Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)
Concordia_1867_07-12 - 1867-11-19 / nr. 88
Anulu VII. Pesta, Pomineca, 1. dec. 19. nov. 1867. 88.--554. rEse de doue ori in septemana Jui’n si Dominor'a. Prrditiu pentru Austri’a nr.‘ anii intregii.................10 fl. v. a. pre jumetate de anii......... 5 fl. v. a. pre trei li.no....................... 3 fl. v. a. Pentru Romania si Strainetate. CONCORDIA. pre anii întregii.................14 fl. v. a. pre jumetate....................... 7 fl. v. a pre trei lune.....................3fl. 50 cr. DIURNALU POLITICII SI LITERARII.A Prenmneratiunea se face la „Editura P • Concordiei“ ora corespundintrele la Redactiunea diurnalului Straj’a Brodariei (Stckergasise) Nr. 1, unde sunt a se adresa tote scrisorele ce privescu administratiunea, speditiunea, etc. Sc-isori nefrancato si eorespnndintie anonime nu se primeseu. Scriptele nepublicate se vom arde. Pentru insertiunea publicatiuniloru au a se respunde 10 cr. de linia. — Pretium timbrului imp. reg. a 30 cr. pentru una publicare, e a se tramite de odata cu insertiunea, altmintrea nu se primesce. Unu unu singuratecii costa 10 cr. v. a. ? r ======== ==*1 9% REVISTA POLITICA. Pesta, 3Vis nov. 1867. Preste câtevafile vom fi doi ani, de candu s’a intiunitu dieta Ungariei. După atate încercări, esperimentari, alunecări si retaciri, cari au premersu, — si iu cari au escelatu barbatii absolutismului , firesce ca toti doreau ca se se vedia odata scapati d’in calamitatile trecutului, ca se védia odata depuse temeliele unei împăciuiri sincere, atâtu cu Monarci’a, câtu si cu treb’a nationalitatiloru intre sine , in urma se simtiesca după atâte amaratiuni odata si dulceti’a, ce provine d’in unu constitutionalismu adeveratu. Frumoase si măreţie aspiratiuni! Anim’a fiecărui patriotu si romanu adeveratu salta de bucuria, daca cugeta la realitatea astoru feliu de aspiratiuni, cari ar fi in stare a li da in mana o perspectiva pentru viitoriu imbucuratoria, linistitoria si odihnitoria. Trecutulu ne invetia a lucră pentru viitoriu; ii areta smintele si erorile ce s’au comisu , ca se le indreptamu după impregiurari. Cele ce nu le credeamu mai nainte cu câtiva ani, acumu le vedemu fapte complinite. Nu credeamu adeca, ca unii ultraisti magiari se vorupoté impaca cu politica si pretensiunile Austriei; nu credeamu, ca vehementi’a loru se va domoli; nu o credeamu nici ace’a, ca ei se faca treaba comuna cu austriacii d’in sinceritatea animei , precum se cuvine unui aliatu facia cu cel’a-alaltu. S’a intemplatu si acésta minune, ei suntu asta-di frati de cruce. Sgomotulu ce se face cate odata in parlamenti! d’in partea partidei de stanga, se poate asemena cu o certa , ce se nasce intre barbatu si muiere, nu pentru ca se se intemple divortiu, ci pentru ca in fine cu atatu mai tare se se imbracisieze unii pre altii. Ar’ fi de doritu ca precum s’a intemplatu impacatiunea facia cu Austri a se se intemple de curundu si facia cu justele pretensiuni ale nationalitatiloru. Situatiunea politica in afara d’in ce in ce îmbrăcă unu caracteru mai seriosu. Ori in care parte cautamu nu vedemu alta, de câtu unu misicamintu de spirete , ce s’a aretatu totu de un’a, de câteori era sé se temple ceva straordinariu. Napoleonii III. spune in audiulu lumei, ca pacea numai atunci e sigura, candu Franci’a va fi bine inarmata. Eu si’a, acést’a potere absolutistica, cerca a-si imbunetati armat’a, fara a cere consensulu cameriloru. Itali’a asemene in ruptulu capului se inarmeza. Despre Grermani’a, pana traiesce unu Bismark, potemu se afirmâmu cu securitate , ca nu va remane inderetru. Dar’ pentru ilustrarea aserţiunii despre greu’a situatiune de facta fie ne destulu a indrumâ atenţiunea cetitoriloru nostri la mica si brava Serbia, carea — daca avemu se credemu schiloru ce ni sosescu — desvolta o aptivitate cartagineana pentru armarea tierei. Era tabloulu ce ni-lu presinta situatiunea de facta a Europei! Se mai adaugemu cestiunea cea mai ardiente, cestiunea Romei, de la a carei deslegare buna si nimerita depinde potemu dice cu certitudine pacea Europei intrege. Despre conferinti’a proieptata de Napoleonu ni, inca nu potemu sei nimica positivu. Atât’a scimu câ planulu primu a lui Napoleonu de a prevede conferinti’a cu dreptu de decisiune, a fostu reieptatu d’in partea mai a tuturoru poteriloru invitate. Inse pentru aceea s’a primutu alu doilea planu, adeca conferinti’a va avé dreptu numai consultativu. Asia dara conferinti’a poteriloru se va intruni, inse nu de a decide, ci numai de a intreveni cu consiliele sale pentru a usiorâ actulu acelu maretiu de impacatiune, care are se puna capetu turburariloru ce de atate ori se iviră pre ceriulu blandu alu Italiei. Noi credemu câ sfatulu poteriloru nu va fi contra aspiratiuniloru unei naţiunii, — dar’ credemu câ si aceea, câ vom sei se arete partiloru litiganti calea unei atari impacatiunii ce nu va detrage nimicu d’in prestigiulu catolicismului, ce se recere pentru liniscirea a sute de milione catolici ce se afla pre suprafaci’a pamentului. In Romani’a ministeriulii s’a compusii in sensu liberale. Sperannica si elegerile inca se vom intempla in acel’asi sensu. Si Romani’a va prosperă, imbucurandu-se de unu guvernu si o camera adeverata romana. Circularii! catra tóate jurisdictiunile transilvane. Pre temeiulu resolutiunei pre ’nalte a Majestatii Sale c. r. apostolice d’in 5. octomvre a. c., si pre basea inputernicirei priimite dela ambele case ale dietei tierei, am emisu ordinatiunea privitoria la pregătirile de lijisa pentru estinderea institutiunei cârtiloru funduarie, ce custa in Ungari’a, si preste Transilvani’a, care ordinatiune li s’a tramisu respeptiveloru autoritati pre cale oficioasa spre sciintia si urmare cuviintioasa. Inca de ani incoace s’au substernutu la locurile mai ’nalte de repetite ori propuneri si petitiuni in caus’a acest’a d’in partea r. Guberniu transilvanii, a societății agronomice, si chiar si d’in partea unora jurisdictiuni, in cari aretandu-se starea neregulata a relatiuniloru de posesiune, lips’a mediul aceloru de a apera dreptulu de proprietate, si lips’a creditului, ce ar’ servi spre rensufletirea industriei si comerciului stagnante, cum si latirea seracirei d’in căusele aceste in gradu pre di ce merge totu mai amenintiatoriu, — se deducea de aci necesitatea institutiunei cârtiloru fundarie, ca a unui remediu fara indoiéla puterosu in contr’a atatoru réle, si se cerea introducerea acelei’a fara intardiare. Am dat causa a crede, ca prin dispusetiunile mele atinse, se incepe realisarea unei dorintie de multu nutrite de câtra locuitorii inteliginti ai Trasilvaniei, si ca esecutarea ordinatiuniloru mele in caus’a acést’a vom află sprijinire morala si materiala caldurósa, d’in partea respeptiviloru. Ne avendu inse tóate clasele publicului celu mare conoscinti’a trebuintioasa despre faptorele acest’a a bunei stări, si marimea insemnetatii lui, recercu universitatea municipala, ba chiar’ asceptu dela chiamarea si simțitilu ei constituționale, ca fiecare membra, mai alesu inse amploiaţii, cari vinu cu poporalii mai desu si nemediulocitu in atingere, prin esemple bune, deslucire si capacitate confidenţiale se influintieze intr’acolo, ca posesorii de pamentu de totu gradulu de pricepere se se faca cunoscuţi cu esinti’a, scopulu si folosele institutiunei cârtiloru funduarie, si se innainteze realisarea dispusitiuniloru regimului in astu obiectii prin împlinirea prevenitorie si zeloasa a ajutoriului, ce-’lu au ei de a da. La facerea cunoscuta a institutiunei cârtiloru funduarie au se servesca urmatoriele idei fundamentali de conducatorie. Dreptulu de proprietate, cum si caré va resttringere a acestui’a prin drepturile reali ale altor’a in privinti’a averei nemiscatorie, numai institutiunea cartiloru funduarie e in stare a o dovedi cu siguritate. Acést’a da ocasiune, ca aducandu-se definitivii in chiaru tóte postulatele si pretensiunile radicate asupra nemiscatorieloru, căci in intielesulu vechiloru legi se potu subsume inca totu numai sub conceptulu de posesiune, proprietatea înscrisa in cartea funduarie, cum si alte drepturi reali se se asecureze asie, câtu mai multu de nime se nu pota fi disputate. De aci urmeza alu doilea folosu d’in institutiunea cârtiloru funduarie, pentruca numai singurii acést’a potendu servi de base sigura creditului realu, isvarele acelui’a le deschide spre desvoltarea industriei rurale si a manufapturei. — Fiecine scie ce greu e a mediuloei unu inprumutu, candu relatiunile de posesiune nu suntu regulate; ei apoi déca si succede, jertfa e mare si terminulu de abdicerea capitalului scurtu. Caus’a principale face fara indoiela in defeptuositatea asecuratiunei ipotecarie. Fara cârti funduarie capitalistulu numai atât’a vede, ca realitatea propusa pentru asecurare se afla in man’a respeptivului posesoru, dar’ despre ace’a nu pote sé se informeze cu siguritate, de nare a trei’a persona pretensiune de dreptu la acea’si realitate, care eschide de totu, séu restringe in gradu mai micu séu mare pre posesorulu fapticii; de nu e ereditatea inca neimpartita cu fratinii, ori averea propria a muierei posesorului; séu in urm’a institutiunei avitice, de nu e posesiune inca rescumperavera. Dar’ nedisputavera e mai încolo influinti’a institutiunei cârtiloru fundarie si asupr’a radicarei pretiului averei nemiscatorie in comerciu, pentruca tocmai din căusele acele, cari fusera mai sus atinse cu privire la creditu, e forte naturalii ca la realitatea ce vine sub vendiare, concursulu cumperatoriloru, prin urmare si pretiulu vendiarei va fi cu multu mai mare, deca cumperatoriulu va poté se-si câstige solintia si convingere d’in date deplinii autentice nu numai despre estensiunea, calitatea si pretiulu de estimatiune a realității, ci si despre aceea, ca cumperandu-o devine proprietatea sa neatacarera de nime pre calea legiloru , cum si despre aceea : de e îngreuiata cu drepturi reali in favoarea altora , si de ce natura suntu acelea. Si totusi pre langa toata necesitatea si bunetatea atâtu d le evidinta a institutiunei cârtiloru funduarie, introducerea ei recere numai intr’o mesura forte mica sucursulu posesoriloru; spesele banali, precum suntu plăţile individiloru aplicaţi pentru esecutarea prelucrariloru, le suporta cas’a statului , posesorii numai cu cortelu, incalditii si luminaţii , si cu servitiulu necesariu suntu detori a concurge pentru ei. Posesorii de pamentu le potu împlini aceste fara greutate, interesulu loru propriu indenma la acéstea , pentruca se scape câtu mai curendu si de acestea pucina greutate, si se se bucure câtu mai de graba de cârti funduarie. Provocandu universitatea municipala, ca institutiunea cârtiloru funduarie se o faca poporala după ideele conducatorie de mai susu, va fi la locu, se amintescu totodată, ca lucrările locaisarei nu se voru incepe deodata in tota Transilvania , ci se voru estinde perindu d’in jurisdictiune in jurissdictiune. Conducerea si controlarea trebuintiosa, in acestu chipu si innaintarea mai grabnica, uniformitatea si corectitatea lucrariloru mai usioru se pote realisa, de câtu candu s’am incepe lucrările deodata in tóte jurisdictiunile cu organe mai multe neesercitate , cari d’in caus’a estensiimei celei mari a teritoriului luatu in lucrare , suntu mai greu de controlisatu. Voiu griji inse,’ca indata ce voiu fi devinse greutățile începutului, si voiu poté dispune despre totu mai multi individi pregătiți si deprinsi in specialitatea acest’a , localisarea d’in tempu in tempu se se estinda deodata si preste mai multe jurisdictiuni , si nici jurisdictiunea , ce vine mai tardiu la rendu, se nu aiba de a ascepta multu pana la infiintiarea institutiunei atintite. Pana ce ar’ veni rendulu la acelu municipiu, recercu conlucrarea inel. universitati a ....................................................................deocamdată numai la aceea , ca amesurata intentiunei circulariului meu presinte, se faca cunoscuta institutiunea cârtiloru funduarie. — Dispusetiunile atingatorie de concursulu oficiosu necesariu cu ocasiunea localisarei, cum si de afacerile posesoriloru d’in comunele singurali, in intielesulu ordinatiunei mele de acestu obieptu , numai atunci suntu de esecutatu, candu începerea localisarei in aceea jurisdictiune se va defige specialminte si se va publica oficiosu. Pest’a in 10. nov. 1867. Balta saru Horvat mn p. CORESPUNDINTIE. Halmagiu (cottulu Zarandu) in nov. 1867. Pana candu o Provedintia Pana candu vei suferi, Ca fiinti’a pre fiintia Se nu ’ncetea prigoni. A. Muresianu. In mnului 79. alu Concordiei, cetindu cu multa surprindere corespundinti’a esita sub numele preotului d’in Bodesci înnodata cu o alta corespun-