Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)

Concordia_1867_07-12 - 1867-11-19 / nr. 88

Anulu VII. Pesta, Pomineca, 1. dec. 19. nov. 1867. 88.--554. rEse de doue ori in septemana Ju­i’n si Dominor'a. Prrd­itiu pentru Austri’a n­r.‘ anii intregii.................10 fl. v. a. pre jum­etate de anii......... 5 fl. v. a. pre trei li.no....................... 3 fl. v. a. Pentru Romani­a si Strainetate. CONCORDIA. pre anii întregii.................14 fl. v. a. pre jum­etate....................... 7 fl. v. a pre trei lune.....................3fl. 50 cr. DIURNALU POLITICII SI LITERARII­.­­A Prenmneratiunea se face la „Editur­a P • Concordiei“ ora corespundintrele la Re­­dactiunea diurnalului Straj’a Broda­­riei (St­ckergasise) Nr. 1, unde sunt a se adresa tote scrisorele ce privescu ad­­ministratiunea, speditiunea, etc. Sc-isori nefrancato si eorespnndintie anonime nu se primeseu. Scriptele nepu­­blicate se vom arde. Pentru­ insertiunea publicatiuniloru au a se respunde 10 cr. de linia. — Pre­­tium­ timbrului imp. reg. a 30 cr. pentru una publicare, e a se tramite de odata cu insertiunea, altmintrea nu se primesce. Unu unu singuratecii costa 10 cr. v. a. ? r ======== ==*1 9% REVISTA POLITICA. Pesta, 3Vis nov. 1867. Preste câte­va­­file vom­ fi doi ani, de candu s’a in­tiunitu dieta Ungariei. După atate încercări, esperimentari, alunecări si retaciri, cari au pre­­mersu, — si iu cari au escelatu barbatii absolutis­mului , firesce ca toti doreau ca se se vedia odata scapati d’in calamitatile trecutului, ca se védia odata depuse temeliele unei împăciuiri sincere, atâtu cu Monarci’a, câtu si cu treb’a nationalitati­­loru intre sine , in urma se simtiesca după atâte amaratiuni odata si dulceti’a, ce provine d’in unu constitutionalismu ad­everatu. Frumoase si măreţie aspiratiuni! Anim’a fie­cărui patriotu si romanu adeveratu salta de bucu­ria, daca cugeta la realitatea astoru­ feliu de aspi­ratiuni, cari ar fi in stare a li da in mana o per­spectiva pentru viitoriu imbucuratoria, linistitoria si odihnitoria. Trecutulu ne invetia a lucră pentru viitoriu; ii areta smintele si erorile ce s’au comisu , ca se le indreptamu după impregiurari. Cele ce nu le credeamu mai nainte cu câti­va ani, acum­u le vedemu fapte complinite. Nu cre­­deamu adeca, ca unii ultraisti magiari se vorupoté impaca cu politica si pretensiunile Austriei; nu credeamu, ca vehementi’a loru se va domoli; nu o credeamu nici ace’a, ca ei se faca treaba comuna cu austriacii d’in sinceritatea anim­ei , precum se cuvine unui aliatu facia cu cel’a-alaltu. S’a intemplatu si acésta minune, ei suntu asta-di frati de cruce. Sgomotulu ce se face cate odata in parlamenti! d’in partea partidei de stang­a, se poate asemena cu o certa , ce se nasce intre bar­­batu si muiere, nu pentru ca se se intemple di­­vortiu, ci pentru ca in fine cu atatu mai tare se se imbracisieze unii pre altii. Ar’ fi de doritu ca precum s’a intemplatu impacatiunea facia cu Aus­­tri­ a se se intemple de curundu si facia cu justele pretensiuni ale nationalitatiloru. Situatiunea politica in afara d’in ce in ce îm­brăcă unu caracteru mai seriosu. Ori in care parte cautamu nu vedemu alta, de câtu unu misicamintu de spirete , ce s’a aretatu totu de un’a, de câte­­ori era sé se temple ce­va straordinariu. Napo­leonii III. spune in audiulu lumei, ca pacea numai atunci e sigura, candu Franci’a va fi bine inarmata. Eu si’a, acést’a potere absolutistica, cerca a-si im­­bunetati armat’a, fara a cere consensulu cameri­­loru. Itali’a asemene in ruptulu capului se inar­­meza. Despre Grermani’a, pana traiesce unu Bis­­mark, potemu se afirmâmu cu securitate , ca nu va remane inderetru. Dar’ pentru ilustrarea aser­ţiunii despre greu’a situatiune de facta fie ne destulu a indrumâ atenţiunea cetitoriloru nostri la mic­a si brava Serbia, carea — daca avemu se cre­­demu sch­iloru ce ni sosescu — desvolta o aptivi­­tate cartagineana pentru armarea tierei. Era tabloulu ce ni-lu presinta situatiunea de facta a Europei! Se mai adaugemu cestiunea cea mai ardiente, cestiunea Romei, de la a carei des­­legare buna si nimerita depinde potemu dice cu certitudine pacea Europei intrege. Despre conferinti’a proieptata de Napoleonu ni, inca nu potemu sei nimica positivu. Atât’a scimu câ planulu primu a lui Napoleonu de a pre­vede conferinti’a cu dreptu de decisiune, a fostu reieptatu d’in partea mai a tuturoru poteri­­loru invitate. Inse pentru aceea s’a primutu alu doilea planu, adeca conferinti’a va avé d­r­e­p­t­u numai consultativu. Asia dara conferinti’a poteriloru se va in­­truni, inse nu de a decide, ci numai de a intreveni cu consiliele sale pentru a usiorâ actulu acelu maretiu de impacatiune, care are se puna capetu turburariloru ce de atate­ ori se iviră pre ceriulu blandu alu Italiei. Noi credemu câ sfatulu poteri­loru nu va fi contra aspiratiuniloru unei naţiunii, — dar’ credemu câ si aceea, câ vom sei se arete partiloru litiganti calea unei atari impacatiunii ce nu va detrage nimicu d’in prestigiulu catolicismu­lui, ce se recere pentru liniscirea a sute de mili­­one catolici ce se afla pre suprafaci’a pamentului. In Romani’a ministeriulii s’a compusii in sensu liberale. Sperannica si elegerile inca se vom­ intempla in acel’a­si sensu. Si Romani’a va prosperă, imbucu­randu-se de unu guvernu si o camera ade­verata romana. Circularii! catra tóate jurisdictiunile transilvane. Pre temeiulu resolutiunei pre ’nalte a Majes­­tatii Sale c. r. apostolice d’in 5. octomvre a. c., si pre basea inputernicirei priimite dela ambele case ale dietei tierei, am emisu ordinatiunea pri­­vitoria la pregătirile de lijisa pentru estinderea institutiunei cârtiloru funduarie, ce custa in Un­­gari’a, si preste Transilvani’a, care ordinatiune li s’a tramisu respeptiveloru autoritati pre cale ofi­­cioasa spre sciintia si urmare cuviintioasa. Inca de ani incoace s’au substernutu la locu­rile mai ’nalte de repetite ori propuneri si petiti­­uni in caus’a acest’a d’in partea r. Guberniu tran­silvanii, a societății agronomice, si chiar si d’in partea unora jurisdictiuni, in cari aretandu-se starea neregulata a relatiuniloru de posesiune, lips’a mediul aceloru de a apera dreptulu de prop­rietate, si lips’a creditului, ce ar’ servi spre ren­­sufletirea industriei si comerciului stagnante, cum si latirea seracirei d’in căusele aceste in gradu pre di ce merge totu mai amenintiatoriu, — se deducea de aci necesitatea institutiunei cârtiloru fundarie, ca a unui remediu fara indoiéla puterosu in contr’a atatoru réle, si se cerea introducerea acelei’a fara intardiare. Am dat causa a crede, ca prin dispusetiunile mele atinse, se incepe realisarea unei dorintie de multu nutrite de câtra locuitorii inteliginti ai Tra­­silvaniei, si ca esecutarea ordinatiuniloru mele in caus’a acést’a vom află sprijinire morala si mate­riala caldurósa, d’in partea respeptiviloru. Ne avendu inse tóate clasele publicului celu mare conoscinti’a trebuintioasa despre faptorele acest’a a bunei stări, si marimea insemnetatii lui, recercu universitatea municipala, ba chiar’ as­­ceptu dela chiamarea si simțitilu ei constituționale, ca fiecare membra, mai alesu inse amploiaţii, cari vinu cu poporalii mai desu si nemediulocitu in atingere, prin esemple bune, deslucire si capa­­citate confidenţiale se influintieze intr’acolo, ca posesorii de pamentu de totu gradulu de price­pere se se faca cunoscuţi cu esinti’a, scopulu si folosele institutiunei cârtiloru funduarie, si se in­­nainteze realisarea dispusitiuniloru regimului in astu obiectii prin împlinirea prevenitorie si zeloasa a ajutoriului, ce-’lu au­ ei de a da. La facerea cunoscuta a institutiunei cârtiloru funduarie au se servesca urmatoriele idei funda­mentali de conducatorie. Dreptulu de proprietate, cum si caré­ va rest­­tringere a acestui’a prin drepturile reali ale altor’a in privinti’a averei nemiscatorie, numai instituti­­unea cartiloru funduarie e in stare a o dovedi cu siguritate. Acést’a da ocasiune, ca aducandu-se definitivii in chiaru tóte postulatele si pretensiu­nile radicate asupra nemiscatorieloru, căci in inti­­elesulu vechiloru legi se potu subsume inca totu numai sub conceptulu de posesiune, proprietatea înscrisa in cartea funduarie, cum si alte drepturi reali se se asecureze asie, câtu mai multu de nime se nu pota fi disputate. De aci urmeza alu doilea folosu d’in instituti­­unea cârtiloru funduarie, pentruca numai singurii acést’a potendu servi de base sigura creditului re­­alu, isvarele acelui’a le deschide spre desvoltarea industriei rurale si a manufapturei. — Fiecine scie ce greu e a mediuloei unu inprumutu, candu relatiunile de posesiune nu suntu regulate; ei apoi déca si succede, jertfa e mare si terminulu de abdicerea capitalului scurtu. Caus’a principale face fara indoiela in defeptuositatea asecuratiunei ipotecarie. Fara cârti funduarie capitalistulu numai atât’a vede, ca realitatea propusa pentru asecurare se afla in man’a respeptivului posesoru, dar’ despre ace’a nu pote sé se informeze cu siguritate, de nare a trei’a persona pretensiune de dreptu la acea­’si realitate, care eschide de totu, séu rest­ringe in gradu mai micu séu mare pre posesorulu fapticii; de nu e ereditatea inca ne­impartita cu fratinii, ori averea propria a muierei posesorului; séu in urm’a institutiunei avitice, de nu e posesi­une inca rescumperavera. Dar’ nedisputavera e mai încolo influinti’a in­stitutiunei cârtiloru fundarie si asupr’a radicarei pretiului averei nemiscatorie in comerciu, pent­­ruca tocmai din căusele acele, cari fusera mai sus atinse cu privire la creditu, e forte naturalii ca la realitatea ce vine sub vendiare, concursulu cumperatoriloru, prin urmare si pretiulu ven­­diarei va fi cu multu mai mare, deca cumperato­­riulu va poté se-si câstige solintia si convingere d’in date deplinii autentice nu numai despre esten­­siunea, calitatea si pretiulu de estimatiune a rea­lității, ci si despre aceea, ca cumperandu-o devine proprietatea sa neatacarera de nime pre calea le­­giloru , cum si despre aceea : de e îngreuiata cu drepturi reali in favoarea altor­a , si de ce natura suntu acelea. Si totu­si pre lan­ga toata necesitatea si bune­­tatea atâtu d le evidinta a institutiunei cârtiloru funduarie, introducerea ei recere numai intr’o me­­sura forte mica sucursulu posesoriloru; spesele banali, precum suntu plăţile individiloru aplicaţi pentru esecutarea prelucrariloru, le suporta cas’a statului , posesorii numai cu cortelu, incalditii si luminaţii , si cu servitiulu necesariu suntu detori a concurge pentru ei. Posesorii de pamentu le potu împlini aceste fara greutate, interesulu loru propriu­­ indenma la acéstea , pentruca se scape câtu mai curendu si de acestea pucina greutate, si se se bucure câtu mai de graba de cârti funduarie. Provocandu universitatea municipala, ca in­­stitutiunea cârtiloru funduarie se o faca poporala după ideele conducatorie de mai susu, va fi la locu, se amintescu totodată, ca lucrările loca­isarei nu se voru incepe deodata in tota Transilvani­a , ci se voru estinde perindu d’in jurisdictiune in juris­­sdictiune. Conducerea si controlarea trebuintiosa, in acestu ch­ipu si innaintarea mai grabnica, uni­­form­itatea si corectitatea lucrariloru mai usioru se pote realisa, de câtu candu s’am incepe lucră­rile deodata in tóte jurisdictiunile cu organe mai multe neesercitate , cari d’in caus’a estensiimei celei mari a teritoriului luatu in lucrare , suntu mai greu de controlisatu. Voiu griji inse,’ca indata ce voiu fi devinse greutățile începutului, si voiu poté dispune despre totu mai multi individi pre­gătiți si deprinsi in specialitatea acest’a , locali­­sarea d’in tempu in tempu se se estinda deodata si preste mai multe jurisdictiuni , si nici jurisdi­­ctiunea , ce vine mai tardiu la rendu, se nu aiba de a ascepta multu pana la infiintiarea institutiu­nei atintite. Pana ce ar’ veni rendulu la acelu municipiu, recercu conlucrarea inel. universitati a ....................................................................deocam­dată numai la aceea , ca amesurata intentiunei circulariului meu presinte, se faca cunoscuta in­stitutiunea cârtiloru funduarie. — Dispusetiunile atingatorie de concursulu oficiosu necesariu cu ocasiunea localisarei, cum si de afacerile poseso­riloru d’in comunele singurali, in intielesulu ordi­­natiunei mele de acestu obieptu , numai atunci suntu de esecutatu, candu începerea localisarei in aceea jurisdictiune se va defige specialminte si se va publica oficiosu. Pest’a in 10. nov. 1867. Balt­a sar­u Horvat mn p. CORESPUNDINTIE. Halmagiu (cottulu Zarandu) in nov. 1867. Pana candu o Provedintia Pana candu vei suferi, Ca fiinti’a pre fiintia Se nu ’ncetea prigoni. A. Muresianu. In mnului 79. alu Concordiei, cetindu cu multa surprindere corespundinti’a esita sub numele preo­­tului d’in Bodesci înnodata cu o alta corespun-

Next