din Botoșani de 23 de ani — 23 de ani de cînd e fruntașă (acum deține Ordinul Muncii clasa I). Cine să măsoare ce fir de poveste a tors ea în 23 de ani ? Semnele nu-s nălucimi : poate s-o spună cel mai bun șef de fermă din județ, Octavian Goraș, de la Brăești. Acum, pămîntul se odihnește, dar recolta din ’73 arată clar ce trebuie făcut în ’74. Dintre primii zece inovatori declarați anul trecut din județ, cel mai bun este Nicolae Jalbă, de la întreprinde­rea textilă „Moldova“. Ei, inovatorii ne învață că-n ’74 trebuie să gîndim la lucruri negîndite, la vise nevisate. Și nu numai tehnice. E locul să-i amintim aici pe cei mai buni mecanizatori, pe cele mai harnice țesătoare, pe me­dicii cei mai devotați, pe cele mai bune confecționere, pe sportivii cei mai talentați, să scriem de ei și de faptele lor, ei sunt semnele bune ale anului, pentru că faptele cer fapte așa cum știm că iubirea cere iubire. Anul nou n-a venit cu ninsori aprige ; dimineața a deschis în ferestre ochi de lumină blîndă și oamenii s-au arătat anului cu toate semnele bune. ! Gînduri pentru noul an !Filmele lunii ianuarie I Retrospectivă asupra „Pomului de iarnă" Revelioane cum a­­ au­i mai fost Revelionul este — o știe ori­șicine — un eveniment ieșit din comun, un moment săr­bătoresc pentru fiecare. Dar sunt revelioane între reveli­­oane, care în afară de sim­plu fapt că marchează festiv sfîrșitul unui an și începutul altuia, au un plus de noutate și de interes, iar pentru cei ce s-au petrecut — plus de optimism și încredere. Să ne gîndim, de pildă, la muncito­rii de confecții la întreprinderea de Botoșani, care au sărbătorit demult revelionul ’74, la salariații unor între­prinderi nou înființate, cum ar fi întreprinderea de utilaje și piese de schimb, la cei ce s-au mutat în casă nouă, la cei cărora anul care a trecut le-a adus un eveniment cu totul deosebit. Am încercat să surprindem, în rândurile ce urmează, două secvențe, de la două revelioane, ce pe drept cuvînt le putem numi „cum n-au mai fost“. ☆ Sticlarii din Dorohoi au ciocnit cupe frumoase, amplu­(Continuare în pag. a IlI-a) Revelioane în details ■ Valențele expresiei „prima întreprindere..." ■ Calendarul a fost întrecut de hărnicia oa­menilor ■ Semnificația revelionului producției "Așadar, cronometrele a­­nului 4 al cincinalului au început să măsoare. Sîntem în fața unui an de fapta rodnice, an în care vrem unanim să dăm dimensiuni superioare activității eco­nomice desfășurate pe aces­te locuri moldovene, într-o viguroasă afirmare în bă­tălia cu timpul. In anul ce s-a scurs, calen­darul hărniciei s-a derulat mai repede, a luat-o cu mult înaintea firelor calen­darului din perete. Desigur, sîntem în situația de a ne repeta, dar încercăm să fi­xăm trainic în conștiința colectivelor de muncă, în conștiința fiecărui munci­tor, inginer, tehnician, im­­­portanța răspunsului activ la întrebarea „Cum poate fi scurtat cincinalul între­prinderii noastre ?“. Vom încerca, în rîndurile de față, să prezentăm succint efortul de excepție, oglin­dit în rezultate de excepție, strădania statornică, dar aflată într-o continuă as­censiune, șiragul faptelor meritorii, încărcate de com­petență. La etape încheierea celor trei anuale din actualul cincinal, inimoșii lucrători ai ÎNTREPRINDERII DE CONFECȚII BOTOȘANI se află în avans cu ... două re­velioane ; două revelioane sărbătorite prin muncă te­(Continuare In pag. a III-a) La începutul secolului Un botoșănean in Nostalgia copilăriei petrecu­tă pe aceste meleaguri ii face pe mulți fii ai Botoșanilor, răspîndiți astăzi în diferite lo­calități ale țării, să ni se adre­seze cu cele mai neașteptate rugăminți. Poșta ne-a adus, în prag de An nou, un plic de la Mihai Cernescu, din Bucu­rești, cu o scrisoare și șpaltu­rile proaspete ale unui repor­taj de Simion Săveanu, cu ru­gămintea de a-l găzdui și în ziarul nostru. Reproducem, la început, din scrisoare : „Mai întîi, cu ocazia Anului nou 1974, vă urez ani mulți fericiți și multă prosperitate „Clopotului“. Aceste rînduri sînt scrise de un fiu al Boto­șanilor, plecat de mulți ani din orașul natal, dar încă mai de mult a plecat de acasă iu­bitul meu frate, Vladimir. O parte din viața lui e cuprinsă în filele care urmează... Cred lumii că i-ar interesa mult pe boto­­șăneni, unde, noi, pe vremuri, n[eram foarte cunoscuți ca oa­meni cinstiți și respectați... Cu tot respectul, Mihai Cernescu, căsuța poștală 1104, Of. P.T.T.R. București 63“. . ... Avem în față reportajul amplu a lui Simion Săveanu. Autorul a spicuit din caietul de amintiri al lui Mihai Cer­­nescu și din scrisorile fratelui său Vladimir, iar noi, la rân­­du-ne, forțați de spațiul re­(C­ontinuare în pag. a VI-a) PE GLOB

Next