Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)

1863-11-19 / nr. 93

b’a lui, câ­ ce veri-ce alta cultura nu pote stră­bate la elu, iar’ daca totu­si aru străbate, e periculóasa pentru esîstinti’a lui natiunale. Se luâmu essemplu de la natiunile conlocuitorie, la cari scélele populari sunt cu m­ultu mai bine organisate de câtu la noi, nici intr o scela populara nemtiésca seu ungureasca nu se pro­pune lim­b’a romana, si forte intieleptiesce, ca­ce acést’a i-aru impedeca pe copii intru invetiarea limbei loru si a cunoscintieloru necesarie pen­tru viétia; deci sa facemu si noi astu-felu, la tota intemplare acestu metodu ce se aplica cu atât’a resultatu la ei, aplicandu-se la noi va da asemene resultate. _ Ce se atînge de manuale pentru sciintiele ce aru trebui se se propună in scélele popo­rale , in privinti’a acést’a aru face foarte bine „Asociatiunea Tina pentru innaintarea literaturei si cultur’a poporului romanu“ seu Asociatiunea de la Aradu, daca aru câștigă pe precepatorii de lucru pentru elucrarea a astoru­ felu de ma­nuale, ce aru fi de lipsa * *). III. Scele natiunali. IV. Tempul frecventarei scóleloru suntu garantate de statu si pentru aceea cele­­ nu: metropolitana, mi pare reu, daru sum sîlitu ai cu caraterii natiunale nu voru fi garantate, nu turbură unu priu bucurea si ai mai scade in catu­ va vedu in acést’a afirmatiune nici o deducere la­ victori’a ce i­ se pare ca a luatu asupr’a apelantelui I­o­ica, cele natiunale puse tocm’a asie SU con- Pana a nu incepe analisarea memorabilului „Respunsu“ trolul statului ca­ si cele confesîonale, trebuescu trebue se reflectezu câ ca s6 nu fiu lungu in replic­a Sg fie tocm’a asil de garantate. Ne lipsesce nu­­mea, eu nu voiu cită cele ce dice seu scrie D. dep. mai sg infiintiamu astu-felu de SCDle, sâ luâmu Popea, fara voiu luă alineele respunsului pe rondu noi initiatîv’a pentru folosul nostru, si statul cum vinu si-mi vom face replic’a mea, asie cum e de securu va intînde scutul ce nu lu denéga obiceiulu la noi la judecători! asie dara la lucru! asta-di de la scelele cu caraterui confesionale. Alinea antâia tota câta e cuprinde neadeveru Pana acu­ statul n’a recunoscutu astu-felu de pe lânga acea e numai o fanfaronada *). Nu e ade­­scele, d’in acea simpla causa ca n’au esîstatu, veratu ca pe Dumnialui l’au ispit,tu unu dintre cei dar’ daca se voru infiintiâ, credemu câ le va desbinati, se-si aduca mai bine a­minte ca Dum­­recunosce, câ­ ce pentru contrariul nu are nici I nialui neci nu a voiitu se mai vorbesca cu Nemn­iscu unu motîvu. De sîne se intielege câ infiin­­tiandu scele natiunale, trebue sg le luâmu de su inspetim­ea besericesca — lasandu acestei­a numai ce-i compete — si sg le punemu su consuliariate­ ca su absolutîsmu seu su alta in­­spectiune mai corespundiatoria. La tota intemplarea aru fi bine, ca pana candu ni se va da ocasîune a ne consultă in diurnale macaru. Idea sceleloru populare natiunali e un’a d’intre ideele cele mai fericitorie, si care­ mai in grabu s’aru potu realisă pentru câ mai pu­­tiene pedece i se opunu. Nu voimu a dice câ dara n’aru fi pedece, sunt, dar’ se potu flrte usioru delatură numai consensul sînceru alu ambeloru parti să nu lipsesca. Scelele cu caracteru numai nationale se recomanda d’in mai multe privintie si anume: a) e o usiorare pentru respetîv’a comuna in­­s’a­si, ea in locu de doi invetiatori tiene unul, pe care lu pete salarisa mai bine ; b) invetia­­toriul provediutu cu salariu mai bunu, mai bine pete corespunde chiamatei sale; c) la sa­­larie mai bune totudeaun’a se afla invetiatori mai harnici; d) in comunele mari, unde am­bele confesiuni potu prevedé câte unu invetia­­toriu cu salariu destul de bunu, acolo prin impreunarea sceleloru, aru deveni, scela capi­tale cu doue clase; e) in fine si unu altu in­­teresu tragemu d’in acéstea, anume se depar­­téaza si se stirpesce inca in inimile cele fra­gede a­le copiii pru veri­ce recéla confesîunale, de care vedemu ca acii inca totu mai bolescu unii omeni ai nostri, mai cu seama cei ce din intrigele confesîunali seiu 06 traga fölese ma­teriali. Amu auditu adese dicandu-se, cumca ca­racterul religiunariu e neaparatu de lipsa, si ca statul nu s’aru invoi la infiintiarea scele­loru cu caracteru numai natiunale. Ce se atînge de posîtiunea prima,­ bese­­ric’a nostra nu pote află in scélele natiunali, ce­va contrariu institutiuniloru ei. Scol­a cu caracteru confesîunalu gr. or. se împreuna cu cea geat. spre a inveti a sciintiele precum ce­tirea, socot’a, geografi’a si cele­lalte, aceste sciintie nu sunt nici unite nici ne unite, prin urmare nu potu precepe ce aru avii besenca i­gUnice. Jnjcutu va in contr’a loru­­ __ _____| Tiiru­­ h, ntrunu ______________________________________ e bine intocmitu. Poporul nostru e mea nu a­gricultoru, si nn o stare nu pre buna. Elu se ioru in dinari­le natiunale ? a respunsu ca nu va scrie; folosesce de copiii sei in ^ multe cele la ucru (J'in contra a respunsu D. respundîntu câ va scrie de campu. Deci se intocmimu astu-felu frecuen- I nu numa; ;n 33Diuarie“ dar’ si in brosiure. — Un’a tarea, ca pe tempul de ierna se cada mai mare­­ asta vrea se sc­u cum je d^am câtra D. dep. Popea parte. Feriele intre semestrale se potu casă,ce e au ind­ereptatu — după cum vrea Dlui nemn-iscii, a­le Cratiunului se potu scade, astu-felu ca co- i­­ara ctUpa CU1U sciu eu jaciscii — acea întrebare? pilul atunci mai cu sema se invetie, iar eu vie incumetu a ghici, adeca pentru ca Dlui s’a tiunea să fie tocm’a pe lunele lucrului de campu. . Dar’ unde sg se faca aceste tete ? — Prin dîete si sînode, — aceste d’in urma sunt uni­cele convente natiunali, sînodele ambeloru con­fesiuni sg se puna in relatiune pentru a alege inspetori sceleb­ru pop. nat. sau de va fi mai 1 X 1 • . • | — ’ V » ^ M M W t W* « » * V*. »-* • ^ “ — «• corespundiatoriu a alege o comisiune inspe iu getatu la restabilirea unei concordie si solidarități na­natoria. geierale fsai rogi uunnx» «»»iu. —tr— -- '•-r - A f.al.ele I ceriu, spiritulu P’limaritu alu geniului acelui cultandu fie­carele de la catechetul seu, came 1 1 1 S ’ tocm’a asil de bine pete sa propună catecnis­­mul intr’o scela natiunale, ca­ si intr un­a cu caracteru confesîonale. In asemene casu re­­spetîvele autoritati besericesci potu veghini a­supr’a catechisarei, si au garantie depline pen­tru cultur’a religiosa a tenerimei populare. , cantae antâiu „ReSunetulu“ dossologia Statul, a carui­a lege suprema 1­1 natiunei romaie reinviate, asie elu a cantatu dis’a lui Cicerone — trebue sg fie salutea pu­blica, nu pote privi scelele natiunali de dusi manii Ca manualu de fisîca e corespundiatoria o astu-felu de carte esita in Romania si autorisata acolo de con­sîliul instructiunei publice. Cele ce ne mai lipsescu, le potemu usioru elucru, numai caus’a sceleloru po­pulare se ne faca la anima. *) Cugetu a fi la locul seu a aminti aci ca la propunerea agriculturei, s’aru pote folosi forte bine o cărticică ce in dilele aceste parasi tîpariul, titlul ei: „Agricultur’a, indreptariu in econom­’a practica rurala, in folosul junimei scolare poporene scrisa de Vasîliu Vancu de Vanc’a preotu romanu“ Acést’a căr­ticică se afla de vendiare in tote cancelariele eppesei. Pretiul 30 cr. v. a. venitul e menitu spre aju­torarea unui teneru la universitatea de Pesta 400 fugea de ei ca de ciuma, ori ca dr ... de iternia. — l’au ispititu pe Dumnialui sateliti de ai Dumnialui nu nein-isci ; daca l’a ispititu careva d’intre Nein-is ci numesca-lu, ca altum intre sta, ca nu d’in Nein-isti ci d’in­­­a-i s­c­i l’au ispititu ! Nu e adeveratu ca noa celoru desbinati ne place a ne numi ne in­is­ci! nu noi ne ainu numitu neinisci, ci Dtua, Die Popea si colegi de ai Dtuale acésta privintia, sa ne’lamurimu părerile, prin I ne au numitu ne ini sei si judi! spune D. Popea ca­­ nu e asie ! noi arau fostu siliti se ne dicemu pe nume­le pe care ne-ati botezatu, acuma scimu câ ne mai numiti si desbinati! ne vomu numi daru si asie! Nu e adeveratu câ la cei cari l’au ispititu — d’intre cei ne desbinati ca scrievâ séu ba asupra desbinati­laudatu séu a amenintiatu câ va scrie in contra si asupra desbinati­loru seu vendiatori­loru cum i mai numia pe desbinati, spună ca nu e asie ! ? Cum ve­­niau altfeliu omenii la **), ideea câ va scrie D. dep. Popea candu Dumnialui in câtu sciu cu nu eră cunoscutu de diurnalistu asie mare! Nu pote fi adeveratu cu D. dep. Popea a mai cu­narelua. La celebrarea S. liturgie astltera mai multi profesori sub ponteficarea protopopului I s­a disu in Apelu despre portarea nem­­­isciloru locale M. O. D Andreiu Papfalvai, era corulu si ai fi aretatu câ noi amu fostu slabi câ nu ne tenerimei studîcse au esecutatu cântecele cele amil lipitu de Dvastre, voindu apelantele a avett să se celebreze, CU O câ nem­­iscii au lucratu bine si intieleptiesce câ au pompa mare, si la parocla gr. orientale S. li­­statu pe langa proieptulu regimului, câ a 11 e s­­ a­. , fronti I turela pentru reiausulu geniului acelui mare, bitiun­i nu scimu se avemuj *) de nu cumva D. Catechismul­­ aru propune res^ «ciintia O uimire geierale eră intîparita pre fatiele Dep. Popea cu spiritulu seu celu profeticu cu care cari suntu catechetu scolei, la ac^s­t A ag I celaru ce versat rogatiunile cele ferbinti la a aflatu cu cine e apelantele, cum­ lu numesce Dlui, numai s’aru desparti copm m QO^e ^ y­­ cer­u­­ spiritulu pgmaritu alu geniului acelui va fi aflatu in noi nescari slabitiuni ascunse, pana mare, care a canatu d’in impetulu acelu sacru ce nutresce piptitu poetiloru cu asie tarla rein­­viarea naţiune ronane „Descepta­te romane d’in somnulu celu de morte“ conversă intre noi; acelu spiritu , a cirui­a lira resuna pre buzele a diece miliere de Romani, acelu spiritu, care a fi aflatu in noi nescari slabitiuni acuma numai Domnisale cunoscute! 111 câtu i-au facutu la anima Domnului Dep. Popea demnitatea, interesulu si onóarea natiunei si câtu sentiu de onóare natiunale a avutu Dumnialui cu unii de-si pucini toti ai Domnisale, judece ori si cine d­in acea impregiurare, ca sotii Dlui Deputatu Popea *) pote si Dlui insusi — nu si-au pregetatu ostenela a scrie si a vesti in toata tier’a pe cei 7—8 de vendiatori, de judi etc, ai numi de tristu re­nume“ si „nume remarcabile“ etc. Noa ne spune consciinti’a ca se nu ne sch­imbmu pecatele nóstre cu a­le Dlui D. Popea, câ elu e mai pecatosu ca noi — D. Dep. Popea va crede dara invetiatur’a cre­­tinesca , ca nu este nime fârâ de pecatu. Aru fi doritu D. Dep. Popea se face cu noi desbinatii „tacerea pes­­celui“ cum scrie in alinea a doua a respunsului, ca se nu cunósca publiculu starea lucrului de aicea , fara numai d’in împărtășirile lui cele inspirate de dregoste de apropelui! inse daca vermele se misca si se apera candu se calea, atunci dara voru fi avutu direptu *) D. dep. Popea va fi sclindu cum se dice bine romanesce: neadeveru, si ce e fanfaronad’a. *) Se intielege ca cu privire la caus’a natiunale, ca in alte privintie vomu fi avendu si noi slabitiuni de a­le lui D. Popea ! *) Bine se fiu intielesu! nu toti aceia, cari nu se tienu de nemn­isci sunt toti ai Dlui Deput. Po­pea, nu, ci numai vreo 7—8, cum suntemu si noi, cari esserciau potestatea conducatoria ! Replica la Respiuisa Domnului deputatu Popea. (Vedere 90 „alu Concordiei.“) Triumfu! Atoria! va fi strigatu D. dep. Popea, candu si-au inieiatu „Respunsulu“, candu a pusu cele dupe trasu d’in urma la proverbiulu romanescu — se vede acurde nou aflatu de Dumnialui ! Victoria! ca a batutu, aemicitu, a trantîtu in noroiu pe ape­lantele , d’in ca nu se va mai pote radîcâ la înăl­ţimea pe care s­e­ respundîntele — pare-mi-se si­­ intîluesce câ­tjâ siede pe scaunulu episcopescu, de COI­ESPUNDINTIA. Beiusiu 5. Novembre 1863 c. n. Non aalet ingenus summa nocere dies Famaquepost cineres major venit. Ovid. V. Com. Diu’a de 5. Noemvre a fostu­n diu’a de doiu adancu la Beiusiu, mare parte a roma­nimei d’in cetate, d’in cercu, mu si d’in comi­tatele vecine, a Aradului si a Zarandului — ca­ci eră tgrgu mare — au cursu la s. besérica se presteze tributulu cehi d’in urma adormitului in Domnulu unicului poetu laureatu A n d r­e i­u Muresianu alu natiunei romane d’iu mo­mai antâiu si condaculu martîriloru ei martirii , cu sânge .„T----A fin coin t.P.îl. "nil- I . -r\ „ Dor-1, nu pote privi scelele natiunali mpi­­n pace mbre, martirii romanimei, ce-au­ ___ii scopului seu, ele nu sunt periculose pe - • ra8jatu paientulu cu sânge de eroi.“ Acum tru liniscea si securitatea publica in vii ori , ^ , nat­une^ si ț)preotii cei cu cru­ele potu se crésca tocm’a asie de bum sur­­­cea ,nfrunte“ tau uimiti langa mormentulu teu statului ca­ si scelele cu caracteru contesiunaiu, te laureati si pana ce aceia-ti canta „seti Dicu unii cu scelele cu caracteru contesiunaie­­ tier­n­a ustra“ acesti­a-ti dicu „eterna amin­fia tierin’a ustra“ tîrea ta.“ tiunale — cu desbinatii — de pre ce Dlui cu unii soti ai Dumnisale nu se se apropie de desbinati, dara ei incungiura unde i videa; apoi se nu fie alta nemica, la §, d’in urma a proieptului regimului despre limbe, a aretatu D. dep. Popea in câtu i s’a stemperatu mâni’a si inversiunarea asupra celora cari nu au votisatu cu Dumnialui! Ce se tiene de espresîunea a „d­e s - o­­­i slabi­­tiunile, trebue se raarturisescu ca e forte estetica, demnu de unu aspirantu la episcopia! trebue inse se reflectezu pe D. Protosingelu Popea, ca a des­­g­o­­­i ceva nu era de lipsa, fiendu câ noi nein-isti ce slabitiuni amu facutu, le amu facutu publice in dieta, — nu ca Domnia lui botezulu si sen­­tintiele asupra nostra! ce se tiene de slabi­tiuni, era bine daca Dta D. deput. Popea in locu de a-mi ticnea mie esortatiune, ai fi refrantu cele ce

Next