Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)
Concordia_1867_07-12 - 1867-10-25 / nr. 80
fese de clone ori in septemana Joia si Dominec'n. Pretiulu pentru Austria pre anii intregii..........................10 fl. v. a’, j pre jiiniftatepe anu............ 5 fl. v. a. j pre trei lune............................ 3 fl. v. a. Pentru rtomani’a si Strainetate. p e ann intlfegn...................14 fl. r. a. prejumetate.................................. 7 H. v. a. C pre trei lime......................... 3fl. cOcr. ? Prenumeratiunia se face la ,,Editur’a Concordiei“ era corespund intiele la Re!idactiunea cîinihalului Strat’a Brodariei Stokergasse) Kr. 1. unde sunt a se adresa tote scrisorile ce privescu administrativ nea. speditiunea, etc.' Si’iscri nefrancate si corespundintre anonime nu se primescn. Scriptele nepublicate se vorn arde. Pentru insertiunea publicatiuniloru ji au a se respunde 10 cr. de linia. — Pre- I, tiuln timbrului imp. reg. a ?0 cr. pentru una publicare, e a se tramite de odata cu insertiunea, altmintrea nu se primesce. Unn nvn singuratecu costa 10 cr. v. a. ■=—=== ==--- ■...... DIURNALU POLITICU SI LITERARII). ———== Amilii VII. 81o 80.—546. Pesta, Miercuri, 6. nov. 25. oct. 1867. mîiri»n REVISTA POLITICA. Pesta, 5. nov. 24. oct. 1867. Desbaterile dietali in meritulu respunsului ministeriale ce sa datu la interpelatiunea, despre care amu făcuţui menţiune in mulu trecutu si asta di se continua. Partita d’in stâng’a se silesce a demustra, cî ministeriulu n’a avutu dreptu, candu a disolvatu comitetulu comitatense de la Heves. Argumintele cu cari ei se încerca a isbi in procedura ministeriului se referescu mare parte la analisarea drepturiloru , ce le aveau comitatele înainte de 1848, candu acele constau numai d’in nobili, candu numai acestia alegeau deputaţi si-i provedeau cu instructiuni, va sedica candu chiaru si comitatele ca atari faceau o parte d’in legislatiune. Er’ partita de a drept’a, care justifica procedura ministeriale, cu cele mai firme si temeinice arguminte demustra, ca jurisdictiunile comitatense suntu obiegate a se supune ordinatiuniloru ministeriali, suntu datorie a le impleni, n’au dreptu de a resiste; după sistemulu represintativu nu făcu ca înainte de 48 parte d’in legislatiune, si in urma ca prin neascultare sau prin resistintia s’ar’ para- Hsh responsabilitatea ministeriale. Cu tote câ si noi suntemu zelosi amici si aperatori ai drepturiloru municipali, câci aici se potu mai bine si mai sicuru desvoltâ si drepturile natiunali, dar’ totusi constatâmu , câ municipiale n’au dreptu de a resiste, ci numai de a represinta in contra ordinatiuniloru guverniali de a dreptulu la guvernu, si petitiunu la dieta. Nu potemu se nu ne esprimenm părerea de reu, cum ca cu incidentulu acest’a se pierde atât’a amaru de timpu , atunci candu cele mai vitali si urgenti cestiuni ar’ fi se se desbata si se se deslege , un’a si cea mai ardietoria este cestiunea nationalitatiloru, care daca nu se va deslega câtu mai curundu, avemu temere, ca nu cumva bub’a se devină asia periculosa , in câtu nici cei mai esperti medici de casa se nu fia in stare radicalminte a o cura. Pentru ce pierdu dara părinții patriei atât’a timpu? pentru ce nu se marginescu la „ba“ sau „da“? pentru ceatragu in discursiunile sale atâte lucruri eterogene? pentru ce nu-si crutia pieptulu si ostenel’a ? pentru ce nu-si tienu in reserva argumintele pre timpulu acel’a candu se va pertrapta ex a s se cestiunea pentru determinarea cercului de aptivitate alu municipalitatiloru ? Taptic’a ni se pare cam suspiciosa , si nu o potemu cu altu ce va justifica de câtu numa cu pruritulu unor oratori cari si atunci vorbescu, candu tacerea ar’ fi léén si auru or’ vorbirea este veninu si plumbu sagetatoriu. Tragemu atențiunea tuturoru deputatiloru magiari la deslegarea câtu mai curundu a cestiunei nationalitatiloru si a municipalitatiloru , caci trebele Europei precum stau acum nu ni pre garanteaza o pace duravera incâtu se aiba tempu destulu pentru a se presinta înaintea lumii civilisate cu nesce dictiuni seci precum au fostu unele d’in dilele aceste. Multa bucuria amu fi avutu daca macaru unulu d’intre oratori s’ar’ fi aflatu, care se fi sacrificata baremu Unu unica cuventu pentru nationalitati , a caror’a sorté favoritoria multii atarna de la bun’a organisare a municipieloru. Dar’ nu s’a aflatu nici unulu. D’intre romani iaca n’au vorbitu nime pana acum. Străinii d’in Bucuresci au indreptatu catra domnitoriidu României o adresa, provedinta de 200 suscrieri, in care lu roga, ca se faca dispusetiunile recerute in contra suspiciunariloru si minciuneloru, eu cari dinaristic’a străină nu se rusinéza a diformă relatiunile d’in sinlu României — spre daun’a comerciului. Adresa acést’a aduce totodată multiemita domnitotiului „pentru ordinea si liniscea, ce domnesce intru tote partile tierei.“ Autentizandu-se protocolulu de em, presiedintele propune casei scrisorile sosite. Lud. Papp aşterne casei petitiunea comunităţii din Kézili-Vásárhely in privinti’a planului liniei ferate dela Urbea Mare catra Clusiu, ca adeca linia acest'a ce are se treca pre la Brasiovu catra Galatin — se fie condusa prin Secuime.— Se transpune la comisiunea petitionaria. Trecundu la ordinea dilei care e respunsulu ministeriale datu la interpelatiunea făcută in privinti’a comitatului Heves, Ales, Almásy si represinta propunerea apromisa ori — in cestiunea suspinderei activitatii comisiunei d’in comitatulu Heves —suscrisa de deputatii d’in stanga estrema in care se cere luarea la procesa a ministeriului — conformit legii despre responsabilitatea ministeriului. C. Tisza dechiara, ca elu inca nu e indestulitu cu respunsulu ministrului de interne. Elu pre langa tote ca nu aprobéza faptele comitetului d’in Heves, nu pote totusi se nu desaprobeze procedural ministeriului — oservata facia cu cele intemplate in memoratulu comitatu, fiindu acela in contra legiloru tierii. In urma escusandu faptele comitetului d’in cestiune, propune, ca cas’a se desaprobeze procedur’a regimului. Paulu Nyári inca e de parerea lui Tisza, si se dechiara pre langa propunerea făcută de Tisza. Ministrulu Eötvös desfasiura pre largu relatiunea ce esiste intre regiuni si comitate si sustiene de buna procedura ministeriului — facia cu faptele comitetului Heves. Mai vorbiră inca: Bobhory, Várady si B. Halász pentru propunerea lui C. Tisza, era V. Tóth b. Adalb. Vay pre langa respunsulu ministrului de interne. Finnin tempulu inaintatu siedinti’a, se redica. Siedinti’a casei repr. de la 2. nov. 1867. Presiedinte : Carolu Szentiványi. Notari : Gajzágó si Dimitrievich. Ministrii: Eötvös, Gorove, Horváth, Lónyay si Mikó. La ordinea dilei e respunsulu ministrului de interne. Mai antâiu se scola Kudlik si polemiseza cu Nyâry — aperandu procedur’a regimului. Maur. Jókay dice, câ aci nu are locu discussiunea teoretica, ci e întrebarea : câ pre avutu a dreptu a face ace’a ce a facutu ? E adeveru, câ guvernulu a acusatu si totodată a si judecatu ? si ore pentru ce n’a confiscatu indata epistola lui Kossuth adresata alegatoriloru d’in Vatru — daca a aflatu in d’ins’a crima, ore pentru ce a esiatu in tempu mai îndelungatii ? Ci guvernulu n’a procesu indata si intardierea acest’a numai asia se pote splica, ca guvernulu n’a oservatu indata crimenulu, pentru care a adusu judecata mai tardiu. Vorbitoriulu intréba, ce se va intempla atunci, daca juriulu judecandu in favorea célor acusati — Agri’a si va sustiené decisiunea ? Guvernulu — prin procedur’a sa a comisii o atare inconvenintia, care, elu neci decatu nu o pote aprobă. Procedura guvernului e mai multu decâtu unu pecatu, ea este erore. La finea cuveitarei sale aperandu pre Nyâry in contra lui V. Tóth — accentuaza spiretulu loialii alu opusetiunii. I. Besze sbiciuesce — cu umorulu seu indatinatu — pre agitatori si pre cei ce presera neghina,cari prajinduse la radiele numelui lui Kossuth agiteza poporulu,i sumineza moraletatea si i provocala antipatia facia cu coron’a si diet’a. Acestia — după parerea lui — profeséza atari principie cari neci ei insusi nu le credu, si respandescu atari sperantie, cari d’insii le afla de ilusorie. Acesti’a au înveninații si pre cetatienii d’in Agri’a, si escitatu desordinea la ei, ce guvernulu n’a potutu trece cu vederea. Dice cu Kossuth agitéaza, si agitéaza tocmai atunci, candu națiunea se vede aprope de limanu. Daca Kossuth voiesce a si sustiene numele mare, taca si dee pace natiunei. Pentru ce n’a venita acasa la tempulu seu, ca si ceilalti eminenti ai patriei — ca Klapka, Perczel etc.? La finea vorbirei sale sbiciuesce d’in nou partit’a stanga. Ráday vorbesce contra procedurei guvernului. — DIETA UNGARIEI. Siedinti’a casei repr. de la 31. oct. 1867. Presiedinte : Carolu Szentiványi. Notari : M. Dimintrievich. Ministrii: Wenkheim, Eötvös, Gorove, Horváth si Lónyay. Kurez aprobeza procedura guvernului. Maur. Perczel vorbesce in contra ministrului Eötvös si operandu autonomia comitateloru in contra centralisatiunei — aprobéza procedur’a guvernului. Fiindu tempulu inaintatu siedinti’a se redica. CORESPUNDINTIA. Pest’a, 2. nov. 1867. Die redactorii! Sein, cu adeverulu , seu cum lu numesce betranulu floratiu „nuda veritas,“ profesată liberii e amaru, cunoscu, ca plag’a lovita nu poate produce vre-uuu sentiu placutu, deci nu memim, daca si volubi’a pecatosa a Episcopiei Caransebesiului, atacata intr’unu numeru de mai înainte a pretiuitului diurnaln „Concordia,“ a eruptii cu atât’a furia desfrenata si deliriu orbu. Acést’a dicu e lucru firescu; nu m’a surprinsu nici de câtu , dereptu aceea nici nu asiu fi aflatu de demnii a respunde scrietoriului vilu alu corespundintiei din 78—544, alu acestui diurnalu, cil atât’a mai vertosu nu, fiindu câ acestu satelitu genuinii alu Episcopiei nu afla de bine si la socoteala a respunde dereptu la corespundinti’a mea , ci intr’o panegirica lunga si tamaitoria preasfintitei Episcopie cauta pre cont a adeverului si cu cele mai învederate minciune a seduce opiniunea publicului si a procura macaru câtu de pucinu nimbcisioru pentru nevinovăția Episcopiei; dara de orace dumnealui cu o nespusa insolentia cuteza a trage si pre alti in jocu, a da cu tina si in persone, care n’au neci un’a legătură cu mine au cu corespundinti’a mea, pomenindu omeni de clica si egoisti, poate di siret’a si deavolic’a intentiune de a-siversa foculu si in contra acelorua , cari au pasitu cu energia si liberi in contra apucatureloru calugaresci si nederepte, precum a facii acést’a si brav’a intrelegintia a Logosiului facia cu amestecările necompetinte si neprecugetate ale Episcopiei, mininu de strinsa detorintia a dechiaru in meritulu causei acesteia: câ neci io, neci corespundinti’a mea n’au avutu de tréba cu elice, de cari zelosului si genuinului filiu alu Episcopiei stelesce si de care viséza, câ e cercumlatu, câ punctulu de plecare a corespundintiei mele n’a fostu , după cum am mai spusu, spiretu de partida, ci singurii numai condenmarea nedereptatiloru si amorulu prosperarei natiunei , cu care detoresce fiecare romanii de omenia dereptatii si națiunii sale , câci prosperare adeverata numai prin stârpirea radicale a abusuriloru se poate efeptui. — Atâtu in privinti’a acést’a, or’ ce se atinge de espresiunile: relutiai nascuta, resbunaresebateca etc. aceste sunt cuvente, care nici base, nici intielesu nu au si sunt demne numai de predic’a unui calugeru ruda si infuriatu. Acum se vedemnu cum se trudesce bietulu „genuinii“ a combate unele d’in pasagieie corespundintiei mele. Dumnealui mai înainte de tote ni spune , câ Episcopi’a Caransebesiului a facutu deja multe,, multe bune, câ d’ins’a prin „ne adormit’a ingrijire“ si economi’a sa a facutu f o n d u ce r i c au , carele de presente constâ d’in 524 fl. v. a. si vr’o câtiva cr. Acesta e forte frumosu; dar’ dsa nu binevoiesce a ni spune ceva mai de aproape despre fundulu nuniții , nil a ne informă, cum de a devenitu asia mare si tare pre langa o economia intrelépta si o ingrijire neadormita ; deci voiu spune io. Fundulu acest’a, dlu meu, s’a facutu d’in banii de chierotonire a teologiloru, precum mi spuse si deuna di unulu, carele se plangea , ca d’in 400 fl. v. a. ce are se capete cu soci’a trebue se dee 200 fl. v. a. Episcopiei pentru popitu. Vedi asia s’au strinsu banii fundului , si acum placa economi’a loru înalta 1200 fl. v. a. de la fiecare teologu , care s’a chierotonitu in cei d’in urma 3 ani, la numeru 21, făcu cu totu un’a suma intréga de 524fl.v. a. după ratiociniulu economicu alu Episcopiei. — Câtu pentru economia Episcopiei in basericele diecesane, acést’a o cunosceau destulu de bene d’in caus’a detorieloru pretinse a basericei Logosiului, care nu s’a adusu