Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)
1863-07-15 / nr. 53
— acum de asta data voru vedea ca s’au lasatu a se refaci dela masima loru. Deputatii dara alesi in 6 cercuri si 3 orasie ale acestui Cottu suntu, in: Cerculu I. Joan Balasiu Asesoru de sedina. „ II. Petru Papp Vicariu „ III. Joan Ratiu Protopopu ., IV. Petru Damianu Jude procesualu „ V. Mich.Orbonasiu Procur, la Tabla . . Re£„ VI. Popea Protosingelu in Sabiu. „ „ Hatiegu : Codru Dragusianulu v. Capit. in Fagarasiu. „ „ Huniadora: Semceleana (Szantsali) Pretore Montanu „ „ Deva: Joan Bodola, Advocat, adeca . 8, deputati romani, si celu d’in Deva magiara. Resultatulu acestua asia eclatantu pentru noi, multiamita ceriului, avemu alu multiami, pre câtu tactului si concordiei intrelegintiei romane, pre atâtu bunului sémitu alu poporului romanu d’in comitatu, daru mai multu preoti mei romane, care, ca nisce apostoli in tempulu acestu de alegeri, dipa nóaptea in beserica si afara n’au incetatu a instruâ si capacitu pre poporu atâtu cu dreptulu sublimu de alegere, cu folosirea lui in cea mai mare scumpetate pentru sine, patria si Imperatu, precâtu si cu numele barbatiloru acelora, carii ar’ fi cei mai apti la aperarea si valorisarea drepturiloru sale in Dieta, si la aducerea legiloru celoru mai umane si multiemitere patriei si tuturora natiuniloru d’intrens’a. Silinti’a acesta a preotimei romane, a stigmatisat’o fraţii maginii de agitaţiune culpasa, si anticonstitutionale. Cu acesta n’au agitatu preotimea cumu le place fratiloru magiari a in culpa, d’aru si au implinitu santa datoria de a invetia pre poporu aceia ce e mai bunu si folositoriu binelui de comunu, natiunei, patriei si religiunei sale, — si chiaru de a nu numi agitatiune acesta (de care nici naţiunile cele mai culte si liberali nu su scutite) ore care d’in doue agitaţiuni ara fi mai nobile si mai loiale ? Agitaţiunea morale? ori agitaţiunea cu boi fripţi, buti de vinu si rachiu, si apoi preste tote acestea, eroicele focosiuri? Cumca poporulu romanu cu ocasiunea cestora alegeri nau fostu agitatu, nici moraliter opresionatu, ci singura numai invetiatu si desceptatu, se cunoscu mai apiiatu dela actulu alegeriloru, ca in acelu tempu, fie care alegatoriu si a datu votulu alesului seu’, cu cei mai mare confidintia si libertate, ori câte ispitiri s’au incercatu intre poporulu romanu alegatoriu, au avutu resultatulu mazerei in părete. O solidaritate si constantia mai esemplare, cu care au aretatu romanulu mestecatu cu magiarulu la aceste alegeri, de care elu pana acuma n’au mai vediutu, nici naţiunile cele mai culte nu potu areta; insusi inimicii cei mai incarnaţi ai romanului s’au uimitu de acesta; — intr’o mulţime de omeni preste câte o mie, de sânge si temperamentu mestecatu, n’ai vediutu pre mulu bataru tulburatu s’au beatu, toti tresi, in cea mai mare pietate si linisce, ca la santa beserica, asistandu la alegere de demanétia pana ser’a candu li s’a publicatu resultatulu, in pace in linisce si in cea mai buna ordine, cantandu si felicitandu cu urari de bucurie pre Imperatulu si alesulu seu s’au intorsu catra casa. Cu acestu caracteru au decursu alegerile Onorate Dnule in Comitatulu nostru. Care aru Atotu poterniculu, ca aleșii nostrii, candu se voru intorna dela Dieta in midiloculu nostru, isprăvile aceleia se ni re pota anuntia cu aceia multiamita si indestulire, cu carea acumu in sperantia se ducu tramisi d’in midiloculu nostru. Alte specialități ale alegeriloru d’in acestu Cottu cu alta ocasiune. (Bucurosu vomu primi. Red.) Unu membru a lu comit, centr. si alu unei Comisiune alegatoeri. Consiliul Locutienintiei reg. de Buda cu datul 27 juniu nr. 47015. 1863 a emisu urmatori’a: Instructiune provisoria pentru inspetorii *) de cercu a scóleloru g. nu. (Inchiare.) §. 10 Directorele scol. de cercu e indetoratu a cercetă odatainaiu tetescólele d’in cercul seu. Daca elu totuodata e si protopopu, cercetarea scóleloru o va face *) In minierul trecutu in testul acestei instruitiuni unde vine numirea de: directure scol.de cercu, se se indrepteze cu: inspetare scol. de cercu. fred. i totuodata cu cercetarea parochieloru, spre usiorarea sa propria si a comunetatiloru. Cu ocasiunea acestei cercetari anuale, — de care e legatu totudeauna si esamenulu, — se se schieasca starea scelei cu toata puntualitatea, se delatureze pedecele carii cadu in cercul lui de aptivitate, se scuteasca proeptele corespundietorie, se descepte aptivitatea invetiatoriloru si a invetiaceiloru, si in totu modul se ajutore înaintarea instruarei, a religiunei si a moralității. In astea privintia se observeze urmatoriele : a) Cercetarea scelei se se faca pe acelu tempu a anului, care e favoritoriu amblarei la scela, candu nu sunt ferii, si părinții nu sunt impedecati de a se infatiasiă la esamenu. b) Despre tota cercetarea scelei se insciintieze atitu pe oficialatul politicu, câtu si desclinitu pe directorele scol. localu, cu scopu ca acesta se se faca cunoscutu antistelui comunității, curatoriloru locali de scula, si personalului invetiatorescu, se provoce seu prin invetiatori se chiame pe patronul sculei si pe persoanele cunoscute de amice scölei, precum si pe părinții copiiloru cecerceteaza scöla, ca se se infatiasieze câtu mai numerosi. c) se se poarte protocolu despre frecventarea scölei. d) Inspetorele scol. de cercu se inceapa cercetarea prin o cuventare scurta cătra copii, seu prin rogatiunea ori cantarea scolare, după acesta se se cerceteze cutre portatu-s’a, si in ordine e consemnarea copiiloru apți a cerceta scel’a, catalogul esaminariloru , însemnările despre dirigintia de la cercetarea ultima, scrisarele si conceptele in scrisu, desemnările, lucrurile femeesci de mana si altele, ordul obiecteloru de instruare si proiectul ce s’a facutu in densele, consemnarea copiiloru seraci, protocolul cuprindietoriu de ordinatiunile si cerculariele scolare, despre fundatiunile scolare, despre cârti si alte unelte scolare. Cu atențiune se fie si spre aceea, ca are localitatea scolare corespunde cerintteloru, si curata e, ore are intrumintele necesarie scolarie, si in stare buna sunt sa. e) După aceste se tina esaminarea, si obieptele de esaminare le va decide insusi, seu va incredintia deciderea obiepteloru catechetului seu invetitoriloru, dar’ su decursul esaminarei se faca singurii întrebări, ca neincetatu se se convingă despre acea, cu totu obieptul prescrisu s’a propusu in modu corespundietoriu si cu resultatu Spre scopul acest’a se provoce insu si mai adeseori copiii, carii î voru respunde la întrebările puse La esamenu se se iee in consideratiune si cantarea, si inspetarele scol. de cercu se fie cu grige mare ca cantarea se se propună in sculele poporali. f) Su decursul laminarii se se ieie in consideratiune strinsa atâtu istețimea invetiatoriloru câtu si modul tratarei cu copiii, estindindu atențiunea sa si asupr’a portarii copiiloru. Desclinitu se grigeasca de aceea, câre pazescu-se cu puntualitate redinatiunele ce esistu seu cele de nou emanate in caus’a scolare g) In fine numele copiiloru séu a feteloru celoru mai diligente si cu portare mai buna, d’in tote clasele, se le ceteasca in publicu, si daca esista remuneratiuni se le impartiesca. După laudarea invetiaceiloru celoru mai eminenți, daca inspetarele scol. de cercu va vedea de lipsa, se le ceteasca numele celoru leniosi in frecventarea scelei, seu pentru portarea loru cea rea merita amontare serioasa. h) Daca observeaza ca téte sunt in ordine buna, se laude si se redemne pe copii, pe invetiatori, pe preoți, pe supravighietorii scol. civili locali, pe antistele comunei si pe părinți. Daca elu observeaza defepte in propășire sau moralitate si daca, in urmarea cercetarei catalogului de dirigintia se convinge ca causta acestia e negligenti’a intru frecventarea scelei, atunci amonitiunile sale se le acomode acestia impregiurari. i) După aceste se inchida cu rogatiune si copiii se-i lase, si se se contreleaga cu representatii comunitatei, iar daca n’au observatu dirigintia in frecuentarea scölei, se le arete acestora a importanti’a instruarei scolare. k) După aceste directorele scolaru localu se intrebe pe patronul scölei, seu pe representantele acestuia, pe curatorul scol. localu, si pe antistii comunitatei, câ n’au de a face ceva observatiuni asupr’a scölei séu invetiatoriloru? séu n’au ceva acusare in contr’a invetiatorilor. Astu felu se asculte si pe invetiatori, si ce-i laude după meritele lor, séu de va fi de lipsa se-i amonieze si se-i invetie, séu daca s’au facutu acusari in contr’a starei scol, séu in contr’a invetiatoriloru, după impregiurari se-i indemne a si împlini detorinitele loru. Peste totu inspetarele scol de cercu prin presinti’a sa se se iisuésca a innainta bunăstarea scelei, si totu defeptul observatu se lu delature pe calea cea mai scurta. In fine se cerceteze edificiul scolare, si tote partile lui constitutive, si se proepteze reparările necesarie. l) Inspetorele scol de cercu se insemne in protocolul seu portatu cu ocasiunea cercetarei scol, tete câte seu le-au complanatu, seu le-au deplinitu, seu despre cari trebue inca făcute relatiuni, si acesta se o citesca in antea celoru de fatia, in câtu acesta intereseaza pe veri care parte a presintiloru, si apoi se subscrie si ei. m) Fiindu ca bunastarea scölei depinde mai cu seama de la contielegerea directorelui locale cu personalul invetiatorescu, dreptu aceea lu se foloseasca ocasiunea cercetarei scelei spre acea, ca cu ei se se contielega despre tote acele ce spre naintarea si propășirea scölei cugeta a fi corespundietorie. n) Inspetorele scol. de cercu se intrebuintieze protocoled despre cercetarea scelei spre compunerea tabeleloru despre starea scolare, pe cari e detoriu a le asterne odata in anu la guvernulu diecesanu, cu care ocasiune se nu amane a insoiintia desclinitu aptivitatea mai importanta a supravighietoriului sau a personalului invetiatorescu, pentru ca acestea la locurile mai nalte se afle apretiuire si recunoscere. o) Defeptele mai mari observate se nu amane a le insoiintia in relatiunea sa anuala, ci fara intardiere se le aduca spre cunoscintia la locurile mai ’nalte. Inspetorelui scolare de cercu pentru toata cercetarea scolare, i compete unu onorariu de doi floreni in val. aust. si carutia in fara tassa cece si in colo, ce se va suplini d’in banii besericei; acestu onorariu i se va asemena prin guvernul diecesaru d’in cass’a respetivei comunitati besericesci, cu ocasiunea candu inspetorele si face relatiunea despre împlinirea cercetarei scolare. § 11. Daca cutare comuna recurge pentru infiintiarea scelei sale proprie,, sau daca e vorb’a despre estinderea unei scole ce esista, despre regularea ei, despre mediulocirea salarieloru, despre incorporarea seu desmembrarea scóaleloru comunitatiloru, se se faca in privinti’a acesta cercetarea de lipsa cu ofîcialatele politice in fati’a locului, si proeptele loru se le motiveze prin regulele scolare ce esista, si prin relatiunile locali bine considerate, si apoi se le asterna guvernului diecesani. §. 12. Inspetarele scol. de cercu se nu amane a si estinde atențiunea a supr’a cultivarei scolare a prasirei pomiloru sialtora ramuri a le economiei rurale, a supr’aimmultirei b i bli o t e ce i scolare, si adunările invetiatoriloru se se tina totudeaun’a su presidiul seu, si cu tote mediul acole corespundietorie se se insueasca ca personalul invetiatorescu d’in cercul seu, se se avente la unu gradu emininte. §. 13. Despre scélele private d’in cercul seu se grigeasca, ca aceste se nu pasieasca peste imputernicirile ce le au, si se faca destul legilor scolare sustatatorie . 14. Se castige patroni si binefăcători pentru sc cla, si meritele aceloraa se le insciintieze la locurile competinte. §. 15. I se recomenda in consideratiune deselinita s c elele repetitorie sau de domineca, mai departe si scólele pentru inveti aceii de maestrii, a caroru infiintiare se o efeptueze pretutindene unde nu este inca, si se inghieze ca se se tina regulata. Se faca despusetiuni cuviincioase pentru instruarea copiiloru surdo-muti si orbi d’in cercu, seu se propteze la locurile mai ’nalte, si se numeasca pe preotii si invetiatorii carii lucra cu resultatu intru cualificarea acestoru copii. §. 16. Inspetarele scol. de cercu se înscrie in o carte propria (cartea ordinatiuniloru) tote acele ordinafiuni pe cari le-au emanatu in caus’a scolare seu episcopatele seu ofîciolatele seu guvernul, si cele ce i s’au comunicații pentru ca se le publice se le dee invetiatoriloru, si se grigeasca pentru observarea loru. § 17. Preste totu se aiba in vedere ca elu e indetoratu in tote căușele esterne si economice ale scelei ori populare a se adresă câtra oficiala tele politice, d’in contra in căușele interne si ale instruarei se se adreseze câtra guvernul diecesanu, la care se faca relatiunile sale la totu terminul prefiptu. Iar’ pentru ca relatiunile si recursele lui se fie libere de tass’a postale, are se insemne la adres’a fiecariia , in causa scolare. § 18. Inspetorele scol. de cercu séporteriu protocolu pentru aptivitatea sa propria insemnandu tote recursele cu numerii curgători, pe care se lu inchie in totu anul, si cu începutul anului viitoriu scolasticu se inceapa cu numeru 1. Actele scolare se le stringa téte si se le ordineze bine. Ad 47.015. 1863. Instruitiune provisoria pentru directorii locali a scóaleleloru gr. n. u. elementare. 1. Nemediulocitul directore a scóaleloru poporale elementare gr. n. u. e preotul localu denumitu spre acesta de guvernul diecesaru. 2. In astu felu de calitate are deforintia: a) a griga ca legile scolare sustatatoarie si cele ce se voru emană precum si ordinatiunile, in câtu compete aptivitatii lui, se se efeptueasca si se se observeze, in câtu I 212