Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)
1863-01-22 / nr. 3
Anul III Ese de doa ori in septemana D o m i n e c’a si J o i a. Pretiul pentru Austri’a pre anu întregii . . 10 fi. v. a. „ jumetate de anu 5 .. „ trei tune . . . 3 „ pentru Romani’a si Strainetate pre anu întregii . 14 fi. v. a. „ jumetate . . 7 „ „ Nr. 3.150. Joi, 10./22. Januariu 1863. „ trei tune . . 3 50 cr.CONCORDIA DIÜRNALU POLITICI) SI LITERARII! Henumeratiunea se face la Redactiunea diurnalului Strat’a Sacarnui lir. 9, unde sunt a se adres’a tote scrisorile. Scrisori nefrancate si corespund intre anonime nu se primescu. Scriptele nepublicate se ardu. Pentru insertiunea publicatiunilor au a se respunde 6. cruceri de linia. Revist’a politica. Pest’a 9./21. Januariu. Regin’a Angliei si B. Palmerston au induplecatu , precum se scie, pre ducele Ernestu de Coburgu-Got’a se merga la Brusel’a spre a se consvatui cu Regele d’in Belgia in privinti’a conditiunilor ce ar ave se faca la intemplare candu s’ar resolve a primi coron’a Greciei. Caletoriea ducelui au intaritu faim’a ca densul acepteza candîdatur’a dar conditiunile cari le face sunt forte precise si absolute, asie se crede cum ca sîngur’a posibilitate a primirei tronului gr. d’in partei trebue socotita asecurarea sucesîunii sale atâtu in ducatul seu câtu si la tronul Greciei, se pote usioru pricepe câ aceste condîtiuni dau de lucru diplomatiei. Guvernele staturilor confederate nemtiesci se temu ca pre tronul de Gota — neavendu ducele mostenitoriu in linia ,drept t — va sucede vre unu principe d’in cas’a domnitoria a Britaniei, care apoi ar poté se aiba o influintia însemnata intru afacerile confederatiunii nemtiesci. Francia nu areta, celu putinu la vedere, vre o ingrijire in privinti’a influintiei ce ar pote ave cu tempu Anglia in confederatiunea nemtiesca; in fine partea liberale unitaria nemtiesca porta frica cumca va perde in person’a ducelui de Gota unu protegatoriu al principielor saje si pre celu mai bunu sprijinitoriu al seu. Cu tote ca scriea respandita despre innaintarea generalului Forey pana la Puebl’a si despre ocupatiunea acestei cetati nu s’au adeveritu inca, totinsi diurnalele semioficiali de Paris făcu comentariele loru asupr’a sucesului de aprope a armelor francesci si despre curend’a inchiare a espedîtiunii Mesicane. Fi aducemu aminte a fi mai auditu asemene vorbe laudarose inca pre atunci pre Candu după strintorarea cea mare a generaluluiLorencez se tramisese gen. Forey in fruntea a 30 de mii ostesi, cu scopu precum se diced ca se puna in scurtu tempu capetu Gestiunii mesicane, dar deatunci au trecutu multe lune, frigurile cele galbine au dieciuitu mii de feciori si s’au chieltuitu milione multe de bani fâra vre unu altu resultatu decâtu a scapâ de prinspre secura corpul de espedîtiune. Despusetiuuile generali ale corpului legatîvur, dovedite cu prilegiul desbaterilor mai prospete s’au observatu a ave doa tendintie, un’a, in intielesu clericale de a îndupleca pre guvernul fr. a cere de la celu italienescu despusetiuni mai impaciuitorie si garantie mai multiumitorie facia cu Sântul Scaunu, ear a alt’a, pre si care va opusetiune fatia cu espedîtiunea Mesîcana, nu dora ca ar vre chiaru se paresesca armele Franciei ocupate in strainetate, ci a face capetu câtu de curendu întreprinderi carea au costatu atâtia omeni si bani. Suma cheltuita pana acum se calcula cam la 127 milione, ce usioru se pote crede, fiindcă insusi ministrul de finantie D. Fould in reportul ce făcuse imperatului recunosce 100 de milione de franci. Intr’o depesia data in 20. juniu, principele de la Tour d’Auvergne solul Franciei Roma informase pre D. Drouyn de Lhuys, cum ca cardinalul Antonelu si propusese de a tramite nunciului apostolicii in Paris o descriere a situatiunii administrative, judetiarie si politice a staturilor papali, — acestu operatii au si sositu la locul destinatiunii sale si diurnalele relegiose a nume „le Monde“ (Lumea) ba chiaru si „Francia“ au nespus’a multiumire de a o impartesi cetitorilor sei. Operatul cuprinde doa parti, intr’una se face o resumere precisa a organisatiunii diverselor ramuri ale servitiului administrativii in statul romanu incependu de la consiliul ministrilor pana la cele municipali; in cealalta e o aretare sumaria a imbunetatirilor cari s’au facutu si sunt in cale a se efeptui. B’in cele ce am amintitu noi de vre o doa ori in asta privintia Onoratii cetitori voru sei ce se cugete despre importanti’a acestoru impartesiri. Biuariul fr. „Patria“ inregestreza noutatea despre imparecliturile cele grele ce s’ar fi escatu la Bucuresci intre principele Cuza si Adunarea Nationale a României, d’in causa ca principele e liberale cumpetatu, ear adunarea legelativa e pre conservativa si resiste la tote învoiuturele sociali recomendate prin trebuintiele tierei si legile progresului. — Be nu se va fi intemplatu vre o neinvoela mai prospeta, nu scimu ce temeiu pote ave asta scrie, mai vertosu după ce vomi lua in consîderatiune bun’a intielegere ce s’au vediutu a domni intre Domnitoriul si Adunare cu prilegiul Adresei. Foutâtile d’in Alesandria spunu câ chimbarea lucratorilor, ce se face in totalun’a la Canalul Suez s’au efeptuitu cu sîl’a prin autoritati; la Paris se temu câ asta impregiurare ar fi unu semmi reu, presupunendu-se câ noul Vice-Rege Ismailu pasi’a, nu va parteni asta întreprindere gigantica, la care repausatul Saidu pasi’a luase mare interesu si partea cea mai activa fiindu elu insusi celu mai de frunte actionariu si sprijinitoriu intru afacerile infiintiarii canalului. . Foutatile d’in 8. jan. sosite d’in America spunu ca bataliea de la Murfreesborn, ce au trenutu patru dile, au fostu asemene crunta ca cea de la Fredericksburg, cu tote ca federalii au remasu pre Iocu si in posesiunea cetatii, iar contrarii loru a luatu-o la fuga, generalul desbinatilor in depestele sale tramise la Richmond, rechiama totusi invingerea si dechiara ca ar fi prinsii 4000 feciori si 28 de tunuri. — Federalii au perdutu 6000 omeni uciși or răniți, prin tiripare invingerea au fostu scumpa, singurul cascigu materiale e cetatea Murfreesborn ce li-au remasu in mani. — Prochiamatiunea presiedintelui Jefferson in contra negrilor au si inceputu a fi esecutata in lupt’a amintita mai susu, adeca toti negrii ce chdiura in manile confedera- tilor desbinati fusera ucisi fara ci uitare. Revist’a diurnalistica. Biuariulu „Pesti Naple“ impartesindu după P. Lloyd scriea despre conferintiele ce s’au reinceputu in caus’a conchiamarii dietei Ungariei, face in-,trebarea „cine voesce dieta, cine nu?“ si pentru de a-si deduci părerile in acesta întrebare, cărora ,unele dinare le-aru fi datu altu intrelesu, aduce urmatoriele: Ce felu de dieta asceptamu noi, si cu ce sucesu? O dieta reîntregita si legale. Ce se atinge de intregitatea dietei, nu voimu noi, ca se tragemu cu poterea Transilvani’a si Croati’a la noi, de acest’a apere ne Bdieu numai atâta dorimu, ca aceste tieri sâ fie chiamate la dieta de aci in colo va fi treab’a celora de preste Carpati, si acelora de d’incoce si d’incolo de riul Brav’a, ear in ce’a ce privesce legalitatea ei, in privinti’a acest’a dorinti’a nostra se cuprinde numai intr’uau cuventu scurtu „continuitate de dreptii“. Bice mai departe P. Napló: • Fara a se recunosce acést’a, nu ne potemu imagină cumu s’ar poté apuca legelatiunea Ungariei fara angare la vreo consfatuire. Inseamu protestatu de a se lua cuventulu, de continuitate in intieresu travestirii, precumu pretinde Ung. Nachrichten. A restavili numai in parte o constitiune suspinsa, ar fi si pentru partea restavilita o octroire. Ce e dreptu unii făcunesce esceptiuni in privinti’a unei parti a legiloru d’in *1848, a caroru recunoscere noi inca o tienemu de initiativa pentru a ne descalci d’in incurcaturele nostreinse după opiniunea nóstra, asta-data nu e intrebare: ore bune suhtu legile d’in 48, ci ca ore legali suntu acele ? întrebarea revisiunea e alu doile pasiu. B’in parte-ne nu ne vomu sfii a pasi inca si pre acesta cale , si daca alte principie voru învinge acelora inca ne vomu inchina, indata ce o dieta legale va despune altmintrea. Cu mare multiumire trebue se luamu actu despre dechiaratiunea acestui diurnalu atâtu de credintu in tiera si cumpetatu, in ce’a ce privesce partea prima a respunsului ce face diurnalului Botschafter, in privinti’a legalității dietei viitorie. Avemu se constatâmu ca asta dechiaratiune făcută fatia cu Croati’a inca pre tempul dietei d’in 1861, acum o audimu prim’a data fatia cu Transilvania. Noi inca pre acelu tempu disesemu cu pusetiunea Transilvaniei sémena multu cu a Croatiei in reporturile sale cu Ungaria, ba aceste sunt mai favoritorie inca autonomiei Transilvaniei si totusi dîet’a d’in 1861. in Adres’a cea renumita făcuse pretînsîuni cu multu mai mari fatia cu Transilvania, decâtu cu Croatia; ba acést’a era lasata in voi’a ei, cu tote ca fusese parte intregitoria a Ungariei, avendu aceasi legelatiune, — precandu Transilvania au fostu pana la infiintiarea legilor d’in 48, cu totul separata in privinti’a administrativa si legelativa, fiindu uniunea pana atunci numai personale. — Nu vremu se facemu discusîune asupr’a legalității uniunii precum s’au decretatu ea prin legile d’in 48 atât’a amintîmu numai ca insesi argumintele adresei in asta privintia, cu tota subtilitatea sofismelor adunate in prisosîntia, sunt atâtu de debili, incâtu cu prilegiul cetîrei adresei in cas’a deputatilor D. Beacu, care mai la totu puntul fu salutatu prin aplause si semne de viua multiumire, cetîndu acestu pasu nu avu onorea de a poté storce macara unu singura aplausu, unu semnu de multiumire d’in partea membrilor corpului legelativu, intru atâtea s’au sentitu debilitatea argumintelor înșirate! Pentru Romanii ce luara parte in acea siedintia, si cari au observatu asta impregiurare, au facutu o impresîune plăcută, vedindu-se chiaru si in mediulocul esaltatiunii de atunci influinti’a ce are poterea dîreptâtii asupr’a semitului celui bunu al omenilor si asupr’a legalitătii candu acest’a stâ in opusetiune cu direptatea. — Noi privimu dechiaratiunea diurnalului„P.N.“ de unu bunu auguriu pentru fiitori’a impacare a Transilvaniei cu Ungaria, neci noi nu ceremu alta, decâtu ca Ardelenilor se nu li se faca sila, ci se-si védia ei de afacerile loru; daca si voruasicdia bine lucrurile pe acasa, potu se se puna in reportu cu diet’a Ungariei spre a cerne si a decide caus’a ultimei deregandu-se treab’a estfelu ca se se împace interesele ambelor tiere si se fie multiumite natiunalitatile respetîve. * In ce’a ce privesce continuitatea dreptului ne invoimu cu „P. F.“ cu tote ca si in asta privintia s’ar poté găsi unu espedîinte cuviinciosii pentru a se asecura innainse revediuirea unora artîcli al legilor d’in 48. cari nu sunt vitali pentru autonomiea Ungariei. Transilvania. Fagaras in 18. jan. 1863. Congresu natiunalu si Senatu imperialu. *) Becandu s’a publicatii in „Teleg. Rom.“ congresulu natiunalu, ce lu ceruse ambii archierei ai nostri d’in Trans, a inceputu publiculu romanescu a cugeta cu seriosîtate asupra acestui obieptu de mare insemnetate atâtu pentru viitoriulu natiunei nostre, câtu si pentru unitatea si consolidarea imperiului. Avemu dara tota dreptatea, daca ne grabimu a ni da si noi parerea nostra in respectulu acestui obiectu. Pre noi — vorbindu sincera — mai multu ni-a superatu, de câtu imbucuratu acesta cerere a Escelintieloru Sale, nu pentru câ noi nu amu dori unu „Congresu Nationalu“ care se fie oglind’a dorintieloru natiunei romane, dara pentru ca acea adunare proiectata din partea Escerintielor sale a botesatu-o cu acelu nume scumpit de „Congresu Natiunalu“, pre candu acea adunare este mai curendu ori ce vei voi in lume numai congresu natiunalu nu si totusi acestei adunări ad bene placitum convocata se i se atribue caracteru representatîvu a intregei națiuni romane d’in Transilvania. Acei barbati convocați de câtra Escelinitele loru seu de câtra ori cine altulu in lume si nu aleşi de câtra națiune, nu voru poté dara nici sub unu pretestu representu adeverat’a vointia a nati*) Acestu artîculu interesante — ca unu resunetu la celu d’in Nr. 102—1862, precum dicé insusi préstimatul D. coresp. — grâbimu a lu impartesi, ca si unu felu de dechiaratiune si d’in partea dîstritului Fagarisiu, asupr’a cestiunii congresului. Red.