Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)

1974-03-28 / nr. 4109

r 4 Cronica de BOTOȘANI la Parcul Tineretului Cu două zile în ur­mă, cooperativa mește­șugărească „Înfrățirea“, răspunzînd cerințelor populației, a deschis în cartierul Parcul Tinere­tului, la parterul blocu­lui B 6 două unități de deservire. E vorba de o secție de reparații ra­dio - televizoare (în ter­men de garanție și post­­garanție) și o secție de frizerie. Unitățile func­ționează după următo­rul program : atelierul de reparații radio — TV­ (zilnic, de la 8 — 13 și 17 — 20 ; duminica de la 8,30 — 12) ; frizeria (zilnic de la 8 — 12 și de la 17 — 21 ; dumini­ca de la 8 — 12). Atenție apicultori . Filiala județeană a Asociației crescătorilor de albine pune la dis­poziția apicultorilor din județ, prin centrele sale de desfacere din Boto­șani, Săveni și Dorohoi, cantități suficiente din biostimulatorul APIS­­TIM (preparat din zahăr pentru special hră­­nirea albinelor). E mo­mentul potrivit pentru începerea hrănirilor sti­mulente in vederea dez­voltării rapide a fami­liilor de albine. Dezbatere Mîine. Inspecția fi­nanciară teritorială de stat județeană, organi­zează — în virtutea a­­tribuțiilor prevăzute de Legea nr. 5/1970 — o a­­naliză cu contabilii șefi din organizațiile socia­liste asupra care generează cauzelor pagube în avutul obștesc și măsurilor pentru preve­­­nirea lor. Unde-s pepinierele ? S-au primit — în a­­ceastă primăvară — și distribuit, aproape in totalitate, prin Centrul județean de semințe, 47 180 de puieți de pomi fructiferi aduși din a­­fara județului (21 340 meri, 22 240 pruni, 3 600 vișini). Am fost infor­mați județ că solicitările din s-au ridicat la peste 100 000. De unde să luăm diferența de puieți dacă în urmă cu cîțiva ani au fost desfi­ințate toate cele 3 pe­piniere din județul nos­tru (Șendriceni, Buce­­cea, Trușești) . Valorificarea borcanelor De la începutul anu­lui și pînă acum prin cele 5 centre de achi­ziționare din municipiu ale I.R.V.A. au fost a­­chiziționate peste 500000 de sticle și borcane. Cîștig dublu : degreva­rea economiei naționa­le de fabricare a unor mari cantități de am­balaje din sticlă, pe de o parte , venituri supli­mentare pentru acei ce au predat borcane și sticle goale, pe de altă parte. Din cele cinci centre de achiziționare două funcționează pe strada Transilvaniei, unul pe Bulevard (lingă com­plex), unul pe Calea Națională și unul în Parcul Tineretului. Utilizare De la sucursala ju­dețeană a Administra­ției asigurărilor de stat am aflat că numai pînă la data de 31 a.c. (atenție ! mai martie sînt doar cîteva zile) deți­nătorii de autovehicule , persoane fizice și organizații socialiste — pot plăti, fără majorări, primele de asigurare pentru răspundere ci­vilă auto la asigurările prin efectul legii dato­rate pe anul 1974. Se reamintește că pri­mele de asigurare, conform Decretului nr. 471/1971, pentru or­ganizațiile sunt de 175 lei socialiste anual pentru fiecare auto­vehicul și de 40 lei pen­tru fiecare motocicletă, pentru persoanele fi­zice — 350 lei anual pentru fiecare auto­vehicul și 80 de lei pen­tru motocicletă. După data de 31 martie a.c., pentru su­mele neachitate se cal­culează majorări de în­­tîrziere (2 la sută lu­nar calculat asupra pri­melor datorate de către persoanele fizice , 1 la sută pentru organizații socialiste. In ambele ca­zuri însă nu mai puțin de 10 lei). CLOPOTUL C9 PAGINA 2 v O ÎNTREBARE ADRESATĂ DIRECTORILOR DE ÎNTREPRINDERI Colaborare pe toate planurile Ce am făcut pînă în pre­zent ? Am asigurat cooperati­vei agricole de producție din Ștefănești 25 tone azotat de amoniu, 10 tone de uree și 10 tone de superfosfat. La fel am procedat și cu cooperativa a­­gricolă de producție Viișoara, căreia i-am pus la dispoziție 20 tone azotat de amoniu, 10 tone de uree și 30 tone de superfosfat. 30 la sută din va­loarea acestor îngrășăminte le va suporta unitatea noas­tră, iar diferența de valoare va fi rambursată odată cu predarea produselor obținu­te. întreprinderea de plante medicinale asigură gratuit material de înmulțire (pentru plante medicinale) la urmă­toarele sortimente contracta­te : chimion, degețel lînos, nalbă, gălbenele, fenicul, de asemenea răsadurile pentru în anii din urmă, întreprin­derea de plante medicinale Botoșani a venit în sprijinul unor unități agricole, dar a­­ceasta s-a întîmplat numai în anumite perioade ale anului. De curînd, biroul Comite­tului județean de partid, în lumina indicațiilor date de to­culturile de degețel roșu, va­­leriană și mentă , vom mai suporta plata unei prașile la cultura macului intercalat cu chimion și degețel lînos. Aș mai adăuga că tehnicienii noștri, împreună cu specialiș­tii din cooperativele agrico­le de producție depistează, în prezent, terenuri neproducti­ve din cadrul acestor unități pentru a le planta cu măceș. Ne-am obligat și, ca de obicei, ne vom onora obligațiile a­­sur­­ate punînd la dispoziția unităților producătoare, tot în mod gratuit, butașii nece­sari pentru întreaga suprafa­ță, asigurînd totodată și plata integrală a contravalorii ma­noperei de plantare și întreți­nere a acestor plante. Pentru protejarea culturilor bianuale, întreprinderea de plante medicinale va suporta plata manoperei efectuate la bilonarea culturilor contrac­oarășul Nicolae Ceaușescu la Conferința pe țară a cadre­lor de conducere din unități­le agricole de stat și coopera­tiste a repartizat întreprinde­rii de plante medicinale, spre patronare, cooperativele agri­cole de producție Ștefănești și Viișoara, tate (chimion, degețel lînos și fenicol). Asumîndu-ne obligația de a patrona cooperativele agri­cole de producție de la Ște­fănești și Viișoara, ne-am a­­sumat de fapt răspunderea de a le ajuta efectiv pentru a-și îmbunătăți activitatea e­­conomică prin obținerea unor rezultate mai bune, atît în ce privește culturile contractate cu întreprinderea noastră cit și în celelalte activități eco­nomice ce se desfășoară în cadrul acestor cooperative. F­iind o sarcină nouă încre­dințată unității noastre, ne angajăm ca împreună cu spe­cialiștii și lucrătorii din cele două cooperative să stabilim pe parcurs și alte sarcini și măsuri care să determine o creștere a eficienței economi­ce în ansamblul activității e­­conomico - financiare. Cum patronăm cooperativele agricole ? Ing. MIHAI BUCȘĂ Ce-și doresc pompieri­ (și nu numai ei) O primăvară fără incendii După o iarnă săracă în pre­cipitații, iată-ne acum în a­­notimpul primăverii. Vremea e capricioasă și, mai ales, des­tul de secetoasă. Pericolul de incendii, în asemenea condi­ții, e tot m­ai mare. Dintr-o neatenție sau ignorare a pre­vederilor actelor normative se pot produce pagube mate­riale mari, se pot pierde vieți omenești. Datele statistice ne arată că, într-adevăr, primă­vara focul a fost cu cei ce nu și-au neiertător suprave­gheat copiii sau cu cei ce nu au respectat regulile de pre­venire a incendiilor. De la un joc nevinovat al celor mici cu chibriturile a ars grajdul lui Dumitru I. Coșman din Der­­sca. Tot din cauza unor copii nesupravegheați a ars bucă­tăria lui Ioan Gurici din Dur­­nești. în Durnești s-a produs și dureroasa tragedie a pier­derii a două Vasile T. Anton vieți omenești, din Cordă­­reni și-a văzut (prea tîrziu) grajdul în flăcări, iar Mihai Fetcu din Bucecea a rămas fără furaje. La sate, în spe­cial, anotimpul acestei primă­veri e deosebit de favorabil izbucnirii și extinderii rapide a incendiului. Oamenii ies în curte cu gătitul mîncării, cu­răță grădinile, pășunile etc. Focurile deschise sînt tot mai multe la număr. Cine nu le supraveghează și, mai cu sea­mă, nu le stinge, la urmă, cu apă sau cu pâmînt, se cu surprize dintre cele alege mai neplăcute. Totodată, folosirea în mod provizoriu a sobelor în bucătării sau a cuptoarelor în curți poate da naștere la incendii ca cele produse în gospodăriile Măriei Cățel din comuna George Enescu și Abel Azamfirei din Boto­șani. Extinderea și modernizarea rețelei electrice în localitățile județului nostru au creat posi­bilitatea ca cetățenii să utili­zeze în gospodărie tot mai multe aparate de uz casnic. Folosirea defectuoasă a insta­lațiilor electrice de iluminat și nesupravegherea aparate­lor (a reșoului, a fierului de călcat etc.) în timpul funcțio­nării au produs nu o singu­ră dată incendii. Desigur, au existat și alte cauze care au făcut ca însem­nate valori materiale să se transforme în scrum. Renun­­țînd la enumerarea tuturor cauzelor, lăsăm spațiu pentru ceea ce trebuie să facem a­­cum, în acest sezon, în con­dițiile unei primăveri secetoa­se, cu vînturi destul de frec­vente, se cere din partea con­ducătorilor de unități, a mem­brilor din comisiile tehnice și formațiile civile de pompieri, din partea tuturor cetățeni­lor o respectare riguroasă normelor și regulilor generale a de prevenire a incendiilor. Vrem ca cei mici, copiii noș­tri, să fie supravegheați, să nu se joace cu focul. Arderea deșeurilor combustibile și altor resturi vegetale rezulta­n­te din curățirea curților, gră­dinilor, pășunilor etc. să se facă departe de construcții, pe timp liniștit, fără vînt, cu o supraveghere permanentă. Să nu se folosească lămpi de gătit, iluminat sau felinare și luminări în locuri unde ele se pot răsturna. Vrem (și dorin­ța e destul de realizabilă), ca în primăvara aceasta să nu avem incendii. Pentru aceas­ta trebuie să fim pregătiți nu numai pentru a preveni, ci și pentru a înlătura operativ și cu hotărîre orice început de incendiu. Rezerva de apă, căile de acces, utilajele de stingere etc., toate la un loc, trebuie să fie pregătite pînă în cel mai mic amănunt. Căci nu se știe de u­nde și cînd izbucnește incendiul 1 Maior Costache RASCHIP Grupul de pompieri al județului Botoșani Micii pompieri La Albești, a avut loc un concurs și se cîștigă", gen „Cine F.C.I., cu elevii pe teme școlii generale din localitate. In ordinea punctajului realizat, cele mai bune rezultate le-au obținut elevele Ringhilescu M. Maria, clasa a VII-a B (premiul I), Spulber C. Elena, clasa a VII-a A (premiul II), Simion I. Maria, clasa a VIl-a B, (premiul III). Au mai primit mențiuni Ciubei­­că V. Elena, clasa a VII-a A, Argint V Tudor, clasa a Vil-a B, Butna­­ru D, Eduard­­ F­lorin, clasa a III-a B, Negru Gh. Gabriela, clasa a Vil-a A, Cozloschi A, Carmen, clasa a VIl-a B, Landea Chirica Ro­­mică, clasa a VII-a B, Brașoveanu Victor, cla­sa a VII-a B, Mîrza Ro­­mică, clasa a VII-a B. a C. BARBACARU Detașamentul nou creat al claselor a V-a, de la Școala generală nr. 1 Darabani Fotografia : ' V. ­ Tinere, ce faci după terminarea școlii ? Recent, la întreprinderea de confecții Botoșani s-au prezentat pentru ocuparea a 110 posturi de muncitori, aproape 200 de candidați. Cei mai mulți dintre ei erau necalificați, fiind absolvenți ai școlii generale de 8 ani sau ai liceului teoretic. Nu ar fi nimic neobișnuit, în acest fapt, dacă candidații ar fi absolvit școala acum două - trei luni sau ar mai fi lucrat, pînă în prezent, în altă parte. Cei mai mulți dintre ei însă, au terminat școala de doi, trei ani, sau chiar mai mult și n-au lu­crat încă nicăieri. Iată cîteva exemple : Fina Ola­­rașu din Botoșani — a ter­minat opt clase acum trei ani. Nu a lucrat și nici nu s-a dus să se califice la vreo școală. Elena Curcă din Bo­toșani — absolventă a opt clase din 1971. Nu s-a în­cadrat în nici un loc de muncă. A stat acasă. Maria Tivlică din Botoșani — a terminat șapte clase (nici nu a absolvit școala genera­lă) in 1972. Am întrebat-o: — De ce n-ai terminat cursurile școlii generale ?­­ ...­­ ? — Ce ai făcut de cînd ai părăsit școala ? — Am mai stat pe acasă, m-am mai dus pe la țară... Maria Tivlică este depar­te de a mai fi considerată copil. Totuși, purtarea ei ne pare ca lipsită de matu­ritate. Ce va face în viitor fără a avea școala termina­tă, fără calificare ? Părin­ții și rudele, la care M. T. se ducea la țară, nu găsesc de cuviință că ar trebui să nu mai tolereze asemenea situații și să acționeze pen­tru îndreptarea lor ? O parte din acești absol­venți ai școlii generale de 8 ani sînt din comunele ju­dețului nostru. Au venit la oraș, la rude, și, neavînd nici o calificare, au stat un an, doi degeaba. Rudele binevoitoare le-au făcut pînă la urmă buletin de oraș și acum solicită locuri de muncă în fabrică pentru „protejatele“ lor. Iată ce ne spune Cristina Vasilica din Tudora : — Mi-am făcut mutația pe Botoșani ca să pot intra aici. — Ești calificată ? — Nu. — De ce nu ai lucrat în sat ? _ ...­­ ? într-o asemenea postură se află și Eleonora Burduja din Unțeni, Mărioara Bou­­reanu din Coșula, Elena Ră­­mureanu din Trușești, Mar­ta Toma din Vultureni ș.a. In sat, la cooperativa agri­colă de producție, nu este de lucru ? Și dacă totuși vor să devină muncitoare într-o fabrică, de ce nu s-au dus la o școală pentru a se ca­lifica ? Am întîlnit multe cazuri și de absolvenți de liceu ca­re au stat mult timp acasă fără a se încadra într-un loc de muncă. Din 36 de absolvenți de liceu, care au candidat, o treime au peste doi ani de cînd au terminat liceul și nu s-au angajat încă să lucreze. de 20 de ani este La vîrsta absolut nepermis să aștepți să-ți asigure altul existența cînd ești apt de muncă. Vino­vați sînt și acei părinți ca­re nu acceptă ca fiul sau fiica lor să muncească pe șantier sau în fabrică, aco­lo unde munca se desfășoa­ră în condiții mai grele. Ei uită că oamenii adevă­rați se formează prin mun­că, în luptă cu greul și nu stînd degeaba. E păcat ca brațele tinere și agere să-și piardă vigoarea fără să cu­noască munca. Nu trebuie să pierdem din vedere, în­să, că ogoarele, șantierele, fabricile au nevoie de oa­meni calificați, pricepuți, pentru a putea răspunde cu succes multiplelor solici­tări ale locurilor de mun­că. Mihai COJOCARU mmmmwmm&mmtmmmmmm Convorbirile de joi - S-a spus despre ultima pro­moție a I.A.T.C. că este „de ex­cepție". S-a întîmplat că 10 la sută dintre acești tineri actori să fie acum ai Botoșaniului. Prezența voastră, a celor patru absolvenți, a modificat struc­tura artistică a colectivului ? — Deficitar fiind sistemul de repartizare a absolvenților din instituțiile de artă, nici un tea­tru nu are posibilitatea să-și ia exact actorul care-i lipsește din paleta interpretativă. La Boto­șani a fost, după părerea mea, un caz fericit, în sensul că am venit niște actori pe genuri to­tal diferite, completînd goluri și permițînd astfel o diversifi­care a repertoriului.­­ Am observat în premierele acestei stagiuni o intensă folo­sire a tinerilor actori. Aș vrea să te intreb dacă sub acest aspect nu e mai bine pentru un actor să fie repartizat în provincie decit în Capitală. — La prima vedere se pare că da, e mai bine. Și după cine știu eu, în mentalitatea oricărui tînăr, surîde ideea de a se afir­ma. Provincia ar putea să în­semne cu adevărat afirmare dacă toate lucrurile și-ar avea mersul firesc. Teatrul te mește bine, îți dă să joci, ori­te încearcă la început, apoi se fac și compromisuri, neavînd e­­xact actorul de gen pentru ro­lul respectiv. S-ar putea în­­tîmpla să joci orice, nu tot­deauna ce-ți merge, de unde și posibile nereușite. După stric­ta mea părere, este însă un rodaj necesar oricărui actor. Dar se mai întimplă că în pro­vincie nu te vede nimeni și mă refer la critica de specialitate din Capitală, care, din păcate — Și atunci ce se întimplă cu cei care rămîn ? Se blazează, se plafonează ? — Deloc, dacă teatrul din provincie, în speță al nostru, ar face cel puțin două turnee pe stagiune, care să cuprindă neapărat și Bucureștiul. Dacă nu vin criticii la noi, să-i „onorăm“ noi pe ei. Bineînțeles, nu cu ori­ce spectacol, ci cu cele de prestigiu. O altă condiție cred că ar fi aceea de a invita pe­riodic nume de prestigiu care să semneze regia spectacolelor noastre. Pe care actor sau spec­tator nu l-ar interesa unui Ciulei, Penciulescu, viziunea Esrig, Giurchescu, Cernescu ? — Ce crezi că s-ar putea face pentru atragerea spectatorului tînăr ? — Știu că timpul liber al tî­­nărului este ocupat de televi­zor, de manifestări sportive, de plimbări, de... dragoste. Nu tre­buie să concurăm cu „capitole", dar cred că aceste dacă am aduce în scenă tînărul cu toate preocupările lui, dacă el s-ar recunoaște mai bine pe scenă, am rezolva poate pro­blema. Desigur, este și o ches­tiune de formație intelectuală, dar și dramaturgii ne sunt încă datori în acest sens. — Crezi că așa cum este acum, colectivul teatrului din Botoșani ar putea aborda un repertoriu care să atragă mai vizibil un public numeros ? — Acum la Botoșani există un colectiv bun, care poate aborda cu încredere orice gen de spectacol, de la comedie la drama istorică, de la teatrul de idei la teatrul total. Sîntem des­tui actori tineri, — cum sînt și mulți mai în vîrstă - animați de dorința de a munci mult, de a se afirma și gata de orice e­­fort pentru a face să se vor­bească mai mult despre tea­trul botoșănean, în așa fel încît el să intre valoric cu ade­vărat în circuitul național. Un mare rol în acest sens, îl are însă publicul pe care l-aș dori mai atașat. Ce bine ar fi dacă s-ar încetățeni noțiunea de „microbiști“ ai teatrului, cum există cei ai echipei așa lo­cale de fotbal I — Intr-adevăr, ce bine ar fi... Dorel SCHOR Crezul și condiția tinărului actor Cu actorul Nicolae Călugărița a ocolit, în acest an, teatrul din Botoșani.­­ Este esențial pentru un de­butant să fie in atenția critici­lor ?­­ Mai mult decît s-ar crede. Știi că s-a făcut mare vîlvă in jurul absolvenților repartizați la Satu Mare. A fost suficient ca două-trei ziare centrale sa a­­mintească acest lucru și iată-i în atenția marelui public.­­ Să-i lăsăm deoparte pe critici. Aș dori să-mi spui dacă, personal, distribuit fiind cu ge­nerozitate, ai satisfacția împli­nirii.­­ Am convingerea că un tea­tru din Capitală nu mi-ar fi o­­ferit această șansă, a unui re­gistru atît de variat, chiar din primul an , de la Mircea Ba­sarab, la Radu Cluceru, de la inginerul Maza la Albastru - împărat. Susțin că a fost un e­­xercițiu foarte util profesiei mele.­­ De ce atunci, în fiecare an, dintre absolvenți, unul sau doi părăsesc teatrul din Botoșani ?­­ De ce să nu fiu sincer, ac­tor fără spectator nu poate e­­xista, iar la Botoșani nu există un public destul de numeros, destul de fidel. Am impresia că mai d­es publicul tînăr oco­lește spectacolele de teatru. Nu e bine să vezi o sală arhiplină­­ la un spectacol de factură u­­șoară, de pildă la varietăți, în timp ce la un spectacol care ridică problemele lor, ale tine­rilor, sala are destule locuri goale. Știință și tehnică COMPORTAMENTUL ȘI CULOAREA OCHILOR Culoarea ochilor ar fi asociată cu un anumit tip de comportare - afirmă dr. Morgan Worthy, psiholog la Universitatea din Georgia (S.U.A.). Cercetătorul american a ajuns la această concluzie în baza unor statistici privind comportamentul jucă­torilor de baschet. El a consta­tat că, jucătorii cu ochi de cu­loare închisă reușesc mai bine în postul în care se cer reflexe rapide, în timp ce jucătorii cu ochii de culoare deschisă obțin rezultate mai bune în acțiunile calculate. SUDURA CU AJUTORUL ULTRASUNETELOR La uzinele „Electrosvarka" din Kaliningrad a fost confecționată prima serie industrială de ma­șini de sudură prin punctare cu ultrasunete. Ea este destinată sudării maselor plastice și me­talelor cu ajutorul ultrasunetelor. Fără să formeze „cicatrice“ ma­șina sudează plăci metalice, presează metalul în masa plas­tică, confecționează piese din polimeri. Ea poate fi utilizată pentru sudarea metalelor de a­­celași fel sau unor metale di­ferite. ARHIVAR ELECTRONIC Inginerii sovietici au proiectat un sistem mecanizat de căutare a informațiilor în documentele de arhivă. La baza sistemului mecanizat a fost pus un clasificator pen­tru toate documentele care răspunde la întrebările : unde ? cînd ? Clasificatorul ce ? se bazează pe o structură logică și cuprinde circa 40 000 de no­țiuni relative. Cu ajutorul aces­tui cod, conținutul oricărui do­cument se traduce destul de simplu în limbajul mașinilor electronice de calcul. Elicopterul BO 105, în hala de montaj a Uzinelor Ham­burger Flugzeugbau (R. F. Germania) Cuvinte din public • AM FOST menționată, în ziarul „Clopotul“, apărut du­minică, printre abonații cu mare consum de energie elec­trică, uitindu-se, de către to­varășii de la Secția jude­țeană de distribuție a e­­nergiei electrice faptul că la acest domiciliu locuiesc trei abonați și nu numai unul singur- Nu-i așa că, in aceas­tă situație, numărul mare de kilowați înregistrați este ex­plicabil ? (Lucreția MARGI­NE, strada Petru Rareș, nr. 24, Botoșani). • BLOCUL în care locuiesc ar fi foarte liniștit dacă și fe­tele colocatarului nostru L Șapira, s-ar abține să iasă din conduita comună. Ele însă în­trețin, pînă noaptea tîrziu, conversații pe scări, vorbesc tare și tare..­­urit, măcar că le aud și copiii, calcă pe spa­țiul verde, cu toate că n-au pus o dată mina pe sapă ca să-l întrețină etc. Dacă le a­­tragi atenția, îți dau cite un răspuns, nicit orice om cu bun - simț se lasă păgubaș­ Familia și școala unde sunt e­­leve, nu cred că ar trebui să intervină ? (M. PROCA, res­ponsabilul blocului C. 2, car­tier Eminescu I Botoșani). 0 cultură care ridică valoarea pămintului. HA De mai mulți ani, O­­colul silvic din Botoșani a amplasat pe un teren neagricol, în suprafață de 15 ha, pe teritoriul comunei Copălău, o plantație de răchită pentru diverse împleti­turi din nuiele. Ca bun organizator, pădurarul Petru Robu s-a îngrijit ca, și în acest an, su­prafața de 15 ha să producă pentru secția de împletituri din Bo­toșani cantități cu­ mai mari de răchită — ma­terie primă. Din toam­nă, terenul a fost arat și pregătit, rămînînd ca pînă la sfîrșitul acestei luni să fie plantați pes­te un milion de butași. Anul trecut, spre exem­plu, prin punerea la dispoziția secției de îm­pletituri din Botoșani a materiei prime necesa­re, această unitate a li­vrat la export produse în valoare de un mili­on lei. Făcînd un calcul sumar, de pe cele 15 ha plantate cu răchită, ocolul silvic cîștigă a­­nual cel puțin 300 000 lei, fără să mai adău­găm avantajele pe care le prezintă prelucrarea acestei culturi. La rea­lizarea succeselor obți­nute, o contribuție de semă și-au adus-o și muncitorii Ilie Costi­­niuc, din comuna Ni­colae Bălcescu, Alexan­­dru Balan și Aurel Ce­­plinschi, din satul Cotu, comuna Copălău. De la Inspectoratul județean de interne: • In noaptea de 24 martie, autori necunos­cuți au sustras din curtea fermei de stat Zăicești, material lem­nos. Acționînd operativ, cu sprijinul unor cetă­țeni, lucrătorii postului de miliție Bălușeni au identificat autorii fur­tului : Vasile V. Dăni­­lă, din Zăicești, și Au­rel I. Amăriuța, din Co­pălău. • Un control­ e­­fectuat la sectorul zoo­tehnic agricole al cooperativei de producție Mihăileni, a constatat: 35 miei neînregistrați în evidența contabilă și 16 miei sacrificați din ne­cesitate, pentru care nu se întocmiseră procese­­verbale de scădere. Ște­fan Bîlba, șeful fermei, este cercetat sub aspec­tul infracțiunii de ne­glijență in serviciu. • Deși obligat la plata pensiei de întreținere pentru cei doi copii ai săi, Victor Gh. Axinte, din Mînăstireni, n-a a­­chitat nici un leu de opt luni de zile. Va fi trimis în judecată pen­tru abandon de familie. ARCA LUI NOE Moment solemn Duminică, într-un cadru festiv, peste 50 de tineri din municipiul Botoșani, au pri­mit buletinul de identitate- Momentul are o semnificație majoră pentru noii purtători ai actului de identitate, con­­ferindu-le, odată cu primirea acestuia, noi responsabilități cetățenești. Alisa și ciubucul Ziua de 25 martie a fost „cu ghinion“, după expresia taxa­toarei Alisa Boboc. La orele 15, pe traseul 12 (Băiceni) al lui­ G.C.L., călătorii Ioan Vă­­căreanu și Vasile Alexuc au plătit cite 3 lei, dar bilete nu au primit- Tocmai atunci, con­trolorii de bilete și-au făcut apariția descoperind matra-pazlîcurile Alisei după care, cităm, „nu merită să se scoa­le dimineața dacă nu face un ciubuc“. „Principiu" pe care, sîntem siguri, îl va abando­na. Rubrică realizată de Dumitru IVAN Nicolae ROTARU­ / 7 f V

Next