Clopotul, mai-decembrie 1974 (Anul 30, nr. 4138-4175)

1974-05-01 / nr. 4138

r BIBLIOTECA cstmALX universitara I ,cr7Te t A r Trăiască 1 Mai — ziua solidarității 9­­\\­\\\\\\\\\­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­\\\\\\­ internationale a celor ce muncesc! 9 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE.UNITI­V ȘI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLI nr. 4138 miercuri 1 mai 1974 | 4 pagini — 30 bani X PATRIE A PRIMĂVERII 1 Mai e un simbol. Un simbol de solidaritate muncito­rească internațională, în lupta pentru libertate și dreptate socială. Pentru o viață mai bună, progres, pace și socialism. Internaționalismul nostru este evident în faptul că ne durăm o patrie înfloritoare. O patrie unde toate aceste drepturi, pentru care muncitorimea se află solidară în lu­me, se afirmă tot mai categoric. De aceea, patria noastră trăiește o continuă primăvară. O primăvară în care pe harta țării înfloresc mereu noi fa­brici, uzine, hidrocentrale, livezi și grădini, în care germi­nează porumbul și unduiește griul sub ploaia de aur a muncii. De marile noastre sărbători slăvim partidul, patria, slăvim munca. Slăvim pe acei care într-un efort neobosit îi adaugă noi, mereu noi dimensiuni de progres și civiliza­ție. Intre marile sărbători ale anului, 1 Mai vine cu florile, cu buchetele sale de flori proaspăt culese de pe cîmpiile muncii. Muncitorii, țăranii, intelectualii botoșăneni au cu­les și aduc patriei, la această zi, multe, multe buchete mi­nunat înmănuncheate, purtind amprenta faptelor lor, pe care le-au numit: • „sîntem în noiembrie 1975" (din rezultatele munci­torilor întreprinderii de confecții Botoșani) ; • „lucrăm în contul lunii ianuarie 1975" (spune colec­tivul Fabricii mixte de industrie locală Dorohoi) ; • „am realizat planul cincinal la carne" (raportează lucrătorii din întreprinderea agricolă de stat Cătămărăști); • „semănatul porumbului a fost încheiat în epoca opti­mă" (anunță țăranii cooperatori și mecanizatorii); în anul XXX al României libere, al celui de-al XI-lea Congres al partidului, trăim un timp dens în fapte și năzu­ințe. Colectivele de muncă sunt angajate, în totalitatea lor, la înfăptuirea cincinalului înainte de termen. Aportul boto­­șănean la realizarea unui asemenea îndemn major se va concretiza în îndeplinirea, în pragul aniversării de la 23 Au­gust, a întregului plan pe patru ani la producția indus­trială. Munca rămîne condiția afirmării noastre. Partidul, con­ducerea sa în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului și președintele țării, ne sunt și ne rămîn un strălucit model de muncă. Munca menită să accelereze progresul economic și social al patriei. Munca, cea pe care o omagiem azi muncind. Desen de Eugen Cubassa 1 MAI MUNCITORESC Nu știu dacă mi-aș putea aminti cu toată exactitatea împrejurările care au făcut ca prima zi de mai să de­vină sărbătoarea muncii­ Dar pentru ce intenționez să comunic aici e mai pu­țin important dacă memoria dovedește sau nu fidelitatea — de speță didactică — ce reconstituie detaliul, însă ignoră amplitudinea sensu­lui. Ceea ce voim acum e să ridicăm în lumină floa­rea rară a unei semnificații. Omul s-a definit prin muncă. Epocile sînt succe­siuni de mutații în calitatea muncii și-n calitățile celor ce au săvîrșit și săvîrșesc munca. Muncii i s-au închi­nat imnuri și filozofii. Dar istoria alege un gest: acela prin care proletarul a nu­mit­ o zi pentru sărbătoarea muncii. Proletarul, a cărui unică șansă — și unică ave­re ----a fost puterea de a munci. Nici o altă clasă socială n-a avut atîta temei să­­ de­teste munca , munca înrobi­toare sau numai foarte grea, munca ce-ți arată clipă de clipă starea de dependență și lovește-n plexul demnită­ții de om, munca ce su­primă bucuria superbă a creației. Și totuși, această clasă, re­voluționară pînă la capăt, a înțeles desăvîrșit că munca este ea însăși o revoluție, re­voluția pașnică ce schimbă înfățișarea lumii. 1 Mai, sărbătoarea muncii, nu pu­tea fi decit 1 Mai muncito­resc. Sigur, socialismul a pus munca pe alt soclu și pe oa­menii ei­­ pe alte cîntare de apreciere. Clasa muncitoare are aliații ei întru muncă și întru sărbătorire . 1 Mai e și astăzi muncitoresc, dar este așa pentru o întreagă națiune muncitoare. Chiar dacă nu-mi amin­tesc cu toată exactitatea în ce împrejurări a devenit 1 Mai sărbătoarea muncii, Dumitru IGNAT (Continuare în pag. a IV-a) Au încheiat semănatul porumbului fermele agricole de stat și 58 cooperative agricole La irigat, la întreținerea culturilor Pe ogoare se muncește intens pentru Terminarea semănatului Amploarea întrecerii socia­liste ce se desfășoară în uni­tățile agricole din județul nos­tru se concretizează în rezul­tate foarte bune. Trustul în­treprinderilor agricole de stat a raportat, ieri, încheierea se­mănatului porumbului, evi­dențiind pe lucrătorii din fer­mele ce aparțin de I.A.S. Dîn­­geni, Albești și Leorda,­­pentru eforturile depuse la însămîn­­țarea unor suprafețe, mai mari. Tot pînă marți diminea­ță au raportat terminarea în­­sămînțării porumbului, 58 co­operative agricole, printre ca­re cele din Hlipiceni, Buimă­­ceni, Răchiți, Lozna, Nichi­­teni, Puțureni, Mitoc, Mior­cani, Viișoara, Borolea, Gor­­bănești, Socrujeni, Broscăuți și Văculești. Unitățile din cadrul consili­ilor intercooperatiste i Să­veni, Dragalina, Albești și Coțușca, însămînțează porumbul pe ul­timele hectare. Din datele pre­zentate de Direcția generală (Continuare în pag. a IlI-a) Fișe ale hărniciei ÎN INDUSTRIE , în cinstea zilei de 1 Mai au raportat îndeplinirea și depășirea planului pe 4 luni din acest an : 1. întreprinderea de cor­puri de iluminat Dorohoi — cu 1­752 mii lei; 2. întreprinderea de exploa­tare minieră Miorcani cu 365 mii lei ; 3. întreprinderea de indus­trializare a cărnii Botoșani — cu 748 mii lei . (Continuare în pag. a IV-a) PE ȘANTIERE • Desfășurînd larg întrece­rea socialistă pe șantiere, va­­lorificînd timpul favorabil, toate unitățile de­ construcții, care își desfășoară activita­tea în județ, au îndeplinit și depășit sarcinile planului va­loric de construcții - montaj pe primele 4 luni din acest an. Față de graficul de eșalo­nare a execuției, la princi­palele obiective au fost obți­(Continuare în pag. a IV-a) m­inim • Pînă acum întreprinderile agricole de stat de pe cuprin­sul județului au livrat peste prevederile planului de pro­ducție pe anul în curs 156 tone carne de porc și 380 to­ne carne de taurine, planul la lapte fiind de asemenea realizat. La obținerea acestor rea­lizări o contribuție mai im­portantă au adus-o lucrătorii fermelor din cadrul prinderilor agricole de între­stat (Continuare în pag. a IV-a) DESCHISELE ZĂRI Totdeauna înmugurim Și rodim în patrie. Dar acum, la începutul Florarului Parcă fiecare snop de soare crește din noi, Parcă fiecare cuvînt al nostru înfrunzește azur. Păsări albastre poposesc în priviri Și aripile lor urcă din dimineți către Pînă ce ochiul nu se umple de toate Și de toți munții maicii noastre Țara. "Acum, la pragul acesta visînd, de Florar, Brațul se face mai ager și tare, Uneltele par niște steaguri vii, fremătînd Deopotrivă în ritmul uzinei și al ogorului. O ! Dimineață dulce de Mai, cîntec al neamului Spus către toate ale Lumii neamuri Cu vorbele muncii, singurele înfrățitoare Și dătătoare de pace, slavă ție! O! Patrie a omeniei românești Și a demnității românești, totdeauna treze! Ascultă-ți izvoarele de cîntec din fiecare frunză Și privește prin noi, înainte, deschisele zări... Haralambie ȚUGUI amurguri, șesurile În pagina alll-a­­ Investiția cea mai de preț — hărnicia popu­­lației I Sport­­ Filmele lunii mai I Corespondenții noștri transmit PE BOTOȘANII PĂȘEȘTE FERM DRUMUL­ INDUSTRIALIZĂRII 1968 : Construirea abatorului la Dorohoi, a congelatoru­lui și depozitului de unt Botoșani. 1969 : Intrarea în funcțiune a Fabricii de brînzeturi Do­rohoi ; dezvoltarea Fa­bricii de cărămizi Dorohoi. La producția de brînzeturi ocupam, în 1972, locul 3 pe țară cu o cotă de participare de 4,8 la sută. (Continuare în pag. a IV-a) AVANPOST IN CINCINAL In realizarea cincinalului înainte de termen, indus­tria județului Botoșani a înregistrat, pînă astăzi, un a­­vans de 4 luni și jumătate față de prevederile cincinalu­lui pentru această perioadă. Producția suplimentară totalizează 850 milioane lei. (Continuare în pag. a IV-a) CAMPANIA AGRICOLĂ La sate, muncă intensă la semănatul porumbului Fotografii de la Cucorăni și Roma (Traian APETREI) ■ « o fi m In pagina a ll-a Un reportaj despre oameni si faptele lor: i­­MMM VIAI­A VIAIA TA iiV MMM iile dintr-o cronică glorioasă SITUAȚIA irigațiilor, pe consilii intercooperatiste, în procente, la 29 aprilie 1974 • Revoluționari români au luptat pe baricadele Comunei din Paris • Apărarea Repu­blicii ungare a sfaturilor a constituit în anul 1919 obiec­tivul unei largi acțiuni de ma­să a mișcării noastre munci­torești , în 1905, sub presiu­nea maselor, a largii acțiuni de solidaritate cu revoluția populară din Rusia, guvernul român a refuzat să predea ța­rismului pe răsculații de pe crucișătorul „Potemkin“. Le­nin a acordat o semnificație deosebită acestui act, apreci­ind că autoritățile românești au procedat „așa cum poate proceda numai guvernul unei națiuni care se respectă“ • Proteste hotărîte împotriva re­presiunilor antimuncitorești și antidemocratice. P.C.R. a or­ganizat acțiuni de protest îm­potriva valului de teroare ca­re a urmat instaurării dicta­turii fasciste în Italia, repri­mării răscoalei populare din Bulgaria, ca și împotriva exe­cutării militanților revoluțio­nari Sacco și Vanzetti în S.U.A., Imre Salai și Sándor Fürst în Ungaria, pentru sal­varea lui Gheorghi Dimitrov și Ernst Thälmann din ghea­rele hitleriștilor . Din pri­mele zile după dezlănțuirea rebeliunii în Spania, partidul a inițiat o amplă campanie de sprijinire a războiului națio­nal - revoluționar al poporu­lui spaniol. Aproape 500 de voluntari români s-au înrolat în brigăzile internaționale din Spania, participînd la toate bătăliile importante ale for­țelor republicane . Pentru salvgardarea independenței și (Continuare în pag. a IV-a)

Next