Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)

Concordia_1867_07-12 - 1867-10-25 / nr. 80

f­ese de clone ori in septem­ana Joi­a si Dominec'n. Pretiulu pentru Austria pre anii intregii..........................10 fl. v. a’, j pre jiiniftate­­pe anu............ 5 fl. v. a.­­ j pre trei lune............................ 3 fl. v. a. Pentru rtomani’a si Strainetate. p e ann intlfegn...................14 fl. r. a. prejumetate.................................. 7 H. v. a. C pre trei lime......................... 3fl. cOcr. ? Prenumeratiuni­a se face la ,,Editur’a Concordiei“ era corespund intiele la Re­­!i­dactiunea cîinihalulu­i Strat’a Broda­­riei Sto­kergasse) Kr. 1. unde sunt a se adresa tote scrisorile ce privescu ad­ministrativ nea. speditiunea, etc.' Si’­iscri nefrancate si corespundintre anonime nu se primescn. Scriptele nepu­blicate se vorn arde. Pentru insertiunea publicatiuniloru ji au a se respunde 10 cr. de linia. — Pre- I, tiuln timbrului imp. reg. a ?0 cr. pentru una publicare, e a se tramite de odata cu­­ insertiunea, altm­intrea nu se primesce.­­ Unn nvn singuratecu costa 10 cr. v. a. ■=—=== ==--- ■...... DIURNALU POLITICU SI LITERARII). ———== Amilii VII. 81o 80.—546. Pesta, Miercuri, 6. nov. 25. oct. 1867. mîiri»­n REVISTA POLITICA. Pesta, 5. nov. 24. oct. 1867. Desbaterile dietali in meritulu respunsului ministeriale ce sa datu la interpelatiunea, despre care amu făcuţui menţiune in m­ulu trecutu si asta­ di se continua. Partit­a d’in stâng’a se silesce a demu­­stra, cî­ ministeriulu n’a avutu dreptu, candu a disol­­vatu comitetulu comitatense de la Heves. Argu­­mintele cu cari ei se încerca a isbi in procedura ministeriului se referescu mare parte la analisarea drepturiloru , ce le aveau comitatele înainte de 1848, candu acele constau numai d’in nobili, candu numai acestia alegeau deputaţi si-i provedeau cu instructiuni, va se­dica candu chiaru si comitatele ca atari faceau o parte d’in legislatiune. Er’ partita de a drept’a, care justifica proce­dura ministeriale, cu cele mai firme si temeinice arguminte demustra, ca jurisdictiunile comitatense suntu obiegate a se supune ordinatiuniloru mini­steriali, suntu datorie a le impleni, n’au dreptu de a resiste; după sistemul­u represintativu nu făcu ca înainte de 48 parte d’in legislatiune, si in urma ca prin neascultare sau prin resistintia s’ar’ para- Hsh responsabilitatea ministeriale. Cu tote câ si noi suntemu zelosi amici si ape­­ratori ai drepturiloru municipali, câ­ci aici se potu mai bine si mai sicuru desvoltâ si drepturile na­­tiunali, dar’ totu­si constatâmu , câ municipiale n’au dreptu de a resiste, ci numai de a represinta in contra ordinatiuniloru guverniali de a dreptulu la guvernu, si petitiunu la dieta. Nu potemu se nu ne esprimenm părerea de reu, cum ca cu incidentulu acest’a se pierde atât’a amaru de timpu , atunci candu cele mai vitali si urgenti cestiuni ar’ fi se se desbata si se se des­­lege , un’a si cea mai ardietoria este cestiunea nationalitatiloru, care daca nu se va deslega câtu mai curundu, avemu temere, ca nu cumva bub’a se devină asia periculosa , in câtu nici cei mai esperti medici de casa se nu fia in stare radical­­minte a o cura. Pentru ce pierdu dara părinții patriei atât’a timpu? pentru ce nu se marginescu la „ba“ sau „da“? pentru ceatragu in discursiunile sale atâte lucruri eterogene? pentru ce nu-si crutia pieptulu si ostenel’a ? pentru ce nu-si tienu in reserva ar­­gumintele pre timpulu acel’a candu se va pertra­­pta e­x a s s­e cestiunea pentru determinarea cer­cului de aptivitate alu municipalitatiloru ? Taptic’a ni­ se pare cam suspiciosa , si nu o potemu cu altu ce­ va justifica de câtu numa cu pruritulu unor oratori cari si atunci vorbescu, candu tacerea ar’ fi léén si auru or’ vorbirea este veninu si plumbu sagetatoriu. Tragemu atențiunea tuturoru deputatiloru magiari la deslegarea câtu mai curundu a cestiunei nationalitatiloru si a mu­nicipalitatiloru , ca­ci trebele Europei precum stau acum nu ni pre garanteaza o pace duravera incâtu se aiba tempu destulu pentru a se presinta înaintea lumii civilisate cu nesce dictiuni seci precum au fostu unele d’in dilele aceste. Multa bucuria amu fi avutu daca macaru unulu d’intre oratori s’ar’ fi aflatu, care se fi sacrificata baremu Unu unica cu­­ventu pentru nationalitati , a caror’a sorté favori­­toria multii atarna de la bun’a organisare a muni­­cipieloru. Dar’ nu s’a aflatu nici unulu. D’intre romani iaca n’au vorbitu nime pana acum. Străinii d’in Bucuresci au indreptatu catra domnitoriidu României o adresa, provedinta d­e 200 suscrieri, in care lu­ roga, ca se faca dispuse­­tiunile recerute in contra suspiciunariloru si min­­ciuneloru, eu cari dinaristic’a străină nu se rusi­­néza a diformă relatiunile d’in sin­lu României — spre daun’a comerciului. Adresa acést’a aduce totodată m­ultiemita domnitotiului „pentru ordinea si liniscea, ce domnesce intru tote partile tierei.“ Autentizandu-se protocolulu de em­, presie­­dintele propune casei scrisorile sosite. Lud. Papp aşterne casei petitiunea comuni­tăţii din Kézili-Vásárhely in privinti’a planului liniei ferate dela Urbea Mare catra Clusiu, ca adeca lini­a acest'a ce are se treca pre la Brasiovu catra Ga­latin — se fie condusa prin Secuime.­­— Se transpune la comisiunea petitionaria. Trecundu la ordinea dilei care e respunsulu ministeriale datu la interpelatiunea făcută in pri­­vinti’a comitatului Heves, Ales, Almásy si­ repre­­sinta propunerea apromisa ori — in cestiunea suspinderei activitatii comisiunei d’in comitatulu Heves —suscrisa de deputatii d’in stang­a estrem­a in care se cere luarea la procesa a ministeriului — conformit legii despre responsabilitatea minis­­teriului. C. Tisza dechiara, ca elu inca nu e indestu­­litu cu respunsulu ministrului de interne. Elu pre langa tote ca nu aprobéza faptele comitetului d’in Heves, nu pote totu­si se nu desaprobeze proce­dural ministeriului — oservata facia cu cele in­­template in memoratulu comitatu, fiindu acela in contra legiloru tierii. In urma escusandu faptele comitetului d’in cestiune, propune, ca cas’a se de­saprobeze procedur’a regimului. Paulu Nyári inca e de parerea lui Tisza, si se dechiara pre langa propunerea făcută de Tisza. Ministrulu Eötvös desfasiura pre largu relatiunea ce esiste intre regiuni si comitate si sustiene de buna procedura ministeriului — facia cu faptele comitetului Heves. Mai vorbiră inca: Bobhory, Várady si B. Halász pentru propunerea lui C. Tisza, era V. Tóth b. Adalb. Vay pre langa res­punsulu ministrului de interne. Finnin tempulu inaintatu siedinti’a, se redica. Siedinti’a casei repr. de la 2. nov. 1867. Presiedinte : Carolu Szentiványi. Notari : Gajzágó si Dimitrievich­. Ministrii: Eötvös, Go­­rove, Horváth, Lónyay si Mikó. La ordinea dilei e respunsulu ministrului de interne. Mai antâiu se scola Kudlik si polemiseza cu Nyâry — aperandu procedur’a regimului. Maur. Jókay dice, câ aci nu are locu discus­­siunea teoretica, ci e întrebarea : câ pre avutu­ a dreptu a face ace’a ce a facutu ? E adeveru, câ guvernulu a acusatu si totodată a si judecatu ? si ore pentru ce n’a confiscatu­ indata epistola lui Kossuth adresata alegatoriloru d’in Vatru — daca a aflatu in d’ins’a crima, ore pentru ce a esi­atu in tempu mai îndelungatii ? Ci guver­­nulu n’a procesu indata si intardierea acest’a numai asia se pote splica, ca guvernulu n’a oservatu in­data crimenulu, pentru care a adusu judecata mai tardiu. Vorbitoriulu intréba, ce se va intem­­­­pla atunci, daca juriulu judecandu in favorea cé­lor acusati — Agri’a si­ va sustiené decisiunea ? Guvernulu — prin procedur’a sa a comisii o atare inconvenintia, care, elu neci­ decatu nu o pote ap­robă. Procedura guvernului e mai multu­ decâtu unu pecatu, ea este erore. La finea cuveitarei sale aperandu pre Nyâry in contra lui V. Tóth — ac­­centuaza spiretulu loialii alu opusetiunii. I. Besze sbiciuesce —­ cu umorulu seu inda­­tinatu — pre agitatori si pre cei ce presera ne­ghina,cari prajinduse la radiele numelui lui Kossuth agiteza poporulu,­i­ sumineza moraletatea si i­ pro­­vocala antipatia facia cu coron’a si diet’a. Acestia — după parerea lui — profeséza atari principie cari neci ei insu­si nu le credu, si respandescu atari sperantie, cari d’insii le afla de ilusorie. Acesti’a au înveninații si pre cetatienii d’in Agri’a, si escitatu desordinea la ei, ce guvernulu n’a potutu trece cu vederea. Dice cu Kossuth agitéaza, si agitéaza tocmai atunci, candu națiunea se vede aprope de limanu. Daca Kossuth voiesce a si­ sustiene numele mare, taca si dee pace nati­­unei. Pentru ce n’a venita a­casa la tempulu seu, ca si ceilalti eminenti ai patriei — ca Klapka, Perczel etc.? La finea vorbirei sale sbiciuesce d’in nou partit’a stanga. Ráday vorbesce contra procedurei guver­nului. — DIET­A UNGARIEI. Siedinti’a casei repr. de la 31. oct. 1867. Presiedinte : Carolu Szentiványi. Notari : M. Dimintrievich. Ministrii: Wenkheim, Eötvös, Gorove, Horváth si Lónyay. Kurez aprobeza procedura guvernului. Maur. Perczel vorbesce in contra ministrului Eötvös si operandu autonomia comitateloru in contra centralisatiunei — aprobéza procedur’a guvernului. Fiindu tempulu inaintatu siedinti’a se redica. CORESPUNDINTIA. Pest’a, 2. nov. 1867. Die redactorii! Sein, cu adeverulu , seu cum lu­ numesce betranulu floratiu „nuda ver­it­as,“ profesată liberii e amaru, cunoscu, ca plag’a lo­vita nu poate produce vre-uuu sentiu placutu, deci nu me­mim, daca si volub­i’a pecatosa a Episco­piei Caransebesiului, atacata intr’unu numeru de mai înainte a pretiuitului diurnaln „Concordia,“ a eruptii cu atât’a furia desfrenata si deliriu orbu. Acést’a dicu e lucru firescu; nu m’a surprinsu nici de câtu , dereptu aceea nici nu­ asiu fi aflatu de demnii a respunde scrietoriului vilu alu corespun­­dintiei d­in 78—544, alu acestui diurnalu, cil atât’a mai vertosu nu, fiindu­ câ acestu satelitu genuinii alu Episcopiei nu afla de bine si la socoteala a re­spunde dereptu la corespundinti’a mea , ci intr’o panegirica lunga si tamaitoria preasfintitei Epi­scopie cauta pre cont a adeverului si cu cele mai învederate minciune a seduce opiniunea publicului si a procura macaru câtu de pucinu nimbcisioru pentru nevinovăția Episcopiei; dara de ora­ce dumnealui cu o nespusa insolentia cuteza a trage si pre alti in jocu, a da cu tina si in persone, care n’au neci un’a legătură cu mine au cu corespun­dinti’a mea, pomenindu omeni de clica si egoisti, poate d­i siret’a si deavolic’a intentiune de a-siversa foculu si in contra aceloru­a , cari au pasitu cu energia si liberi in contra apucatureloru caluga­­resci si nederepte, precum a facii acést’a si brav’a intrelegintia a Logosiului facia cu amestecările necompetinte si neprecugetate ale Episcopiei, mi­ninu de strinsa detorintia a dechiaru in meritulu causei acesteia: câ neci io, neci corespundinti’a mea n’au avutu de tréba cu elice, de cari zelosului si genuinului filiu alu Episcopiei­­ stelesce si de care viséza, câ e cercumlatu, câ punctulu de ple­care a corespundintiei mele n’a fostu , după cum am mai spusu, spiretu de partida, ci singurii nu­mai condenmarea nedereptatiloru si amorulu pro­­sperarei natiunei , cu care detoresce fie­care ro­manii de omenia dereptatii si națiunii sale , câ­ci prosperare adeverata numai prin stârpirea radi­cale a abusuriloru se poate efeptui. — Atâtu in privinti’a acést’a, or’ ce se atinge de espresiunile: relutiai nascuta, resbunarese­bateca etc. aceste sunt cuvente, care nici base, nici intie­­lesu nu au si sunt demne numai de predic’a unui calugeru ruda si infuriatu. Acum se vedemnu cum se trudesce bietulu „genuinii“ a combate unele d’in pasagieie core­­spundintiei mele. Dumnealui mai înainte de tote ni spune , câ Episcopi’a Caransebesiului a facutu deja multe,, multe bune, câ d’ins’a prin „ne ador­mi­t’a ingrijire“ si economi’a sa a facutu f o n d u c­­­e r i c a­­­u , carele de presente constâ d’in 524 fl. v. a. si vr’o câti­va cr. Acesta e forte frumosu; dar’ dsa nu binevoiesce a ni spune ce­va mai de aproape despre fundulu nuniții , nil a ne informă, cum de a devenitu asia mare si tare pre langa o economia intrelépta si o ingrijire neador­mita ; deci­­ voiu spune io. Fundulu acest’a, dlu meu, s’a facutu d’in banii de chierotonire a teolo­­giloru, precum mi spuse si deuna­ di unulu, carele se plangea , ca d’in 400 fl. v. a. ce are se capete cu soci’a trebue se dee 200 fl. v. a. Episcopiei pentru popitu. Vedi asia s’au strinsu banii fundu­lui , si acum placa economi’a loru înalta 1­200 fl. v. a. de la fie­care teologu , care s’a chierotonitu in cei d’in urma 3 ani, la numeru 21, făcu cu totu un’a suma intréga de 524fl.v. a. după ratiociniulu economicu alu Episcopiei. — Câtu pentru econo­mia Episcopiei in basericele diecesane, acést’a o cunosceau destulu de bene d’in caus’a detorieloru pretinse a basericei Logosiului, care nu s’a adusu

Next