Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)
1867-02-26 / nr. 17
Anulu VII. IT.1 584. Pest’a, Domineea, 10. martie 26. fauru 1867. Ese de done ori in septemana Joia si Dominec’a. Pretiulu pentru Austria pre anu intregu . . 10 fl. v. a. „ jumetate de anu 6 fl. v. a. trei lune ... 3 fl. v. a. Pentru Romania ft Strainetate pre anu intregu . . 14 fl. v. a. jumetate ... 7 fl. v. a. trei lune . . . 3 fl.50cr. DIURNA1D POLITICO SI LITERARID. Prenumeratiunea se face la „Edîtur’a Concordiei“ era corespundintiele la Redactiunea diurnalului S t r a t’a Pelerieloru (Hutgasse) Nr. 1. unde sunt a se adresa tote scrisorile ce privescu administratiunea, spedîtiunea, etc. Scrisori nefrancate si corespund între anonime nu se primescu. Scriptele nepublicate se voru arde. Pentru insertiunea publicatiunilorn au a se respunde 10. cruceri de linia. — Pretiulu timbrului imp. reg. a 30 cr. pentru una publicare, e a se tramite deodata cu insertiunea, altmintrea nu se primesce. Unu unu sîngurâtecu costâ 10 cr. v. a. REVISTA POLITICA. Pest’a, 9. martie 25. fauru 1867. Dîet’a Ungariei de luni incoce s’a ocupata cu desbaterea asupr’a nouei organisâri a comitateloru si nouei regulâri a limbeloru intr’acelea , mai departe cu afacerile Transilvaniei si cu legile presei. In cestiunea prima ministeriulu capeta impoterire a procede — pana la aducerea altoru legi in privinti’a acést’a — conformu adreseloru dietei unguresci de pana acum. Amendamentulu deputatului Just, care sună intr’acolo ca ministeriulu se purceda intru organisatiunea comitateloru după principiulu dreptății, egalității si fratietatii, se primi de câtra toti deputaţii magiari, fu sprijinitu de superintendintele Géduly care tieni o vorbire frumosa asupra cestiunii natiunalitatiloru, care o vomu impartesi-o si noi intru tota estinderea sa. Ministeriulu astă dara avendu mana libera, credemu că si va intrebuintiă tote poterile ca se întrupeze cuvintele cuprinse in amendamentulu amintîtu, ca ele se nu remana numai cuvinte gole; credemu că va face — in privinti’a nationalitatiloru — totu ce cere dreptatea, ecuitatea, egalitatea si fratietatea. In privinti’a Transilvaniei ca adausu face deputatulu Ujfalusy propunerea ca dîet’a se impoteresca pre ministeriulu ung. ca se pota lucră liberu in Transîlvani’a, se pota face in gubernare, administrare si juredictiune schimbările ce ar’ cugetă că sunt de lipsa. Propunerea acest’a se primi cu o majoritate precumpenitoria, desi noi amu fi doritu ca se remana cea ministeriale carea contieneă mai multa intieleptiune de statu decâtu a lui Ujfalusy. La desbaterea acestei propusetiuni partecipara d’intre transilvăneni — afara de unguri — Zimmermann vorbindu contra ei, si Trauschenfels vorbindu pentru, precumu facutotu-de-un’a sasii, d’intre romani Hodosiu, aperandu cu multa demnitate autonomi’a si nedependînti’a Tranniei si Borea sustienendu pre Hodosiu si opumnandu prea nimeritu pre Zeik, mai partecipara d’intre transilvăneni si Hosszú respundiendu lui Hodosiu, prin urmare sustienendu pre Ujfalusy. Desbaterea asupr’a propunerii de sub întrebare o incluse ministrulu justiţiei B. Horváth dicându că „ministeriulu a conceputu astfeliu propusetiunea sa , fiindcă si-a propusu a studîă cestiunea Transilvaniei, înainte de a se mestecă in afacerile ei, si ca elu nu va urmă nici decumu o procedura ce ar’ potă irită spiritele, ce ar’ potb da nascere la nemultiumiri.“ Si noi credemu si speramu cumca ministeriulu se va portă cu o tactica intielepta fatia cu Transîlvani’a, ale careia relatiuni fatia cu Ungari’a de acumu inainte au sa se reguleze. In siedînti’a de asta di se desbatr cestiunea legii de pressa, in contr’a legiloru de pressa d’in 1848, vorbi d’intre romani dr. Hodosiu dicundu intre altele ca, „daca voru intră in vietia acestea legi, atunci nici o foia romanesca nu va potre esi in Ungaria ;fii noi anca cunoscemu severitatea acestoru legi, foile magiare d’in 1848, precumu si unele de acumu le combătură, cu tote acestea ele se primiră deocamdată pana candu se voru face in privinti’a acést’a legi noue. Caletori’a ministrului presiedînte cont. Andrássy întreprinsa ieri la Vien’a se aduce in legătură cu trei mominte însemnate: a) cu esarindarea monopolului tabacului; b) cu vendiarea bunuriloru camerali; c) pote pentru ca se insotiesca pre monarcu la Pest’a. Cele doue puncte d’antâiu Ungari’a nu le pote primi nici decâtu, fiindcă diet’a a impoteritu pre ministeriu a scote darea pre anulu acest’a conformu legiloru de pana acumu si apoi nu se scie daca ea va tienă si mai departe monopolulu tutunului seu lu va șterge; alu doilea punctu asemenea contiene unu obiectu care numai prin dieta se pote determină. Pote cu ministrulu presiedînte a caletoritu si in caus’a dechiaratiunii supremei comande militarie d’in Bud’a, despre care amintiramu in num. trecutu alu diuariului nostru; credemu acést’a cu atâtu mai tare, cu câtu vedemu cu amintît’a dechiaratiune a trasu după sine strapunerea principelui Lichtenstein comandantele Ungariei si înlocuirea lui cu fostulu ministru de esterne c. Mensdorff. Maj. Sa prin autografulu d’in 8. 1. c. indreptatu câtra b. Beust sterge ministeriulu de statu si denumesce pre c. Tare ministru de interne, cultu si invetiamentu pr’ pre b. Becke ministru de finantie pentru tierile d’incolo de Lait’a. Locutienetoriulu Boemiei Rotkirch s’a pensîunatu si in locu-i se denumi b. Killesperg, pre semne M. Sa voiesce se aduca in armonia tierele d’incolo si d’in coce de Lait’a. Romani’a libera, unita si nedependînte siorganiseza armat’a după form’a armatei prussiane; ministeriulu si dede demisîunea, care principele anca nu o primi. Aginti generali siva acredîtă la Vien’a, Petruburgu si Londonu, in Varn’a va ridică unu portu romanu, in Constantinopole o posta romanesca. înarmarea României se aduce in legătură cu alianti’a d’intre Franci’a, Prussi’a si Rusî’a, si se nu fia suprinsu nime candu va audi ca intre Constantinopole, Petrupole si Atene s’au ruptu legaturele diplomatice si cumca armat’a Russiei a trecutu Prutulu, ca in Epiru si Tesali’a a intratu armat’a grecesca. Cu bubuitulu celui d’antâiu tunu in priiite Austri’a anca va fi trasa in jocu. Dieta Ungariei. Si adiutia casei repr. de la 7. mart. Presiedînte Carolu Szentiványi; notariu c. Ladîslau Ráday. D’intre ministri fura de facta: cont. Iuliu Andrássy, b. Bela Wenkheim, cont. Em. Mikó, Balt. Horáth, bar. Iosifu Eötvös si Stefanu Gorove. După cetirea si autentîcarea protocolului siedîntiei precedînti, Colomanu Tisza ib cuventulu si interpeledia pre ministrulu presiedînte, carele este totodată si ministru de resbelu, in obiectulu ordînatiuniloru supracomandei c. r. d’in Bud’a. întreba, cu ce scie despre urdirea acelor’a, si ce pusetiune voiesce a ocupă facia cu acele ? C. Iuliu Andrássy dechiara, câ ministeriulu nare nici o cunoscintia despre autenticitatea ordînatiunilorusupra-comandantelui publicate acuma de curundu prin diurnale. Ministeriulu, cunoscundu-si cerculu sĕu de aptîvitate , nu dâ nici o insemnetate acestoru ordînatiuni, elu va purcede conformu rescripteloru Maj. Sale dela 18. si 19. febr. a. c. C. Tisza se multiemesce deocamdată cu acesta dechiaratiune a ministrului presiedînte. Spera, ca proefederea ministrului i-va delatură cu totulu temerile. După acestu incidînte se procese la ordinea dilei a cârei obiectu fu : proieptulu ministeriale asupra restaurării municipieloru. Mai antâiu se ceti propusetiunea ministeriale, apoi se incepe desbaterea generale. Sirulu vorbitoriloru lu deschide Georgiu Stratimiroviciu, carele cetesce o vorbire in contra propusetiunii minist. Cea mai mare ponderisîtate o pune pre aceea, câ constituirea comiteteloru comitatense d’in 1861. nu e drepta facia cu natiunalitatile tierei, câ in comitatele de naţiuni diverse naţiunea mag. si efeptul maioritate maestrita — pe cont’a natiunalitâtiloru nemagiare. De esemplu aduse comitatele Baciu, Bodrog, Torontalu, Temisiu s. a. Poftesce modificarea acestoru nedreptăți. Samuele Bonis dice, cu restaurarea comitateloru va intempină dorinti’a comuna a tierei , ministeriulu a lucratu forte intieleptiesce, candu si-a propusu a restaură comitatele câtu mai curundu. Vomu aretă — continua — câ autonomi’a municipale este compatibile cu form’a parlamentaria a guvernului. Primesce propusetiunea minist, in generalu , observatiunile sîngurătece si le va face cu ocasîunea desbăterii speciali. Fr. Deák, Stephanides si Salamon abdicu de la cuventu. Svetozaru Miteti du asămine cetesce o cuventare. Elu nu partînesce propusetiunea ministeriale, pentruca elu nu vede altu ceva intr’ins’a , decâtu continuarea provisoriului. Legea electorale este basata pre representatiunea poporului, e forte dorerosu lucru , ca acést’a nu se ie de cinostira si la alégerea comiteteloru. Elu nu aprobedia restaurarea comitateloru d’in 1861, pentru ca compunerea comiteteloru de atunci nu corespunde intereseloru nationalitatiloru. Ar’ dori, ca comitetele se se organisedie pe calea congergatiuniloru (marcaleloru) comitatense. Elia Macelariu (in limba romanesca) : Innaltu corpu legislativu ! (lenisce) Mari si nu nefundate au fostu (sgomotu mare) temerile si ingrijirile (totu iute sgomotu continua) alegatoriloru mei, ba asiu potă dice a toturoru romaniloru ardeleni. (Sgomotu ne mai auditu, carele dura câteva minute.) Presiedîntele clopotesce. De mai multe parti se audiau strigări infricosiate: se auditu pe presiedîntele. — Presîdele era si clopotesce. In fine abia si abiă incetandu sgomotulu, apuca cuventulu presîdele si dise . Legea adusa de câtra dieta si sanctiunata si de câtra regele incoronatu impune de limb’a consultariloru dîetali pre cea magiara; prin urmare fie care deputatu este detoriu a respectă acésta lege. (Se intielege, câ aci urmara aplause si strigări de Eljen-uri.) Elia Macelaru romanesce: Si io am lege asemene sanctiunata de monarculu si mai drepta si mai morale, (sgomotu cumplitu, care mai alinandu-se, Măcel, începe) apoi magiaresce : o, casa! N’am fostu pregatîtu pentru o astfeliu de primire, care intr’adeveru nu e prea animatoria pentru mine dara nice amagitoria. Trebue se esprimu dloru, ca si io in intielesulu legii am indrasnitu a vorbi in limb’a maicei mele. (Sgomotu mare, strigari: in intielesulu carei legi?) In intielesulu legiloru despre cari in pră’naltulu rescriptu regiu de la 25. decembre , se dice, câ prin intrarea ardeleniloru in dîet’a Ungariei, nu se alteredia nici decâtu. Sciutu este câ in diet’a dela Sabiiu s’a adusu atare lege, care me indreptatiesce a me folosi de limb’a maicei mele. Astă dara m’am sentitu indreptatitu o casa, a crede, câ aici voru fi respectate drepturile ; si mi-atu luatu libertate a-mi redîcă cuventulu in intielesulu legii aduse de câtra dîet’a ardelena in anulu 186%, in Sibiu. (Toiu cumplitu, contradiceri: ho! ho! Presîdele : Me rogu die deputatu respectedia regulamintele casei). Macelariu: Marturisescu dloru, câ io candu am inceputu a vorbi in limb’a maicei mele, n’am crediutu, câ voiu causă iritatiune si dîsplacere; ce vise, dorere, s’a intemplatu. (O voce : szegény !) Ca ardeleanu si patriotu romanu , numai bucurâ me potu, candu vedu, câ Ungari’a si naţiunea magiara si-a recastigatu independînti’a si constitutiunea sa. Si naţiunea mea s’a luptatu de secii pentru recastigarea si aperarea togm’a acestoru scumpe dlenodie , s’a luptatu si se va luptă inca necontenitu , câci scie, câ libertatea nu pote esîste fâra patria; chiaru astă de dreptu este inse si aceia, ca patria si nationalitatea fara usuarea limbei sale propria este numai ilusîrie. Mai repetiescu odata, ca ne fiindu pregatîtu la astfeliu de primire si neavendu intentiunea a produce iritatiune si dîsplacere, abstau (abdicu) de la cuventu, inse mi-retienu dreptulu a-mi suscerne părerile in scrisu. Fr. Deák si-esprime parerea de reu, asupra acestui incidînte si dice, ca ar’ fi dore-