Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)
1867-03-26 / nr. 25
Anulu VIL 25.592. Pest’a, Domineca, 7. apr., 26. mart. 1867. Ese de done ori in septematia Joia si Dominec’a. Pretiulu pentru Auetri’a pre anu intregu . . 10 fl. v. a. „ jumetate de anu 5 fl. v. a. trei lune . . . 8 fl. v. a.CONCORDIA. Pentru Romani’a si Strainetate pre anu intregu . . 14 fl. v. a. jumetate . . . 7 fl. v. a. trei lune • • • 3 fl.50cr. DIURN AID POLITICU SI LITERARIU. Prenumeratiunea se face la „Edîtur’a Concordiei“ ora corespundintiel» la Redactiunea diurnalului S t r a t’a Pelerieloru (Hutgasse) Nr. 1, unde sunt a se adresa tote scrisorile ce privescu administratiunea, spedîtiunea, etc. Scrisori nefrancate si corespund între anonime nu se primescu. Scriptele nepublicate se voru arde. Pentru insertiunea publicatiunilorn au a se respunde 10. cruceri de linia. — Pretiulu timbrului imp. reg. a 30 cf. pentru una publicare, e a se tramite deodata cu insertiunea, altmintrea nu se primesce. Unu unu sînguritecu costa 10 cr. v. a. Insolintiare de prenumeratiune. Cu Visa aprile a. c. deschidemu prenumeratiune la acestu diurnalu pre patrariulu alu doilea (Aprile—Jun.) a. c. cu conditiunile cari se vedu in fruntea diurnalului. Cu uri completi mai potemu inca servi dela inceputulu anului. Cei cu restantie d’in anii trecuti suntu rogati a-si rafui socotelele. Jr dî t u r’a. Pest’a, 6. apr., 25. mart. 1867. Cestiunea carea ne intereseza mai multu in momintele acestea, si a cărei deslegare credemu câ va reversă pre care lumina si asupr’a sortii ce atotupotîntii vrea se croiesca Tranniei, este cestiunea Croaţiei. După „Wanderer“ conchiamandu-se diet’a Croaţiei i se va propune întrebarea : daca voiesce a sustieni avîtîc’a legătură cu Ungari’a ? Se dice câ cu acesta cale diet’a Croatiei nu va fi lasata, ca sâ se demită la dispute infinite si fara de nici unu scopu, ci i se va susterne unu proieptu, alu cărei puntu de plecare ar’ fi intregitatea coronei si lui Stefanu si in cercuitulu acesteia: autonomi’a tierei de o base estinsa. Se crede ca in Croati’a multi cunoscu delineamintele acestui proieptu. Barbatii de statu ai Ungariei si ai Croatiei si-au comunicatu ideele in respectulu acest’a si se pote speră ca croații voru primi acestu proieptu, celu putienu Wanderer tare-i indemna s’o faca acést’a, ca nu cumva amblandu după lucruri cari si asife nu le voru poté ajunge neci candu, se remana intre doue scaune.“ Croații voru sclapretiul de securu după valorea loru aceste „îndemnări“ ale lui „Wanderer“ si ale altora cari dicu „ca daca Ungaria nu si-a potutu elupta ca sa i se implenesca doriniiele in intielesulu literei, nice Croati’a n’are ce umblă după impossibilitati,“ si credemu ca li va succede a-si asecura ace’a, ce dorimu noi a vedé asecuratu pentru Tranni’a. Vedé-vomu ce va dice diet’a Ungariei in obieptulu acest’a in siedinti’a ce se va tiené luni pre candu e pusa la ordenea dilei pertratarea acestei cestiuni. Si pana atunci, credemu a fi la tempulu sau a ne descoperi dorinti’a, ca si deputatii romani dela diet’a de aici se faca pasii possibili si carii voru află mai cu cale in privinti’a Transilvaniei. Nu ne indoimu ca d’insii voru fi la tempulu sâu si in acestu respectu in fruntea missiunei loru, nice nu avemu de cugetu a le areta cu ce au de a face, dara credemu câ ne implenimu numai detorinti’a candu le aducemu aminte, ca nici uuulu d’intre d’insii se nu treca cu vederea neci una ocasîune pentru a face totu ce se pote in interesulu natiunei nostre. Obiectiunea unor’a „cu d’insii ca deputaţi d’in Ungari’a nu voru a luă roluluceloru d’in Tranni’a“, credemu ca nu are prea multa valore. Mileticiu inca nu e deputatu d’in Croati’a, pentru ace’a inse candu-si radîca graiulu in interesulu Croatiei, nu face alt’a de câtu si implenesce detorinti’a. — Ast’a o dorimu si de la toti deputatii nostri. Vorbesca cei d’in Ardealu totu ca pana acum, seu duca-se cu totii acasa, tot atât’a. Conchiama-se diet’a Tranniei pentru regularea cestiuniloru pendinti ? Ce lucra comissiunea esmisa in caus’a Transilvaniei ? suntu întrebări cari in daru si le pune cineva, câci d’in nici intr’o parte nu intempina vre-unu respunsu posîtîvu, de Croati’a se ocupa toti, Transîlvani’a ca atare este uitata, si totusi totdeun’a mai independinte a fostu Tranni’a de câtu Croatia. Credemu dar’ câ finindu-se treb’a Croatiei, va urmă Transîlvani’a care trebue se fie tiera coordînata Ungariei, era nice odata subordenata. In siedînti’a de eri, deput. Babesiu a interpelatu pre ministrulu de interne, pentru ce a opritu tienerea conferintiei inteligintiei d’in Carasiu ? Interpelarea urmeza mai la vale era respunsulu ministeriului luassceptumu pre luni. Sub rubric’a „Romania“ impartesimu desvoltarea interpelarei destinsului barbatu de statu, a dlui Cogalniceanu făcută ministeriului in privinti’a gratulării ministrului presied. alu Ung. d’in partea exministrului României Ionu Ghic’a. Cuvintele dlui Cogalniceanu: „ca guvernulu României se n’arete simpatia guvernului magiaru, decâtu atunci candu elu va da dovedi cu drepturile ce au doritu si au dobendîtu magiarii dela Austria le va recunosce si d’insulu si le va aplică si la celelalte nationalitati“ voru storce complacerea si multiemirea totororu romaniloru, cari le voru ceti, pentru câ ele esprimu sîncer’a dorintia a fie cârui romanu binesentitoriu. Dîet’a Ungariei. Siedintia casei boierilor 11 dela 3. apr. Presiedînte: Georgiu Mailatu; protocolulu lu duce c. Gedeanu Ráday iun. pe vorbitori i insemna b. Ales. Apoi. De locu la inceputulu siedîntiei c. Ladislau Ráday intra in camera si puse pe mesa estrasulu protocolului casei representantiloru privitoriu la modulu înrolării celoru 48.000 de recruți. — Bar. Ales. Apoi cetîndu protocolulu siedîntiei trecute, se autentica, după ace’a cetesce estrasulu protocolului casei repr. Presiedîntele anuncia, ca la ordinea dilei pentru siedînti’a de asta di este pusu conclusulu casei repr. privitoriu la afăcerile comuni. Mai antâmiu ie cuventului. Nicolau V ay, carele cu elocinti’a-i îndatinata laudâ pe urditorii acestui elaboratu. Dise, câ acel’a nu periclitedia nici esîstinti’a natiunale (magiara,) nici constitutiunea, si sustiene principiulu parităţii. Propune primirea acestui elaboratu. (Aplause sgomotose.) Ladislau Szögyéni afla, ca acelu elaboratu desemna unu atare cercu d’in care nu se cade a remané afara, era a trece preste mărginile lui nu este iertatu. — Daca suntu intr’insulu defecte, acele cu tempu le vomu emendă, fiindu câ ori ce amu decide noi acum’a, preste tote condusele nostre stâ unu parlamentu mai inaltu: vieti’a si usulu etc. Mai vorbiră inca Ioane Simor, primatele Ungariei, ctele Ant. Széchen, b. Rudics, c. Ioane Cziráky, c. Dionisiu Kálnoky, b. Dionisiu Eötvös, b. Gabriele Prónay, c. Leopoldu Nádasdy si Iosîfu Papp-Szilágyi eppulu gr. cat. d’in Oradea-mare, toti pentru primirea elaboratului respective a condusului casei representantiloru. După aceste presiedîntele puse la votu elaboratulu, si se primi fara nici o strămutare. Siedînti’a se redîcâ la 2 % ore d. a. Siedintia casei boieriluru de la 4. aprilie. Presiedînte: Georgiu Mailatu, notariu : b.Ladislau Majthényi, pe vorbitori i-insemna b. Ales. Apor. La ordinea dilei este desbăterea proieptului de conclusu privitoriu la condîtiunile si modulu înrolării celoru 48.000 de recruţi, votati d’in partea casei representantiloru. Sirulu vorbitoriloru lu incepe Iosîfu Tomcsányi corniţele supremu alu cotuluiBichisiu, carele intr’o cuventare scurta spune, ca propusetiunea ministeriale asipredia in multe privintie sărcinele cele grele ale militării , prin urmare recomenda boieriloru primirea acelei propusetiuni, atâtu in generalu, câtu si in specials (Aprobâri). Iosîfu Papp - Szilágyi, eppulu gr. c. d’in Oradea-mare. Militarea este cea mai grea detorinita cetatienesca; si fiindcă inaltulu ministeriu a usioratu acesta sarcina — după impregiurari — in unu modu indestulitoriu , eu in numele poporului voiedin multiamita înaltului ministeriu. B. Ladislau Wenkheim: Io nu voiu se vorbescu la obiectu inse iertati-mi a face o observatiune la o aserţiune a Rdlissimului din antevorbitoriu. D’insulu a binevoitu a dice, câ vorbesce „in numele poporului,“ — eu asife credu, câ noi toti numai in numele nostru vorbimu. (Aprobări). Cu acést’a finindu-se desbăterea generale se trecu la cea speciale. Apoi se ceti d’in puntu in puntu si se primi unanimu fara ceva modificare. După aceste presiedîntele suspinse siedînti’a pe câteva minute; apoi redeschidiendu-se, b. L. Majthényi cetesce protocolulu si se autentica. Finea siedîntiei la 12 ore. Siedinti’a casei repr. de la 5. aprile. Presiedînte: Carolu Szentiványi. Notariu: Francescu Ocsvay. Pentru însemnarea vorbitoriloru este provocatu V. Tóth. Intre scrisorile sosite se afla dechiaratiunile nou-denumitiloru comiti supremi, adeca a lui Gothardu Kun, Ludovicu Tisza, Carolu Torma, Paulu Kubicza, Iosîfu Széli si a c. Gedeonu Ráday, in cari susamintîtii din si depunu mandatulu de deputaţi, mai departe credentiunalele lui Teodoru Botka, d’in cerculu de alfegere Aranyos-Maroth. La referad’a lui Iosîfu Hosszú se verifică pe langa reserv’a îndatinata de 30 de dile Ludovicu Cséry, deputatulu cerc. Szakcsi cottulu Tolna. După aceste quaestorele Ladislau Kovách introduce pe c. Gedeonu Ráday jun. not. casei boeriloru , carele pune pe mes’a camerei condusele casei de susu referitorie la elaboraturu despre afăcerile comuni si era despre propusetiunea ministeriale in privinti’a miliţiei, care ambele se primiră cu aplause. Mai venindu inca unu incidînte neinsemnatu, presiedîntele trage atenţiunea casei la ace’a, ca ministrulu de justiţia voiesce a respunde la interpelatiunile făcute de Colomanu Tisza in un’a d’in siedîntiele trecute. (Se audimu.) B. Horváth, ministru de justiţia: O. Casa! Dru Colomanu Tisza in siedînti’a de la 26. mart. fece ministeriului urmatori’a interpelatiune: „Ore are ministeriulu de cugetu inca in decursulu anului curinte a ascerne casei unu proieptu despre o deslegare pe basea egalei îndreptăţiri a relatiuniloru confesîonali atâtu facia un’a cu alt’a câtu si facia cu statulu, precum si in privinti’a regularii relatiuniloru posesiunii de natura urbariale (feudale, hubéri). — La acest’a interpelatiune am onore a respunde in numele ministeriului. (Se audimu.) Ce se atinge de partea antâia a interpelatiunii, guvernulu are de cugetu a ascerne casei inca in decursulu anului curinte unu proieptu despre esercerea egala politica a tuturoru confesîuniloru; totu atunci va face si unu altu proieptu de lege, despre impamentenire (indîgenatu.) (Aprobări.) Ce se tiene de a dou’a parte a interpelatiunii: relatiunile feudali, cari stau in legătură cu regularea posesîuniloru de natura urbariale, si in privinti’a caror’a principiele si modulu de procedere alu deslegarii acu suntu statorite , guvernulu vede inaintea sa doue punte de plecare, (se audimu), primo a vnghia asupra regulamentului de procedere, si secundo pe langa aperarea acestor’a, a promova rescumperarea prin intruducerea unui eredetu. (Aprobare.) In privinti’a pasagiului d’in urma adeca in cestiunea de rescumperare, guvernulu se va nesui, de locu ce i voru permite conglomeratele agende, a pune pe mes’a casei unu proieptu separatu. Cele alalte relatiuni de dreptu de natura feudale, a caroru organisare nu este in legătură cu regularea posesîuniloru urbariale, se tie nu mai multu de cerculu codîcelui civile, si cari numai prin introducerea codîcelui nou voru pote câștigă o deslegare potrivita, ce in totu casulu va pretinde unu tempu mai indelungatu. In câtu inse aceste relatiuni de natura feudale nu s’ar’ tiene strinsu intre obiectele codîcelui civile, guvernulu este aplecatu a face si mai de tempuriu unu proieptu deosebitu; tempulu inse in minutulu presente nu se pote determină. Altminirea guvernulu si pentru ponderosîtatea obiectului inca nu tiene a tară in sfer’a sa, se faca