Clopotul, mai-decembrie 1974 (Anul 30, nr. 4138-4175)
1974-05-04 / nr. 4141
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLI nr. 4141 [ sîmbătă 4 mai 1974 | 4 pagini — 30 bani CAMPANIA AGRICOLĂ ACORDUL BLOBIIL IMPUNE: 1. Toate culturile să fie repartizate pe oameni! 2. Prașilele să înceapă imediat! Lucrările efectuate, pînă acum, cit și îngrășămintele, erbicidele, semințele folosite, reprezintă o investiție de mare valoare a tuturor cooperativelor agricole, un efort material și financiar deosebit, în scopul realizării și depășirii producțiilor și veniturilor planificate pentru anul 1974. In prezent, majoritatea culturilor, cu excepția porumbului semănat, recent, sunt răsărite sau în curs de răsărire. Pe unele suprafețe datorită precipitațiilor căzute în ultimele zile, semințele vor încolți și plantele vor răsări și se vor dezvolta într-un ritm mai intens. Avînd în vedere eforturile, depuse în campania de primăvară precum și deficitul de apă din sol, se impune consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole, inginerilor șefi, brigadierilor și șefilor de echipă să mobilizeze pe toți cooperatorii la preluarea suprafețelor de culturi prășitoare și începerea primelor lucrări de întreținere la mac, sfeclă de zahăr și în continuare la floarea - soarelui și porumb. La cooperativa agricolă din Sîrbi, de exemplu, dar și în alte cooperative s-au ținut zilele trecute adunări ale membrilor cooperatori în care, pe lingă unele probleme economice, au fost dezbătute și stabilite cele mai bune măsuri pentru ca munca de calitate efectuată la semănat, să fie continuată și la întreținerea culturilor, mobilizînd pe toți cooperatorii acțiune. La această la această unitate sînt repartizate în acord global, celor 560 de cooperatori, toate cele 20 ha cu mac, 150 ha cu sfeclă de zahăr și 210 ha floarea - soarelui, iar acum continuă împărțirea parcelelor la porumb. Pe unele suprafețe a început prima prașilă între rînduri pentru distrugerea buruienilor și menținerea apei în sol. In alte cooperative, odată cu încheierea semănatului la principalele culturi, consiliile de conducere și inginerii șefi consideră că nu este urgentă repartizarea suprafețelor, motivînd cînd sînt întrebați că, unii cooperatori refuză să se angajeze în acord global. Un asemenea caz este cel de la cooperativa agricolă din Vlăsinești, unde președintele Ioan Cricliveț, și ing. șef Mihai Boian, deși cunosc că o parte din culturi au răsărit, nu au acționat în concordanță cu cerințele tehnologiilor de lucru și nu au organizat repartiza Ing. Simon GLASBERG D.G.A.I.A.A. Botoșani (Continuare in pag. a lll-a) Deși în ultimele zile a mai plouat, la cooperativa agricolă din comuna Nicolae Bălcescu irigațiile rămîn o problemă de actualitate PĂȘUNILE Pentru asigurarea integrală a necesarului de masă verde la animalele existente în județul nostru trebuie să se producă anual pe fiecare hectar cam cîte 15 tone masă verde. In realitate, noi obținem, în medie de pe cele 59 000 pajiști abia 6 tone, deci mai puțin de jumătate. Ca atare, deficitul anual se ridică la 500 000 tone masă verde, care echivalează cu necesarul pentru producerea a 800.000 dl lapte sau 8 000 tone carne. Iată de ce considerăm că pajiștile din județ reprezintă o resursă potențială insuficient valorificată, care prin ameliorare pot să asigure producții economice. Ce am făcut noi ? Ca unitate specializată în îmbunătățirea și exploatarea pajiștilor, întreprinderea noastră își desfășoară activitatea în două direcții principale : 1. aplicarea unor măsuri de creștere a producției de masă verde la ha din lucrări de fertilizare, reînsămînțare, supraînsămînțare, desecări, irigații, curățire de spini, de mușuroaie, arborete etc. ; 2. exploatarea rațională a acestor pajiști _ prin _ organizarea judicioasă a pășunatului și respectarea tuturor măsurilor menite să mențină pajiștea la un nivel productiv ridicat un timp lung. Pentru creșterea producției aplicăm pe întreaga suprafață de pajiști lucrări de fertiliza Ing. Constantin DIMITRIU directorul întreprinderii de exploatare a pajiștilor Cucorăni (Continuare în pag. a III-a) O mare rezervă nepusă în valoare suficient biblioteca CENTRALĂ UNIVERSITY *M EMINESCU“A,Și în atenția cititorilor Informăm cititorii că, începînd cu acest număr, ziarul nostru iși încetează apariția cotidiană. Ziarul „Clopotul" va apare în continuare ca gazetă săptămînală, în fiecare vineri. REPORTA) Douăzeci de oameni... Șeful secției, Vasile Atribuie să aibă cunoștințe știieiințifice despre agricultură . Adevărat, cincinalul e și, de asemenea, cunoștințe realizat de cîteva zile. Pestehnice, pentru întreținerea te „cincinal“ am dat 60.000 mașinilor. Cineva spune că lei venit... „Gloria“ nu este o combină. Mulți spun că munca meci o uzină pe roți. Vasile Acanizatorilor e la fel de grea zoiței a urcat pe tractor la ca a minerilor. Se poate și 17 ani și are peste douăzeci așa , minerii — un fel de de cînd e în această mesemecanizatori ai adîncurilorire. Acesta e el. Ceilalți ? La Trestiana, mecanizatorii au realizat planul cincinal și mecanizatorii — mi — Sîntem 20 și mi-ar fi neri ai cîmpiei. Pentru greu să dau numai un bun mecanizator însă me. Trebuie să vorbesc întimpul e de multe ori netîi despre cei cu mai veche prieten și nu-i de ales. Cînd experiență , Vasile Pomătaîncep ploile și-i o vreme tu, Gheorghe Vaiman, Mirmizerabilă, sînt lucrări care cer Oleniuc. Aș spune desse impun, n-ai ce-i face, în pre ei că le pot încredința ghiți frig și-njuri pe tractor orice lucrare. Apoi Niculai și ploaia cade, și lapoviță ! Grigoraș, Constantin Pădu— Care e cea mai grea rara, Ion Ghedea, Constanlucrare ? - tin Mocanu, Mircea Tăna— Semănatul. La semănat se... e bine că oamenii sînt trebuie să mergi drept, să localnici, din mai multe monu faci greșuri, să respecți tive . Intîi că au aici saniidistanța stabilită. Apoi... Hiie (aproape toți sînt căsă— Și lucrarea cea mai utoriți, cu copii) și au o vinșoară ? ță așezată. Apoi, nu sînt — Cea mai ușoară lucra probleme cu cazarea, care nu este. Grăparul, să zi masa, cu învoirire pe cîteva cerii, ar fi o treabă necomuzie și câte altele. plicată și totuși și aici se cere să fii atent la treceri, . . . la colți, ca să fie înclinați ...Aici, la Trestiana,^ 20 la 90 grade , sau, dimpotri- oameni și-au îndeplinit vă, la grăparul după însă cincinalul. Vasile Azoiței și mînțare, unghiul de încli- oamenii lui cunosc fiecare nație trebuie să fie de 45 palmă de pămînt încît ar grade... putea să lucreze pe tractor cu ochii închiși , fiecare Vasile Azoiței șeful sec- șanț, fiecare dîmb îl știu pe trei de mecanizare care de de rost, și-l simt în dinții servește C.A.P. Trestiana grapei sau în lama albastră are un limbaj de specialist, a plugului. Aici, la Trestia- Nu întîmplător folosește ana munca a 20 de oameni ,tîția termeni tehnici, pentru un exemplu, că un mecanizator este un meseriaș complex. El tre- Mariana BRAESCU întreprinderea textilă „Moldova“. Rampa de control are lucrătoare de nădejde, între care și Ismană, Ortansa șefă de echipă și Elena Olaru, controloare de calitate iu v ■ ÉI vin vuia . Știu părinții sa fie părinți ! Maniera cumva milițienească a începutului acestei relatări se datorește nevoii de a pune în scenă, într-un anume fel, fapte mai deosebite. Așadar , I. C. a fost trimis de mama sa să facă cumpărături. S-a oprit în fața unei vitrine a complexului de pe bulevard. Și, deodată, a fost imobilizat de cîțiva minori, care i-au acoperit ochii și gura , a fost tras la întuneric și căutat prin buzunare. Cei care l-au agresionat i-au luat banii și au dispărut, în direcția parcului. Copilul s-a adresat miliției, dînd cîteva semnalmente: 1n ani, Gheorghe T. 12 ani, Cornel D. 12 ani, Ioan P. 14 ani, Vasile C. 13 ani, Ion L. 15 ani, toți din municipiu. ☆ In august 1973, Pavel P., fratele lui Petru P., Cornel D. și alți doi minori au fost trimiși în judecată. Cei doi nenumiți aici (puțin mai mari) „Eminescu“ (alta decît cea a copilului I. C.). Vorbim cu mama. — Știți, și băiatul și fetița au fost bruscați cînd s-au dus să facă cumpărături la complex. Băiatul a fost lovit, fetiței, care e și mai mică, i s-au luat niște bani... ☆ Acasă la ban P^ (Calea Națională) Îl găsim pe tatăl acestuia, pensionar I.O.V.R. N-a lucrat efectiv niciodată, adăugîndu-și la pensie arare cîștiguri de lăutar de ocazie. Mama — spălătoreasă la o instituție. Copiii, trei de vîrstă școlară, sînt lăsați destul de în voia soartei. Ioan a fost repetent de trei ori, o soră mai mică nu e nici ea prea departe de performanța asta. Școala se interesează totuși : — A fost cineva de la școală pe la tine, acasă ? — A fost tovarășa învățătoare, cînd am lipsit mai multe zile. Eram bolnav de gripă. Dumitru IGNAT (Continuare în nag. a III-a) scurtă vreme, minorii tîlhari au ajuns la centrul de reedit(cuvîntul e foarte dur, dar ex- care, primă categoria infracțiunii) , au fost găsiți: Petru P. 13 La familia C., din cartierul ANCHETĂ SOCIALĂ în prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu a avut loc SOLEMNITATEA MMĂRII UNOR ÎNALTE DISTINCȚII ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA în prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general Comunist Român, al Partidului președintele Republicii Socialiste România, vineri la amiază a avut loc solemnitatea decorării, prin Decret Prezidențial, a unui mare număr de muncitori, ingineri, țărani cooperatori, specialiști, cadre de conducere, activiști de partid și de stat, pentru merite deosebite in muncă și pentru contribuția adusă la realizarea obiectivelor stabilite în întrecerea socialistă dintre organizațiile județene de partid, consiliile populare județene, întreprinderi și institute de cercetare și proiectare în anul 1973. La solemnitate, care s-a desfășurat la Palatul Republicii, au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Maxim Berghianu, Elena Ceaușescu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Rescu, Janos Fazekaș, Drăgă- Petre Lupu, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaș, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Pățan, Gheorghe Oprea, viceprim - ministru al guvernului, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, loan Ursu, președintele Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie. înaltele distincții ale Republicii Socialiste România au fost înmînate de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Rezultatele obținute de cei decorați se înscriu în efortul general al clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, al tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, care, sub conducerea înțeleaptă, clarvăzătoare, a Partidului Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, îndeplinesc cu abnegație hotărîrile Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale ale partidului, întîmpină cu noi și însemnate victorii cele două mari evenimente ale anului — a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist și Congresul al XI-lea al P.C.R. In cuvinte calde a mulțumit Costache Trotuș, director general al Combinatului siderurgic Hunedoara, care a spus : Vreau să folosesc acest prilej pentru a vă asigura stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu că siderurgiștii hunedoreni sunt ferm hotărîți să nu-și precupețească nici un efort pentru a se situa, ca și în anii precedenți, în rîndul unităților fruntașe în lupta pentru realizarea exemplară a sarcinilor ce le revin. Vă informăm că am început bine și activitatea din acest an. In primele 4 luni, am depășit sarcinile de plan cu 28 000 tone oțel, peste 14 000 tone laminate, fiind realizați și depășiți toți indicatorii planificați. Aceasta ne permite, tovarășe secretar general, să întîmpinăm și noi, alături de întregul popor, cele două mari evenimente — a XXX-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al XI-lea al Partidului — cu noi și importante succese : depășirea însemnată a planului și angajamentelor pe acest an, devansarea realizării cincinalului. Exprimînd conducerii de partid și de stat, tovarășului Nicolae Ceaușescu, sentimente de profundă gratitudine pentru distincția acordată, pentru interesul manifestat față de dezvoltarea cercetării românești, Iuliu Moldovan, director adjunct științific la Stimați tovarăși. Aș dori să vă adresez tuturor celor care ați fost distinși astăzi cu ordine ale Republicii Socialiste România cele mai calde felicitări în numele Comitetului Central, al conducerii de stat, al meu personal și vă urez noi succese în activitatea dumneavoastră. (Aplauze puternice). Doresc să adresez, de asemenea, felicitări celorlalți tovarăși care vor fi distinși în aceste zile cu ordine și medalii ale Republicii Socialiste România Distincțiile acordate constituie de fapt aprecierea rezultatelor obținute în 1973. Aș dori însă să folosesc acest prilej pentru a adresa calde felicitări tuturor oamenilor muncii, cu prilejul zilei de 1 Mai, și pentru rezultatele obținute în îndeplinirea planului pe anul 1974 pînă la această dată. (Vii aplauze). Rezultatele pe cei trei ani ai cincinalului, precum și rezultatele obținute pe primele patru luni ale acestui an — planul este realizat în condițiuni bune, obținîndu-se, față de anul trecut o producție mai mare cu circa 15 la sută — ne dau deplina încredere că și în acest an sarcinile planului vor fi realizate în bune condițiuni, asigurîndu-se realizarea cincinalului și a angajamentelor oamenilor muncii privind îndeplinirea obiectivelor sale înainte de termen. (Aplauze puternice). Nu aș putea să nu sez încă o dată felicitări adreoamenilor muncii din București, organizației de partid, au realizat și planul pe care primele patru luni ale an cu o depășire de acestui 400 milioane lei, creînd circa astfel condițiuni pentru realizarea înainte de termen a sarcinilor de plan pe acest an și înfăptuirea cincinalului în patru ani și jumătate. (Aplauze îndelungate). Fără îndoială, succesele obținute în dezvoltarea economiei noastre naționale se datoresc abnegației cu care muncitorii, țăranii, Intelectualii, toți oamenii muncii, fără deosebire de naționalitate, înfăptuiesc politica Partidului Comunist Român, ce corespunde pe deplin intereselor vitale ale întregului popor. (Vii aplauze). Rezultatele pe care le dobîndim în dezvoltarea economică se reflectă nemijlocit în creșterea bunăstării materiale și spirituale a întregului popor, creează condiții ca prevederile planului cincinal cu privire la creșterea veniturilor oamenilor muncii să fie nu numai realizate, ci chiar depășite în mod substanțial. Se adeverește deci, încă o dată, că stă în mîinile noastre, ale tuturor, ale întregului nostru popor, posibilitatea de a înfăptui programul elaborat de Congresul al X-lea și Conferința Națională în vederea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, ridicării României pe noi trepte de civilizație materială spirituală, asigurării unui nișivel de viață tot mai ridicat, tot mai demn poporului nostru, a înfloririi continue patriei noastre libere și independente. (Aplauze puternice). Am sărbătorit cu două zile în urmă 1 Mai. Ne-am reamintit cu acest prilej că, exact cu 35 de ani în urmă — sînt aici cîțiva care au participat la tovarăși sărbătoarea de atunci — 1 Mai 1939 s-a transformat într-o puternică manifestare împotriva fascismului și războiului, numărîndu-se printre puținele manifestări din Europa care au avut loc în condițiile cînd fascismul era în ofensivă, după München. Poporul român, sub conducerea comuniștilor, în alianță cu socialiștii, cu alte forțe democrate și-a exprimat voința de a face totul pentru a împiedica ascensiunea fascismului, instaurarea dictaturii fasciste în România. A fost o dovadă a maturității clasei muncitoare, a posibilităților de care dispunea atunci poporul nostru, forțele sale revoluționare și progresiste de a organiza cu succes lupta împotriva războiului fascismului. Aș dori să meniționez că, în general, în anii 1939—1940 clasa muncitoare din România a desfășurat un șir de greve și alte ample acțiuni care au dobîndit un pronunțat caracter politic, fiind orientate atît în direcția apărării intereselor maselor populare, cit și împotriva dictaturii regale, a războiului și a fascismului. Toate aceste manifestări exprimau hotărîrea fermă cu care, în perioada de după Acordul de la München, poporul român se ridica, declarîndu-se gata să lupte cu arma în mină împotriva pericolului fascist. Este bine să subliniem acum, în acest an, cînd sărbătorim trei decenii de la eliberarea de sub jugul fascist, că actul de la 23 August nu a venit din cer, ci a fost rezultatul luptelor îndelungate ale poporului român, a faptului că partidul comunist, în alianță cu partidul socialist, cu celelalte forțe revoluționare și patriotice s-a aflat tot timpul fruntea luptei de apărare în intereselor vitale ale întregii națiuni. (Aplauze puternice). Iată de ce ziua de 1 Mai din acest an a avut o semnificație multiplă: Am sărbătorit victoria obținută în înfăptuirea programului de dezvoltare multilaterală a patriei noastre. Am sărbătorit lupta din trecut — un moment important din bătălia împotriva fascismului, a războiului, împotriva claselor dominante, care a creat condiții pentru a putea sărbători acum, în libertate, 1 Mai, precum și 30 de ani de la făurirea Frontului Unic Muncitoresc în perioada luptei ilegale. Aceste evenimente jalonează marile lupte desfășurate de oamenii muncii sub conducerea miniștilor, în colaborare cucu socialiștii, cu celelalte forțe democrate din România, momente importante în istoria țării noastre. Sărbătorind a 30-a aniversare, sărbătorim (Continuare în pag. a IV-a) (Continuare în pag. a IV-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU DECRET PREZIDENȚIAL Pentru merite deosebite în muncă și pentru contribuția adusă la realizarea obiectivelor stabilite în întrecerea socialistă dintre organizațiile județene de partid, consiliile populare județene, întreprinderi și institute de cercetare și proiectare în anul 1973, Președintele Republicii Socialiste România decretează : Articolul 1. — Se conferă „Ordinul Muncii“ clasa I tovarășilor : Nicolae V. Dragomir, directorul întreprinderii Electromagnetica — București ; Constantin V. Dumitrescu, șef de serviciu la comunicații Direcția de telen municipiului București; Vasile D. Matasă, inginer proiectant principal la Institutul de proiectări pentru laminoare — București ; Iuliu Moldovan, director adjunct științific la Icechim — București ; George M. Mihoc, muncitor la întreprinderea Electroaparataj — București ; Dumitru Necșoiu, prim - secretar al Comitetului de partid al sectorului 7 — municipiul București; Stelian Anastasiu, director adjunct științific la Icechim — București; Ervant B. Zacarian, inginer la Trustul de instalații și automatizări — București; Gheorghe I. Filimon, rectificator la întreprinderea mecanică Cugir, județul Alba ; Tit A. Vasiliu, director la Fabrica de postav Buhuși, județul Bacău ; Teodor D. Maghiar, președintele C.A.P. Mădăraș, județul liana F. Mudreac, Bihor , Iamuncitoare la întreprinderea poligrafică — Cluj ; Ion C. Barbu, șef de echipă la Șantierul naval Constanța ; Constantin N. Davis, maistru la Trustul de construcții industriale — Grupul de șantiere Constanța ; Hristu V. Geambaru, cioban la I.A.S. Mihai Kogălniceanu, județul Constanța ; Ionel Gh. Mutulică, maistru macaragiu la Comandamentul flotei maritime „Navrom“ — Constanța ; Petru Gh. Ruță, muncitor la întreprinderea de prelucrare a lemnului — Constanța ; Lajos L. Barabas, șef secție la întreprinderea textilă „Oltul“ Sfîntu Gheorghe, județul Covasna ; Victor Marta Pal, maistru jurnalist principal la Combinatul siderurgic Galați ; Mihai Gh. Timpan, oțelar, șef de echipă la Combinatul siderurgic Galați; Teodor M. Hagea, maistru principal la Combinatul siderurgic Hunedoara ; Tiberiu A. Sîrca, maistru oțelar la Combinatul siderurgic Hunedoara ; Constantin A. Gib, director I.A.S. Ograda, județul Ialomița ; Ion N. Staicu, director la Combinatul de fibre sintetice — Iași ; Dumitru D. Lupșe, inspector șef la Inspectoratul silvic, județul Maramureș ; Aureliu Lino N. Constantinescu, mecanic de exploatare la electrocentrale întreprinderea „Porțile de Fier“, județul Mehedinți ; Vasile T. Sava, director la In(Continuare în pag. a IV-a)