Constructorul, iulie 1950 (Anul 2, nr. 25-29)

1950-07-03 / nr. 25

2 '—■--4’ Cine ațâță la război, cine apără pacea Editura Partidului Muncitoresc Român Broșura demască fără cruțare pe cei ce vor război. In fruntea acestora stau imperialiștiii americani, care vad cum pierd puterea pe zi ce trece. In America criza economică începe să-și arate etății, producția scade, stocurile de mărfuri ce zac nevândute cresc mereu. Crește zi de zi numărul șomerilor, grevele cuprind un număr tot mai mare de muncitori. De­­asemeni, popoarele din colonii luptă tot mai dârz pentru a scutura jugul exploa­tatorilor; ochii oamenilor muncii din țări­le capitaliste se îndreaptă cu încredere și speranță spre oamenii sovietici, care­­ construesc comunismul, spre oamenii muncii din țările de democrație populară care clădesc socialismul. Deslăi­țuind un nou război, imperiali­știi americani speră să scape de criză, speră să distrugă Uniunea Sovietică cărei existență și exemplu însuflețește pe a cei ce luptă pentru libertate. Desvăluind­­ manevrele prin care aceștia pregătesc răz­­­­boiul, broșura arată că planurile agresive ale imper­aliștilor americani sunt îmbră­țișate cu Căldură de bancherii și fabri­canții englezi, francezi, italieni, belgieni și olandezi care pentru a-și continua viața lor de exploatatori ar fi gata să vn­neze omenirea în valuri de sânge. Dar, unitatea lor este­ numai aparentă; contra­dicții grave sfâșie lagărul imperialist, slăbind considerabil puterea lui. Din rândul acestor criminali mârșavi face parte și Tito, slugur plătit al impe­­rialștilor, care sub ocrotirea și cu spri­­jinu­l stăpânilor săi își strecoară agenții și spionii în țările de democrație popu­lară, uneltesc planul de a crea axa Bel­­grad-Atena asemănătoare axei de tristă amintire, Roma-Berlin, împotrivă acestor ucigași a­ omenirii se ridică tot mai dârz frontul organizat al luptei pentru pace din care fac parte tor­idle progresiste din lumea întreagă, în frunte cu Uniunea Sovietică. Analizând raportul de forțe dintre aceste două la­găre broșura trage concluzia că dacă forțele lagărului imperialist scad pe zi ce trece, apoi forțele lagărului democrației și al socialismului, cresc neîncetat. Ară­tând că succesele realizate de oamenii sovietici care au pu­rces să clădească co­munismul și cele ale oamenilor muncii din tăr­ie de democrație populara, care con­struesc socialismul, contribue consi­derabil la întărirea lagărului democratic, broșura subliniază deosebita însemnătate a înfăptuirii marei Republici Populare ,.Qiș.y,ijzc. ,a­ iituri de care luptă cu h­otă­­rîre pe Fu­'r­î pacot'Republica Populară Mon­golă, Republica Democrată Coreeană, Re­publica Democrată Vietnameză. Dease­­m­eni­ o izbândă însemnată a lagărului păcii o constitue crearea Republicii De­mocrate Germane Acestui uriaș front al păcii i se adau­gă sutele de milioane de asupriți din ță­rile coloniale, sutele de milioane de oa­meni ai muncii din țările capitalist, în avantgarda acestui uriaș front al păcii stau comuniștii care conduc lupta pentru pace a tuturor oamenilor muncii din lumea întreagă. Apelul sesiunii de la Stockholm a avut un ecou pu­eriic in rândul maselor de oameni cinstiți din lumea întreagă. Mi­lioanele de semnături de pe apelul pentru pace, dovedește voința de pace și hotă­rîrea de a lupta pentru pace a tuturor celor ce muncesc, fără deosebire de rasă, credință sau convingeri politice. Fiecare semnătură pentru pace este o semnătură­­ pentru apărarea culturii și a vieții. Examene de admitere în școlile Medii Tehnice ale Ministerului Construcțiilor,ce SA citim Intre 3—10 Iulie a.c. se vor ține examene de admitere în anul I la următoarele școli Medii Tehnice aparținând Ministerului Con­strucțiilor: 1. Școala Medie Tehnică de Arhitectură din­­ București Str. Gh. Coșbuc No. 24. 2. Școlile Medii Tehnice de Construcții Civile și Industriale din­ Bacău, la secția de învățământ local. Câmpulung Moldovenesc, Str. 23 August Nr. 84. Cluj (secția română și maghiară), Str. Pas­teur No. 5. Constanța, Str. Cuza Vodă No. 19. Deva-Hunedoara, Str. Molotov No. 3. Galați, la secția învățământ. Oradea-Bihor (secția română și maghia­­ră), Str. Aurel Lazăr No. 1. Ploești, la secția învățământ oraș. Satu Lung-Brașov (secția română maghia­ră și germană), Str. Republicii No. 13. Tg. Mureș (secția română și maghiară) Str. Bernady No. 7. Timișoara, Str. 13 Decembrie No. 8 Tr. Severin, Str. Decebal No. 40. 3. Școlile Medii Tehnice de Drumuri Poduri din: București, Str. Mircea Vodă No. 28, Craiova, Str. Alex. Petoffi No. 14, Iași, Str. Filimon Sârbu No. 4, Sibiu (secția română și maghiară), Piața Griviței No. 3. 4. Școlile Medii Tehnice de lucrări Hidra­ulice din: Constanța, Str. Griviței No. 44, Timișoara, Str. 13 Decembrie No. 8. 5. Școlile Medii Tehnice de Instalații (cu specializare în instalații electrice de apă, calorifere, ventilații etc.), din orașele: București, Str. Dumbrava Roșie No. 7, Cluj (secția română și maghiară), Str. V. A­­lexandri No. 6. 6. Școlile Medii Tehnice de Materiale de Construcții din: Brăila, Secția învățământ oraș.­șov (secția română și germană), Str. D. ,«ă No. 1M Cernavodă, Lugoj (secția română și maghiară), Str. Teatrului. 7. Secțiile de Prefabricate pe lângă școlile: a) Șc. Medie Tehnică de Arhitectură din București, Str. Gh. Coșbuc No. 24, b) sc. Medie Tehnică de Construcții Civile și Industriale din Satulung-Brașov, Str. Re­publicii No. 53. 8. Secția de Utilaj și Montaj de pe lângă școlile: a) Șc. Medie Tehnică de Construcții Civile și Industriale din Cluj str. Pasteur No. 5. b) Șc. Medie Tehnică de Drumuri și Po­duri din București, Str. Mircea Vodă No. 28. c) Șc. Medie Tehnică de Materiale de Construcții din Brașov, Str. Lungă No. 156. 9. Secțiile de Construcții Civile și Indus­triale de pe lângă școlile: a) Școală Medie Tehnică de Drumuri și Poduri din Sibiu (cu secția română și ger­mană) Plaja Griviței No. 3. b) Școala Medie Tehnică de Drumuri și Poduri din Buzău Str. Buceg­i No. 6. 10. Secțiile de Instalații de pe lângă șco­lile: a) Școala Medie Tehnică de Construcții Ci­vile și Industriale din Oradea (cu secția română și maghiară), Str. Aurel Lazăr No. 1. b) Școala Medie Tehnică de Construcții Civile și Industriale din Timișoara, Str. 13 Decembrie No. 8. c) Școala Media Tehnică de Construcții Civile și Industriale din Ploești, Secția învă­țământ, ostaș. 11. Secțiile de Materiale de Construcții de pe lângă școlile: a) Școala Medie Tehnică de lucrări Hi­draulice din Piatra Neamț, Str. Maxim Gorki No. 43.­­ Toate aceste școli au internate unde sunt­ admiși circa 1-3 din totalul elevilor, precum și cantine. Elemente merituoase și sărace, primesc burse. Durata studiilor acestor școli este de , 4 ani, câte 8 luni pe an ln școală și 2 luni practică pe șantier. Absolvenții acestor școli vor conduce șan­tiere de lucrări în ramurile respective sau vor fi ajutoare specializate la proiectoare. Ei se pot prezenta și la examenele de admitere în Institutele tehnice de învățământ,, supe­rior (Politehnica). Doritorii a. g ® prezența la examenele de admitere, băieți și fete, tre­­bue să fie absolvenți a 7 clase elementare sau studii echivalente și să aibe vârsta în­tre 14—16 ani. Cererile de înscriere se vor adresa direct școlilor, la adresele arătate în dreptul fie­căreia, însoțite de următoarele acte: Certificatul de naștere. CertificaÂt de studii. Formularul tip complectat (se procură de­ la școală). Examenul de admitere se dă la limba Română (sau limba maternă a naționalități­lor conlocuitoare), Matematici și Constitu­ția R.P.R. Deasemeni la toate școlile, cu excepția ce­lor de Instalații se va da și o probă de desemn. Orice alte informațiuni se pot lua la se­diile școlilor respective. Ne scriu muncitorii constructori aflați la odihnă în stațiunile balneo-climaterice Prin grija Partidului, a Guvernului și Confederației Generale a Muncii, masse tot a mai largi de oameni ai muncii își petrec azi concediile de odihnă în stațiunile balneo-cli­­materice, amenajate cu tot confortul necesar atât la munte cât și la mare. Bucurându-se de toate frumusețile Patriei pentru a cărei­­ înflorire luptă prin realizarea Planului de Stat — oamenii muncii găsesc în aceste stațiuni de odihnă și refacere, pe lân­gă o hrană substanțială, clinici medicale bi­ne înzestrate pentru orice tratament, precum și cluburi. Primim zilnic la redacție scrisori din par­tea muncitorilor constructori, care țin să-și exprime recunoștința și dragostea lor față de Partidul Muncitoresc Român care in gu­­ja lui pentru continua îmbunătățire a­lului de trai al muncitorilor, le oferă nive­din ce în ce mai larg, aceste posibilități de a folosi cât mai plăcut timpul de odihnă. Iată, spre exemplu ce ne scrie tovarășul Constantin Petrescu­, de la fabrica de cără­mizi „1 Mai“: „Nu vom uita niciodată, noi muncitorii, felul In care am fost trimiși să ne petre­cem concediile de odihnă. Datorită Partidu­lui nostru și Confederației Generale a Mun­cii, putem vedea cele mai frumoase colțuri ale țării, în condițiuni pe care un muncitor nu le-ar fi putut visa altădată, când aceste stațiuni erau rezervate numai celor îmbui­bați pe spinarea clasei muncitoare. Ne dăm seama că aceste condiții au fost create numai prin grija pe care ne o poartă Partidul nos­­stru și de aceea îmi iau angajamentul să lupt cu mai mult elan la îpapoare pentru mărirea producției, pentru pace, pentru o viață mai bună, mai fericită". Tovarășul Ghitler Constantin ne scrie: „Mă găsesc astăzi într’una din cele mai frumoase poziții ale țării și anume la Lacul Roșu. Numai datorită cuceririlor clasei muncitoare în alianță cu țărănimea munci­toare, sub conducerea Partidului, lucrul a­­cesta este posibil. Felul de viață pe care îl ducem azi, noi ■cel ce muncim, ne întărește și mai mult în hotărîrea noastră de a zădăr­nici orice încercare de știrbire a acestor Cu­­ceriri. Ne vom înapoia la lucru și mai oțetiți și mai dârzi în lupta contra celor care vor să ne distrugă aceste cuceriri prin în­cercarea de a provoca un nou război”. Iată de asemenea ce ne scrie Atanasiu Romeo, ajutor mecanic la tovarășul între­prinderea No. C Sovromconstrucție din Brăila: „In urma meritului nostru în muncă, Par­tidul și Confederația Generală a Muncii au avut grijă de a ne trimite să ne­ petrecem concediul la casele de odihnă spe­cial amenajate de la Sinaia. Suntem în pre­zent 49 de tovarăși de la diverse întreprin­deri ale societății Sovromennstrucție, care ne petrecem aici concediul, toți fruntași în muncă pentru realizarea și depășirea Planu­lui de Stat. „Nu știm dacă pe vremurile burghezo-mo­­șierimii vreunul dintre noi a avut prilejul să vadă măcar o stațiune climaterică sau bal­neară. Atei unde ne aflăm acum, cred că nu există om care să nu-și dorească să pe­treacă măcar câteva zile. Totul este amena­jat și organizat pentru noi oamenii muncii, pentru ca odihna noastră să fie cât mai plăcută și mai instructivă’1. In atenția cursurilor serale și de instructaj ale Sindicatelor In cadrul fiecărui curs seral de cadre și instructaj se va introduce o lecție privitoare la Codul Muncii și o lecție cu privire la protecția muzi­cii. Materialul bibliografic a fost pu­blicat în presă și a fost trimis și de Uniune. Din activitatea clubului sportiv „Constructorul“­­ Focșani de holiny, pe terenul de sport al C.C.F.S. s-au întâlnit selecționata „Constructorul“ cu selecționata formației „Flamura Roșie". E­­chipa noastră a dovedit un joc o tehnică perfectă, câștigând cu 2—0. Apoi, câteva zile mai târziu a susținut un match amical cu echipa locală „Dinamo", care s-a încheiat cu victoria echipei noastre la scorul de 3—1. Un avânt puternic au luat în munca noas­­tră sportivă și antrenamentele de atletism. Aproape zilnic tinerii muncitori au prile­jul să se antreneze datorită ajutorului dat de Sindicat. Roadele acestei munci nu au În­târziat să se arate. In zilele de desfășurare a campionatului de atletism, colectivul nos­tru sportiv a obținut o victorie remarcabilă prin clasarea la locul 2 pe oraș, atât prin numărul participanților cât și prin probele câștigate. Nici jocul de oină nu este neglijat. In fiecare Marți și Vineri au loc antrenamente de oină, în cadrul cărora participanții do­vedesc un deosebit interes. Echipa de oină și-a propus ca în timpul cel mai scurt să susțină un match cu una din echipele din localitate. In fiecare săptămână au loc ședințe, în cadrul cărora sunt analizate realizările, lip­surile și greutățile pe care le întâmpină in munca sa colectivul sportiv. Gazeta de perete a devenit un agitator pu­ternic, care prin articole critice și combati­­ve arată și urmărește îndeaproape munca sportivă. Gazeta de perete oglindește în spi­rit critic și autocritic întreaga activitate a colectivului, îndrumând în acelaș timp co­lectivul pentru grabnica­­ lichidare a lip­surilor. Și într'adevăr sunt și lipsuri. Lipsuri care pot fi remediate prin intensificarea muncii de lămurire, întreaga atenție a conducerii colectivului fiind îndreptată spre jocul de volley, s’au neglijat celelalte sporturi. Astfel, pentru jocul de ping-pong, cu toa­te angajamentele luate, nu s’a reușit nici până astăzi să se procure două mese cu materialul necesar. Motociclismul este deasemeni neglijat. Cu toate posibilitățile pe care le au membrii sindicatului nostru, având 8 motociclisti, nu s’a reușit să se înjghebeze, o secție de mo­­tociclism în cadrul colectivului. O lipsă capitală a colectivului sportiv este aceea că nu a reușit să angreneze în muncă sportivă tinerele muncitoare din Sindicatul nostru, cu toate că s’ar fi putut realiza cel puțin o echipă de wolley com­pusă din fete. Insă aceste lipsuri vor fi remediate cât mai grabnic. Colectivul nostru sportiv știe să-și însușească criticile și să-și îndrepta greșelile Agitatorii colectivului au și por­nit pe teren să popularizeze G.M.A.­­­a popularizeze sportul în complexul masele de salar .,11 din Sindicatul nostru Astfel, înlăturând lipsurile și greutățile, în­tărind neîncetat realizările obținute, spriji­niți de Sindicat și îndrumați de C.C.F.S., colectivul nostru se va putea considera cu drept cuvânt unul dintre primele colec­tive sportive Sindicale, dovedind că și-a în­sușit învățătura Partidului cu privire la răspândirea sportului în rândurile masselor largi al oamenilor muncii din Republica Populară Română. RAFAEL PUTU corespondent Odată cu reorganizarea, conducerea colec­tivului sportiv a început să pășească pe dru­mul intensificării muncii sportive, obținân­­du-se frumoase rezultate. Prin munca de lămurire ce a fost dusă la întreprinderile ce aparțin sindicatului nostru, 120 tori s'au înscris in Clubul Sportiv, munci­s'a amenajat un teren de webb­y și s'au orga­nizat două echipe care au reușit sa obțină o serie de succese în matchurile ce le-au disputat. Astfel una din echipa s'a deplasat în Co­muna F­iorești unde a jucat un match ami­cal cu echipa I.M.T.­în iorești, învingând cu scorul de 3—0. Prin această acțiune s-a do­vedit că colectivul își cunoaște menirea în lupta de răspândire a sportului la sate, în condițiile Întăririi alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare. Deasemeni, in cadrul campionatului național Festivalul echipei artistice a fabricii „Temelia“ dat în comuna Zizin Zilele trecute echipa artistică a Sindica­tului fabricii de ciment „Temelia"­-Brașov, s'a deplasat in comuna Zizin unde a dat un reușit festival, la care au participat nu­meroși țărani din comună și împrejurimi. Acest exemplu trebue urmat de cât mai multe echipe artistice pentru a ajuta astfel la ridicarea nivelului cultural al țărănimii muncitoare. I. Scripcă corespondent QmMmMtii Conferința întreprinderii de Construcții Nr. 7-Galați In zilele de 25 și 26 Iunie s'a ținut la Ga­lați Conferința întreprinderii de Construcții Nr. 7, organizată de Direcția Centrală a Construcțiilor și Instalațiilor. Din rapoartele prezentate de câteva șan­tiere și din discuțiile ce au urmat s’a putut vedea că, datorită elanului cu care muncitorii și tehnicienii, antrenați în întrecere Socia­listă au înțeles să muncească, s’au putut ob­ține o serie de rezultate frumoase, care do­vedesc hotărîrea oamenilor muncii de a în­deplini și depăși sarcinile de Plan ce stau în fața lor, de a contribui efectiv la construi­rea socialismului în scumpa noastră Patrie, consolidând astfel frontul păcii și al demo­­crației. Astfel pe șantierul S.­­R. T. echipele de zi­­dari ale tovarășilor Apostol Gheorghe, de­corat cu Ordinul Muncii și Ștefan Mocanu, aplicând metoda sovietică de lucru la zidărie, au obținut importante depășiri de normă. Deasemeni prin introducerea conteinere­­lor pentru transportat mortar s’a putut ușura considerabil munca, obținându-se și o pro­ductivitate mai ridicată. In lupta pentru reducerea prețului de cost muncitorii de pe acest șantier au reușit sa realizeze economii In valoare de 357.000 lei­ Economii însemnate s’au înregistrat, la ma­terialul lemnos pentru cofraje, care a fost întrebuințat de mai multe ori, precum și ia Munca desfășurată pe șantierele Intreprin­derii Nr. 7 ar fi putut da roade cu mult «nu» bune dacă nu ar exista o serie de lipsuri și greutăți, care au fost scoase în evidență și analizate în cadrul acestei conferințe. O lipsă aproape generală, o constitue lipsa unei juste planificări a forțelor de muncă pe șantiere. Din această cauză nu se lucrează în formațiile prevăzute de norme, și în loc de ucenici, în multe cazuri, se folosesc mun­citori calificați de categorii superioare, fapt care scumpește lucrarea și reduce produc­tivitatea muncii. In acest sens, trebue să arătăm că pe șan­tiere nu a existat o planificare a producti­vității muncii, după specificul șantierului, în așa fel ca aceste planuri centralizate pe în­treprindere să poată duce la îndeplinirea și chiar depășirea sarcinei trasate prin Planul de Stat. Pe majoritatea șantierelor nu s-au întoc­mit planuri de aprovizionare cu materiale, din care cauză munca pe șantiere, a avut de suferit. Nici planificarea utilajului nu a constituit o preocupare a conducătorilor de șantiere. Acest fapt a făcut ca în timp ce pe un șantier un vibrator stătea degeaba, pe alt șantier betonul era bătut cu maiul și cu rangele. Deasemeni lipsa unui plan de lucru comun al conducerii șantierelor cu beneficiarii, a­­colo unde este cazul, a cauzat o serie de de­­ficiențe pe unele șantiere, cum este de exemplu Șantierul „Stânca‘‘­Brăia unde acest lucru putea fi rezolvat și mai ușor În­trucât și beneficiarul depinde tot de Minis­terul Construcțiilor. Din rapoartele prezentate a reeșit dease­meni lipsa de disciplină în muncă care mai dăinuește pe o parte din șantiere. Dispozițiunile primite din partea forurilor superioare, sunt de multe ori interpretate după cum crede de cuviință cel căruia ii re­vine rezolvarea lor. Deasemeni, după cum a sesizat inginerul-șef al întreprinderii, se în­tâmplă deseori ca normatorii de pe șantiere, în orele de lucru, să nu poată fi găsiți la beton unde printr-o justă dozare și folosirea vib­atoarelor s'au putut reduce cantitățile de ciment prevăzute în deviz. La șantierul „Stația de sortare a minereu­rilor”, s-a putut reduce prețul de cost al construcției grupului social cu aproape 38 la sută. Pe acelaș șantier, echipele de săpători, fierari și dulgheri, antrenați in întrecere so­cialistă, au obținut depășiri de norme. La șantierul Vădeni, colectivul de muncă, condus de tovarășul Bălan, șeful șantierului, depunând eforturi deosebite au reușit să ob­țină o serie de realizări remarcabile. Planul de lucru al acestui șantier a fost depășit până acum cu 30 la sută, iar prețul de cost a fost redus, în medie, cu 28 la sută. In cadrul întrecerii socialiste, ale cărei re­zultate sunt urmărite îndeaproape prin gra­fice zilnice, s’au evidențiat echipele de dul­gheri ale tovarășilor Iosif Doboli și Octar Bejan, echipele de zidari ale tovarășilor Gh. Dănăilă și Ion Liberghiu și altele. Este demn de subliniat faptul că datorită bunei organizări a muncii, 98 la sută din lu­crări au fost executate în acord­ după norme. Brigăzile de economii organizate pe șan­tier­ au reușit să economisească diferite can­tități de materiale și in special material lem­nos posturile lor, sau unii șefi de șantiere care pentru anumite probleme p­leacă direct la Minister să le rezolve. In loc să vie la con­ducerea întreprinderii. In această direcție întreprinderea Nr. 7 trebue să facă o cotitură. Trebuesc precizate responsabilitățile pe probleme, iar pe șan­tiere trebue să existe responsabilitatea unică a șefului de șantier, lucru ce nu a existat până acum. Dacă asupra «nor dispozițiuni ce se pri­mesc există propuneri de inbunătățire, aces­te» trebuesc trimise pe cale organizatorică, la Direcția Centrală și în nici un caz nu pot fi aplicate, înainte de­ primirea apro­bării. O deficiență mare constatată pe o mare parte din șantiere și chiar întreprindere, este lipsa de vigilență. Tovarășii din Comisia Direcției Centrale, au putut intra pe șantierul S.R.T. nestîn­­gheriți de nimeni, fără măcar să fie între­bați cine sunt. In birourile întreprinderii, după orele de serviciu, rămân pe mese diferite acte, care pot fi văzute și chiar luate de oricine. O problemă importantă este acea a con­tractelor cu beneficiarii. Până acum aceste contracte, la majoritatea lucrărilor, încă nu au fost încheiate. Prin Hotărirea Consiliului de Miniștri s-a stabilit că până la 15 iulie trebuesc încheiate contracte pentru toate lucrările. Conducerea întreprinderii trebue să de­pună toate eforturile pentru a îndeplini în termen această sarcină. Sindicatul Constructori Galați nu ajută în muncă Comitetele de Șantier întrecerilor socialiste, nu li s-a acordat importanța cuvenită și de aceea rezultatele au lăsat de dorit. Dacă anul trecut a pornit de aci, de la Ga­lați avântul aplicării metodelor sovietice <Ja lucru în construcții și printr’o întrecere so­cialist susținută continuu, întreprinderea a putut depăși Planul, anul acesta organele sindicale nu s’au preocupat îndeajuns de această problemă. Dealtfel, în general, munca sindicală pe șantierele din Galați are lipsuri mari. Comitetul Sindicatului Constructori din Galați a dovedit însă că nu este preocupat îndeaproape de lichidarea acestor lipsuri. Nu­mai astfel se poate explica faptul că la a­­ceastă conferință, la care au fost prezenți conducătorii întreprinderii și ai tuturor șan­tierelor precum și președinții comitetelor de șantier, conducerea Sindicatului nu a crezut, de cuviință să ia parte, să vadă cum își duc munca comitetele de șantier și să poată lua măsuri de îndreptare acolo unde este na­­voe. Tovarășul Enache, președintele Sindicatu­lui, s-a mulțumit să vină cu două ore înainte de sfârșitul­ conferinței și să spună câteva cuvinte, care nu erau legate de problemele desbătute în conferință, și nici nu puteau fi de vreme ce nu asistase la discuțiile cur­tate. Această lipsă a conducerii Sindicatului Galați este cu atât mai mare,­ cu cât confe­rința s’a ținut Duminică, când puteau asista chiar tovarășii din comitetul Sindicatului, care sunt în producție. ¥ După îndi­cerea discuțiilor la rap. ...se au urmat referatele tovarășilor din Comisia Di­recției Centrale, asupra problemelor de pla­nificare, materiale, financiare și muncă și salarii. Tovarășii ing. Silberman, Iteanu și Lazaro­­vici, in cadrul acestor referate, au arătat pe larg sarcinile ce revin întreprinderii pentru bunul mers al muncii în această direcție. Referatele au fost urmate de instructaje practice cu colectivele secțiilor respective, după terminarea conferinței. Tovarășul inginer-șef Jepsenberg, de la Di­recția Centrală a Construcțiilor, trăgând concluziile asupra celor discutate în confe­rință a accentuat asupra problemei redu­­cerii prețului de cost, care trebue urmărită continuu prin întocmirea poatcalculațiilor în termenul prevăzut. Dasemeni problema prefabricatelor trebue să preocupe mai mult întreprinderea. Pro­ducția de prefabricate, dacă este bine or­ganizată, se poate desvolta din ce în ce mai mult. La început se pot executa lucrări simple (baracamente demontabile, schele prefabricate etc.), care vor ușura mult munca pe șantiere, ridicând în acelaș timp produc­­tivitatea. După ce a insistat asupra sarcinei ce te­­­ine întreprinderii pentru o mai bună orga­nizare a șantierelor, organizare care trebue făcută înainte de deschiderea șantierului, to­varășul inginer-șef Rosenberg a arătat aju­torul pe care întreprinderea trebue să-l dea șantierelor, prin inspecțiile ce se fac, inspecții care să fie nu numai informative ci să ajute în adevăr colectivul șantierului prin anali­­zarea problemelor ce se pun, trasarea de sarcini concrete și angajamente care să fie urmărite în îndeplinirea lor. In încheiere, tov. M. Bircaș, directorul în­treprinderii, și-a luat angajamentul in nu­mele colectivului de conducere că lipsurile semnalate în cadrul acestei conferințe vor fi lichidate in cel mai scurt timp, pentru ca sarcinile de Plan ce revin întreprinderii Nr. 7 să poată fi îndeplinite și chiar depășite. R. MIHAIL Lipsa planificării și a iu­s­tipu­ nii în muncă a frânat îndeplinirea sarcinilor de Plan Organizarea muncii pe specialități a dat posibilitate colectivului de muncă de pe șantierul «Școala Medie Tehnică“ să depășească normele și să realizeze importante economii . Pe șantier s’a introdus metoda cofrajului de placă demontabil . La sfârșitul lunii Aprilie întreprinderea de Construcții nr. 2 a început lucrările pe șantierul „Școala Medie Tehnică­­, școală destinată calificării muncitorilor din ra­­­mura de instalații. Planul construcției prevede 13 săli de cursuri, 3 săli de desen, 2 ateliere pentru practică (lăcătușerie și instalații elec­trice), un laborator, grupuri sanitare și o bibliotecă. Deși lucrările au început de puțin timp, colectivul de muncă al șantierului a reuș­eat una din problemele care au fost cu succes rezolvate pe acest șantier, o consti­­tue — fără îndoială — mecanizarea trans­portului de materiale. Astfel, transportul cărămizilor și al mortarului nu se mai face ca în trecut cu a­jutorul cochiliților și al samarelor, ci cu ajutorul contemperelor. Materialele sunt transportate pe schele și apoi ridicate la etaj cu bobul sau troliul. Datorită mecanizării mijloacelor de trans­port al materialelor, norma a fost depășită cu 46 la sută. Pe șantier, muncitorii dulgheri au înce­­­put să lucreze cu fragiile de beton pe plat­ră, întrebuințând sistemul aplicat de cu­­rând de către maistrul dulgher Molnar Alexandru pe șantierul „Vestitorul“. Dulgherii Marghescu Mihai, șef de e­­chipă, Manu Constantin și Biță Constan­tin au participat la demonstrația pe care tovarășul Molnár a făcut-o de curând pe șantierul „Vestitorul“, cu coiragiile de beton pe placă demontabile. Ei au consta­tat că inovația tov. Molnár simplifică ope­­rațiunile de decoltare și au anunțat con­ducerea șantierului că vor aplica și ei a­­cest nou sistem. In felul acesta muncitorii dulgheri au reușit să depășească normele și să facă importante economii de mate­riale. Printr’o strânsă colaborare Intre muncitori și tehnicieni normele ia turnarea betonului au fost cu mult depășite Dar și la turnarea betonului, muncitorii betoniști au obținut importante realizări. Echipa tov. Dand­u Gheorghe, echipă fruntașă pe șantier, a depășit norma la turnarea betonului cu mai mult de 45 la sută. Succesul echipei se datorește și co­lectivului de tehnicieni , ing. Apostolescu Constantin și Sigler Baruch care au realizat granulometria agregatelor. Scăzând pro­centul de apă, cei doi tehnicieni au mic­­șorat dozajul betonului armat de la 300 și­ ca în mai puțin de două luni să de­­­pășească cu mai mult de 30 la sută pro­­gramul. Construcția prevede parter și două etaje, iar până acum au fost terminate, la roșu, parterul și un etaj. Succesele obținute de muncitorii de pe șantierul „Școala Medie" se datoresc in bună parte aplicării metodelor sovietice în construcții. Atât la zidărie cât și la fierărie, s'au realizat importante depășiri de normă ca și economii de materiale, care depășesc suma de 1.500.000 lei, kgr. ciment cât prevedeau analizare, la 250 kgr. ciment, dând in acelaș timp rezisten­țele admisibile. Toate analizele și expe­­riențele pentru granulometria agregatelor s'au executat in laboratorul instalat pe șantier. Pe Șantierul „Școala Medie" organiza­­rea muncii pe specialități a dat posibili­tate colectivului de muncă să realizeze depășirea normelor și ca o consecință mă­rirea salariilor. Meșterul șef al șantierului, tov. Blându Alexandru, indică Încă din seara premer­­gătoare zilei de lucru, fiecărei echipe ia parte ce are de făcut a doua zi. El preci­­zează în acelaș timp și cantitatea de lu­cru ce trebuește executată, iar o preocu­pare principală o constitue calitatea lu­­­crului. întrecerea socialistă nu a fost bine organizată Cele două brigăzi complexe de economii care au luat ființă pe șantier și au luat an­gajamentul de a elimina complect pierde­­rile de fier și cuie. Brigada de economii a tov. Duid­u a economisit numai în in­­terval de 3 săptămâni mai mult de 100 kgf. de cuie dela scoaterea cofragiilor. Și cea de a doua brigadă, condusă de tov. Sigler Baruch, își îndeplinește cu succes sarcinile. Această brigadă sortează bucă­țile de fier după mărimi și le întrebuin­țează iu diferite lucrări fără ca pentru a­­ceasta să mai fie nevoie a strica barele de fier întregi. Pe Șantierul „Școala Medie“ însă, între­cerea socialistă nu a fost temeinic organi­zată. Este drept că din cele 14 echipe, li au fost antrenate în întrecere. Dar nu există întreceri individuale. Tov. Mirescu Gheorghe, responsabilul comisiei de intre­­cerc, nu s’a preocupat îndeajuns de orga­­nizarea întrecerilor individuale. Din aces­te motive muncitorii de pe șantier nu și-au luat angajamente concrete care să fie urmărite zilnic. De altfel, tov, Micescu nu a avut nici ajutorul Comitetului de pe șantier și din această cauză întrecerea are un caracter formal. Cantina șantierului funcționează în proaste condițiuni O altă problemă care trebue cât mai curând rezolvată este îmbunătățirea can­tinei. Cantina șantierului a fost amenajată intr un local impropriu. Sălile de mese in­stalate în cămăruțe insalubre, nezugrăvite și lipsite de aer nu corespund nici pe de­parte cerințelor. Mesele nu mulțumesc pe muncitori, pentru că și responsabilul cantis noi, tov, Nasta Vasile, nu se preocupă în­deajuns de bunul mers al cantinei. Apro­­vizionarea este prost făcută și de cele mai multe ori se produc întârzieri la servirea mesei. De curând, a avut loc o ședință la care au participat conducerea șantierului, mun­citorii și responsabilul cantinei, pentru a se analiza lipsurile și greutățile pe care le întâmpină Comisia de cantină. Munci­­­torii au criticat pe responsabil pentru fap­tul că acesta, în loc să se aprovizioneze cu alimente și zarzavaturi de la Piața Vitan, situată la mai puțin de un km. de șantier, el se deplasează până la Piața Gh. Coșs­buc (Calea Rahovei). Muncitorii au cerut deasemeni îmbunătățirea meselor și va­­riația mâncării. In cadrul ședinței, s-a hatorit ca pe lo­cul viran situat în apropierea șantierului să se cultive zarzavaturi. Acest fapt va ușura aprovizionarea cantinei cu zarza­­­vaturi, iar pe de altă parte se vor extins prețurile meselor de la cantină. In apropierea șantierului a fost instalată baraca unde se află cele două săli de cursuri ale școlii de calificare de tip B, care este frecventată de 22 de elevi, zi­­­dări, fierari și dulgheri. Spre deosebire de cantină, cele două săli de cursuri sunt luminoase, curate și bine aerisite. In a­­ceastă baracă au fost amenajate și dormi­toarele pentru muncitorii flotanți. Planul prevede ca localul școlii să fie terminat până la 1 Noembrie. Muncitorii și-au luat însă angajamentul să termine lucrarea cel puțin cu două luni înainte de termenul fixat înțelegând in felul acesta să dea cât mai grabnic in folosință școala unde muncitorii din ramura de instalații vor putea să acum­uleze cât mai multe cu­­noștințe. Mecanizarea transportului de materiale

Next