Clopotul, 1975 (Anul 31, nr. 4176-4228)

1975-01-04 / nr. 4176

RI Ű­L­I O Í­I­C­A centrala universitara »M. EMINESCU" IASI Froieîarî din foaie țarîie, m­îțî-văi ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 8 pagini — 50 bani Anul XLII, nr. 4176 Sîmbăta 4 ianuarie 1975 Datoria de onoare a fiecărui cetățean al patriei noastre este de a face totul pentru a contribui la realizarea cu succes a planului pe anul 1975, și deci a întregului cincinal, creînd astfel condiții mai bune pentru trecerea la rea­lizarea hotărîrilor celui de-al XI-lea Congres al partidului. Alegerile de deputați în Marea Adunare Națională și în consiliile popu­lare, care vor avea loc în luna martie a anului viitor, vor constitui un im­portant eveniment politic, întregul popor manifestînd, prin votul pe care îl va da candidaților Frontului Unității Socialiste, adeziunea deplină la hotărîri­­le Congresului al XI-lea, la politica internă și externă a partidului și statului nostru, hotărîrea fermă de a înfăptui neabătut Programul Partidului Comu­nist Român de ridicare a țării pe noi culmi de progres și civilizație. (Din cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU rostita la pos­turile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou). 0 deviza care trebuie sa concentreze energiile tuturor colectivelor de muncă din județul nostru: CINCINALUL IN PATRU ANI ȘI JUMĂTATE In fiecare zi, producție la parametrii superiori! Am pășit în noul an cu de­plina încredere în forțele și priceperea noastră, hotârîți să ne dăruim total cauzei reali­zării actualului cincinal cu 6 luni mai devreme. Avem în față o perioadă cu sarcini de­loc ușoare : producția indus­trială a anului 1975 trebuie să fie mai mare, față de realiză­rile din 1974, cu peste 19 la sută. Din sporul absolut de producție, circa 76 la sută se va obține pe seama folosirii cît mai complete a actualelor capacități și spații construite, ceea ce pune în evidență ne­cesitatea afirmării plenare a spiritului de bun gospodar al fiecărui om al muncii din in­dustria județului, sub deviza „Pe aceleași mașini, utilaje și instalații, o producție cu 10 la sută mai mare față de 1974“. La această dată, organizați­ile de partid, colectivele de muncă din unitățile noastre e­­conomice cunosc sarcinile de plan aferente primului semes­tru și întregului an 1975. Pen­tru ca industria județului să fie în măsură să îndeplinească cincinalul pînă la data iunie 1975, trebuie să se ac­ționeze în așa fel încît"­«**" se asigure realizarea— în»l­rime­le 6 luni — mai mult­ de ju­mătate din producția indus­trială a anului în care am in­­­trat. Aceasta înseamnă cel pu­țin 240 milioane lei producție peste planul semestrului I, a­­dică un efort general deosebit pentru a pune în valoare, la fiecare loc de muncă, rezer­vele existente de creștere a producției, executîndu-se în devans comenzi din cea de a doua parte a anului. Lucrăto­rii din industria ușoară boto­­șăneană, subramură în care își desfășoară activitatea circa două treimi din efective și ca­re va asigura 55,3 la sută din volumul total al producției in­dustriale a județului, dispun de reale condiții pentru a rea­liza un spor substanțial de producție pe seama utilizării maxime a fondului de timp al angajaților, a folosirii poten­țialului tehnic existent. Avem în vedere îndeosebi pe texti­liști, pe lucrătorii celor două întreprinderi de confecții, pe constructorii de mașini și uti­laje pentru industria ușoară,­­câ­t și pe sticlarii dorohoieni. Prin posibilitățile e­­tice de depășire zilnică a planului, co­lectivul muncitoresc de la In­(Continuare în pag. a III-a). REVELION ’7­5 La datorie — Alo, 06 ? — Da, salvarea. Telefonist de serviciu Mihai Lașcu. Ce s-a întimplat ? Nu, nu s-a întimplat nimic, răspundem. Și aflăm că pen­tru siguranța tuturor, mașini­le Salvării erau la datorie. 31 — BT — 412 și 31 — BT- 1181 conduse de șoferii Con­stantin Budh­ și Petru Ama­­randei avind „la bord“ pe o­­ficianții sanitari Petru Leonte și Ioan Șchiopu au plecat la 1.02 și 1.03 la Poiana și Corni. Mașinile s-au întors la mater­­ni­ate. Așadar sunăm materni­tatea­— Ala maternitatea ■ Boto­șani ? Cu medicul de gardă se poate vorbi ? Nu se putea, nici cu docto­rița Niculina Sciuca, nici cu asistentele Lucia Rudei și E­­lisabeta Ciuraru și asta in mod cu totul firesc. Anul Nou­a (Continuare în pag. a Vil-a) La hotarul dintre ani, în noaptea Revelionului, inimile noastre au bătut mai puternic alături de inima patriei. Am închinat cupele cu șam­panie, după datina străbună, în numele viitoarelor izbînzi sintetizate magistral în Pro­gramul nostru de viitor. Potrivit unei alese tradiții, textiliștii botoșăneni au pe­trecut, și de astă dată, împreu­nă ultima noapte a anului. In jurul meselor încărcate, s-au reîntîlnit și ingineri muncitori, maiștri într-o atmosferă (Continuare în pag. a Vil­ a) Revelionul tineretului — sau primăvara în plină iarnă CONVOCARE Se convoacă deputații Consiliului popular județean Botoșani la lucrările sesiunii a XXVII-a, în ziua de 7 ia­nuarie 1975, orele 8 dimineața, în sala Teatrului de stat „Mi­­hai Eminescu“ din Botoșani, cu următorul proiect de ordine de zi: 1. Proiect de hotărîre cu privire la adoptarea planului economico-social în profil teritorial pe anul 1975 ; 2. Proiect de hotărire cu privire la adoptarea bugetu­lui local pe anul 1975 ; 3. Măsuri cu privire la campania electorală ; 4. Răspuns la chemarea la întrecere lansată de Consi­liul popular al județului Suceava. Ä în folosul obștii Cu Dumitru Drăgan e greu să stai de vorbă. Mereu ocupat cu treburi prin comună. Drept este că funcția de brigadier la brigada a IV-a a C.A.P. Ibă­­nești (cea mai mare din co­operativă) ca și reputația de brigadă fruntașă îl solicită în permanență. Dar sarcinile obștești ? Răspunsul ni-1 dă înseși faptele gospodarilor din comună, mai ales ale celor din ««Și circumscripția nr. 23 al cărei deputat este Dumitru Drăgan. Dar iată realizările :un local de școală cu 8 săli de clasă, o moară, un magazin sătesc u­­niversal, o sală pentru cămin cultural la Dumbrăvița ș.a. Valoarea muncii patriotice a fost în anul trecut de 1.800.000 lei. (Continuare in pas a IV-a) Premiere ale actualului cincinal In lumina sarcinilor stabilite de câtre cel de-al XI-lea Congres al partidului Rezultate tot mai bune Noul an de muncă pe care îl începem acum pune în fața lucrătorilor din agricultura de stat a județului sarcini net su­perioare anilor precedenți. Re­coltele medii la hectar de 3 600 kg grîu, 4 500 kg po­rumb, 2 000 kg floarea-soare­­lui și soia, 3 000 litri lapte de la fiecare vacă furajată, pe care va trebui să le obținem în acest an, pretind eforturi susținute in toate comparti­mentele de activitate. Desigur în agricultura noastră de stat s-a cîștigat, pînă în prezent, o bună experiență. Sînt supra­fețe și efective mai restrînse de la care s-au obținut ase­menea rezultate ori chiar mai bune. In 1974 Ia o seamă de indicatori cum sînt fondul de stat la grîu, cartofi și soia, planul la export, producția to­tală și fondul de stat la carne au fost realizate prevederile intregii perioade 1971-1975. La toți indicatorii avem avansuri importante în realizarea cin­cinalului înainte de termen. Cu toate acestea, analiza fă­(Continuare în pag. a V-a) Apă pentru setea pămîntului .1972 — Brăești prima acu­mulare - pilot, experiment dar mai ales demonstrație. Trebuia probată superioritatea siste­melor de irigat în conducte față de irigarea în canale. Lu­crarea s-a făcut pe 110 ha. Sis­temul „a­prins“. Au început, propriu-zis, investițiile: 250 milioane, mai mult decit toa­te celelalte trei cincinale la un loc. Au luat naștere acu­mulările Cal-Alb, Ieșanca, Ne­­greni, Mile­anca, 1 000 hecta­re de apă cu o capacitate de 30 milioane metri cubi care irigă suprafețe de peste 2 000 ha teren, apără de inundații 4 000 hectare și asigură o pro­ducție de pește de peste 600 tone anual“­ Așa povestește despre începuturile și victori­ile in lupta pentru apă ingi­nerul hidroameliorator Con­stantin Purice, directorul Ofi­(Continuare în pag. a IV-a) Cu conștiința misiunii împlinite La o bază de recepție din județ, în două depozite a început, în seara zilei de 20 decembrie 1974, să crească temperatura în masa de floarea-soarelui depozitată a­­colo. Din punct de vedere tehnic, fenomenul și posibilele consecin­țe ne-au fost explicate de tovară­șul Iulian Strutinschi, directorul I.V.C. Botoșani . *Dacă tempera­tura crește, din anumite motive, peste o anumită limită, produsul depozitat se autoaprinde. Acesta e unul din pericole. Dar mai a unul, cu mult mai grav, la o tem­peratură înaltă, din produs se de­gajă furfurolul, un gaz deosebit de exploziv. La cea mai mică se înteie, el se aprinde, putind dis­truge întreaga construcție. Alerta a început vineri, 20 de­cembrie, seara. Au veni­t comu­niștii, în frunte cu secretarul or­ganizației de bază, Dumitru Gri­­gore, împreună cu el au sosit Gelu Călinescu, Jan Țupa, Gheorghe Andrei, Gheorghe Pîrghie, Mihai Tucaliuc. Au venit și ceilalți oa­meni: Constantin Tucanu, Mihai Aniculăesei, Petru Surciuc, Cris­­tea Odaciuc, Dumitru Ojoc, Nico­­lae Apetroaie. Au venit și au în­ceput munca de evacuare a re­coltei, pentru salvarea ei, pentru evitarea incendiului, a exploziei. Minut după minut, timp de 7 (șap­te !) zile... Șapte zile și șapte nopți de muncă, de eroism. (Continuare în pag. a II-a).

Next