Constructorul, aprilie 1950 (Anul 2, nr. 14-15)
1950-04-02 / nr. 14
1 Consfătuirea muncitorilor și tehnicienilor constructori, fruntași în producție In zilele de 27 și 28 Martie, sa a ținut în Capitală, consfătuirea muncitorilor și tehnicienilor constructori, fruntași în producție, organizată de Uniunea Sindicatelor Constructori. La consfătuire au luat parte tov. Petre Borilă, membru al C. C. al P. M. R., ministrul Construcțiilor, Nichifor Stere, membru în Biroul Executiv al C. G. M, membrii Comitetului Executiv al Uniunii Sindicatelor Constructori, precum și numeroși muncitori și tehnicieni constructori din întreaga țară. Rolul fruntașilor în producție, în realizarea Planului de Stat Primul a luat cuvântul tov. Gh. Roman, președintele Uniunii Sindicatelor Constructori, care a desvoltat referatul său despre: „Rolul fruntașilor în producție, în realizarea Planului de Stat‘‘. In introducere, vorbitorul a arătat rolul Însemnat ce-1 are de îndeplinit industria de construcții, în cadrul economiei țării noastre și felul cum au crescut continuu lucrările de construcții și odată cu ele și-au ridicat nivelul de trai și muncitorii constructori alături de toți oamenii muncii de la noi. In desfășurarea întrecerii socialiste pe șantiere și în fabricile de materiale de construcție s’au ridicat muncitori conștienți, cu o nouă concepție despre muncă, cu o calificare superioară, oameni pentru care vechile tipare ale deprinderilor moștenite au devenit înguste, care au încercat și au izbutit să găsească forme noul de lucru, cu o productivitate mai mare, oameni care au fost de fapt motorul realizării și depășirii cu 5 la sută a Pianului de Stat în industria de construcții pe 1949. In continuare, tov. Roman, a arătat sarcinile ce revin fruntașilor în producție. Aceștia vor trebui, în primul rând, să ajute tehnicienii și maiștrii în buna organizare a muncii, vor trebui să ajute muncitorii în a-și organiza cât mai rațional locul de muncă. Experiența muncitorilor fruntași trebue să fie larg popularizată, pentru a fi însușită de toți muncitorii de pe șantier sau din fabrică. Fiecare fruntaș să-și ia angajamentul să se ocupe îndeaproape de câteva echipe, pe care să le ajute in muncă. Aceasta va ajuta ca experiența fruntașilor să fie popularizată, să fie extinsă la toți muncitorii de pe șantier și va face ca numărul fruntașilor să crească tot mai mult. Un rol deosebit revine fruntașilor în cadrul consfătuirilor de producție. In aceste consfătuiri vor trebui frământate toate problemele locului de muncă, ale șantierului. Baza consfătuirilor de producție trebue să fic grupa sindicală. De aci vor trebui să pornească primele întreceri socialiste, aci vor trebui să se ia primele angajamente concrete. Tov. Roman a arătat apoi, rolul fruntașilor în răspândirea metodelor sovetice de muncă, în organizarea brigăzilor de economii și în întrecerile socialiste, unde aceștia vor trebui să fie in primele rânduri. Lozinca fruntașilor în producție Să fie: „nici un constructor să nu mai lucreze după metodele vechi de lucru. Pe toate șantierele, contesneze“, împărtășind celor rămași în urmă experiența lor, fruntașii trebue să știe că merg pe linia Partidului nostru, pe linia intereselor lor, pe linia construirii unei vieți mai bune. In încheiere, tov. Roman a spus: „Fruntașii noștri trebue să devie, fiecare la locul lui de muncă, fruntași ai luptei pentru pace. fruntașii noștri trebue să știe că fiecare efort al lor, fiecare succes în muncă, fiecare cărămidă așezată în plus, fiecare kilogram de ciment, peste plan, înseamnă apărarea libertăților noastre, întărirea independenței naționale, înseamnă lupta activă pentru întărirea frontului păcii și democrației în frunte cu glorioasa Uniune Sovietică, condusă de genialul conducător al muncitorilor din lumea Întreagă, prietenul și eliberatorul poporului nostru, tovarășul Iosif Vissarionovici STALIN“. Tov. Gh. Roman, președintele Uniunii Constructori. Organizarea brigăzilor de economii A luat apoi cuvântul tov. Holzinger Matei, dulgher, din Hunedoara, care a făcut o expunere asupra modului cum a organizat munca în brigada sa de economii. „In urma unei consfătuiri de producție, a spus tov. Holzinger, am hotărlt formarea primei brigăzi de economii pe șantierul unde lucrez. Această brigadă a fost compusă din 6 echipe, formate din câte 4 dulgheri și 2 ucenici. Lucrul în brigadă a fost împărțit în așa fel încât lucrătorii calificați executau numai muncile care cereau o calificare mai mare, iar cei necalificați făceau lucrările care nu cereau o calificare. In acest fel, lucrătorii cu o calificare mai mică și ucenicii își puteau însuși meseria mai bine și mai repede. In continuare, vorbitorul a arătat că, în cadrul brigăzii, fiejcare muncitor își are atribuția ca in raport cu gradul său de calificare. Intre echipele din brigadă s’au organizat întreceri, al căror obiectiv principal a fost realizarea de economii la materiale pe faze de lucru, față de normele din deviz. Principiul de lucru al brigăzii a fost acela ca echipele să lucreze una după alta la diferite operațiuni, pentru a nu se produce timpi morți. Rezultatele obținute au fost din cele mai bune. Astfel s-au executat 2 barăci cu o suprafață de 1.170 m. p., terminându-se lucrarea cu 11 zile înainte de termen. Brigada a reușit să realizeze și importante economii de materiale. Astfel, numai într’o singură zi s’au economisit 1,48 m. c. material lemnos și 19 kgr. cuie. In general valoarea unui metru patrat de baracă după deviz era de 2.685 lei, iar valoarea la care a realizat brigada un metru patrat de baracă a fost numai de 1.853 lei, obținându-se la cele 2 barăci o economie totală de 973.440 lei, adică 31 la sută din valoarea lucrării. După ce a arătat felul cum s’a urmărit printr’o evidență zilnică, realizarea angajamentelor muncitorilor și sprijinul continuu pe care organizația de Partid și Sindicatul l-au dat acestei brigăzi, precum și munca de agitație dusă în rândurile muncitorilor de pe șantier, tov. Holzinger a încheiat: „T’le care muncitor constructor trebue să fie conștient că orice procent scăzut din prețul de cost al construcțiilor, duce la întărirea Patriei noastre, care alături de toate popoarele iubitoare de pace și progres, jn frunte cu Marea Uniune Sovietică, construește o viață nouă pentru Întregul popor muncitor, îndeplinind sarcinile din Plan ale șantierelor noastre, noi participăm activ la lupta întregului popor muncitor pentru o pace trainică“. Tov. Matei Holzinger, dulgher, Hunedoara. Metoda de transport cu conteinere Tov. Ing. Stonlovschi, din partea Ministerului Construcțiilor, a expus apoi referatul său despre „Metoda de transport cu conteinere“. După ce a arătat situația grea pe care regimurile burghezo-moșierești au lăsat-o in ce priviște utilajul mecanic în construcții, utiaj fără de care nu se poate concepe o tehnică avansată, vorbitorul a explicat principiile care stau la baza sistemului de transport cu containere. Acest sistem, care în Uniunea Sovietică se folosește pe o scară largă, a fost experimentat de curând și la noi și rezultatele au fost foarte bune. La demonstrația făcută pe șantierul I. T. €. au lucrat 2 echipe de zidari compuse fiecare dintr-un zidar și două ajutoare. A urmat apoi referatul asupra nouilor norme pe anul 1950, expus de tov. ing. Tucman, de la Ministerul Construcțiilor. Vorbitorul a arătat că normele unitare introduse în anul 1949, pe șantierele de construcții, au însemnat un progres vădit pentru acest sector. Ele au constituit factorul principal care a stat la baza întrecerii socialiste. Dar aceste norme au avut și multe părți slabe datorită faptului că au fost întocmite din birou, fără un studiu amănunțit pe teren, fără colaborarea elementelor fruntașe în muncă. Normelor din 1949 le-a lipsit caracterul mobilizator. După ce dă o serie de exemple de norme greșit calculate, care nu au permis o deplină aplicare a principiului socialist al plății muncii după cantitatea și calitatea ei, tov. ing. Tucman arată măsurile pe care Ministerul care au realizat într’o oră 2.388 m. c. zidărie. Ambele echipe au fost aprovizionate cu materiale de o echipă de 4 lucrători necalificați, care a lucrat cu conteinere. Dacă s’ar fi folosit vechea metodă de transport ar fi fost necesar cel puțin 30 lucrători necalificați. Tov. ing. Stonovschi, a explicat apoi pe larg, cum sunt confecționate aceste conteinere, atât cele pentru transportat cărămizi cât și cele pentru mortar, precum și modul cum se lucrează cu ele. O unitate de transport a cărămizilor și a mortarului în containere pentru deservirea a trei echipe de zidari, în formație de un lucrător calificat și 2 ajutoare, care lucrează pe acelaș Construcțiilor și Uniunea le-au luat pentru asigurarea întocmirii unor norme cât mai juste pe 1950. In acest scop în campania anului 1949, s’au făcut de către organele Ministerului, cronometrări pentru circa 3.000 operațiuni dintre cele mai importante pe diferite șantiere din țară; s’au strâns date statistice In privința realizării normelor pe șantiere; s'a strâns material documentar privind normarea lucrărilor de construcții în U.R.S.S. și alte țări de democrație populară; s’a ținut seama de noune metode de lucru, ca metode permanente. Pe aceste baze au lucrat colectivele compuse din tehnicieni și muncitori fruntași în producție, care au păstrat un permanent contact cu terenul. In acest fel au fost cuprinse mai bine problemele și rezultatele la care s’a ajuns au vădit un progres evident față de noifront de lucru, se compune din 4 lucrători necalificați la transporturi și următoarele dispozitive: — o macara cu braț cu troliu electric sau motor cu explozie; _ 100 conteinere de cărămizi; — 25 conteinere (lăzi metalice) pentru mortar; — 4 cărucioare combinate și — 1 bunker. Organizarea lucrului se face în raport cu terenul din imediata apropiere a construcției. Fruntașilor în producție le revine sarcina importantă de a introduce în practică noune metode de lucru, perfecționând aceste dispozitive și mecanisme, găsind și alte mijloace care să rupă cu rutina, cu vechile metode de muncă cu care ne-am obișnuit, pentru a face o cotitură hotărîtoare către nouie forme de muncă ale tehnicei înaintate, unele din 1949. De exemplu, la lucrările de zidărie, normele vechi prevedeau anumiți timpi de lucru, dar numai pentru un lucrător calificat și fără a deosebi zidurile după natura lor. In normele actuale s’au introdus formațiile de lucru care au dat cele mai bune rezultate în anul trecut și totodată se face deosebirea între zidăria masivă, fără goluri, zidărie obișnuită cu goluri normale pentru uși și ferestre și ziduri izolate cum ar fi un zid sub scară sau de complectare. Pentru cele 3 cazuri s’au dat atât formații de lucru diferite cât și timpi diferiți, tocmai pentru a se ține seamă de condițiile obiective și de natura lucrării. In general timpii care au fost fixați nu s’au dedus din rezultatele excepționale pe care le-au obținut fruntașii in muncă ci s’au avut în vedere realizările pe care le-au obținut muncitorii mijlocii. Noule norme conțin factorul important al echilibrării diferitelor meserii de pe șantierele noastre, precum și a operațiunilor din cadrul aceleași meserii astfel încât să nu mai "apară diferențieri de câștig așa mari cum au fost acelea din 1949. Printr'o apreciere mai apropată de realitate, noule norme vor duce la o producție și productivitate mai mare a muncitorilor constructori, constituind un factor important pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, de reducere a prețului de cost. Noule norme de lucru . MM m Un aspect al sălii în timpul consfătuirii. .MIPsrPfttTilBUL* Telegrama trimisă Comitetului Executiv al C. G. M. Noi, fruntași în muncă, din intreprinderile de construcții, întruniți în consfătuirea de producție organizată de Uniunea Sindicatelor Salariaților din Construcții și Ministerul Construcțiilor, in zilele de 27-28 Martie a.c., în Capitală, transmitem salutul nostru fierbinte Comitetului Executiv al Confederației Generale a Muncii și ne angajăm să mobilizăm toți muncitorii constructori în jurul lozincii: „2 metri cubi de zidărie de echipă, pe oră“. Ne angajăm deasemeni să organizăm și să conducem pe șantierele noastre brigăzi de economii și de calitate. In felul acesta vom contribui la înflorirea Patriei noastre, la ridicarea stării materiale și culturale a poporului muncitor și vom întări lagărul păcii în frunte cu glorioasa Uniune Sovietică. PREZIDIUL CONFERINȚEI Metoda sovietică de înzidire a cuptoarelor Tov. Știrbu, muncitor fruntaș la fabrica ele ciment „Temelia“ din Brașov, a făcut o expunere asupra metodei întrebuințată de el, la înzidirea cuptoarelor. In introducere, vorbitorul arată greutățile pe care le-au avut de întâmpinat muncitorii acestei fabrici în anul 1949. Cu ajutorul meșterului Jinga Gheorghe, zidarii au hotărât să încerce o nouă metodă de iizidire, făcând zidăria în linie de 3 m, cu 3 zidari. Apoi au găsit că e mai bine să ia porțiuni mai mari, de câte 4 m. Folosind această metodă de zidărie, în linie de 4 m., s’a reușit să se așeze pe zi, de către un zidar 175 cărămizi în loc de în continuare, vorbitorul arată că studiind „Cartea șamotorului“ s’a gândit să aplice metodele muncitorilor sovietici la specificul fabricei unde lucra. Sistemul era următorul: se fixa un lemn pătrat de 15—20 cm. grosie, bine strâns în pereții cuptorului și se începea zidirea cu zidarii în linie, fiecare zidar ducând câte un metru de zidărie înainte. Astfel, s’a reușit eliminarea timpilor morți, printr’o bună organizare a muncii, fiecare ajutor de zidar având sarcini precise, și depășind norma cu 80— 90 la sută. La ultima înzidire a cuptorului Nr. 2 de blinker, în urma unei consfătuiri de producție, s-a întrebuințat o metodă nouă. Materialele au fost depozitate pe 2 părți și au fost introduse în cuptor atât prin intrarea cuptorului cât și prin ieșirea din cuptor. Rezultatul a fost că am terminat zidăria cu 8 zile mai devreme decât era programat. Prin înzidirea cu cărămizi de magnezită s’au obținut rezultate și mai bune. In încheiere tov. Știrbu a spus: „Eroicii muncitori cimentiști din Franța și-au luat angajamentul de a nu da nici un sac de ciment pentru război. Noi, muncitorii din Republica Populară Română ne luăm angajamentul că vom depune toate eforturile de a găsi nouă metode de lucru, pentru a produce cât mai multe tone de ciment pentru pace, pentru libertatea popoarelor“. București, spune tov. Popescu, apoi am fost trimis pe șantierele Canalului Dunărea-Marea Neagră. Acolo, am organizat trei brigăzi de ziari care au lucrat după metoda sovietică. Astfel am reușit să ridic pe acest șantier muncitori calificați. Eu îmi iau angajamentul să ridic încă cel puțin 3 muncitori calificați și sunt siguri că fiecare fruntaș in producție va face la fel. Tov. Erdély Ștefan, zidar decorat cu Medalia Muncii, ia apoi cuvântul: „Tovarăși, din experiența constructorilor sovietici noi am învățat foarte multe. Dar datoria noastră este de a populariza cât mai larg cele ce-am învățat noi“. Numeroși tovarăși vorbesc apoi despre inovațiile lor, inspirate din nesecatul izvor al experienței oamenilor muncii din Uniunea Sovietică. Zidarul Buga Marin, explică cum a reușit el să construiască aparatul (jghiabul) de tencuit care a făcut 5 m.p. de tencuială pe oră. Tov. Pula Iosif, zidar, de la Târnăveni, a construit un mareferat al tovarășului Holzinger, asupra brigăzilor de economii, a fost discutat cu deosebit interes. Numeroși au fost muncitorii fruntași în producție care au arătat cum au înțeles ei să ducă lupta pentru realizarea de economii cât mai mari. Bronz Ion, tencuitor, din Hunedoara, a arătat cum urmând exemplul tov. Holzinger a organizat o brigadă de tencuitori, care a reușit să obțină importante economii de materiale. Referatul despre transportul cu containere, a fost urmărit deasemeni cu mare atenție. Mulți muncitori și tehnicieni au pus întrebări tov. ing. Stoilovsky, care a dat explicații amănunțite de felul cum sunt construite și funcționează aceste conteinere. Tov. ing. David, șeful unui șantier din Capitală, arată marile avantagii pe care le oferă containerele, datorită cărora munca fizică este mult ușurată și se obțin importante economii. laxor pentru preparat mortarul, cu care a realizat in 10 minute jumătate metru cub de mortar, economisind foarte mult mâna de lucru. Tov. Ilea, student în anul V la Facultatea de Arhitectură, care lucrează pe un șantier din București, a făcut un aparat pentru zugrăvit. Tov. Ionel Darenco, de la Galați, împărtășește tovarășilor săi o metodă de raționalizare a consumului de material lemnos introdusă în el. La fiecare magazie s’a făcut un tabel în care fiecare muncitor trec felul și cantitatea materialului ce-1 ridică și lucrarea unde-1 întrebuințează. In felul acesta există un control permanent asupra materialelor. O propunere interesantă este Tov. Hladik zidar fruntaș In producție de la Reșița, Malama tichig, din Galați, Suciu de la Dărmănești și alții Își iau angajamente concrete că vor contribui la răspândirea acestui sistem de transport, pe toate șantierele. Expunerea asupra nouilor norme ce vor intra în vigoare de la 1 Aprilie a fost mult discutată în această consfătuire. Zidarul Buga Marin a spus „Noi privim cu bucurie noune norme și ne luăm angajamentul .Anul trecut, spune el, am fost trimis pentru practică la un șantier «in Hunedoara. Acolo am văzut cum se căznea un muncitor zugrav să lucreze cu niște rezervoare foarte complicate. Acest lucru m’a preocupat și am Început să studiez cum s’ar putea ușura această muncă". Aparatul făcut de tov llea este compus dintr’un compresor simplu și un electromotor de 0,5 HP, un rezervor pentru aer și două rezervoar pentru lichid. Când aparatul funcționează, cilindrii cu lichid *e încarcă alternativ, permițând o funcționare continuă, veala este aruncată pe Zugrăpereți prin 3 șprițuri, dintr’odată. Dar iată că și un alt tovarăș, din Dărmănești Teodor Duzinsky a construit un aparat de zugrăvit, pe aceleași principii ca și tov. Ilea, fără ca să știe unul de altul. Cu acest aparat s’au executat 400 m.p. zugrăveală pe oră. Tov. Duzinsky, propune tov. Ilea, un schimb de experiență pentru ca astfel acest aparat să poată fi perfecționat și utilizat pe scară cât mai largă, făcută de tov. Coraman, de la întreprinderea Nr. 7 Galați. „Noi zugravii avem de lucru abia după ce construcția a fost terminată. Dar noi am putea lucra tot timpul dacă am mai învăța și meseria de zidar. In Uniunea Sovietică, fiecare muncitor constructor cunoaște 2—3 meserii. In felul acesta vom putea lucra incotinuu și vom contribui cu toate puterile noastre la construirea socialismului“, ca să le depășim“. Iar Iov, Miron, arătând lipsurile de care au suferit normele de anul trecut spune: „Prin noune norme se asigura o productivitate a muncii mai mare, se oftinește prețul de cost, se asigură calificarea unui număr cât mai mare de muncitori necalificații“. Tov. Klein Ion, de la Hunedoara, Erdély Ștefan, Stanca și mulți alții se angajează ca printr’o mai bună organizare a muncii să îndeplinească și să depășească noune norme. Noi, zugravii, putem lucra tot timpul anului, dacă învățăm și zidăria“ Conteinerele trebuesc introduse pe toate șantierele Tov. Știrbu, Brașov 100 cât așeza înainte. Deasemeni și transportul materialului pentru zidari era ușurat. Tov. Iosif Puia, zidar Târnăveni întrecerea socialistă factor determinant In realizarea planului Tov. Mina Voicu, membru în Comitetul Executiv al Uniunii, a desvoltat apoi referatul său despre întrecerea socialistă. După ce a arătat frumoasele rezultate obținute in anul trecut datorită avântului cu care muncitorii constructori au pornit la întrecere socialistă, vorbitoarea a expus sarcinile ce stau în fața industriei de construcții pe anii 1950. întrecerea socialistă trebue să fie factorul determinant care să ajute în realizarea acestor sarcni <ic Plan. In organizarea și conducerea întrecerii socialiste, sindicatelor le revine un rol de seamă. Vorbind despre organizarea întrecerii socialiste, tov. Voicu a spus: „Organizarea comunistă a întrecerii constă tocmai în capacitatea de a desvolta entuziasmul muncitorilor pentru întreceri, de a desvolta inițiativa creatoare, de a îndruma pe muncitori să mobilizeze rezervele neexploatate ale producției din Întreprinderea lor, pentru că aici este vorba ca muncitorii să rumească altfel decât până acum pentru mărirea și îmbunătățirea producției, să găsească rezervele neexploatate ale organizării muncii, ale întregului proces de producție, să cuprindă entuziasmul muncitorilor pentru perfecționarea tehnicei, pentru însușirea de către muncitori a procedeelor de lucru superioare ®". Una din condițiile principale care face ca întrecerea socialistă să poată fi organizată în mod temeinic, cu angajamente concrete, legate de sarcinile de Plan ce revin fiecărei întreprinderi este aceea ca Planul să fie dialent pe secții, echipe și om. Pentru realizarea tuturor sarcinilor întrecerile vor trebui să aibă următoarele obiective de bază: depășirea programului de producție; mărirea productivității muncii; îmbunătățirea calității; respectarea procesului tehnologic și a sortimentelor; folosireaa maximum a indicilor tehinico-economici medii progresivi; reducerea prețului 1 ° cost; creșterea de nouă cadre; întărirea disciplinei în muncă. Pe lângă aceste obiective de bază se va ține cont de condițiile concrete ale fiecărei întreprinderi: întrecerea socialistă trebue urmărită îndeaproape, printr’o evidență clară a realizărilor obținute asupra fiecărui obiectiv, față de angajamentele luate de fiecare muncitor în parte. Un rol însemnat în buna desfășurare a întrecerii socialiste îl au consfătuirile de producție, care ajută la îndeplinirea angajamentelor luate în cadrul întrecerii socialiste, asigurând îndeplinirea sarcinilor de Plan, prin înlăturare lipsurilor constatate. Pentru ducerea la bun sfârșit a sarcinei de a reduce cu 18 la sută prețul de cost al lucrărilor de construcții, este necesar să se facă o economie strictă a materialelor. Brigăzile de economii sunt forma mobilizatoare pentru atingerea acestui obiectiv. Iar pentru a asigura construcții, ciment și cărămidă de bună calitate trebuesc organizate de îndată brigăzi de calitate sub lozinca: „Produse de cea mai bună calitate“. In continuare, tov. Voicu a arătat că in acest an, ziua de 1 Mai va fi întâmpinată sub lozinca: „Pentru pace, împotriva ațâțătorilor la război. Nici o întrprindere în afara întrecerii socialiste“. In cinstea zilei de 1 Mai se va organiza un schimb de onoare: „Folosind necontenit experiența nesecată a Uniunii Sovietice, a încheiat tov. Mina Voicu, îndrumați de Partid, noi vom desvolta tot mai mult întrecerea socialistă și vom asigura realizarea tuturor sarcinilor ce ne stau in față, vom aduce contribuția noastră la construirea socialismului în țara noastră“. Fruntașii în producție vorbesc despre realizările lor Muncitorii și tehnicienii fruntași in producție, au discutat cu însuflețire fiecare referat expus. Î n aceste discuții au ieșit la iveală o serie de inovații și raționalzări care vor fi răspândite la toate șantierele din țară, contribund la mărirea producțiii și a productivității muncii, la depășirea importantelor sarcini pe care Planul pe 1950 le pune în fața constructorilor. Una din sarcinile de bază ce rev n fruntașilor în producție este aceea de a ridica continua noi cadre calificate. Zidarul Gheorghe Popescu, decorat cu Ordinul Muncii cl. III a înțeles acest lucru. „Am lucrat pe șantierele din Tov. Mina Voicu, membră în Biroul Executiv al Uniunii. Schimb de experiență între fruntașii fabricilor de ciment și cărămidă Muncitorii de la fabricile de ciment și cărămidă au avut prilejul să facă un InterT simt schimb de experiențe, |n jurul problemei înzudirii cuptoarelor Tov. Rotbășeanu Ilie, dela fabrica de ciment Azuga, a arătat cum a reușit, prin alternarea cărămizilor de șavaotă și klinker, să vizidească cuptorul în așa fel că acesta a putut lucra din plin 168 zile în loc de 45 zile ca mai înainte. Tov, Farcaș, deia fabrica „Temelia“ Brașov spune: „Pe timpul capitaliștilor, reparația cuptoarelor la fabrica noastră se făcea de către specialiști aduși din străinătate. Anul acesta muncitorii și tehnicienii noștri au hotărlt să facă ei singuri reparațiile. fost că reparațiile Rezultatul a s’au executat cu 18 zile Înainte de termen. Noi suntem siguri că anul acesta vom izbuti să câștigăm din nou „Drapelul Roșu“’. Tov. Roman deia fabrica de căramiei din Giurgiu și angajamentul să depună toatee sforțările pentru a pune funcțiune cele 4 prese ale fabricei, asigurând astfel o producție mărită. Despre sarcinile ce revin muncitorilor arzători dela cuptoarele fabricilor de ciment vorbește tov. Fazakaș, dela Turda, care arată că de felu cum aceștia iși duc munca depinde in mare parte buna funcționare a cuptoarelor. Doi metri cubi zidărie, de echipă, pe oră Ultimul referat asupra întrecerii socialiste, dă prilej celor prezenți să-și ia o serie de angajamente în muncă. Zidarul fruntaș Apostol Gheorghe, de la Galați, decorat cu Ordinul Muncii, cheamă la întrecere pe toți zidarii din țară, în cinstea zilei de 1 Mai, sub lozinca: „2 metri cubi z’dări ® de echipă pe oră“. Acesta este semnalul de la care pornesc toate celelalte angajamente. Tov. Fazakaș, își ia angajamentul ca până la 1 Mai, 95 la sută din muncitorii fabricei de ciment din Turda să fie antrenați în întrecere socialistă. Din partea muncitorilor și tehnicienilor fabricei de ciment „Titan“ tov. Lupan își ia angajamentul ca până la 15 Aprilie cuptorul Nr. 2 și moara Nr. 4 să fie puse în funcțiune. Tov. Sekely, zugrav de la șantierul Ferentari își ia angajala sfârșit tov. președintele Uniunii Gh. Roman, Sindicatelor Constructori a tras concluzii asupra desfășurării aceste consfătuiri. „Țin să precizez dela început, a spus tov. Roman, că atunci când noi am convocat această conferință cu fruntașii am avut în vedere obiective precise, adică, găsirea de metode mai bune, care să permită ramurii noastre de industrie realizarea sarcinilor din Plan. Din acest punct de vedere conferința noastră și-a atins scopul“. In continuare vorbitorul arată că în decursul celor două zile, s’au frământat o serie de probleme, unele cunoscute, altele noui." De exemplu: problema birocratismului la magaziile de scule, care face muncitorii să-și piardă timp prețios dimineața la începerea lucrului; problema lipsei școlilor de cadre pentru muncitorii dein drumuri și poduri; problema utilajului mecanic pe șantere și a inteținerii lui, precum și alte pribleme importante. Toate acestea vor trebui rezolvate în cel mai scurt timp. In ce privește inovațiile făcute de unii fruntași In mromentul să facă In cinstea zilei de 1 Mai 100 m.p. zugrăveală pe producție, ele vor tribui prezentate Ministerului care se va studia, eventual se va perfecționa și vor putea fi extinse pe toate șantierele. Problema economiilor și a calității trebue să procupe în cel mai înalt grad, pe fruntașii în producție. Brigăzile de economii vor trebui să fie organizate pretutindeni. Consfătuirile de producție vor fi de asemeni, de un real ajutor în această direcție. Strânsa colaborare dintre muncitori și tehnicieni trebue să constituți o sarcină de bază a tuturor celor ce muncesc în industria construcțiilor. „Fruntașii în producție, a spus tov. Roman, sunt mulți, pentru că datorită foarte Partidului și Guvernunu, întrecerea s’a putut desvolta pe o ca[ sănătoasă și a cuprins zeci de mi de muncitori. in focul întrecerii du apărut și s’au călit fruntași noștri în producție și tot în focul întrecerii a apărut metoda sov’etică de lucru pe care o evitați cu toți astăzi. Vorbitorul a arătat apoi lupta dârză pentru pace pe care oamenii muncii de pretutinDumitrașcu, zidariță pe șantierul Textila Grivița spune: „Până acum câteva luni eram muncitoare necalificate. Am lucrat la echipă după metoda sovietică și în scurt timp mi-am însușit meseria. Răspund cu entuziasm chemării tov. Apostol dela Galați și îmi iau angajamentul ca de acum înainte să zidesc câte 2 m.c. pa oră, formând o echipă pe care s’o conduc eu“. Numărul celor ce răspund chemării la întreceri este mare. Tov. Hulțupac, zidar, decorat cu Ordinul Muncii și Ioan Gheorghe, de la șantierul „Casa Scânteii“. Uistea de la Sovromconstrucție Giurgiu și Cociș de la Târgu-Mureș. Stoan Iordana și alți zeci de fruntași în producție își iau angajamente concrete, pentru întrecerea pornită in cinstea celei mai frumoase sărbători a oamenilor muncii ziua de 1 Mai. den!, în frunte cu marea Uniune Sovietică, o duc contra ațâțătorilor la un nou război. In încheiere tov. Gh. Roman a spus: „Noi treime să înțelegem, tovarăși, că munca noastră slujește Patriei noastre. Dar in acelaș timp trebue să ințelegem că spre Uniunea Sovietică, spre țara noastră și celelalte țări de democrație populară își îndreaptă speranțele milioanele de oameni ai muncii din țările capitaliste, unde muncitorii luptă cu grutăți imense. Dacă borlieri francezi au preferat să moară de foame decât să descarce armament, apoi cu atât mai hotărit trebui să lupte muncitorii țării noastre, unde munca e o onoare. No’ mergem cu încredere, sub conducerea Paridului nost’u sub îndrumarea S'ndîcale, pe un drum m’șcării hotărit, care duce la o vi ață mai bună, mai fr’c’tă, drumul care însemn’’ lupta activă pentru pace. Asta înseamnă munca lupta noastră de fecare zi. Dași că fiecare își va face datoria la locul lui de muncă, va dovedi că e un luptător hotărit pentru pace“. „Dacă fiecare își va face datoria la locul lui de munca, va dovedi că e un luptător hotărît pentru pace“ Tov. Eleonora Dumitrașcu, zidar, București, Tânăra muncitoare Eleonora