Constructorul, martie 1950 (Anul 2, nr. 12-13)

1950-03-04 / nr. 12

Fc~dr umu1 deschis k 6 Martie 1945 pe drumul păcii, înainte spre noui succese, spre noui victorii! La 6 Martie 1950, sărbătorim 5 ani de la actul istoric prin care clasa muncitoare, sub conduce­rea Partidului Comunist Ro­mân, a răsturnat guvernul con­dus de burghezie și moșierime și a instaurat un guvern demo­cratic în care pozițiile hotărî­­toare le dețineau clasa munci­toare și aliata să țărănimea muncitoare. La 6 Martie 1945, au fost în­lăturați de la cârma Statului — prin lupta dusă de clasa mun­citoare în alianță cu țărănimea muncitoare, su­b conducerea Partidului — vârfurile reacțiu­­nii reprezentând burghezia și moșierimea care vroiau să o­­prească în loc mersul istoriei, încă din timpul războiului, bur­ghezia reacționară, reprezenta­tă de partidele așa zise „isto­rice“, în frunte cu monarhia, au fost gata să trădeze din nou in­teresele naționale ale poporului nostru. Capitaliștii și moșierii își îndreptau privirile către im­perialiștii anglo-americani, care voiau să ne subjuge țara. După eliberarea țării noastre de către glorioasa Armată So­vietică, după alungarea hoarde­lor hitleriste de pe teritoriul Patriei noastre, conducătorii partidelor „istorice” vroiau din nou să ne ducă sub jugul ex­ploatării imperialiste. Dar pla­nurile mârșave ale imperiali­știlor și agenților lor din țara noastră, au fost răsturnate de clasa muncitoare în alianță cu țărănimea muncitoare, care sub conducerea Partidului Comunist Român, au dus o luptă dârză pentru a-și făuri o viață mai bună. La 6 Martie 1945, victoria populară a deschis țării noastre drumul progresului, al refacerii, al desvoltării. Victoria dela 6 Martie a des­chis drumul către democrația populară, a deschis drumul unor nouă succese și nouă victorii, dobândite sub conducerea Par­tidului. Participarea la războiul antihitlerist, realipirea Ardealu­lui de Nord, reforma agrară, stabilizarea monetară, alunga­rea monarhiei, proclamarea Re­publicii Populare Române, ale­gerile pentru Marea Națională, Constituția Adunare R.P.R., naționalizarea principalelor în­treprinderi, reforma învățămân­tului, asesorii populari, legea Sfaturilor Populare, trecerea la economia planificată, unirea ță­ranilor săraci și mijlocași în Gospodării Agricole Colective, sunt succese de seamă ale regi­mului nostru de democrație populară, sunt victorii însem­nate ale oamenilor muncii din țara noastră. Partidul clasei muncitoare a folosit pozițiile politice obținu­te în Stat, pentru a smulge pu­terea politică din mâinile ex­ploatatorilor și a transforma clasa muncitoare dintr-o clasă exploatată și asuprită, în forța conducătoare în Stat, instaurând regimul de democrație popu­lară. Regimul de democrație popu­lară, formă a dictaturii prole­tariatului, a putut lua ființă numai în condițiunile favora­bile create de existența și ac­țiunea internațională a Uniunii Sovietice și mulțumită ajutoru­lui frățesc dat pe toate tărâ­murile : economic, politic, cul­tural. Prin acest ajutor, dat de Ma­rea Țară a Socialismului, țara noastră a putut trece la econo­mia planificată, care a adus cu sine noul și nouă victorii ale oamenilor muncii, care au făcut posibilă îndeplinirea și depăși­rea primului nostru Plan de Stat Oamenii muncii și-au schim­bat radical atitudinea față de muncă, față de bunul obștesc, față de Stat. întrecerea sociali­stă a devenit o metodă perma­nentă de muncă, metodă care a mobilizat toate forțele, toate inițiativele Experiența bogată a Uniunii Sovietice ne-a fost de mare fo­los. Tot mai mult oamenii mun­cii din țara noastră își însușesc metodele înaintate ale tehnicei sovietice. Și în sectorul nostru, sectorul construcțiilor, introducerea me­todelor sovietice de muncă, a fost un factor hotărîtor pentru îndeplinirea și depășirea Pla­nului. Pentru prima oară în in­dustria de construcții se des­­voltă o mișcare cu adevărat stahanovistă, se ridică eroi ai muncii. Sub conducerea Partidului, oamenii muncii din țara noa­stră merg din victorie în vic­torie. Sub conducerea Partidului, oamenii muncii din țara noa­stră duc o luptă dârză pentru construirea socialismului, pen­tru pace și progres. Fiecare succes al nostru este o lovitură dată ațâțătorilor la război, fiecare succes al nostru înseamnă slăbirea lagărului im­perialist, ațâțător la război, înseamnă întărirea lagărului păcii în fruntea căruia stă Ma­rea Uniune Sovietică. Privind la cei cinci ani scurși de la 6 Martie 1945, oamenii muncii din țara noastră se pot mândri cu victoriile dobândite prin lupta și munca lor, sub conducerea și îndrumarea Par­tidului. Ei sunt gata să-și continue lupta, să-și încordeze și mai mult forțele pentru realizarea mărețelor sarcini ce stau în fa­ța noastră. In fața noastră, stau sarcinile prevăzute în Planul de Stat pe 1950. Acestea trebuesc îndepli­nite la timp și în cele mai bune condițiuni. Astfel Planul prevede ca vo­lumul lucrărilor de construcții ce urmează să fie executate în 1950 să fie de 65 miliarde lei, adică cu 60 la sută mai mare decât în 1949. In industria con­strucțiilor productivitatea mun­cii trebue să crească cu 25 la sută față de 1949. Prețul de cost al lucrărilor de construcții trebue să fie redus cu cel pu­țin 18 la sută. Trebue să se ia măsuri ca în­­cheerea contractelor, alcătuirea proectelor, organizarea șantiere­lor și aprovizionarea cu mate­rialele necesare să se facă din vreme, pentru a nu se produce întârzieri în executarea Planu­lui. O atenție deosebită trebue să se acorde raționalizării stricte ,a consumului de materialei, pentru a se evita risipa și lu­xul inutil. Deasemeni, este ne­cesar să se reducă fluctuația brațelor de muncă în industria construcțiilor. Pentru aceasta, trebue creeat un cadru perma­nent de muncitori pentru indu­stria construcțiilor. Un sprijin puternic trebue dat, totodată pentru introduce­rea cât mai largă a metodelor tehnice înaintate, pentru folosi­rea pe scară cât mai mare de­­nouă materiale de construcție. Pentru ca Planul de Stat pe 1950 să fie îndeplinit cu succes și depășit în industria construc­țiilor, trebue ca toate sindica­tele, ca toți muncitorii din con­strucții să-și încordeze forțele, să desfășoare cât mai larg stea­gul întrecerii socialiste. Să întărim vigilența de cla­să, să sdrobim orice uneltire a dușmanului de clasă, care ar încerca să înfrâneze avântul nostru în muncă. Pe drumul deschis la 6 Mar­tie 1945, sub conducerea Parti­dului, să mergem cu hotărîre mereu mai departe, spre nouă victorii, spre noui succese, întărind Republica noastră Populară, întărim întregul front al Păcii. Luptând pentru con­struirea socialismului, pentru îndeplinirea Planului, noi lup­tăm pentru zădărnicirea unelti­rilor ațâțătorilor la războiu, im­perialiștii americani și englezi. Noi privim cu încredere vii­torul, pentru că avem încredere profundă în victoria cauzei pă­cii și libertății popoarelor, pen­tru că în fruntea lagărului Păcii stă marea și puternica Uniune Sovietică, pentru că lagărul Pă­cii are un cârmaciu înțelept, în­vățătorul și conducătorul pro­letariatului din lumea întreagă, tovarășul STALIN. PROLETARI DIM TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI Sâmbătă 4 Martie 1950 inul H. — Mo. 12 Tovarăși. Noi muncitorii, inginerii, tehnicienii și funcționarii între­prinderii de construcții! Nr. 2 Sovromconstrucți, sub conducerea Partidului și mobilizați de sindicat, am reușit să îndeplinim și să depășim sarcinile ce reveneau întreprinderii noastre din Planul de Stat pe anul 1949. Aceste rezultate se datoresc desvoltării întrecerii socialiste, precum și folosirii largi de către noi a metodei sovietice de lucru în zidărie și tencueli. Primirea Drapelului Roșu constituie pentru noi un puternic imbold în lupta pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor ce ne revin din Planul de Stat pe 1950, fiind conștienți că orice succes în această luptă reprezintă o puternică lovitură dată imperialiști­lor ațâțători la noui războaie, o întărire a­ frontului păcii condus de marea Țară a Socialismului victorios U.R.S.S. Tovarăși. Pentru a asigura realizarea și depășirea Planului pe anul 1950, noi muncitorii, inginerii, teh­nicienii și funcționarii între­prinderii Nr. 2 Sovromconstrucție", chemăm la întrecere socialistă pe muncitorii, inginerii, tehnicienii și funcționarii tuturor între­prinderilor de construcții din țară, luându-ne următoarele anga­jamente pe primul semestru al anului 1950 : — Să depășim planul de lucrări pe primul semestru cu 5 °/6; — Să ridicăm productivitatea muncii cu 1% față de producti­vitatea planificată pe anul 1950; — Să extindem aplicarea metodelor de lucru sovietice, la toate echipele de pe șantier și la toate fazele de muncă; — Să introducem metoda de transport al cărămizilor și mor­tarului cu containere până la locul de lucru la lucrări de zidărie. Tovarăși, Noi, muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii Fabricii de ciment Turda, am obținut în perioada celui de al doilea seme­stru al anului 1949, printr-o organizare temeinică a întrecerii so­cialiste, succese însemnate în ridicarea producției, a productivi­tății muncii și în reducerea consumurilor de combustibil, energie . Să reducem prețul de cost al lucrărilor de construcții și instalații cu 2 °/o față de plan; — Să asigurăm calitatea lucrărilor efectuate conform preve­derilor caetelor de sarcini; — Să înlăturăm absențele nemotivate; — Să sprijinim conducerea întreprinderii în controlul asupra consumului de materiale și folosirea utilajului mecanic la șan­tiere, conform normelor prescrise; — Să sprijinim conducerea întreprinderii pentru a pregăti un număr de 300 lucrători calificați până la 1 iunie 1950, din rândul lucrătorilor necalificați; — Să sprijinim conducerea întreprinderii pentru realizarea următoarelor îmbunătățiri cu caracter social: a) amenajarea unui club pentru muncitori în orașul Oradea și a colțului roșu la șantierele mari ; b) îmbunătățirea asistenței medicale a șantierelor întreprin­derii prin amenajarea unui cabinet medical cu toate instalațiile necesare. Convinși fiind că îndeplinirea sarcinelor din Plan în ramura construcții va contribui la desvoltarea industriei socialiste, să pornim cu și mai mult elan în întrecerea socialistă pentru obți­nerea de noui succese, pentru realizarea inain­e de termen a sar­cinilor din Plan ce ne revin, pentru întărirea frontului păcii con­dus de marea Uniune Sovietică. NICI UN MUNCITOR DIN CONSTRUCT ! D7 AFARA ÎN­TRECERII SOCIALISTE ! TRAIASCA CONFEDERAȚIA GENERALA A MUNCII! TRAIASCA PARTIDUL MUNCITORESC ROMAN! TRAIASCA FRONTUL PĂCII, IN FRUNTE CU MAREA TARA A SOCIALISMULUI VIC­TORIOS, U.R.S.S.­­ electrică și lubrefiante, ceea ce a făcut ca întreprinderea noastră să aibă cel mai redus preț de cost per tona de ciment. Realizările pe care le-a­m obținut au fost posibile datorită (Urmare in pag. 3-a) 4 PAGINI 4 LEI CHEMĂRILE muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor și funcționarilor întreprinderii de construcții Nr. 2„ Sovromconstructia“, Fabricii de ciment Turda și Fabricii de cărămizi „Reconstrucția“ CĂTRE TOT lI MUNCI­TORI! TEHNICIENI­I, INGINERII ȘI FUNCȚIONARII DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚ­I­I CĂTRE TOȚI MUNCITORII, TEHNICIENII, INGINERII ȘI FUNCȚIONARII TUTUROR ÎNTREPRINDERILOR DE MATERIALE DE CONSTRUCȚII DIN ȚARA Să urmăm exemplul lor Festivitatea înmânării Drapelului Roșu pe 1949 întreprinderilor fruntașe din construcții Analizând realizarea și depășirea Planului de Stat în ramura construcțiilor, Ministerul Construcțiilor și Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor de Sa­lariați din Construcții, au hot­ărit să înmâneze Dra­pelul Roșu pe anul 1949 următoarelor întreprinderi fruntașe : In sectorul Construcțiilor ÎNTREPRINDERII Nr. 2 ,,SOVROMCONSTRUCȚI­A” BUCUREȘTI, care a depă­șit sarcinile din Planul de stat cu 17,8 la sută, a rea­lizat economii de 40.690.000 lei și a organizat 29 echipe care lucrează după metodele sovietice de zidărie. In sectorul materialelor de construcție, FABRICII DE CIMENT TURDA, care a depășit sarcinile de Plan la ciment cu 2,0 la sută, la Klinker cu 11,48 la sută, re­alizând economii în valoare de 6.000.000 și reducând prețul de cost cu 22,4 la sută față de celelalte fabrici. In acest sector se evidențiază: ÎNTREPRINDEREA Nr. S BRAȘOV, FABRICA DE CIMENT AZUGA, FA­BRICA DE CĂRĂMIZI „RECONSTRUCȚIA” FELDIOA­­RA ȘI FABRICA DE CĂRĂMIZI REFRACTARE „VUL­TURUL” COMARNIC. „Ziua de 8 Martie trebue să fie pentru toate femeile un mic prilej de mobilizare activă la lupta pentru pace“ îmi atkra amin­te cu tristețe de trecutul meu chi­nuit. Mama deși bolnavă, mea, era obligată să mun­cească pe la chia­buri spre a mă putea întrețin­e. Cele trei clase pri­mare, urmate în comuna Pava din jud. Trei — au fost Scaune mine ani de pentru chin. La vârsta de 9 ani, murindu-mi mama, mizeria mă sili să mă bag slugă la boeri. Anii grei au trecut și a venit ziua victoriei când țara noastră a fost curățită de hoardele fasciste, cu ajutorul Armatei Sovietice. Un soare luminos îmi prevestea acum zile mai fericite, zile fără chin­r zile fără mizerie. Am intrat hotărîtă în muncă, ca salahoare, pe unul din șantie­rele întreprinderii Nr. 7 de con­­si­r­ucții. In școala de castioane, din cadrul întreprinderii, am învățat meseria de zidar și lucrând, la în­ceput, ca ucenică zidar am reușit, numai după șase luni, să fiu tre­cută în categoria 111-a. Lucrând în echipa tov. Luigi Strenati, am reușit să-mi însușesc experiența sovietică aplicată la zidărie, depă­șind zilnic normele. Prin grija Partidului, munca mea a fost răs­plătită cu prisosință prin decora­rea mea cu Medalia Muncii. Vreau ca prin munca mea cin­stită să fiu alături de toți oamenii muncii, partizani ai păcii și îmi iau angajamentul să muncesc cât mai bine și cât mai mult, pentru ca prin munca mea să contribui la construirea socialismului în Pa­tria mea. Astfel, vom arăta imperialiști­lor provocatori la război, că, în țările de democrație populară, noi, muncitorii, nu vrem război, noi nu ne înarmăm, nu construim ca­zemate și mașini de război ,ci clădim case muncitorești și fă­­brici j*catau­tea etoare. Milioane și sute de milioane de muncitori luptă pentru pace. Noi nu vrem un nou război. Noi nu vem gloanțe, tunuri și praf de pușcă, noi vrem liniște și pace în Republica noastră. Nu mai vrem să jertfim vieți omenești pentru capitaliști, nu mai vrem să vedem mii de mame și copii umblând goi, flămânzi și fără adăpost. Atât pentru mine cât și pentru tovarășii mei, fiecare cărămidă pusă în zid reprezintă un simbol al păcii. Pacea este cel mai scump cuvânt pentru mine. Ziua de 8 Martie, Ziua Interna­țională a Femeii trebue să fie pentru toate femeile un nou prilej de mobilizare activă la luptă pen­tru pace pentru că, alături de toți muncitorii din lumea întreagă, să întărim lagărul păcii și al demo­crației în fruntea căruia stă U­­niunea Sovietică. ROZALIA MARGINEANU ucenică-zidar La întreprinderea No. 2 „Sovromconstr­ucția“ Șantierele din Arad ale Între­prinderii Nr. 2 „Sovromconstruc­­ția“ au îmbrăcat haine de săr­bătoare. Drapele roșii, tozinei mo­bilizatoare, peste tot se simțea bucuria tuturor pentru distinc­ția ce le-a fost acordată . Drapelul Roșu al producției pe anul 1949. In ședințe de grupă și adunări generale s-a prelucrat importanța acestui eveniment și colectivele de muncă și-au luat angajamente concrete în lupta pentru îndepli­nirea și depășirea Planului, în lupta pentru apărarea păcii. La festivitatea decernării Dra­pelului Roșu au luat parte tov. Constantin Doncea, ministru ad­junct al Construcțiilor; Ion Baba membru în biroul Comitetului Județean P.M.R.; Andrei Hor­vath, secretarul Uniunii Sindica­telor Constructori, reprezentanți ai Direcției Centrale a Construc­țiilor, ai întreprinderii „Sovrom­constructia“, ai Consilui Sin­dical Județean, ai Sindicatului Constructori din Arad, etc. Sala Teatrului de Stat din A­­rad a fost neîncăpătoare pentru mulțimea muncitorilor, tehnicie­nilor și funcționarilor veniți să asiste la festivitate. Deasemeni au participat delegații de munci­tori constructori din București, Brașov, Sibiu, etc. precum și de­legați ai muncitorilor din fabricile și întreprinderile din localitate. Primul a luat cuvântul, tov. Ionescu Pantelimon, din partea Comitetului de întreprindere, care a făcut o amplă dare de seamă asupra activității depuse în anul 1949. „Succesele obținute în anul trecut, a spus raportorul, se da­toresc în primul rând bunei or­ganizări a întrecerilor socialiste, în care au fost antrenați 66 la sută din totalul salariaților în­treprinderii. Deasemeni extinde­rea metodelor sovietice de lucru care au fost aplicate de un nu­măr de 29 echipe, a adus o con­tribuție considerabilă la frumoa­sele realizări obținute. A luat apoi cuvântul tot in­giner Aurian, din partea între­prinderii „Sovromconstrucția“ Nr. 2, care a arătat succesele obți­nute în producție de muncitorii, tehnicienii și funcționarii între­prinderii precum și realizările so­ciale înfăptuite în 1949. In continuare vorbitorul a ex­pus greutățile întâmpinate, cum a fost de exemplu întârzierea în­tocmirii proiectelor, precum și lipsurile avute în muncă, prin faptul că nu s’au depus toate străduințele pentru calificarea unui (Urmare în pag. IV-a) Clișeul nostru reprezintă, sus. tov. Gh. Roman in­ Intr. 7. Construcții-Galați mânând Drapelul Roșu și jos , un aspect săli. „Nu există o sarcină mai măreață decât lupta pentru pace“ Alegerea Comitetelor de luptă pentru pace în întreprinderile și șantierele de construcții Pe tot cuprinsul țării noastre au luat ființă ne­numărate Comitete de luptă pentru pace. Bărbați, femei, tineri și bătrâni au ales din rândurile lor oa­meni destoinici și meritoși pentru a face parte din Comitetele de luptă pentru pace. Pe șantiere, in făbrici și uzine, în întreprinderi, in orașe și la sate, alegerea Comitetelor de luptă pen­tru pace s’a făcut și se face în cadrul unor mani­festații hotărîte ale mas­­selor care iși arată, în felul acesta, dorința lor de a impune pacea, de a lupta pentru apărarea ei. Alegerea Comitetelor de luptă pentru pace, în­seamnă un pas înainte în transformarea luptei pen­­tru pace într'o luptă a în­tregului popor. Poporul nostru muncitor care clădește azi socia­lismul in țara noastră e interesat în apărarea păcii. Poporul nostru a cunoscut mizeria și vitregia războiu­lui, a suferit de pe urma lui; ani dearăndul au ră­mas vii în inimile oameni­lor rănile pricinuite de cruntul măcel deslănțuit de fasciști. Poporul mun­citor a trebuit să ducă, cu un susținut efort, lupta pentru refacerea celor dis­­truse de război De aceea fiecare om cin­stit din țara noastră va trebui să susțină activita­tea de zi cu zi a Comitete­lor de luptă pentru pace. (Citiți în pag. IV-a dă­rile de seamă asupra ale­gerii Comitetelor de luptă pentru pace) Numeroși muncitori constructori, din întreaga țară cer stabilirea unor norme juste „Prin aplicarea metodelor noui de lucru, normele actuale nu mai corespund și trebuesc înlocuite“ Muncitorii constructori au dat dovadă în cursul anului 1949 de un înalt spirit patriotic, realizând și depășind sarcinile ce le au revenit în cadrul pri­mului nostru Plan. Rezultatele frumoase la care s'a ajuns s'au datorat elanului cu care aceștia, avântați in în­trecere socialistă, au muncit și au căutat continuu să-și îmbu­nătățească condițiile de muncă. Rolul hotărîtor în îmbunătăți­rea condițiilor de muncă, în ob­ținerea unei productivități mai înalte, l-a avut însușirea meto­delor sovietice de muncă. De unde în August 1949, doar două echipe porniseră la apli­carea metodei sovietice, astăzi peste 400 echipe de muncitori constructori, de pe toate șantie­rele din țară, lucrează cu suc­ces după noua metodă. Conștienți că sarcinile sporite pe care le pune Planul de Stat pe anul 1950, nu pot fi reali­zate decât pe baza unei produc­tivități a muncii mai înalte, mai ridicate, numeroși sunt muncitorii constructori care cer înlocuirea normelor vechi, de­pășite, cu norme noui, norme juste, științifice, corespunză­toare noun­or condiții de muncă de pe șantiere și avântului cres­când al întrecerii socialiste. Astfel numeroase echipe de zidari, dulgheri, ferari și beto­­niști de pe diferite șantiere* Dupa ce au examinat în mod amănunțit condițiile concrete de muncă dându-și astfel seama că normele de până acum au fost cu mult lăsate în urmă, au cerut înlocuirea vechilor norme și stabilirea unor norme juste și corespunzătoare. Zidarii și tencuitorii de pe șantierul „Textila Grivița“, de pe șantierul „Clubul Cultural al Ministerului Construcțiilor“ și de pe șantierul „Halele Obor“, din Capitală, în scrisorile pe cari ni le-au trimis cer înlocui­rea vechilor norme, ca necores­punzătoare, conștienți că prin a­­ceasta vor contribui la micșora­rea prețului de cost, la ridica­rea nivelului de trai al clasei muncitoare și la întărirea lagă­rului păcii. Deasemeni muncitorii dul­gheri de pe șantierul „Dr. Pa­(Urmare in pag. 4-a) S M­A­RTIE ZIUA INTERNAȚIONALA A FEMEII Milioane de femei munci­toare și intelectuale din lu­mea întreagă se pregătesc cu entuziasm pentru în­tâmpinarea zilei de 8 Mar­tie — Ziua Internațională a Femeii. Ziua aceasta va fi sărbătorită sub semnul creșterii continui a forțelor lagărului anti-imperialist care, in frunte cu Marea Țară a Socialismului victo­rios, sub conducerea genia­lului Stalin, luptă pentru pace, democrație și socia­lism, împotriva ațâțători­lor la război americani și englezi. Federația Democrată In­ternațională a Femeilor, care cuprinde în momentul de față 80.000.000 femei, reprezintă o forță conside­rabilă în frontul interna­țional al luptătorilor pen­tru pace. Viața liberă și fericită a femeilor sovietice consti­­tue un îndemn puternic pentru femeile din lumea întreagă antrenate în a­­ceastă uriașă luptă. Femeia sovietică e un constructor n­iu al socie­tății socialist împreună cu întregul popor sovietic, ea a creat primul Stat So­cialist­ din lume, a repur­tat victoria în Marele Răz­boi pentru Apărarea Pa­triei. Acum lucrează cu cel mai mare avânt la con­struirea societății comuni­ste și e fruntașă in luptă pentru pace și democrație din lumea întreagă. Aproape că nu există me­serie pe care să nu și-o fi însușit femeia sovietică. Intre acestea e și meseria de constructor in care fe­meia sovietică a obținut succese care-i fac cinste. — Am învățat mai mul­te meserii în legătură cu construcția — scriu fetel­e din brigada condusă de Fenia Naidenco, care a luat parte la reconstrucția „Zaporoj stalului“. Muncim numai după metoda staha­novistă. Construim cu dra­goste și cu mândrie. Revoluția din Octombrie a eliberat femeia de robia socială, economică și spiri­tuală. In Uniunea Sovieti­că, femeia are dreptul deo­potrivă cu bărbatul la muncă, — care e plătită după aceleași criterii ca și munca bărbatului — la o­­dihnă, învățătură,... Succesele obținute de fe­mei în muncă, artă, știin­ță, au fost apreciate de Guvernul Sovietic și de Partidul Comunist (bolșe­vic). Un număr de 289 fe­mei sunt laureate ale Pre­miului Stalin. Peste 500.000 au fost decorate cu ordine și medalii, iar la 1600 li s-a decernat titlul de Erou al Muncii Socialiste. Guvernul Sovietic și Partidul Comu­nist (bolșevic) poartă per­manent grijă femeii-ma­me, care crește tânăra ge­nerație, viitorul Țării So­cialismului. 2.770.000 mei au fost decorate­le­­cu Ordinul „Gloria Maternă“ și „Medalia Maternității“; 30.750 au căpătat titlul de „ Mamă-Eroină. Acum, s’a înfăptuit, cu ajutorul neprecupețit permanent al Uniunii So­si­vietice, eliberarea femeilor și în țările de democrație populară, femei care parti­cipă activ la viața politică, economică și culturală din țările lor. Cu totul altfel se petrec lucrurile în țările capitali­ste. Șomajul și sărăcia, ca­re sunt acolo în floare, lovesc cel mai mult in fe­mei. In multe țări capitali­ste ele primesc — când au unde munci — 5­­ până la 54 la sută din salariul pe care-l primește un bărbat (în Anglia, de ex.). In El­veția, Olanda, Uruguai, femeile Norvegia, primesc un salariu cu 30,­40 la sută inferior salariului pri­mit de bărbați. In țările coloniale și de­e­pendente situația femeilor deosebit de jalnică, 10.000.000 de femei din In­dia, Malaezia, Afu1­nistan, Iran, sunt continui ame­nințate de foamete. Femeile din țările colo­niale și dependente în­tâmpină ziua de 8 Martie ca o zi de mobilizare a tu­turor forțelor în lupta îm­potriva jugului imperialist. Femeile sovietice și fe­meile din țările de demo­crație populară întâmpină ziua de 8 Martie cu noi realizări in muncă, reali­zări care întăresc și mai mult marele front al păcii. Și in Republica noastră Populară, femeile munci­(Urmare în pag. 4-a)

Next