Constructorul, februarie 1950 (Anul 2, nr. 10-11)

1950-02-02 / nr. 10

»Arnim iile și prÉÉili­ni . Creșterea neîntreruptă a productivității muncii este o lege de desvoltare a so­cietății socialiste. învățând din experien­țele primului stat socialist, al marii uniuni a Republi­­celor Socialiste Sovietice, vedem că lupta pentru în­deplinirea și depășirea Ple­nului de Stat presupune în primul rând o creștere ra­pidă a productivității mun­cii. lui Tovarășul Stalin, geniu­dascăl al oamenilor muncii, ne învață că „fără norme stabilite pe baze teh­nice nu este cu putință o Economie planificată“,,,, Din aceste învățături re­zultă clar legătura organi­că ce este intre normele de lucru, productivitatea muncii și Planul de stat. Normele de timp si de producție din anul trecut au avut o serie de lipsuri. In curând va apare ediția a doua cu norme îmbună­tățite, echilibrăndu-se nor­mele prea strânse și cele prea largi, care au dat naș­tere deseori la nemulțumiri in rândurile muncitorilor noștri. Subliniem că nici de data «stat nu putem spune că avem norme științifice. In orice caz folosindu-se de învățămintele trase din greșelile din anul trecut, normele de timp și de pro­ducție din anul 1950 sunt mult mai aproape de rea­litate, adică se apropie nor­melor tehnico-științifice și astfel capătă caracterul mobilizator, care ne va asi­gura o creștere continuă a productivității muncii. Ce este productivitatea muncii? productivitatea muncii este raportul dintre canti­tatea de producție realizată de un muncitor sau un grup de muncitori, într-o anu­mită perioadă de timp și cheltuială de muncă de­­pusă, măsurată prin timpul prestat, pentru efectuarea acestei producții. Pentru a putea urmări dinamica productivității a­­vem nevoie de o evidență eficace, care să ne arate în orice moment dacă lucrăm mai mult sau mai puțin productiv. Cu toate că in domeniul industriei con­strucțiilor această evidență prezintă oarecari dificul­tăți, pentru că produsele a­­cestei industrii sunt foarte variate, totuși ținând sea­ma de faptul că se lucrează planificat și la baza nor­melor unitare, problema a­­ceasta a fost rezolvată, exprimând productivitatea printr-un indice de reali­zare. Acest indice nu este altceva decât raportul din­­tre ore normate, la orele efectiv lucrate pentru re­zolvarea acestei lucrări normate, ambele transfor­mate la ore de categoria I. De ce trebuesc transfor­mate orele de diferite cate­gorii la categoria I, înain­te de a răspunde la această întrebare, să dăm un exem­plu de un lucru mai mult sau mai puțin productiv. Dacă un meseriaș de o ca­tegorie superioară, să zicem de categoria 5, execută lu­crări de categorii inferioare, de pildă săpături sau tran­sporturi, forța de lucru ca­lificată nefiind întrebuin­­țată la locul ei, ca să dea un randament maxim, este evident că muncitorul re­spectiv a lucrat neproduc­tiv.­­Indiferent de cauzele obiective, organizatorice sau altele). Un alt exemplu: Introducând metoda sovie­tică de lucru la zidărie, un zidar calificat de o catego­rie superioară — presupu­nem categoria IV — cu doi sau trei lucrători necalifi­cați de categoria 2-a și 3-a execută zidărie de 3 până la 4 ori mai mult decât înainte. Prin faptul că se întrebuințează oameni de categorii inferioare, pro­ductivitatea în acest caz a crescut, sau putem spune că oamenii au lucrat mai productiv decât înainte. Oricare normator sau teh­nician își va da seama din exemplele de mai sus că pentru a exprima creșterea sau scăderea productivită­ții, noi treime să transfor­­măm orele de diferite cate­gorii, la categoria 1 pentru a ne da seama, după cum întrebuințează mâna de lu­cru calificată, de gradul organizării unei întreprin­deri sau unui șantier. Dacă s’a întrebuințat în toate cazurile lucrători în categoriile lor, corespun aza­­tor celor prevăzute de nor­me, desigur că n’ar putea face calculul productivită­ții fără transformarea ore­lor de diferite categorii la categoria 1. In acest caz indicele de realizare a pro­ductivității va fi egal cu indicele de îndeplinire a normei. In scopul ușurării calcu­lului productivității, foaia de angajament introdusă anul trecut va fi schimbată, mai ales partea V, calculul repartizării salariilor. Acea­sta nu schimbă în fond ni­mic în ceea ce privește sa­larizarea propriu zisă, nu­mai că forma ne va per­mite aflarea, chiar pe foaia de angajament, a indicelui productivității­pentru urmărirea perio­dică a dinamicei producti­vității și pentru a veni în ajutor în locurile slabe tre­­buie să avem o evidență mi­nuțioasă, chiar zilnică. Numai astfel și răspân­dind și mai mult în intre­­prinderile noastre marea experiență a U.R.S.S., fo­­losindu-ne de metodele de lucru ale oamenilor sovie­tici, urmând linia trasată de P. M. R. și de Guvernul Republicii noastre populare, cu ajutorul prețios al mun­citorilor și tehnicienilor de pe șantierele tuturor între­­prinderilor și instituțiilor care construesc, vom păși­­ mai departe la îmbunătăți­rea vieții celor ce muncesc, fiind astfel un factor activ in lupta pentru pace. Ing. I. Grossman „CONSTRUCTORUL” Pe șantierul „Centrul Ucenicilor“,Brașov s'au asigurat cele mai bune conditiuni pentru continuarea lucrului in timpul iernii La marginea Brașovului, au început în cursul anului trecut, lucrările unei con­strucții de mare amploare. Este vorba de construirea „Centrului Ucenicilor”, centru de formare a noilor cadre de lucrători califica­ți, necesari desvoltării in­dustriei noastre. Construi­rea „Centrului Ucenicilor”, datorită eforturilor pe care muncitorii, tehnicienii și inginerii il depun pe acest uriaș șantier, va putea fi dată în folosință în timpul cel mai scurt. Pentru ca munca pe șan­­tier să nu sufere, a fost al­cătuită o brigadă complexă formată din cei mai buni zidari, dulgheri, tâmplari, fierari și mecanici, reușin­­du-se în felul acesta să se obțină importante succese. De altfel, ca o consecință a adoptării pe șantier a me­todelor noi de lucru, munca a continuat cu intensitate și în timpul perioadei de iarnă. Tov. inginer Ange­­lescu Ștefan, conducătorul șantierului, ne-a arătat ?*• modul în care s’a putut fu. •••*•*; era cu efectiv sporit și în timpul iernii. „Până la începutul lui Decembrie — spune tova­rășul Angelescu — datorită întrecerii socialiste, munci­torii și tehnicienii, au putut asigura terminarea la roșu (sub acoperiș) a clădirilor. Astfel că de la 10 Decem­brie s’a putut continua fini­sajul. Pentru aceasta, s’au asigurat muncitorilor con­diții dintre cele mai bune. „Centrul Ucenicilor”, este compus din opt dormi­toare cu câte două etaje, fiecare pavilion având câte șase săli încăpătoare, pen­tru cei 1.200 de ucenici, ce vor fi găzduiți aci, s’a con­­struit o cantină modernă, o sală de teatru și cinema­tograf, iar în grupul sani­tar, s’au prevăzut cabinete medicale, ca vor fi dotate cu cele mai moderne apa­rate. Deasemeni s’au ridicat clădiri pentru laboratoare, biblioteci, săli de cursuri, săli de desen tehnic, etc. S’au făcut instalații de so­be și instalații de locomo­bile cu aburi care au ajutat la continuarea lucrărilor de betonaje. Pe șantierul „Centrul U­­cenicilor”, au fost introdu­se încă dela începutul lu­crărilor metodele sovietice la zidărie și dulgherie. In felul acesta s’au putut de­păși în mod simțitor nor­mele. De curând a fost aplicată pe șantier și metoda sovie­­tică în fierărie. De la înce­put ea a dat rezultate din­tre cele mai bune. Metoda sovietică în fierărie are ca principal punct de organi­zare, diviziunea muncii, astfel că fiecare muncitor al echipei execută o singu­ră operațiune. Iată cum este divizată munca: pa­tru muncitori necalificați, ajutați de un calificat întinde fierul și îl taie la banc; doi muncitori necalificați, fasonează fie­rul, iar alții îl tran­­sportă apoi pe planșeu, unde calificații montează etrierii sau leagă fierăria in grindă cu terierii și cu fiarele plăcii de beton. A­­doptându-se metoda sovie­tică în fierărie, și au­ putut lucra 600 kgr. fier de om pe zi fasonat și montat; nor­ma a fost depășită zilnic, cu câte 200 și 300 la sută. Echipele de fierari, ale tovarășilor Scala Constan­tin și Iancu Ion au pornit la depășirea ultimelor norme realizate. Pentru aceasta, ei și-au organizat mai te­meinic munca, trasând sarcini fiecărui tovarăș din echipă, incă de seară și pregătindu-și din timp ma­­terialele. In ziua de 18 Ia­nuarie, echipa de fierari a tovarășului Scala a reușit să depășească norma și să realizeze 320 la sută. Dea­semeni, echipa de dulgheri a tovarășului Cacio Hime­ric, care și-a luat angaja­mentul de a ajuta la tur­narea betonului unde era lipsă de mână calificată, a reușit să depășească cu mult norma. Multe sunt succesele ob­ținute de muncitorii și teh­nicienii de pe șantierul „Centrul Ucenicilor“ de la Brașov. Dulgherii, ca tâmplarii, fierarii, mecani­si­cii și sobarii. Instalatorii ca și muncitorii necalificați, s’au prins acum hotărîți să termine construcția în timpul cel mai scurt. Lucrarea este prevăzută pentru a fi terminată la 1 Iulie al anului acesta. In ultima ședință sindicală, muncitorii, cot la cot cu tehnicienii, și-au luat an­gajamentul că vor termina „Centrul Ucenicilor” cu cel puțin două luni Înainte, dându-le spre folosință primei promoții de elevi, fii de muncitori și țărani muncitori, ce vor deveni noile cadre de lucrători ca­lificați pentru industria noastră. Organizarea unei brigăzi complexe După terminarea lucru­l­ui, muncitorii s’au oprit in fața graficului urmărind cu satisfacție succesele re­alizate in producție. Pe planșeul clădirii, care va adăposti sălile de cursuri, echipa de fierari a tov. Gheorghe Scafa leagă etrierii de fiarele grinzilor, în fierărie. Tov. ing. ștefan lui, dă indicații tov. scafa. folosind metoda sovietică AngelescU, șeful șantieru­ Muncitorii și tehnicienii fabricii de ciment „Ideal“ - Cernavodă au îndeplinit programul lunar la 20 ianuarie Acțiunea echipelor fulger de reparații Muncitorii și tehnicienii fabricii de ciment „Ideal“, Cernavodă continuând cu avânt întrecerea socialistă și-au luat angajamentul de a depune toate sforțările pentru a îndeplini Înainte de termen, sarcinile de Plan ce se revin. Pentru aceasta ei știu că trebuește in primul rând să se Îngri­jească de o cât mai grab­nică terminare a reparații­Astfel tov. Daten Nico­­lae, cucător la cuptoarele rotative, a căutat să găsea­scă mijlocul pentru a pre­lungi timpul de funcționa­re a cuptorului Ming. 1. A­­cest cuptor cădea după un scurt timp de folosire necesitând mereu alte re­parații. Tânărul cocător, dornic lor, pentru ca producția să înceapă din plin. Colaborarea strânsă ce există între muncitorii, maiștrii și tehnicienii ace­stei fabrici, a dat rezulta­tele cele mai bune. In ca­drul consfătuirilor de pro­ducție, aceștia s-au fră­mântat să găsească me­todele cele mai bune pen­tru repararea și folosirea la maximum a utilajului de producție, să dea Republicii cât mai mult ciment, dornic de a folosi acest cuptor în plină capacitate, a găsit soluția prin construirea unui apa­rat de alimentare constan­tă cu pastă care va asigu­ra cuptorului o viață mai lungă. Tovarășul Petreanu Mi­­hai observând că unele bu­căți de tablă sunt tăiate cu aparatul de sudură, a­­ceastă operațiune costând mult din cauza electrozilor consumați și a energiei, în afară de faptul că un su­dor era întrerupt din lucru atunci când se iveau astfel de cazuri, a propus pentru rezolvarea acestei situații construirea unei ștanțe executând și schița respec­tivă. In cadrul acțiunilor chipelor fulger de repara­­­­ții, tovarășii Ivănuș Dumi­tru, lăcătuș și Aron Nicu­­lae, strungar, trebuiau să strunjească axa de trans­misie de la cuptorul rotativ Ming. 2. Pentru executarea aces­tei operații trebuiau montate roțile, bucșele de­și transmisia. Trebuia pentru aceasta timp și oameni. La o consfătuire de pro­ducție, ei și-au luat anga­jamentul că vor strunji a­­ceastă axă, pe loc, fără a o mai aduce în atelier. Și chiar a două zi, au exe­cutat lucrarea, îndrumați de organizația de Partid, și cu sprijinul Sindicatului, colectivul de muncă, a reușit să învingă greutățile ivite, asigurând funcționarea normală a fa­bricii. Astfel a fost posibil ca programul de producție pe luna Ianuarie să fie înde­plinit pe ziua de 20 Ianua­rie, adică cu 11 zile înainte de termen. S’au evidențiat în muncă tovarășii de la secția turnă­torie care au depășit pla­nul cu 30 la sută, strun­garii Ion Lupu și Niculae Aron care au depășit nor­ma cu 40 la sută precum și tovarășii Dumitru Ghia, I­­lie Stoica și Gheorghe Năs­­tase care au confecționat scoabe pentru elevator, de­pășind norma cu 25 la sută. Continuând cu avânt în­trecerea socialistă, munci­torii fabricii „Ideal” pă­șesc spre noi realizări în producție, devenind factori activi in lupta pentru în­deplinirea și depășirea Pla­nului, pentru construirea socialismului, pentru apă­rarea păcii și democrației. BACULEA VLADIMIR corespondent Găsirea celor mai bune metode pentru repararea utilajului Muncitorii de pe șantierul „Textila-Grivița“ au înțeles importanța economiilor (Urmare din pagina I-a) materiale mai sunt și alte lip­ul­ri pe șantier. Astfel se poate găsi și material lemnos aruncat fără rost, ciment vărsat, în di­ferite locuri și altele. „Mai multă grijă pentru materiale“ trebue să fie lozinca permanentă a muncitorilor de pe șantierul „Textila-Grivița“. Munca sindicală pe șantier până de curând era slabă. Gru­pele sindicale nu funcționau. Sezizat de acest fapt, sindicatul a luat măsuri, reorganizând co­mitetul și grupele sindicale, au uși prost confecționate, geamuri simple, iar plafoa­nele făcute dintr’un singur rând de scânduri. Din a­­ceastă cauză, în dormitoare este frig și numeroși sunt muncitorii care, răcind, nu pot lucra. Administrația n’a intervenit până acum pen­tru remedierea acestei lip­se și este de datoria ei să ia urgente măsuri de în­dreptare. In general, pe șantierul „Textila Grivița’’ se mun­­­cește cu multă râvnă, mun­citorii fiind hotărîți să ter­mine programul de lucru cu mult înainte de termen. R. Mihail Mai multă grijă pentru gazetele de perete de șantier se găsește un Colț Roșu, frumos amenajat și având o bibliotecă cu 800 de volume, care sunt regulat citite de pe­ste 200 muncitori. Deasemeni Colțul Roșu posedă 6 mese de șah și 2 mese de ping-pong. In orele libere muncitorii frecven­tează în număr mare Colțul Roșu, care servește și ca sală de festivități. Cele două gazete de perete, n’au fost schimbate de aproape o lună de zile și nu oglindesc în nici un fel activitatea șan­tierului. Dormitoarele muncitorilor lasă de dorit Conducerea șantierului și comitetul sindical nu s’au preocupat suficient de asi­gurarea unor bune condiții de cazare a muncitorilor de pe șantier. Dormitoarele O nouă metodă de învățătură: „Poșta Sovietică“ la fabrica de ciment „Ideal“­Cerna Vodă La fabrica de ciment „Ideal” Cerna Vodă, a fost introdusă ca metodă de în­vățătură „Poșta sovietică”, metodă inspirată din ex­periența comsomoliștilor. Iată în ce constă „Poșta sovietică”: Pe un panou mare des­ , părții în două, se pune de o parte o listă de întrebări, iar în cealaltă, tovarășii scriu răspunsurile. Cei care dau răspunsu­rile, studiază respectiv, pentru materialul a face față cât mai bine sarcinii primite. Deasemeni, tovarășii care au un nivel politic și ideologic mai ridicat, sunt consultați în vederea ma­terialului ce trebue citit pentru răspunsurile la „Poșta sovietică”. Această nouă metodă de ridicare a nivelului ideolo­gic a angrenat un număr mare de muncitori și teh­nicieni de la fabrica „Ideal” din Cerna­vodă reușind totodată să stimuleze dis­cuții atât pe problemele de muncă, cât și pe o serie d probleme politice­­ și ideo­­logice actuale. B. VLADIMIR Corespondent Echipa artistică a Sindicatului Ministerului Construcțiilor în mijlocul muncitorilor de la uzina „Timpuri Noui“ Zilele trecute echipa artistică a Sindicatului Ministerului Con­strucțiilor, formată din cor și echipă de dansuri, s-a deplasat la uzina „Timpuri Noui“ din București, unde a avut loc o serbare dată de comitetul ARLUS. După conferința ținută de tov. consilier ministerial Gri­­gore Marin, în sala frumos pa­voazată a urmat un bogat pro­gram artistic, format din reci­tări, coruri românești și sovie­­­tice și dansuri naționale. Apoi urmat piesa „întrecerea“ care a fost jucată tot de func­ționarii Ministerului. După terminarea programu­lui muncitorii au mulțumit căl­duros tovarășilor din Minister, exprimându-și dorința ca echi­pa să vină și pe viitor în uzina lor. S. MONEA corespondent 3 Invățatura stalinistă în prolema construirii orașelor Din anul 1917 fără între­rupere, existența Uniunii Republicilor socialiste So­vietice demonstrează ome­nirii întregi că popoarele pot construi o lume incom­parabil mai bună, fără bur­­ghezie și împotriva ei. Activitatea planificată, caracteristică construirii socialismului, aduce schimbare radicală in viața o orașelor. Orașul capitalist, desvol­­tat haotic, oglindește con­tradicții puternice: pe de o parte mizeria poporului muncitor, pe de altă parte, buna stare a clasei domi­nante. Orașul socialist, senin, stăpân al destinelor sale, echilibrat — nu are in sâ­nul societății sale contra­dicții de clasă — este ora­șul în care ritm­ul muncii înseamnă însăși ritmul d­e viață al oamenilor noul. Intre aceste orașe dife­rența este ca de la cer la pământ. După Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, deci după realizarea con­dițiilor politico-economice necesare pentru a trece la construirea orașelor noul și la orânduirea celor vechi după legile noui, sarcinile tehnicienilor so­vietici au devenit uriașe. Faptul că ei au găsit dru­­mul just și forțe nesecate în realizarea temelor noui, se datorește sprijinului ne­încetat dat lor de marele Partid Comunist (bolșevic), sprijinului dat lor de însăși Marele Stalin. Tovarășul Stalin a întins mâna tehnicienilor sovie­tici, o mână fermă care i-a condus neîncetat. Primul ajutor a fost a­­cela de a-i face să priceapă ce cere poporul de la ei, ce trebue ei înșiși să înțeleagă și ce au de făcut. Tovarășul STALIN ne învață: „Nouă ne trebuesc astfel de conducători, de ingineri și tehnicieni, care să înțeleagă politica clasei muncitoare, să și-o însu­șească și să fie in stare să o îndeplinească întocmai Tovarășul STALIN a fost și este îndrumătorul și con­ducătorul de fiecare zi al tehnicienilor In găsirea for­­mei pe care trebuia s’o ca­pete opera de construcție a orașelor, in problema grea de a exprima transformă­rile sociale, politice, cultu­rale, realizate prin revolu­ție, pentru înțelegerea dia­lectică a ceea ce este nou și se desvoltă și a ceea ce este vechi și piere. Exem­­plu viu este faptul că în­săși Palatul sovietelor cât și blocurile înalte, actual­mente in construcție, care hotărăsc silueta viitoare a Moscovei, sunt pornite din inițiativa personală a To­varășului STALIN. Teza stalinistă, asupra grijii față de om, capita­­l cel mai prețios, ia formele cele mai concrete în reali­zarea orașelor socialiste. Lămurind poziția justă a omului tehnicei față de poporul său, lămurind că tehnica nu este un scop in sine, ci un mijloc in folosul ridicării masselor, un in­strument pentru rezolvarea problemelor concrete ale vieții, învățând pe tehni­­cieni că omul este centrul oricărei activități, omul le­­gat de patria sa. Tovarășul STALIN a influențat direct pe tehnicieni învățându-i iubirea de patrie, specifică clasei muncitoare, iubire pe care popoarele sovietice au dovedit-o în cursul Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Jeaa asupra culturii na­ționale in general, „Prole­tară ca fond, națională ca formă“, a reprezentat baza teoretică a luptei împotriva cosmopolitismului în în­fățișarea orașelor. Dându-le îndrumări, asi­gurând condițiile de muncă necesare creației, Partidul Comunist (bolșevic) și To­varășul STALIN, au venit în sprijinul construirii ora­șelor, prin autoritatea pe care au creiat-o în jurul actelor hotărîtoare in do­meniul tehnicei. Unul din exemple îl con­­stitue rezoluția ill-a a Ple­narei conducerii Asociației Arhitecților Sovietici, dată in Moscova 1938, referitoare la planul care stă la baza desvoltării orașelor: „Pla­nul orașului trebuie să fie o lege pe care se bazează toată activitatea construc­tivă de pe teritoriul orașu­lui și a cărei călcare se pe­depsește“. Această hotărită poziție și-a avut origina în însăși învățătura Tovarășului STALIN și anume: „Trebue să construim după un plan ferm. Ori­cine ar încerca să calce acest plan, va tre­­bui chemat la ordine. Față de tendințele antiguverna­­mentale, se cere o mână tare, se cere un aparat de Stat tare și ferm, se cere o disciplină solidă. Planul care stabilește exact linia străzilor și a piețelor tre­bue să fie un plan intangi­bil“ (I. V. STALIN). Nu înseamnă insă, că autoritatea căpătată de tehnicienii și artiștii făuri­tori ai orașelor a condus la izolarea lor intr’o mulțu­mire de sine, excluzând controlul masselor asupra creațiunilor noul. Tehnicienii și artiștii au fost supuși criticilor celor mai vii, critici constructive. Această întreagă învăță­tură pe care tehnicienii noștri cinstiți o caută și o cercetează folosește tehni­­cienilor din lumea întreagă în procesul de transfor­mare al întregii noastre conștiințe, folosește tehni­­cienilor din țările imperia­­liste, pentru a înțelege că zadarnic încearcă a realiza ceva in interiorul închiso­rii popoarelor. Popoarele lor geni și orașele lor nu pot să înflorească. Deasemeni, învățătura stalinistă ne folosește din plin nouă tehnicienilor din țările democrațiilor po­pulare, ai celor din tânăra Republică Populară Ro­­mână, în care tehnicienii iși au partea lor de sarcini și le duc la îndeplinire da­torită învățăturii staliniste, întărind astfel Frontul Păcii. ARH. GINA BADESCU membră in Comitetul Provizoriu al Capitalei „Cum înțeleg unii tovarăși economia de materiale1’.. La Timișoara cresc zidurile viitorului Institut Pedagogic Nu departe de malurile Cana­lului Bega, se ridică impunătoa­re zidurile viitorului Institut Pedagogic din Timișoara. „întreprinderea de construcții Nr. 10“ a început să constru­­­iască acest important edificiu, pe la jumătatea anului trecut. De atunci au trecut multe luni, în care tinerii constructori ai șantierului, alături de cei vârst­nici, au obținut importante suc­cese în muncă. In toamna anu­lui 1949, tânăra zidăriță Gali Elisabeta introducea pe șantier metoda sovietică de zidărie a cunoscutului zidar sovietic Or­­­lov. Lucrând după această me­todă, utemista Gall Elisabeta a obținut importante depășiri de normă, îndeplinind uneori câte 6—7 norme pe zi. Numeroși zidari au urmat e­­xemplul Elisabetei Gall obținând deasemenea realizări inimoase. In urma acestor succese, lucră­rile ce erau programate pe a­nul 1949, au fost terminate cu două săptămâni înainte de sfârșitul anului trecut. Planul de construcție al vii­torului Institut Pedagogic din Timișoara, in bună parte reali­­­zat, cuprinde două corpuri de clădiri, A și B, in lungime de 72 metri și de 13.50 metri lăți­me. Clădirile sunt compuse din subsol, parter și două etaje. Muncitorii șantierului au por­nit la muncă, pentru terminarea construcțiilor, cu un avânt sporit. Acum se înalță ziduri roșii, și la corpul A pe o suprafață de 40 m.p. S'a făcut umplutură la subsol de circa 300 m.c. au fost scoase deasemenea peste 200 de pamplante, s'au fasonat și mon­tat cofraje la etajele I și II pe o suprafață de circa 500 m.p. Cu tot frigul năpraznic al ier­nii muncitorii zidari de pe acest șantier muncesc cu râvnă pen­tru îndeplinirea înainte de ter­men a planului lor, — construi­rea clădirii Institutului Pedago­­­gic din Timișoara. ȘTEFAN HALMOȘ Corespondent

Next