Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)

1863-07-15 / nr. 53

— acum de asta data voru vedea ca s’au lasatu a se refaci dela masima loru. Deputatii dara alesi in 6 cercuri si 3 orasie ale acestui Cottu suntu, in: Cerculu I. Joan Balasiu Asesoru de sedina. „ II. Petru Papp Vicariu „ III. Joan Ratiu Protopopu ., IV. Petru Damianu Jude procesualu „ V. Mich.­Orbonasiu Procur, la Tabla . . Re£­„ VI. Popea Protosingelu in Sabiu. „ „ Hatiegu : Codru Dragusianulu v. Capit. in Fagarasiu. „ „ Huniadora: Semceleana (Szant­sali) Pretore Montanu „ „ Deva: Joan Bodola, Advocat, adeca . 8, deputati romani, si celu d’in Deva ma­giara. Resultatulu acestu­a asia eclatantu pentru noi, multiamita ceriului, avemu alu multiami, pre câtu tactului si concordiei intrelegintiei romane, pre atâtu bunului sémitu alu poporului romanu d’in comitatu, daru mai multu preoti mei romane, care, ca nisce apostoli in tempulu acestu de alegeri, dipa nóaptea in beserica si afara n’au incetatu a instruâ si capacitu pre poporu atâtu cu dreptulu sublimu de alegere, cu folosirea lui in cea mai mare scum­­­petate pentru sine, patria si Imperatu, precâtu si cu numele barbatiloru acelora, carii ar’ fi cei mai apti la aperarea si valorisarea drepturiloru sale in Dieta, si la aducerea legi­loru celoru mai umane si multiemitere patriei si tuturora natiuniloru d’in­­trens’a. Silinti’a acesta a preotimei romane, a stigma­­tisat’o fraţii maginii de agitaţiune culpasa, si anti­­constitutionale. Cu acesta n’au agitatu preotimea cumu le place fratiloru magiari a in culpa, d’aru si au im­­plinitu santa datoria de a invetia pre poporu aceia ce e mai bunu si folositoriu binelui de comunu, na­tiunei, patriei si religiunei sale, — si chiaru de a nu numi agitatiune acesta (de care nici naţiunile cele mai culte si liberali nu su scutite) ore care d’in doue agitaţiuni ara fi mai nobile si mai loiale ? Agitaţiunea morale? ori agitaţiunea cu boi fripţi, buti de vinu si rachiu, si apoi preste tote acestea, eroicele focosiuri? Cumca poporulu romanu cu ocasiunea cestora alegeri nau fostu agitatu, nici moraliter opresio­­natu, ci singura numai invetiatu si desceptatu, se cunoscu mai apiiatu dela actulu alegeriloru, ca in acelu tempu, fie care alegatoriu si a datu votulu alesului seu’, cu cei mai mare confidintia si liber­tate, ori câte ispitiri s’au incercatu intre poporulu romanu alegatoriu, au avutu resultatulu mazerei in părete. O solidaritate si constantia mai esemplare, cu care au aretatu romanulu mestecatu cu magiarulu la aceste alegeri, de care elu pana acuma n’au mai vediutu, nici naţiunile cele mai culte nu potu areta; insusi inimicii cei mai incarnaţi ai romanului s’au uimitu de acesta; — intr’o mulţime de omeni pre­ste câte o mie, de sânge si temperamentu meste­catu, n’ai vediutu pre m­ulu bataru tulburatu s’au beatu, toti tresi, in cea mai mare pietate si linisce, ca la santa beserica, asistandu la alegere de dema­­nétia pana ser’a candu li s’a publicatu resultatulu, in pace in linisce si in cea mai buna ordine, can­­tandu si felicitandu cu urari de bucurie pre Impe­­ratulu si alesulu seu s’au intorsu catra casa. Cu acestu caracteru au decursu alegerile Ono­rate Dnule­ in Comitatulu nostru. Care aru Atotu poterniculu, ca aleșii nostrii, candu se voru intorna dela Dieta in midiloculu no­stru, isprăvile aceleia se ni re pota anuntia cu aceia multiamita si indestulire, cu carea acumu in sperantia se ducu tramisi d’in midiloculu nostru. Alte specialități a­le alegeriloru d’in acestu Cottu cu alta ocasiune. (Bucurosu vomu primi. Red.) Unu mem­bru a lu comit, centr. si alu unei Comisiune alegatoeri. Consiliul Locutienintiei reg. de Buda cu datul 27 juniu nr. 47015. 1863 a emisu urmatori’a: Instructiune provisoria pentru inspetorii *) de cercu a scóleloru g. n­u. (Inchiare.) §. 10 Directorele scol. de cercu e indetoratu a cercetă odatainaiu tetescólele d’in cercul seu. Daca elu totuodata e si protopopu, cercetarea scóleloru o va face *) In minierul trecutu in testul acestei instruitiuni unde vine numirea de: direc­ture scol.de cercu­, se se indrepteze cu: inspetare scol. de cercu. fred. i totuodata cu cercetarea parochieloru, spre usiorarea sa­­ propria si a comunetatiloru. Cu ocasiunea acestei cerce­­­tari anuale, — de care e legatu totudeauna si esame­­nulu, — se se sch­ieasca starea scelei cu toata puntualitatea, se delatureze pedecele carii cadu in cercul lui de aptivitate, se scuteasca proeptele corespundietorie, se descepte apti­­vitatea invetiatoriloru si a invetiaceiloru, si in totu modul se ajutore înaintarea instruarei, a religiunei si a moralită­ții. In astea privintia se observeze urmatoriele : a) Cercetarea scelei se se faca pe acelu tempu a anu­lui, care e favoritoriu amblarei la scela, candu nu sunt ferii, si părinții nu sunt impedecati de a se infatiasiă la esamenu. b) Despre tota cercetarea scelei se insciintieze atitu pe oficialatul politicu, câtu si desclinitu pe directorele scol. localu, cu scopu ca acesta se se faca cunoscutu an­­tistelui comunității, curatoriloru locali de scula, si perso­nalului invetiatorescu, se provoce seu prin invetiatori se chiame pe patronul sculei si pe persoanele cunoscute de amice scölei, precum si pe părinții copiiloru ce­­cerceteaza scöl­a, ca se se infatiasieze câtu mai numerosi. c) se se poarte protocolu despre frecventarea scölei. d) Inspetorele scol. de cercu se inceapa cercetarea prin o cuventare scurta cătra copii, seu prin rogatiunea ori cantarea scolare, după acesta se se cerceteze cu­tre por­­tatu-s’a, si in ordine e consemnarea copiiloru apți a cer­ceta scel’a, catalogul esaminariloru , însemnările despre dirigintia de la cercetarea ultima, scrisarele si conceptele in scrisu, desemnările, lucrurile femeesci de mana si altele, ordul obiecteloru de instruare si proiectul ce s’a facutu in densele, consemnarea copiiloru seraci, protocolul cuprin­­dietoriu de ordinatiunile si cerculariele scolare, despre fundatiunile scolare, despre cârti si alte unelte scolare. Cu atențiune se fie si spre aceea, ca are localitatea scolare corespunde cerintteloru, si curata e, ore are intrumintele necesarie scolarie, si in stare buna sunt s­a. e) După aceste se tina esaminarea, si obieptele de esaminare le va decide insu­si, seu va incredintia deciderea obiepteloru catechetului seu inveti­toriloru, dar’ su decur­sul esaminarei se faca singurii întrebări, ca neincetatu se se convingă despre acea, cu totu obieptul prescrisu s’a propusu in modu corespundietoriu si cu resultatu Spre scopul acest’a se provoce insu si mai adese­ori copiii, carii î voru respunde la întrebările puse La esamenu se se iee in consideratiune si cantarea, si inspetarele scol. de cercu se fie cu grige mare ca cantarea se se propună in scu­lele poporali. f) Su decursul laminarii se se ieie in consideratiune strinsa atâtu istețimea invetiatoriloru câtu si modul tra­­tarei cu copiii, estindindu atențiunea sa si a­supr’a porta­rii copiiloru. Desclinitu se grigeasca de aceea, câ­­re pazes­­cu-se cu puntualitate r­edinatiunele ce esistu seu cele de nou emanate in caus’a scolare g) In fine numele copiiloru séu a feteloru celoru mai diligente si cu portare mai buna, d’in tote clasele, se le ceteasca in publicu, si daca esista remuneratiuni se le im­­partiesca. După laudarea invetiaceiloru celoru mai eminen­ți, daca inspetarele scol. de cercu va vedea de lipsa, se le ceteasca numele celoru leniosi in frecventarea scelei, seu pentru portarea loru cea rea merita amontare serioasa. h) Daca observeaza ca téte sunt in ordine buna, se laude si se redemne pe copii, pe invetiatori, pe preoți, pe supravighietorii scol. civili locali, pe antistele comunei si pe părinți. Daca elu observeaza defepte in propășire sau moralitate si daca, in urmarea cercetarei catalogului de dirigintia se convinge ca causta acesti­a e negligenti’a in­tru frecventarea scelei, atunci amonitiunile sale se le aco­­mode acesti­a impregiurari. i) După aceste se inchida cu rogatiune si copiii se-i lase, si se se contreleaga cu representatii comunitatei, iar­ daca n’au observatu dirigintia in frecuentarea scölei, se le arete acestora­ a importanti’a instruarei scolare. k) După aceste directorele scolaru localu se intrebe pe patronul scölei, seu pe representantele acestui­a, pe cura­torul scol. localu, si pe antistii comunitatei, câ n’au de a face ce­va observatiuni a­supr’a scölei séu invetiatoriloru? séu n’au ce­va acusare in contr’a invetiatorilor. Astu felu se asculte si pe invetiatori, si ce-i laude după meritele lor, séu de va fi de lipsa se-i amonieze si se-i invetie, séu daca s’au facutu acusari in contr’a starei scol, séu in contr’a invetiatoriloru, după impregiurari se-i indemne a si împli­ni detorinitele loru. Peste totu inspetarele scol de cercu prin presinti’a sa se se iisuésca a innainta bunăstarea sce­lei, si totu defeptul observatu se lu delature pe calea cea mai scurta. In fine se cerceteze edificiul scolare, si tote partile lui constitutive, si se proepteze reparările nece­sarie. l) Inspetorele scol de cercu se insemne in protoco­lul seu portatu cu ocasiunea cercetarei scol, tete câte seu le-au complanatu, seu le-au deplinitu, seu despre cari tre­­bue inca făcute relatiuni, si acesta se o citesca in antea celoru de fatia, in câtu acesta intereseaza pe veri­ care parte a presintiloru, si apoi se subscrie si ei. m) Fiindu ca bunastarea scölei depinde mai cu seama de la contielegerea directorelui locale cu personalul inve­tiatorescu, dreptu aceea lu se foloseasca ocasiunea cerce­tarei scelei spre acea, ca cu ei se se contielega despre tote acele ce spre naintarea si propășirea scölei cugeta a fi core­­spundietorie. n) Inspetorele scol. de cercu se intrebuintieze pro­tocoled despre cercetarea scelei spre compunerea tabele­­loru despre starea scolare, pe cari e detoriu a le asterne odata in anu la guvernulu diecesanu, cu care ocasiune se nu amane a insoiintia desclinitu aptivitatea mai impor­tanta a supravighietoriului sau a personalului invetiato­rescu, pentru ca acestea la locurile mai nalte se afle apre­­tiuire si recunoscere. o) Defeptele mai mari observate se nu amane a le insoiintia in relatiunea sa anuala, ci fara intardiere se le aduca spre cunoscintia la locurile mai ’nalte. Inspetorelui scolare de cercu pentru toata cercetarea scolare, i compete unu onorariu de doi floreni in val. aust. si carutia in fara tassa cece si in colo, ce se va suplini d’in banii besericei; acestu onorariu i se va asemena prin gu­vernul diecesaru d’in cass’a respetivei comunitati beseri­­cesci, cu ocasiunea candu inspetorele si face relatiunea despre împlinirea cercetarei scolare. § 11. Daca cutare comuna recurge pentru infiin­­tiarea scelei sale proprie,, sau daca e vorb’a de­spre estinderea unei scole ce esist­a, despre regularea ei, despre mediulocirea salarie­­loru, despre incorporarea seu desmembra­­rea scóaleloru comunit­a­tiloru, se se faca in pri­­vinti’a acesta cercetarea de lipsa cu ofîcialatele politice in fati’a locului, si proeptele loru se le motiveze prin re­­gulele scolare ce esista, si prin relatiunile locali bine con­siderate, si apoi se le asterna guvernului diecesani. §. 12. Inspetarele scol. de cercu se nu amane a si estinde atențiunea a supr’a cultivarei scolare a prasirei pomiloru sialtora ramuri a le economiei rurale, a supr’aimmultirei b i b­l­i o t e c­e i sco­lare, si adunările invetiatoriloru se se tina totudeau­n’a su presidiul seu, si cu tote mediul a­­cole corespundietorie se se insueasca ca personalul invetia­torescu d’in cercul seu, se se avente la unu gradu emi­­ninte. §. 13. Despre scélele private d’in cercul seu se gri­geasca, ca aceste se nu pasieasca peste imputernicirile ce le au, si se faca destul legilor­ scolare sustatatorie . 14. Se castige patroni si binefăcători pentru s­c c­l­a, si meritele acelora­a se le insciintieze la locurile competinte. §. 15. I se recomenda in consideratiune deselinita s c e­­lele repetitorie sau de domineca, mai departe si scólele pentru inveti aceii de maestrii, a caroru infiintiare se o efeptueze pretutindene unde nu este inca, si se inghieze ca se se tina regulata. Se faca despu­­setiuni cuviincioase pentru instruarea copiiloru surdo-muti si orbi d’in cercu, seu se propteze la locurile mai ’nalte, si se numeasca pe preotii si invetiatorii carii lucra cu resul­tatu intru cualificarea acestoru copii. §. 16. Inspetarele scol. de cercu se înscrie in o carte pro­pria (cartea ordinatiuniloru) tote acele ordina­­f­i­u­n­i pe cari le-au emanatu in caus’a scolare seu episco­patele seu ofîciolatele seu guvernul, si cele ce i s’au co­municații pentru ca se le publice se le dee invetiatoriloru, si se grigeasca pentru observarea loru. § 17. Preste totu se aiba in vedere ca elu e indetoratu i­n tote căușele esterne s­i e­c­o­n­o­m­i­c­e a­l­e sce­lei o­r­i populare a se adresă câtra oficiala tele politice, d’in contra in căușele interne si a­le instruarei se se adreseze câtra guvernul die­cesanu, la care se faca relatiunile sale la totu terminul prefiptu. Iar’ pentru ca relatiunile si recursele lui se fie libere de tass’a postale, are se insemne la adres’a fie­ca­­rii­a , in causa scolare.­­ § 18. Inspetorele scol. de cercu séporteriu protocolu pentru apti­vitatea sa propria insemnandu tote recursele cu numerii curgători, pe care se lu inchie in totu anul, si cu începutul anului viitoriu scolasticu se inceapa cu numeru 1. Actele scolare se le stringa téte si se le or­­dineze bine. Ad 47.015. 1863. Instruitiune provisoria pentru directorii locali a scóaleleloru gr. n. u. elementare. 1. Nemediulocitul directore a scóaleloru poporale ele­mentare gr. n. u. e preotul localu denumitu spre acesta de guvernul diecesaru. 2. In astu­ felu de calitate are deforintia: a) a griga ca legile scolare sustatatoarie si cele ce se voru emană precum si ordinatiunile, in câtu compete ap­­­tivitatii lui, se se efeptueasca si se se observeze, in câtu I 212

Next