Clopotul, mai-decembrie 1974 (Anul 30, nr. 4138-4175)

1974-11-08 / nr. 4168

Metodele bune de muncă ale fruntașilor — acest „fond de aur“ — al colectivelor de lu­crători — trebuie să devină un cîștig al tuturor, spre fo­losul tuturor, al producției în primul rind. Acționează în a­ceastă direcție organizația de partid, cea sindicală și de ti­neret, comitetul oamenilor muncii ? ... Confecționerii dorohoieni a­u traversat cu bune rezultate etapa atingerii parametrilor proiectați, în condițiile cînd efectivele nou încadrate în producție nu stăpîneau — și nu stăpînesc încă — îndea­juns „secretele“ profesiei de lucrător în confecții textile. Experiența unor oameni și formații fruntașe a fost și este resimțită constant în nivelul realizărilor. Așadar : Cine sunt fruntașii ? Ce cunoașteți din experiența lor ? CE SE ȘTIE „SUS"" Maria Titianu, secretara co­mitetului de partid, ne spune că unitatea are mulți fruntași, experiența lor este cunoscută și apreciată. Reușita oameni­lor constă în disciplină, în respectarea tehnologiei, în e­­conomia de mînuiri, în lucru de calitate. Pentru ca expe­riența fruntașilor să fie cu­noscută de noii lucrători, cei mai buni oameni au fost re­partizați în formațiile nou în­ființate. Constantin Loghin, directo­rul întreprinderii, enumeră în primul rînd pe Ion Sandu, Maria Podeț, Victor Cracană. Apoi, pe mulți alții. Ei au a­­jutat practic formațiile de lu­cru ce aveau rezultate mai slabe, s-au ocupat direct de oameni, au propus măsuri va­loroase. De pildă, specializa­rea produrilor în funcție de caracteristicile materiei pri­me, asigurarea ritmului uni­form între operații etc. Maria Podeț, ajutor de maistru, își exprimă părerea că „sprijinul nostru poate fi eficient dacă știm cui să-l a­­cordăm. Am început, firesc, prin a cunoaște oamenii. Vio­rica Chetraru a ajutat-o pe Angela Groza. Aceasta, la rîn­­dul ei, ajută acum pe alții. CIT SE ȘTIE ÎN FORMAȚIILE DE LUCRU ? „Cel mai bun ? Din fabrică? Nu știu. Din produl IX—B. Teodora Andrișan“ (Elena Brînzăi) ; „Adăugați și pe E­­lena Brînzăi, prin atenție și care excelează îndemînare“ (Gheorghe Ungureanu, ajutor de maistru) ; „Elena Darie , lucrează corect, este liniști­tă“ (!) (Dorina Onofrei); „Du­mitru Popușoi , lucrează tot timpul, cunoaște mai multe o­­perații“ ( Maria Posteucă) ; „Nu știu“ (Eugenia Pintrijel, cu peste un an vechime în fa­brică) ; „Ce să spun ? Ar fi... Maria Mezambrovschi. Lu­crează tot timpul“ (Viorica Petrovschi, de peste doi ani lucrătoare în fabrică); „Me­zambrovschi a lipsit nemoti­vat la 31 august a.c.“ (Dumi­tru Cojocaru, maistru). — Pentru a face cunoscută experiența celor 36 fruntași (titlu dobîndit în 1973) și a celor aproximativ 40 eviden­țiați lună de lună în acest an, comitetul sindicatului, ne spu­nea Pintilie Roșca, vicepreșe­dintele comitetului, s-a folosit de adunările grupelor sindi­cale, de gazetele de perete. Despre felul cum acționează fruntașii cunosc bine șefii for­mațiilor de lucru și conduce­rea întreprinderii. ■A­Este bine că factorii de con­ducere știu despre metodele de lucru ale fruntașilor. Mai bine ar fi însă ca experiența bună să fie larg popularizată și temeinic însușită de masa de lucrători, îndeosebi de ti­neri. Acestui scop ar trebui să-i slujească acțiunile conju­gate ale grupelor sindicale, ale organizației U.T.C. și co­mitetului oamenilor muncii, sub conducerea comitetului de partid de la întreprinderea de confecții Dorohoi. Va cîștiga producția, va crește și renu­­mele acestui harnic colectiv de muncă. Horia PALTIN Cine sunt fruntașii?­­ Ce cunoașteți din experiența lor? Metode înaintate de muncă — bun al întregului colectiv com CORESPONDENTE COPALAU (De la Dumitru Catrinescu) , în cinstea celui de-al XI-lea Congres al P.C.R., tinerii din organizațiile U.T.C. ale comunei Copălău au reali­zat economii, la diverse lucrări, în valoare de 70 400 lei (plan 62 000). Printre altele, ei participat la împădurirea au 13 ha . de teren, au amenajat a două baze sportive, au strîns și predat 1­750 kg Per vechi și 800 kg maculatură, au în­treținut 400 ha de pășuni. FRUMUȘICA. (De la Ale­xandru Rădeanu) : O școală nouă cu 4 săli de clasă la Fru­mușica, o alta complet reno­vată la Stroești, o grădiniță, o extindere a dispensarului cu staționar sunt doar cîteva din obiectivele social - culturale puse, în acest an, la dispoziția locuitorilor comunei noastre. In anul viitor se va da în fo­losință încă o grădiniță cu 120 de locuri și va începe con­strucția unei noi școli. FLAMINZI. (De la Eugenia Baraboi) , în acest an, locui­torii comunei noastre au exe­cutat lucrări de înfrumuseța­re și bună gospodărire a lo­calităților in valoare de 782 100 lei, cu 80 000 lei mai mult decit s-a prevăzut în plan. 2 Bucecea (Urmare din pag. î) gore Diaconu, Dumitru Diaconu­, Mihai Dănilă, inginerii Valer­iu Mor­cov, Alexandru Bulina­­ru, Teodor Ilaș. ... De 5 zile, la Bu­cecea se produce în con­tul anului 1976. Pînă la sfîrșitul actualului cin­cinal, avanpostul indus­trial de aici va da țării un plus de producție de peste 77.000 tone zahăr, echivalent cu mai mult de patru cincimi din în­treaga producție de za­hăr realizată în Româ­nia anului 1938. Ioan HARIGA In sprijinul celor ce studiezi in invățimintul politico-ideologic si economic de masă Care sunt principalele direcții în care va acționa partidul pentru înfăptuirea societății socialiste multilateral dezvoltate ? Clasicii marxism-leninismului au prevăzut, pe baza ana­lizei științifice a evoluției sociale, că edificarea noii orîn­­duiri va cunoaște două faze distincte : socialismul, ca primă etapă, inferioară, și comunismul. între aceste trepte ale evo­luției sociale există anumite etape obiectiv necesare, în care sunt pregătite condițiile economice și social-politice ce con­diționează trecerea de la un stadiu la altul. Actuala etapă a făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, deschisă de Congresul al X-lea, se conturează ca o etapă distinctă, pregătită de întreaga evoluție anterioară și menită, la rîndu-i, să pregătească condițiile trecerii la faza superioară, a înaintării spre comunism. Pentru înfăp­tuirea acestei etape, în proiectul de Program al partidu­lui — în partea a III-a — sînt înfățișate toate cele 27 de direcții în care va acționa partidul, între care există o strîn­­să interdependență. Se distinge, în primul rind, dezvoltarea la un nivel foarte înalt a forțelor de producție. Paralel și în strînsă interdependență se situează o altă direcție în care va acționa partidul — perfecționarea continuă a relațiilor de producție, care exercită, un puternic rol stimulator al progresului multilateral. Dezvoltarea rodnică a acestui pro­ces poate avea loc numai pe fondul adîncirii, perfecționăr­i și dezvoltării democrației socialiste, știut fiind că edificarea noii orînduiri nu poate fi decit rodul creației conștiente a întregului popor. Desigur, sînt înfățișate și alte direcții în care se va acționa. Acestea, înfăptuite, vor deschide după cîteva cincinale, calea trecerii la faza superioară, societatea comunistă. Miorcani. La ieșirea din mină In unitățile industriei locale, situația impune Activitatea de normare a muncii trebuie să țină mereu pasul cu schimbările interveni­te in condițiile tehnice și ma­teriale de producție, in califi­carea oamenilor, in profilul u­­nităților. Evident, comitetele oa­menilor muncii au obligația să acționeze permanent pentru îm­bunătățirea condițiilor de mun­că, pentru o aprovizionare teh­nică­­ materială completă, pen­tru ridicarea nivelului de pre­gătire profesională a lucrători­lor. In unitățile industriei locale, evidențele reliefează un pronun­țat balans al indicelui de rea­lizare a normelor in cîteva ra­muri și secții. Trei dintre nor­matori (Adela Nițu, Dionisie Drobotă și Ioan Isar) ne-au prezentat recent, pe scurt, cau­zele depășirilor exagerate ori ale neindeplinirii normelor de timp. La turnătoria de fontă (123,7% indice de realizare a normelor) oamenii depun mult efort, uneori lucrează și peste program. Norma de timp a fost îmbunătățită la operațiunea de format, in timp ce la deservire cu birou, dezbatere , regenerare fontă, polizat și curățat piese turnate sunt practicate norme­le vechi, care pot fi depășite re­lativ ușor. Soneta de spart fon­ta, care economisea munca doi oameni, a fost scoasă din­­ funcțiune fără vreun mo­tiv cu­ de cit întemeiat. „înapoi la munca manuală" este o de­viză retrogradă, iar procentul mare de rebuturi pune in umbră calitatea muncii turnă­torilor. Pentru construcții metalice formația din Botoșani obține un indice de realizare a normelor de 122,9 la sută, in timp ce la Săveni acest indice este de nu­mai 83,9 la sută. De ce ? Nor­ma de timp este raportată la greutatea construcțiilor metali­ce. Or la Botoșani se confecțio­nează piese mai grele, mane­vrate și cu ajutorul podului ru­lant. In activitatea de prelucrări mecanice, formația din Botoșani depășește cu 21,4 la sută nor­ma, in timp ce formația din Să­­veni este sub normă cu 20,8 pro­cente. In acest caz, hotăritor es­te modul in care maiștrii orga­nizează lucrul și asigură o a­­provizionare corespunzătoare a locurilor de muncă, intrucit structura pieselor date spre pre­lucrare și condițiile tehnice sunt aproximativ aceleași. Normele sunt largi și la tini­­chigerie. Aici, neajunsurile in aprovizionarea curentă se re­percutează negativ asupra nor­mării corecte. Ioan­csar, tehnician normator in ramura prelucrării lemnului, detaliază motivele pierderilor de timp și deci cele ale nerea­­lizarii normelor la secția de mo­bilă Botoșani : slaba organiza­re a muncii, neasigurarea rit­micității, încălcarea frecventă a disciplinei tehnologice. Se toar­nă neglijent pelicula de lac ? Se spală această peliculă și se toarnă din nou. Deci, timp chel­tuit in afara formării. Băițuirea este neuniformă ? Se șlefuiește din nou și se repetă băițuirea, deci alt timp irosit. Furnirul este slab presat ? In acest caz fur­nirul este desprins (și, bineînțe­les, deteriorat) și se aplică un nou furnir. Tot timp pierdut în­seamnă: Uneori, calitatea slabă a presării este observată abia după ce au fost executate alte 6—7 operații. Așadar, mult timp și mulți bani irosiți. In aceeași unitate de timp, cu­ mai multe produse de cali­tate superioară ! Acest dezide­rat poate fi atins numai atunci cînd condițiile de muncă, apro­vizionarea tehnico - materială, organizarea muncii și a produc­ției, disciplina și calificarea se află intr-o armonie perfectă, prin eforturile lucrătorilor și ale cadrelor de conducere. Radu DIMITRIU O fundamentare corec­tă a normelor de timp Cit pentru 200 de apartamente Colectivul de lucrători de la atelierul de cărămizi al Fabricii mixte de industrie locală Dorohoi au produs peste plan, în 10 luni din acest an, 2.808.000 cărămizi, ceea ce echivalează cu necesarul pentru 200 apartamente. în mod deosebit s-au evidențiat mecanicul de presă Ion Oboroceanu, șeful de echipă Gheorghe Balan de la uscătorul artificial, precum și Nicolae Harbuzariu (de la ing. Paul Dărîngă). vitrina Meșterii ,,cei mari“ La această dată, blocul de pa­tru apartamente, ce se constru­iește La S.M.A. Trușești, trebui­a să fie predat la cheie. Dar a sosit scadența și lucrarea se află abia la zidărie. Explicația ? Meșterii „cei mari", de la Cooperativa meșteșugărească „înfrățirea“, din Botoșani, nu prea se țin de trea­bă. In ultimele patru luni, și-au abandonat complet opera. Mo­rala , intrucit nu se țin de cu­­vint, nu-i bine să te înfrățești cu ei la treabă. D’are calității Un control asupra calității pro­duselor, făcut de inspectoratul județean de resort, a respins de la livrare 2000 rochițe pentru co­pii. Toate realizate in secția de serie nr. unu, schimbul A, de la cooperativa „Confecția“. S-a constatat că rochițele nu cores­pundeau exigențelor formulate de cei mici. Pentru remedierea defecțiunilor la produsele respective, secția a­­mintită a lucrat patru ore. Mai adăugați consumul de energie și retribuția muncitorilor și veți a­­fla ci­ costă neatenția și lipsa de exigență a celor ce le-au execu­tat, a celor doi C.T.C.-iști, trei șefi de brigadă și a șefului de schimb, care eu dat gir calității produselor necorespunzătoare. Transfer de ... rezultate La cooperativa agricolă de pro­ducție Păltiniș, producția de lap­te de la fiecare vacă este redusă cu 300 litri față de mai co­operativa vecină din Horodiștea. Lucrătorii fermei de la Păltiniș, in frunte cu Nistor Gherasim, sunt mai gospodari la casa lor ,Și mai puțin păsători cu averea obșteas­că. Majoritatea îngrijitorilor au a­­casă cite 4—5 vite. Vasile Antone­­sei are chiar 7 cornute cărora le-a asigurat furaje de pe ... 20 ani de iarbă (!) „Minuneam asta dăinuie de cîțiva ani. Cum de nu-i reușește și în cooperativa a­­gricola ? Ori e vorba de altă ... minune ? CLOPOTUL nr. 4168/1974 ____________________________ S-au împlinit, în aceste zile, trei ani de la istorica Plenară a C.C. al P.C.R. care a adoptat vastul ansamblu de măsuri pentru îmbunătățirea activității ideologice, ridi­carea nivelului general al cunoașterii și educarea socia­listă a oamenilor muncii. în perspectiva acestui timp, cînd zi de zi ne-am raportat faptele la exigențele comuniste de muncă și viață, înțelegem mai bine, mai profund — prin lumina rezultatelor obținute — meritul deosebit al plena­rei, de a fi pus înaltul țel al formării omului nou în cen­trul atenției partidului, a tuturor organismelor și factori­lor educativi ai societății. C­îteva comuniste cum sînt atîtea altele F. R. — 7 și Criptodin. Un tren de 22 vagoane de grîu. Și trei femei din Ungureni: Alexandrina Bursuc, Eu­genia Bauir și Elena Ficiuc. Griul, întreaga cantitate trebuia tratată cu substanțele mai sus amintite pentru a fi însă­­mînțat la vreme. Operația se executa cu un singur selector. Și asta repede încît șuvoiul de grîu tratat să îndestuleze gurile de încărcare largi, flămînde ale semănătorilor. S-a muncit greu, s-a muncit eroic. Bărbații erau și ei prinși de treburi, așa că sarcina asta s-au angajat s-o ducă la bun sfîrșit cele trei femei. Nu se poate decit să o admiri pe Alexandrina Bursuc cînd afli că a lucrat zilnic de dimineață pînă noaptea. O femeie în puterea vîrstei, comu­nistă, membră în comitetul de partid al cooperativei, păs­­trînd parcă in ființa ei ceva din aroma milioanelor de boabe de grîu care i-au trecut prin inim­i. Pentru ca la anul să fie spice grele, apoi piine bună. Treaba a fost dusă la bun sfîrșit, a devenit un simplu eveniment în istoria acestei campanii. Un eveniment hotă­­rîtor iasă, o probă de foc în care s-a verificat mai bine ca oricînd puterea exemplului personal, ambiția nobilă de a reuși cu orice preț. Radu CAJVĂNEANU Cronică locală . O delegație condusă de tovarășul Mihail Burlacu, se­cretar al comitetului județean de partid, a plecat la Fălești (R.S.S. Moldovenească), pen­tru a participa la manifestă­rile prilejuite de cea de a 57-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie și pentru efectuarea unui schimb de experiență, pe probleme ale activității economice, po­litice și sociale.­­ La Dorohoi a avut loc deschiderea cursurilor uni­versității de marxism - leni­nism. Tema de deschidere, intitulată :.Programul aplicare creatoare a P.C.R.,­xism - leninismului la mar­con­dițiile României“, a fost sus­ținută de tovarășul Gheorghe Constantin, activist al C.C. al P.C.R. O Orchestra filarmonicii bo­­toșănene, acompaniind un grup de prim - soliști ai Tea­trului de operetă București (Valy Niculescu, George Haz­­gan, Nicolae Țăranu) va sus­ține concerte de arii și due­te din operete celebre la Do­rohoi (azi, 8 noiembrie), Da­rabani (9 noiembrie) și Boto­șani (11 noiembrie). • Recent, 32 de tineri ab­solvenți ai institutelor de me­dicină din țară (stomatologi, medici de medicină generală și cu profil de pediatrie) s-au prezentat în județ pentru a-și prelua posturile unde au fost repartizați. • Revista „Cutezătorii" a a­­cordat unității de pionieri de la Școala generală nr. 1 Bo­toșani, marele trofeu al con­cursului „Semafor“, constînd d­intr-o excursie în străinătate. • Sunt în construcție la Ri­­piceni : o școală cu 16 săli de clasă, un microcomplex sani­tar, o grădiniță de copii și un bloc cu­­ 18 apartamente, prevăzut cu spații comerciale. • în orașul Săveni, s-a des­fășurat în zilele de 4—6 no­iembrie a.c. festivalul literar­­muzical „Omagiu partidului“ care a cuprins simpozioane, medalioane științifice, a șeză­toare literară, gală de filme documentare, recitaluri artisti­ce, expuneri. • In municipiu s-a deschis noua policlinică cu plată. Program de funcționare, intre orele 11—19. Deschiderea cestei unități vizează îmbună­a­­tățirea asistenței medicale că­tre populație. (De la dr. N. Plantos). 84. ȘUSTER, Petru. Biolog. S-a născut la 15 mai 1896 în satul Costești, comuna Răchiți, județul Botoșani, intr-o familie de țărani săraci. După terminarea școlii primare din comuna natală ur­mează primele clase ale liceului, întîi la „Laurian", în Botoșani și apoi la Iași (1908—1917). Luptând cu mari greutăți materiale Șuster frecventează și termină fa­­­­cultatea de științe din Iași (1917— 1923), specializîndu-se apoi în en­tomologie la Viena (1924 și 1930— 1931), Berlin (1928) și Paris (1932), în 1928, în urma susținerii lucră­rii „Contribuții la studiul Tach­i­­nidelor din România", P. Șuster obține titlul de doctor în științe naturale. Pe lângă activitatea di­dactică de profesor universitar­­ menționăm că este fondatorul primului curs de biologie gene­rală la universitatea din Iași), Petru Șuster a desfășurat și o in­tensă activitate științifică concre­tizată in 16 lucrări de zoologie experimentală, peste 40 de lu­crări de entomologie sistematică, precum și în numeroase cursuri pentru studenți. Importanța acti­vității sale ștințifice a fost relie­fată și de alegerea lui ca membru al Academiei Române, încă din 1935. Aflat la virsta deplinei acti­vități creatoare, în urma unei boli necruțătoare, P. Șuster s-a stins din viață la 11 octombrie 1954. 85. TAMBERLICK, pseudonimul marelui tenor român TOMA COS­­MA. Născut pe la 1818—1820, in­tr-un sat din ținutul Botoșanilor, rămas, orfan, la vîrsta de 15—17 ani se angajează ca servitor grăj­­dar la un hotel din Botoșani. Do­menico Castiglia, directorul unei trupe italiene de operă, in trecere prin Botoșani in 1835, auzind in­tr-o zi vocea senină, curată și strălucitoare de tenor a măturăto­rului din grajd, îl convinge de neprețuita sa comoară, și-l duce în Italia. Conștient de valoarea-i muzicală, adinc îndurerat de ig­noranța atltor boieri moldoveni care, deși l-au ascultat de multe ori, l-au lăsat în voia soartei, Tom­a Cosma a părăsit țara. Pa­sionat de jocul de cărți numit As­sau Berlic, el și-a luat numele de TOMA BERLIC și de aici TAMBERLICK. Cu acest pseudo­nim își face debutul la teatrul „Del Fondo" din Neapole în 1841. Trece apoi la San Carlo unde în­cepe triumful său pe care îl con­tinuă la Lisabona, Madrid, Lon­dra, Paris etc. La Petersburg, timp de doi ani, este primul cin­­tăreț al curții imperiale, iar in 1858 străbate în lung cele două Americi, dobîndin­d faima de cel mai mare cîntăreț al lumii și de cel mai desăvîrșit interpret al o­­perelor lui Bellini, Donizetti și Rossini. Ultima sa reprezentație muzicală a dat-o în anul 1877 la opera italiană din Paris. A murit la 15 martie 1899 la Paris. Prof. Ștefan CERVATIUC DE LA A LA Z Stația de transformare de 110 Kv Botoșani II, In con­strucție ) Cincinalul luminii (Urmare din pag. 1) noul echilibru între întuneric și lumină, intre bine și rău, între posibil și imposibil. Până atunci, pentru noi toți anii aceștia de socialism sunt anii în care mun­cim, visăm și luptăm pentru a­­cest echilibru. La ora aceasta pe județ se pot da următoarele cifre „de resort" : 4200 km rețele electri­ce, din care 1850 km rețele de­­ medie“ și de „înaltă" ; 800 posturi de transformare ; 65000 abonați din care 47.500 la sa­te. in ultimii 11 ani valoarea con­sumului de energie a crescut de 6 ori. Vocația industrială a județului, confirmată de acest cincinal și stimulată de perspec­tiva cincinalului următor, are un barometru sensibil în foamea de energie. Cifrele prevăd un cin­cinal în care consumul de e­­nergie va crește de 4 ori. Da­că ne gîndim că viitorul nod hidrotehnic de la Stînca - Cos­tești va asigura jumătate din consumul actual de energie al județului, aceasta poate deveni o comparație edificatoare. Iată-ne, din aproape în aproa­pi­pe, ajunși să numim județul în acest cincinal, nu numai con­sumator de energie ci și con­structor de noduri hidroenerge­tice. Deci, tot o premieră. In cîteva zile va fi gata sta­ția de transformare Botoșani II , pentru ce această stație ? O spun numele „celulelor" din sala de conexiuni : centura II, fabrica de mobilă, fabrica de izolatori, fabrica de șuruburi 1 și 2, alimentarea cu apă ... As­ta înseamnă că Botoșani I a devenit insuficientă pentru a­­tifta consumatori industriali ; a­­flu că cincinalul viitor va adu­­ce și un Botoșani III și, nu este deloc exclus, un Botoșani IV. Stații de 110 kilovolți vor a­­pare și la Bucecea, la Hudești, în zona Prutului, pentru iriga­ții. nu E sigur, va veni o vreme, cind ne vom mira că in fiecare casă se va aprin­de becul și se va putea deschi­de televizorul. Dar acum, aces­tui Congres raportăm cu min­dune că pentru noi a fost și es­te un adevărat cincinal al lu­minii. Mariana BRAESCU - CLOPOTUL nr. 4168/1974 ______________________­ Botoșanii și botoșănenii Normele eticii și echității socialiste in acțiune Pilonii de baza ai familiei Un rol tot mai important în opera de formare a omului nou, apt să muncească, să gîn­­dească și să trăiască în chip comunist îl are familia, unită, puternică, mereu un exemplu pentru fiecare membru al ei. Ce trăsături conferă car trăinicie unei familii ? între­barea am adresat-o unor lo­cuitori din comuna Cristești, localitate cu unul din cele mai ridicate sporuri ale nata­lității și unde, din toate căsă­toriile încheiate în ultimii cinci ani, nu s-a înregistrat nici un divorț. — Puterea unei familii, trăi­nicia ei ? O dau seriozitatea cu care începi căsnicia, înțe­legerea unui soț față de celă­lalt, respectul și dragostea re­ciprocă, munca cot la cot, ne relata Profira Ani, care ală­turi de soțul ei Mihai, numără 30 de ani de căsnicie fericită. — Ca să poți izbind­i în via­ță trebuie să știi cu cine por­nești la drum, a precizat și Victor Firea, cu aceeași „ve­chime“ în familie. O familie trebuie întemeiată pe dragos­te și ajutor reciproc, iar ca să ai și un rost în viață trebuie să ai pentru cine munci, să lași în urmă pe cineva care să realizeze tot ceea ce ai vi­sat și n-ai putut înfăptui. Cuvinte simple dar care ex­primă adevărul. Familia, im­portanța ei în societatea so­cialistă, se datorește esenței sale morale. Oglindind relați­ile noi socialiste dintre mem­brii orînduirii noastre, familia se întemeiază pe înaltele principii ale eticii socialiste. Dispărînd interesul material, inegalitatea între soți, relați­ile de familie se clădesc pe respectul reciproc, pe sinceri­tate și puritate morală, cola­borare, grijă deosebită față de educația copiilor, dragoste față de patria socialistă. Că este așa ne-o confirmă și e­­xemplele (limitative numai din cauza lipsei de spațiu) o­­ferite de comuna Cristești. In familia lui Costache I. Maxim din Oneaga, munca a fost și este la loc de cinste. Soții nu s-au certat niciodată, fiind exemplu pentru cei 7 co­pii care au devenit acum ca­dre didactice (2), mecaniza­tori (3), muncitori (2), mem­bri de partid apreciați atît în comună ca și la locul de muncă. Deși în vîrstă, soții Ma­xim și-au renovat casa, au ri­dicat un grajd cu ajutorul co­piilor. „Părinții au muncit din greu pentru noi, acum e rîn­­dul nostru să-i ajutăm pe pă­rinți“, a fost deviza unanimă. Comuna se mîndrește cu fa­milia lui Ion Șchiopu sau a Profirei P. Pețenchea, ai că­ror copii fac cinste atît părin­ților, ca și locurilor natale. Nici tinerii nu se lasă mai prejos. Abordînd cu seriozita­te de la început problema că­sătoriei, tineri ca Victor P. Andreesei, Romică D. Axinte, Gheorghe T. Apetroaie au de­venit în cîțiva ani buni gos­podari, fruntași în producție, exemplu de familiști. Sînt re­zultatele firești ale transfor­mării conștiinței oamenilor, ca urmare a muncii depuse de partid pentru afirmarea per­sonalității umane, țelul su­prem al întregii noastre poli­tici. O scurtă concluzie : dezvol­tarea principialității socialis­te în viața de familie, în mun­că, în relațiile dintre oameni, transformarea conștiinței a­­cestora în spiritul umanismu­lui, al dragostei față de mun­că, al respectului reciproc în cadrul familiei, sunt condițiile sociale și spirituale care dau trăinicia familiilor noastre, ale întregii noastre societăți — marea noastră familie. Nicolae ROTARU Cluju M ■ ■ .....J­­­a fttspo*Hsa­db*” . Ștefan Jitariuc, din Boto­șani, Calea Națională nr. 135, a cumpărat din depozitul de la gară 1­000 kg de lemne, și 1500 kg de brichete. Această cantitate de combustibil i-a fost transportată acasă de că­ruțașul Simion care i-a pre­tins o taxă dublă. Neacceptînd această propunere, cetățeanul s-a ales cu injurii și amenin­țări. Chiar căruțaș fiind, Si­mion trebuie să știe că nu are voie să apeleze la vechiul vo­cabular al birjarilor. • In noul local al telefoa­nelor din Botoșani, ne scrie Emil Antonovich s-au mai a­­dăugat încă două cabine pen­tru convorbiri interurbane și două pentru convorbiri loca­le. S-a negli­jat însă un amă­nunt deosebit de util pentru cetățeni : indicatoarele de pe uși. Bine ar fi, de asemenea, ca telefoanele publice să fie mai des verificate, intrucit zil­nic sunt blocate de cetățeni care introduc monezi defor­mate. • Dumitru C. Lavadaru — Avrameni : Măsura stabilită de consiliul de conducere (a­­cordarea unui ajutor în natu­ră) urmează să fie supusă spre aprobare adunării generale a membrilor cooperatori. Coope­ratori — Săveni: Celor ce fac de serviciu la sediul coopera­tivei de consum le sunt asigu­rate, într-un interval de 60 zile, numărul corespunzător de ore libere. Gheorghe Buha­­ciuc — Zahoreni, Marileasa . La liceul de mecanică agri­colă din Botoșani nu se țin cursuri fără frecvență. Vă pu­teți adresa Liceului „Alexan­dru­ cel Bun“ din Roman. Theodor I. VORNICEANU CORECTITUDI­NE. La timp, după puțin ce Ortansa Șepti- I­­lici, din Dumeni ,anunța pier­derea unei bute­lii de aragaz, miliția orașului Dorohoi o anun­ța să se prezinte să o ridice. Fu­sese predată de conducătorul au­to Mihai Leonte de la Trustul I.A.S. Botoșani, care, găsind-o pe șosea, s-a grăbit s-o aducă la miliție. CU OIȘTEA ... ÎN DRUM. Deși transporta frunze de sfeclă, a­vind în remorcă pe Constantin Ștefan și Dan Hîrtopan, tracto­ristul Mihai Pînzaru de la S.M.A. Dobriceni nu a verificat modul în care era fixată remorca. La un viraj aceasta s-a desprins lu­­înd-o la vale pină s-a oprit cu oiștea în drum. Din fericire cei doi au tras o spaimă. M.P. tre­buie insă să tragă o serioasă în­vățătură în ce privește felul cum se circulă. ÎN LOC DE APLAUZE. Succe­sele repultate de actori pe scenă l-au ambiționat pe Nicolae E. Su­rugiu, pictor executant la teatrul ",Mihai Eminescu", să-și facă și el faimă cu orice preț. în stare de ebrietate a pătruns în localul „Rapsodia“ și în sediul teatrului avînd un mini 2 petarde și o to­porișca cu care amenința pe cei din jur. în loc de aplauze, după cum era însă firesc, a primit trei luni de închisoare. DE LA O SÎRMA. Din joacă, Gică I. Moroșanu din Văculești, în vîrstă de 10 ani, a aruncat o sîrm­ă pe firele aflate sub tensiu­ne. Unul din canele l-a atins pro­­vocîndu-i arsuri. O dovadă în plus pentru părinții și educatorii din Văculești că trebuie să-i în­vețe mai bine pe eopii ce în­seamnă curentul electric. Rubrică realizată de Mihai CIRMACIU cu sprijinul Inspectoratului județean de in­terne ARCA LUI IO ® 7

Next