Constructorul, aprilie 1950 (Anul 2, nr. 14-15)

1950-04-02 / nr. 14

1 Consfătuirea muncitorilor și tehnicienilor constructori, fruntași în producție In zilele de 27 și 28 Martie, sa a ținut în Capitală, consfătui­rea muncitorilor și tehnicienilor constructori, fruntași în produc­ție, organizată de Uniunea Sin­dicatelor Constructori. La consfătuire au luat parte tov. Petre Borilă, membru al C. C. al P. M. R., ministrul Construcțiilor, Nichifor Stere, membru în Biroul Executiv al C. G. M, membrii Comitetului Executiv al Uniunii Sindicate­­lor Constructori, precum și nu­­meroși muncitori și tehnicieni constructori din întreaga țară. Rolul fruntașilor în producție, în realizarea Planului de Stat Primul a luat cuvântul tov. Gh. Roman, președintele Uniunii Sindicatelor Constructori, care a desvoltat referatul său despre: „Rolul fruntașilor în producție, în realizarea Planului de Stat‘‘. In introducere, vorbitorul a arătat rolul Însemnat ce-1 are de îndeplinit industria de con­strucții, în cadrul economiei țării noastre și felul cum au crescut continuu lucrările de construcții și odată cu ele și-au ridicat nivelul de trai și munci­torii constructori alături de toți oamenii muncii de la noi. In desfășurarea întrecerii so­cialiste pe șantiere și în fabri­cile de materiale de construcție s’au ridicat muncitori con­știenți, cu o nouă concepție des­pre muncă, cu o calificare su­perioară, oameni pentru care vechile tipare ale deprinderilor moștenite au devenit înguste, care au încercat și au izbutit să găsească forme noul de lu­cru, cu o productivitate mai mare,­ oameni care au fost de fapt motorul realizării și depă­șirii cu 5 la sută a Pianului de Stat în industria de construcții pe 1949. In continuare, tov. Roman, a arătat sarcinile ce revin frunta­șilor în producție. Aceștia vor trebui, în primul rând, să ajute tehnicienii și maiștrii în buna organizare a muncii, vor trebui să ajute muncitorii în a-și or­ganiza cât mai rațional locul de muncă. Experiența muncitorilor frun­tași trebue să fie larg populari­zată, pentru a fi însușită de toți muncitorii de pe șantier sau din fabrică. Fiecare fruntaș să-și ia anga­jamentul să se ocupe îndeaproa­pe de câteva echipe, pe care să le ajute in muncă. Aceasta va ajuta ca experien­ța fruntașilor să fie populari­zată, să fie extinsă la toți mun­citorii de pe șantier și va face ca numărul fruntașilor să creas­că tot mai mult. Un rol deosebit revine frun­tașilor în cadrul consfătuirilor de producție. In aceste consfă­tuiri vor trebui frământate toa­te problemele locului de muncă, ale șantierului. Baza consfătuirilor de produc­ție trebue să fic grupa sindi­cală. De aci vor trebui să por­nească primele întreceri socia­liste, aci vor trebui să se ia primele angajamente concrete. Tov. Roman a arătat apoi, ro­lul fruntașilor în răspândirea metodelor sov­etice de muncă, în organizarea brigăzilor de e­­conomii și în întrecerile socia­liste, unde aceștia vor trebui să fie in primele rânduri. L­ozinca fruntașilor în produc­ție Să fie: „nici un constructor să nu mai lucreze după meto­dele vechi de lucru. Pe toate șantierele, contesneze“, împărtășind celor rămași în urmă experiența lor, fruntașii trebue să știe că merg pe linia Partidului nostru, pe linia inte­reselor lor, pe linia construirii unei vieți mai bune. In încheiere, tov. Roman a spus: „Fruntașii noștri trebue să devie, fiecare la locul lui de muncă, fruntași ai luptei pentru pace. fruntașii noștri trebue să știe că fiecare efort al lor, fie­care succes în muncă, fiecare cărămidă așezată în plus, fie­care kilogram de ciment, peste plan, înseamnă apărarea liber­tăților noastre, întărirea inde­pendenței naționale, înseamnă lupta activă pentru întărirea frontului păcii și democrației în frunte cu glorioasa Uniune So­vietică, condusă de genialul con­ducător al muncitorilor din lu­mea Întreagă, prietenul și elibe­­ratorul poporului nostru­, tova­rășul Iosif Vissarionovici STALIN“. Tov. Gh. Roman, președintele Uniunii Constructori. Organizarea brigăzilor de economii A luat apoi cuvântul tov. Hol­­zinger Matei, dulgher, din Hu­nedoara, care a făcut o expu­nere asupra modului cum a or­ganizat munca în brigada sa de economii. „In urma unei consfătuiri de producție, a spus tov. Holzinger, am hotărlt formarea primei bri­găzi de economii pe șantierul unde lucrez. Această brigadă a fost com­pusă din 6 echipe, formate din câte 4 dulgheri și 2 ucenici. Lucrul în brigadă a fost îm­părțit în așa fel încât lucrătorii calificați executau numai mun­­cile care cereau o calificare mai mare, iar cei necalificați făceau lucrările care nu cereau o cali­ficare. In acest fel, lucrătorii cu o calificare mai mică și ucenicii își puteau însuși meseria mai bine și mai repede­­. In continuare, vorbitorul a a­­rătat că, în cadrul brigăzii, fie­­­j­care muncitor își are atribuția ca in raport cu gradul său de calificare. Intre echipele din bri­gadă s’au organizat întreceri, al căror obiectiv principal a fost realizarea de economii la mate­riale pe faze de lucru, față de normele din deviz. Principiul de lucru al brigăzii a fost acela ca echipele să lu­creze una după alta la diferite operațiuni, pentru a nu se pro­duce timpi morți. Rezultatele obținute au fost din cele mai bune. Astfel s-au e­­xecutat 2 barăci cu o suprafață de 1.170 m. p., terminându-se lucrarea cu 11 zile înainte de termen. Brigada a reușit să realizeze și importante economii de mate­riale. Astfel, numai într’o sin­gură zi s’au economisit 1,48 m. c. material lemnos și 19 kgr. cuie. In general valoarea unui me­tru patrat de baracă după deviz era de 2.685 lei, iar valoarea la care a realizat brigada un metru patrat de baracă a fost numai de 1.853 lei, obținându-se la cele 2 barăci o economie to­tală de 973.440 lei, adică 31 la sută din valoarea lucrării. După ce a arătat felul cum s’a urmărit printr’o evidență zilnică, realizarea angajamente­lor­ muncitori­lor și sprijinul con­tinuu pe care organizația de Partid și Sindicatul l-au dat a­­cestei brigăzi, precum și munca de agitație d­usă în rândurile muncitorilor de pe șantier, tov. Holzinger a încheiat: „T’le care muncitor constructor trebue să fie conștient că orice procent scăzut din prețul de cost al construcțiilor, duce la întărirea Patriei noastre, care alături de toate popoarele iubi­toare de pace și progres, jn frunte cu Marea Uniune Sovie­tică, construește o viață nouă pentru Întregul popor muncitor, îndeplinind sarcinile din Plan ale șantierelor noastre, noi par­ticipăm activ la lupta întregului popor muncitor pentru o pace trainică“. Tov. Matei Holzinger, dulgher, Hunedoara. Metoda de transport cu conteinere Tov. Ing. Stonlovschi, din par­tea Ministerului Construcțiilor, a expus apoi referatul său des­pre „Metoda de transport cu conteinere“. După ce a arătat situația grea pe care regimurile burghezo-mo­­șierești au lăsat-o in ce privi­ște utilajul mecanic în construcții, ut­iaj fără de care nu se poate concepe o tehnică avansată, vorbitorul a explicat principiile care stau la baza sistemului de transport cu containere. Acest sistem, care în Uniu­nea Sovietică se folosește pe o scară largă, a fost experimentat de curând și la noi și rezultatele au fost foarte bune. La demonstrația făcută pe șantierul I. T. €. au lucrat 2 echipe de zidari compuse fiecare dintr-un zidar și două ajutoare. A urmat apoi referatul asupra nouilor norme pe anul 1950, ex­pus de tov. ing. Tucman, de la Ministerul Construcțiilor. Vorbitorul a arătat că norme­le unitare introduse în anul 1949, pe șantierele de construc­ții, au însemnat un progres vă­dit pentru acest sector. Ele au constituit factorul principal care a stat la baza întrecerii socia­liste. Dar aceste norme au avut și multe părți slabe datorită fap­tului că au fost întocmite din birou, fără un studiu amănunțit pe teren, fără colaborarea ele­­mentelor fruntașe în muncă. Normelor din 1949 le-a lipsit caracterul mobilizator. După ce dă o serie de exem­ple de norme greșit calculate, care nu au permis o deplină a­­plicare a principiului socialist al plății muncii după cantitatea și calitatea ei, tov. ing. Tucman a­­rată măsurile pe care Ministerul care au realizat într’o oră 2.388 m. c. zidărie. Ambele echipe au fost apro­vizionate cu materiale de o e­­chipă de 4 lucrători necalificați, care a lucrat cu conteinere. Dacă s’ar fi folosit vechea metodă de transport ar fi fost necesar cel puțin 30 lucrători necalificați. Tov. ing. Ston­ovschi, a expli­­cat apoi pe larg, cum sunt con­fecționate aceste conteinere, a­­tât cele pentru transportat că­rămizi cât și cele pentru mortar, precum și modul cum se lu­crează cu ele. O unitate de transport a că­­rămizilor și a mortarului în containere p­entru deservirea a trei echipe de zidari, în formație de un lucrător calificat și 2 a­­jutoare, care lucrează pe acelaș Construcțiilor și Uniunea le-au luat pentru asigurarea întoc­mirii unor norme cât mai juste pe 1950. In acest scop în campania a­­nului 1949, s’au făcut de către organele Ministerului, cronome­­trări pentru circa 3.000 opera­țiuni dintre cele mai importante pe diferite șantiere din țară; s’au strâns date statistice In privința realizării normelor pe șantiere; s'a strâns material documentar privind normarea lucrărilor de construcții în U.R.S.S. și alte țări de democrație populară; s’a ținut seama de noun­e metode de lucru, ca metode permanente. Pe aceste baze au lucrat co­lectivele compuse din tehnicieni și muncitori fruntași în produc­ție, care au păstrat un perma­nent contact cu terenul. In acest fel au fost cuprinse mai bine problemele și rezulta­tele la care s’a ajuns au vădit un progres evident față de noi­front de lucru, se compune din 4 lucrători necalificați la trans­porturi și următoarele dispozi­­tive: — o macara cu braț cu tro­liu electric sau motor cu explo­­zie; _ 100 conteinere de cără­mizi; — 25 conteinere (lăzi me­talice) pentru mortar; — 4 că­­rucioare combinate și — 1 bun­ker. Organizarea lucrului se face în raport cu terenul din imediata apropiere a construcției. Fruntașilor în producție le re­vine sarcina importantă de a in­troduce în practică noun­e me­tode de lucru, perfecționând a­­ce­ste dispozitive și mecanisme, găsind și alte mijloace care să rupă cu rutina, cu vechile me­tode de muncă cu care ne-am o­­bișnuit, pentru a face o cotitură hotărîtoare către noui­e forme de muncă ale tehnicei înaintate, unele din 1949. De exemplu, la lucrările de zidărie, normele vechi prevedeau anumiți timpi de lucru, dar numai pentru un lucrător calificat și fără a deo­sebi zidurile după natura lor. In normele actuale s’au intro­­dus formațiile de lucru care au dat cele mai bune rezul­tate în anul trecut și totodată se face deosebirea între zidăria masivă, fără goluri, zidărie o­­bișnuită cu goluri normale pen­tru uși și ferestre și ziduri izo­­late cum ar fi un zid sub scară sau de complectare. Pentru cele 3 cazuri s’au dat atât formații de lucru diferite cât și timpi diferiți, tocmai pen­­­tru a se ține seamă de condi­țiile obiective și de natura lu­­crării. In general timpii care au fost fixați nu s’au dedus din rezul­­tatele excepționale pe care le-au obținut fruntașii in muncă ci s’au avut în vedere realizările pe care le-au obținut munci­torii mijlocii. Noul­e norme conțin factorul important al echilibrării diferi­telor meserii de pe șantierele noastre, precum și a operațiu­nilor din cadrul aceleași meserii astfel încât să nu mai "apară di­ferențieri de câștig așa mari cum au fost acelea din 1949. Printr'o apreciere mai apro­­p­ată de realitate, nou­le norme vor duce la o producție și pro­ductivitate mai mare a muncito­rilor constructori, constituind un factor important pentru înde­­plinirea sarcinilor de plan, de reducere a prețului de cost. Noule norme de lucru­ ­. MM m Un aspect al sălii în timpul consfătuirii. .MIPsrPfttTilBUL* Telegrama trimisă Comitetului Executiv al C. G. M. Noi, fruntași în muncă, din intreprinderile de construcții, întruniți în consfătuirea de pro­ducție organizată de Uniunea Sindicatelor Salariaților din Construcții și Ministerul Con­strucțiilor, in zilele de 27-28 Martie a.c., în Capitală, trans­mitem salutul nostru fierbinte Comitetului Executiv al Confe­derației Generale a Muncii și ne angajăm să mobilizăm toți muncitorii constructori în jurul lozincii: „2 metri cubi de zi­dărie de echipă, pe oră“. Ne angajăm deasemeni să organizăm și să conducem pe șantierele noastre brigăzi de economii și de calitate. In felul acesta vom contribui la înflorirea Patriei noastre, la ridicarea stării ma­teriale și culturale a poporului muncitor și vom întări lagărul păcii în frunte cu glorioasa U­­niune Sovietică. PREZIDIUL CONFERINȚEI Metoda sovietică de înzidire a cuptoarelor Tov. Știrbu, muncitor fruntaș la­ fabrica ele ciment „Temelia“ din Brașov, a făcut o expunere asupra metodei întrebuințată de el, la înzidirea cuptoarelor. In introducere, vorbitorul ara­tă greutățile pe care le-au avut de întâmpinat muncitorii acestei fabrici în anul 1949. Cu ajutorul meșterului Jinga Gheorghe, zidarii au hotărât să încerce o nouă metodă de iizi­­dire, făcând zidăria în linie de 3 m, cu 3 zidari. Apoi au găsit că e mai bine să ia porțiuni mai mari, de câte 4 m. Folosind această metodă de zidărie, în linie de 4 m., s’a reu­șit să se așeze pe zi, de către un zidar 175 cărămizi în loc de în continuare, vorbitorul ara­tă că studiind „Cartea șamoto­­rului“ s’a gândit să aplice me­todele muncitorilor sovietici la specificul fabricei unde lucra. Sistemul era următorul: se fixa un lemn pătrat de 15—20 cm. gros­ie, bine strâns în pe­reții cuptorului și se începea zi­di­rea cu zidarii în linie, fiecare zidar ducând câte un metru de zidărie înainte. Astfel, s’a reușit eliminarea timpilor morți, printr’o bună or­ganizare a muncii, fiecare aju­tor de zidar având sarcini pre­cise, și depășind norma cu 80— 90 la sută. La ultima înzidire a cuptoru­lui Nr. 2 de blinker, în urma u­­nei consfătuiri de producție, s-a întrebuințat o metodă nouă. Ma­terialele au fost depozitate pe 2 părți și au fost introduse în cuptor atât prin intrarea cupto­rului cât și prin ieșirea din cup­tor. Rezultatul a fost că am ter­minat zidăria cu 8 zile mai de­vreme decât era programat. Prin înzidirea cu cărămizi de magnezită s’au obținut rezultate și mai bune. In încheiere tov. Știrbu a spus: „Eroicii muncitori cimentiști din Franța și-au luat angaja­mentul de a nu da nici un sac de ciment pentru război. Noi, muncitorii din Republica Popu­lară Română ne luăm angaja­mentul că vom depune toate e­­forturile de a găsi nouă metode de lucru, pentru a produce cât mai multe tone de ciment pentru pace, pentru libertatea popoare­lor“. București, spune tov. Popescu,­­ apoi am fost trimis pe șantie­­rele Canalului Dunărea-Marea Neagră. Acolo, am organizat trei bri­găzi de z­iari care au lucrat după metoda sovietică. Astfel am reușit să ridic pe acest șantier muncitori cali­­ficați. Eu îmi iau angajamentul să ridi­c încă cel puțin 3 muncitori calificați și sunt siguri că fieca­re fruntaș in producție va face la fel. Tov. Erdély Ștefan, zidar de­corat cu Medalia Muncii, ia apoi cuvântul: „Tovarăși, din experiența constructorilor so­vietici noi am învățat foarte multe. Dar datoria noastră este de a populariza cât mai larg cele ce-am învățat noi“. Numeroși tovarăși vorbesc apoi despre inovațiile lor, in­spirate din nesecatul izvor al experienței oamenilor muncii di­n Uniunea Sovietică. Zidarul Buga Marin, explică cum a reușit el să construiască aparatul (jghiabul) de tencuit care a făcut 5 m.p. de tencu­ială pe oră. Tov. Pula Iosif, zidar, de la Târnăven­i, a construit un ma­referat al tovarășului Holzin­ger, asupra brigăzilor de eco­­nomii, a fost discutat cu deo­sebit interes. Numeroși au fost muncitorii fruntași în producție care au arătat cum au înțeles ei să du­că lupta pentru realizarea de economii cât mai mari. Bronz Ion, tencuitor, din Hu­­nedoara, a arătat cum urmând exemplul tov. Holzinger a or­­ganizat o brigadă de tencuitori, care a reușit să obțină impor­tante economii de materiale. Referatul despre transportul cu containere, a fost urmărit deasemeni cu mare atenție. Mulți muncitori și tehnicieni au pus întrebări tov. ing. Stoi­­lovsky, care a dat explicații amănunțite de felul cum sunt construite și funcționează ace­ste conteinere. Tov. ing. David, șeful unui șantier din Capitală, arată ma­­rile avantagii pe care le oferă containerele, datorită cărora munca fizică este mult ușurată și se obțin importante economii. laxor pentru preparat mortarul, cu care a realizat in 10 minu­te jumătate metru cub de mor­tar, economisind foarte mult mâna de lucru. Tov. Ilea, student în anul V la Facultatea de Arhitectură, care lucrează pe un șantier din București, a făcut un aparat pentru zugrăvit. Tov. Ionel Darenco, de la Ga­­lați, împărtășește tovarășilor săi o metodă de raționalizare a consumului de material lemnos introdusă în el. La fiecare magazie s’a făcut un tabel în care fiecare mun­citor tr­ec felul și cantitatea materialului ce-1 ridică și lucra­­rea unde-1 întrebuințează. In felul acesta există un control permanent asupra materialelor. O propunere interesantă este Tov. Hladik zidar fruntaș In producție de la Reșița, Malama­ tichig, din Galați, Suciu de la Dărmănești și alții Își iau an­gajamente concrete că vor con­tribui la răspândirea acestui sistem de transport, pe toate șantierele. Expunerea asupra nouilor norme ce vor intra în vigoare de la 1 Aprilie a fost mult dis­­cutată în această consfătuire. Zidarul Buga Marin a spus „Noi privim cu bucurie noun­e norme și ne luăm angajamentul .Anul trecut, spune el, am fost trimis pentru practică la un șantier «in Hunedoara. A­­colo am văzut cum se căznea un muncitor zugrav să lucreze cu niște rezervoare foarte complicate. Acest lucru m’a preocupat și am Început să studiez cum s’ar putea ușura această muncă".­­ Aparatul făcut de tov­ llea este compus dintr’un compre­sor simplu și un electro­motor de 0,5 H­P, un rezervor pen­­tru aer și două rezervoar pen­tru lichid. Când aparatul func­­ționează, cilindrii cu lichid *e încarcă alternativ, permițând o funcționare continuă, veala este aruncată pe Zugră­pereți prin 3 șprițuri, dintr’odată. Dar iată că și un alt tova­­răș, din Dărmănești Teodor Duzinsky a construit un a­­parat de zugrăvit, pe ace­­leași principii ca și tov. Ilea, fără ca să știe unul de altul. Cu acest aparat s’au executat 400 m.p. zugrăveală pe oră. Tov. Duzinsky, propune tov. Ilea, un schimb de experiență pentru ca astfel acest aparat să poată fi perfecționat și utili­­zat pe scară cât mai largă, făcută de tov. Coraman, de la întreprinderea Nr. 7 Galați. „Noi zugravii avem de lucru abia după ce construcția a fost terminată. Dar noi am putea lucra tot timpul dacă am mai învăța și meseria de zidar. In Uniunea Sovietică, fiecare muncitor constructor cunoaș­te 2—3 meserii. In felul acesta vom putea lucra incotinuu și vom contribui cu toate puterile noastre la construirea socialis­mului“, ca să le depășim“. Iar Iov, Miron, arătând lip­­surile de care au suferit nor­mele de anul trecut spune: „Prin noun­e norme se asigura o productivitate a muncii mai mare, se oftinește prețul de cost, se asigură calificarea unui număr cât mai mare de mun­­citori necalificații“. Tov. Klein Ion, de la Hune­­doara, Erdély Ștefan, Stanca și mulți alții se angajează ca printr’o mai bună organizare a muncii să îndeplinească și să depășească noun­e norme. Noi, zugravii, putem lucra tot timpul anului, dacă învățăm și zidăria“ Conteinerele trebuesc introduse pe toate șantierele Tov. Știrbu, Brașov 100 cât așeza înainte. Deasemeni și transportul materialului pen­tru zidari era ușurat. Tov. Iosif Puia, zidar Târnăveni întrecerea socialistă factor determinant In realizarea planului Tov. Mina Voicu, membru în Comitetul Executiv al Uniunii, a desvoltat apoi referatul său despre întrecerea socialistă. După ce a arătat frumoasele rezultate obținute in anul trecut datorită avântului cu care mun­citorii constructori au pornit la întrecere socialistă, vorbitoarea a expus sarcinile ce stau în fața industriei de construcții pe anii 1950. întrecerea socialistă trebue să fie factorul determinant care să ajute în realizarea acestor sar­­cni <ic Plan. In organizarea și conducerea întrecerii socialiste, sindicatelor le revine un rol de seamă. Vorbind despre organizarea întrecerii socialiste, tov. Voicu a spus: „Organizarea comunistă a în­­trecerii constă tocmai în capa­citatea de a desvolta entuzias­mul muncitorilor pentru între­ceri, de a desvolta inițiativa creatoare, de a îndruma pe mun­citori să mobilizeze rezervele neexploatate ale producției din Întreprinderea lor, pentru că aici este vorba ca muncitorii să rume­ască altfel decât până a­­cum pentru mărirea și îmbună­tățirea producției, să găsească rezervele neexploatate ale orga­nizării muncii, ale întregului proces de producție, să cupr­indă entuziasmul muncitorilor pentru perfecționarea tehnicei, pentru însușirea de către muncitori a procedeelor de lucru superioare ®". Una din condițiile principale care face ca întrecerea socia­listă să poată fi organizată în mod temeinic, cu angajamente concrete, legate de sarcinile de Plan ce revin fiecărei întreprin­deri este aceea ca Planul să fie d­ialent pe secții, echipe și om. Pentru realizarea tuturor sar­cinilor întrecerile vor trebui să aibă următoarele obiective de bază: depășirea programului de producție; mărirea productivi­­tății muncii; îmbunătățirea ca­lității; respectarea procesului tehnologic și a sortimentelor; folosirea­­a maximum a indici­lor te­hinico-economici medii pro­gresivi; reducerea prețului­­ 1 ° cost; creșterea de nouă cadre; întărirea disciplinei în muncă. Pe lângă aceste obiective de bază se va ține cont de condi­țiile concrete ale fiecărei între­prinderi: întrecerea socialistă trebue urmărită îndeaproape, printr’o e­vidență clară a realizărilor obți­nute asupra fiecărui obiectiv, față de angajamentele luate de fiecare muncitor în parte. Un rol însemnat în buna des­fășurare a întrecerii socialiste îl au consfătuirile de producție, care ajută la îndeplinirea anga­jamentelor luate în cadrul între­cerii socialiste, asigurând înde­­plinirea sarcinilor de­ Plan, prin înlăturar­e lipsurilor constatate. Pentru ducerea la bun sfârșit a sarcinei de a reduce cu 18 la sută prețul de cost al lucrărilor de construcții, este necesar să se facă o economie strictă a mate­­rialelor. Brigăzile de economii sunt forma mobilizatoare pentru a­­tingerea acestui obiectiv. Iar pentru a asigura construc­ții, ciment și cărămidă de bună calitate trebuesc organizate de îndată brigăzi de calitate sub lozinca: „Produse de cea mai bună calitate“. In continuare, tov. Voicu a arătat că in acest an, ziua de 1 Mai va fi întâmpinată sub lo­zinca: „Pentru pace, împotriva ațâțătorilor la război. Nici o în­­tr­prindere în afara întrecerii socialiste“. In cinstea zilei de 1 Mai se va organiza un schimb de o­­noare: „Folosind necontenit experien­­ța nesecată a Uniunii Sovietice, a încheiat tov. Mina Voicu, în­drumați de Partid, noi vom des­volta tot mai mult întrecerea socialistă și vom asigura re­ali­­zarea tuturor sarcinilor ce ne stau in față, vom aduce contri­buția noastră la construirea socialismului în țara noastră“. Fruntașii în producție vorbesc despre realizările lor Muncitorii și tehnicienii frun­tași in producție, au discutat cu însuflețire fiecare referat expus. Î n aceste discuții au ieșit la iveală o serie de inovații și rațional­zări care vor fi răs­­pândite­ la toate șantierele din țară, contribu­nd la mărirea producțiii și a productivității muncii, la depășirea importan­­telor sarcini pe care Planul pe 1950 le pune în fața construc­torilor. Una din sarcinile de bază ce rev n fruntașilor în producție este aceea de a ridica conti­­nua noi cadre calificate. Zidarul Gh­e­orghe Popescu, decorat cu Ordinul Muncii cl. III a înțeles acest lucru. „Am lucrat pe șantierele din Tov. Mina Voicu, membră în Biroul Executiv al Uniunii. Schimb de experiență între fruntașii fabricilor de ciment și cărămidă Munci­torii de la fabricile de ciment și cărămidă au avut prilejul să facă un InterT simt schimb de experiențe, |n jurul problemei înzudirii cuptoarelor Tov. Rotbășeanu Ilie, dela fabrica de ciment Azuga, a a­­rătat cum a reușit, prin alter­narea cărămizilor de șavao­­tă și klinker, să vizidească cup­­torul în așa fel că acesta a putut lucra din plin 168 zile în loc de 45 zile ca mai înainte. Tov, Farcaș, deia fabrica „Temelia“ Brașov spune: „Pe timpul capitaliștilor, reparația cuptoarelor la fabrica noastră se făcea de către specialiști a­­duși din străinătate. Anul aces­­ta muncitorii și tehnicienii noș­­tri au hotărlt să facă ei sin­guri reparațiile. fost că reparațiile Rezultatul a s’au execu­tat cu 18 zile Înainte de ter­men. Noi suntem siguri că anul acesta vom izbuti să câștigăm din nou „Drapelul Roșu“’. Tov. Roman deia fa­brica de căramiei din Giurgiu­­ și angajamentul să depună toate­e­ sforțările pentru a pune funcțiune cele 4 prese ale fa­­­­bricei, asigurând astfel o pro­ducție mărită. Despre sarcinile ce revin muncitorilor arzători dela cup­toarele fabricilor de ciment vorbește tov. Fazakaș, dela Turda, care arată că de felu cum aceștia iși duc munca de­pinde in mare parte buna func­ționare a cuptoarelor. Doi m­etri cubi zidărie, de echipă, pe oră Ultimul referat asupra în­­trecerii socialiste, dă prilej ce­lor prezenți să-și ia o serie de angajamente în muncă. Zidarul fruntaș Apostol Ghe­­orghe, de la Galați, decorat cu Ordinul Muncii, cheamă la în­­trecere pe toți zidarii din ța­ră, în cinstea zilei de 1 Mai, sub lozinca: „2 metri cubi z’dă­­ri ® de echipă pe oră“. Acesta este semnalul de la ca­re pornesc toate celelalte anga­jamente. Tov. Fazakaș, își ia angaja­mentul ca până la 1 Mai, 95 la sută din muncitorii fabricei de ciment din Turda să fie antre­­nați în întrecere socialistă. Din partea muncitorilor și tehnicienilor fabricei de ci­ment „Titan“ tov. Lupan își ia angajamentul ca până la 15 A­­prilie cuptorul Nr. 2 și moara Nr. 4 să fie puse în funcțiune. Tov. Sekely, zugrav de la șan­tierul Ferentari își ia angaja­la sfârșit tov. președintele Uniunii Gh. Roman, Sindicate­lor Constructori a tras conclu­zii asupra desfășurării acest­e consfătuiri. „Țin să precizez dela început, a spus tov. Roman, că atunci când noi am convocat această conferință cu fruntașii am a­­vut în vedere obiective precise, adică, găsirea de metode mai bune, care să permită ramurii noastre de industrie realizarea sarcinilor din Plan. Din acest punct de vedere conferința noastră și-a atins scopul“. In continuare vorbitorul a­­rată că în decursul celor două zile, s’au frământat o serie de probleme, unele cunoscute, alte­le noui." De exemplu: problema birocratismului la magaziile de scule, care face muncitorii să-și piardă timp prețios dimineața la începerea lucrului; problem­a lipsei școlilor de cadre pentru muncitorii dein drumuri și po­duri; problema utilajului me­canic pe șantere și a inte­ți­nerii lui, precum și alte prible­­me importante. Toate acestea vor trebui re­­zolvate în cel mai scurt timp. In ce privește inovațiile fă­cute de unii fruntași In mro­mentul să facă In cinstea zilei de 1 Mai 100 m.p. zugrăveală pe pro­­ducție, ele vor tribui prezen­tate Ministerului care se va studia, eventual se va perfecțio­na și vor putea fi extinse pe toate șantierele. Problema economiilor și a ca­­lității trebue să pr­­ocupe în cel mai înalt grad, pe frunta­șii în producție. Brigăzile de economii vor trebui să fie or­ganizate pr­etutindeni. Consfă­tuirile de producție vor fi de asemeni, de un real ajutor în această direcție. Strânsa cola­borare dintre muncitori și teh­nicieni trebue să constituți o sarcină de bază a tuturor celor ce muncesc în industria con­strucțiilor. „Fruntașii în producție, a spus tov. Roman, sunt mulți, pentru că datorită foarte Par­tidului și Guvernunu, întrecerea s’a putut desvolta pe o ca[ să­nătoasă și a cuprins zeci de m­i de m­uncitori. in focul întrecerii du apărut și s’au călit frunta­și­ noștri în producție și tot în focul întrecerii a apărut meto­da sov’etică de lucru pe care o ev­itați cu toți astăzi. Vorbitorul a arătat apoi lup­ta dârză pentru pace pe care oamenii muncii de pretutin­Dumitr­așcu, zidariță pe șantie­rul Textila Grivița spune: „Până acum câteva luni e­­ram muncitoare necalificate. Am lucrat la echipă după me­­toda sovietică și în scurt timp mi-am însușit meseria. Răs­pund cu entuziasm chemării tov. Apostol dela Galați și îmi iau angajamentul ca de acum înainte să zidesc câte 2 m.c. pa oră, formând o echipă pe care s’o conduc eu“. Numărul celor ce răspund chemării la întreceri este mare. Tov. Hulțup­ac, zidar, deco­­rat cu Ordinul Muncii și Ioan Gheorghe, de la șantierul „Ca­sa Scânteii“. Uistea de la So­­vromconstrucție Giurgiu și Co­­ciș de la Târgu-Mureș. Stoan Iordana și alți zeci de fruntași în producție își iau angaja­­mente concrete, pentru întrece­­rea pornită in cinstea celei mai frumoase sărbători a oamenilor muncii ziua de 1 Mai. den!, în frunte cu marea U­niu­­ne Sovietică, o duc contra ațâ­țătorilor la un nou război. In încheiere tov. Gh. Roman a spus: „Noi treime să înțelegem, tovarăși, că munca noastră slujește Patriei noastre. Dar in acelaș timp trebue să ințele­­gem că spre Uniunea Sovietică, spre țara noastră și celelalte țări de democrație populară își îndreaptă speranțele milioane­le de oameni ai muncii din ță­rile capitaliste, unde muncitorii luptă cu gr­utăți imense. Dacă borlier­i francezi au preferat să moară de foame decât să descarce armament, a­­poi cu atât mai hotărit trebui să lupte muncitorii țării noa­stre, unde munca e o onoare. No’ mergem cu încredere, sub conducerea Paridului nos­­t’u sub îndrumarea S'ndîcale, pe un drum m’șcării h­otărit, care duce la o vi ață mai bună, mai f­r’c’tă, drumul care în­­s­emn’’ lupta activă pentru pa­­ce. Asta înseamnă munca lupta noastră de f­ecare zi. Da­și că fiecare își va face datoria la locul lui de muncă, va do­vedi că e un luptător hotărit pentru pace“. „Dacă fiecare își va face datoria­­ la locul lui de munca, va dovedi că e un luptător hotărît pentru pace“ Tov. Eleonora Dumitrașcu, zidar, București, Tânăra muncitoare Eleonora

Next