Constructorul, august 1950 (Anul 2, nr. 30-33)
1950-08-07 / nr. 30
2 Lumina culturii crește pe șantierul „Casa Scânteii“ „...Drapelul Roșu, purpuriu. Simbolul acesta mișcător, viu Purtător de victorii iubite..." Ca un picior ce-și plimbă ochii de la priveliștea ce o desenează la pânză și iar înapoi, așa se uită tânărul Vișinescu când la scena luminată de soarele în amurg, când la hârtia pe care așterne încâlcite, slove peste slove. Clipele deosebite pe care le trăiește acum îl îndeamnă să scrie un poem: „Celor evidențiați”. Căci azi, pe șantierul „Casa Scânteii” se înmânează drapelul Producției echipelor fruntașe în ultima lună. Iată-se, se perindă pe scenă în uralele tovarășilor ce le privesc de pe bănci, cu pumnul strâns ridicat, cu privirea dârză, adresând cuvinte calde tovarășului Stalin, Partidului, Republicii, trec cu ortacii iar Dima N. Năstase N., Reșmureș Gh., Bucurică D., ,Rozu Pericle. Trec inovatorii șantierului: Stan Marin, Pocinog Leon, Halmeșev M. Iată brigada I-a U.T.M. a lui Petrache Miltiade. Rând pe rând, ele își primesc drapelul atât de mult dorit, atât de mult meritat. Victoriile lor sunt mari , norme lăsate în urmă în goană vijelioasă, zeci și sute de metri cubi peste plan, zeci și sute de mii de lei economii, „Astfel înțeleg să lupte viguros, tenace, muncitorii constructori, lovind în mișei. Astfel ei apără iubita pace Și’ntâmpină pe August 23... Haideți, tovarăși, toți să-i urmăm. Toți mai devreme să ridicăm Casa Scânteii’"... Adunarea freamătă cu entuziasm. Lozincile scandate peste întinsul șantierului 1,1 sunt răspândite de megafoanele stafiei de Radioamplificare. Tovarășa Ana Tomescu, responsabila culturală, stă de vorbă cu tovarășul Aurel, organizatorul colțului roșu Băcanu deabia înființat. Ii frământă o problemă : cum să atragă tot mai mult în activitatea cultural pe fruntașii în producție ? Petrache Miltiade, șeful brigăzii U.T.M, le povestise ce forțe de muncă îi dăduse romanul „Tânăra Gardă”, citit cu o lună în urmă. Hotărît, cultura îi îndeamnă pe muncitorii de frunte la alte și alte succese. Au toate la îndemână pentru asta. Bogata bibliotecă centrală, cele patru biblioteci volante, clubul, colțul roșu ce și-a deschis porțile, manifestările culturale de tot felul. Comisia culturală se strădue necontenit să-și îmbubătâțească munca. Și a pornit o serios treabă, în urma Hotărîrii Comitetului Exelacutiv al C.G.M. privitoare la concurs. Planul de activitate până la 1 Februarie 1951, ce și l-a alcătuit, cuprinde 25 conferințe ideologice, științifice și profesionale (cele mai multe dintre subiecte fiind propuse de muncitori, în legătură cu nelămuririle lor), popularizarea Congresului Partizanilor Păcii, conferințe în legătură cu agresiunea imperialistă din Coreea, proecția a două firme pe lună, lărgirea propagandei vizuale, 12 ședințe de schimb de experiență urmate de festivaluri artistice, pavoazarea cu prilejul sărbătorilor clasei muncitoare, expoziție luptei pentru pace, popularizarea fruntașia lor în producție, sporirea cu 50 la sută a numărului celor ce frecventează biblioteca, înființarea a 8 biblioteci volante completarea celei centrale, sporirea cercușirilor de lectură și literare și a ciclurilor de conferințe literare până la numărul de 30, citirea la microfon la fiecare 2 săptămâni a unui fragment , din cărțile sovietice, recenzii la gazeta de perete, prezentare de filme (popularizate prin panouri cu fotografii, anunțuri, recenzii, discuții) consfătuiri cu inovatorii și raționalizatorii, desvoltarea activității sportive în cadrul clubului și colțului roșu (șah, tenis de masă), audiții muzicale și așa mai departe. Tovarășii se opresc , din discuție. Pe scenă a început festivalul artistic. Programul e executat de echipele Sindicatului „Dinamo” Cotrobeni. Sburând în lumina reflectoarelor, echipa de joc dansează „Hațegana”. Corul și orchestra intonează apoi „Cântec pentru Stalini“. Iar când încep „Veniți cu toți la luptă pentru pace”, o voce mai întâi, apoi cinci, apoi zeci și sute de muncitori din asistență încep să cânte și ei cu entuziasm. Programul e bogat și bine executat.. Câțiva tovarăși sunt cu deosebire atenți: Marian, Feibel, Hașcu, Potopea. Căci răspund de activitatea artistică a șantieruei lui. La 23 August, festivalul va fi dat de echipele de dansuri, de corul și orchestra muncitorilor șantierului. Până la 25 Septembrie, echipa de teatru va fi formată și va pregăti primele două scenete. La 7 Noembrie își va arăta măestria și echipa de dansuri ale naționalităților conlocuitoare.. Cultura înflorește pe șantier. Muncitorii o îndrăgesc din ce în ce mai mult. Talente tinere se desvată. Cândva, curând, cultura va țâșni de aici în huruit de rotative și cu scânteile ei, va risipi bezna, din ultimele colțuri în care s’a ascuns. Pe scenă, un muncitor de pe șantier citește răspicat un poem. E tânărul Gh. Robu și versurile sale poartă ca titlu : „Se înalță o stea”. Cuvintele lui pătrund, calde, inimile sutelor de muncitori și fac să strălucească ochii fruntașilor ce țin cu sfințenie în mâini Drapelul Roșu: , „Munca e în toi, se sgudue pământul. Îndemn spre victorii ne e Partidul, îngroziți, cu mânie Spumegă mișeii ! Căci noi, pentru lumină, zidim ! „Casa Scânteii !"■ DORIN CONSTANTINESCU Alcătuirea planului de munca pe perioada următoare Unele comisii de concurs au alcătuit planul lor de muncă pe perioada următoare. Majoritatea lor au în vedere posibilitățile locale și specificul întreprinderii. Astfel de planuri au fost întocmite la Fabrica de țigle și cărămizi din Mureșeni, la atelierele de prefabricate ale întreprinderii 5 Construcții și la fabrica „Temelia“ din Brașov, la Sindicatul Constructori Brăila, la fabrica „Cărămida Ponorului“ din Pleașa-Prahova, la șantierul pod Șendreni al întreprinderii 5 Sovromconstrucție Galații etc. La depoul central de materiale din Târgu Mureș s-a pășit la înființarea unităților culturale, inexistente până acum. ■' ' . ' SE®S3SSEííffi!n0í' 1 ■ * „Imi iau angajamentul să contribui din plin la îndeplinirea punctelor prevăzute în plănul de muncă" Muncitorii de pe șantierul Halele Obor au primit cu bucurie Hotărîrea Comitetului Executiv al C.G.M. privitoare la organizarea concursului pe tara al cluburilor, colturilor roșii, bibliotecilor și cinematografelor sindicatelor. Pășind la alcătuirea comisiei de participare la concurs, ei m’au ales să fac parte din aceasta, ca fruntaș în producție. Activitatea culturală pe șantierul nostru cuprinde un colț roșu și o bibliotecă. Ele mi-au fost de neprețuit folos în realizările mele, căci cărțile mi-au arătat experiența și victoriile oamenilor sovietici, metodele lor de muncă, avântul muncitorilor din țara noastră și construirea socialismului. Frecventând colțul roșu, am avut prilejul să-mi ridic nivelul politic și profesional. Conferințele cu caracter științific și cultral mi-au arătat cele mai bune mijloace pentru îndeplinirea sarcinilor în cadrul planului șantierului. Am căpătat astfel un nou imbold în muncii. Pentru a face ca toți tovarășii mei să împărtășească binefacerile culturii înaintate, îmi iau angajamentul să contribui din plin la îndeplinirea punctelor prevăzute în planul de muncă al comisiei pe perioada concursului. Vom organiza cel puțin o conferință cu caracter educativ pe săptămână, vom complecta biblioteca și vom populariza cărțile cuprinse în ea, vom pavoaza colțul roșu, vom îmbunătăți agitația vizuală in colțul roșu și pe șantier. Antrenând pe toți muncitorii, tehnicienii și funcționarii în activitatea culturală, pentru lărgirea căreia Partidul și C.G.M. depun toată grija, tovarășii din comisie și cu mine vom putea contribui la lupta pentru făurirea unei vieți mai bune, pentru pace, FEHÉR IOSIF fruntaș în producție, membru al comisiei de concurs de pe șantierul Halele Obor al întreprinderii de Construcții No. 1 din București Strălucite rezultate obținute de sportivii Asociației „Constructorul“ Muncitorii constructori, antrenați în sport prin grija, și cu sprijinul Paridului, obțin rezultate dn cete nai bune în diferitele probe din țări. Aceasta dovedește că colectivele sportive își îndeplinesc rolul de mobilzare a maselor in sport. Astfel, la concursul de înnot organizat la ștrandul Obor din Capitală Colectivul sportiv „Constructorii" a câștigat 8 probe*,, revenindu-i locul I, cu 277 puncte. Deasemeni la jocul cu mingea pe apă (polo pe apa), echipa „Constructoriii" a obținut un frumos rezidal, învingând echipa C.S.U. cu 104. Rezultate frumoase au mai fost obținute de atleții constructori la campionatele R.P.R. care s'au desfășurat la Cluj. La disc junioara Georgescu Geta s-a clasat la locul II, cu aruncare de 31,19 m. La 3.000 m. obstacole, Georgeștu Niculae s’a clasat la locul 6, cu timpul de 10 min., 21,2 sec. La suliță junioare, Georgescu Geta a obținut locul 4, cu o aruncare,de 20,08 m. La săritul, lungime senioare,Vinilin, M. a câștigat locul 4, cu 4,79 m. La 2.000 m. juniori, Georgescu s’a clasat în locul 0, cu timpul de 0 min. 0,3 sec. La ciclism, în cadrul campionatului de fond al R.P.R., la proba semicurse, Lazar Ignat (Constructorul) a avut o frumoasă comportare, clasfndu-se la locul 2. Aceste rezultate se datoresc no unor condițiuni creiate sportului și grijii deosebite pe care o acordă conducătorii Asociației Sportive „Constructorul” tinerelor elemente din rândul muncitorilor constructori. „Ce a adus Republica Populară Română poporului nostru muncitor“ Editura P. M. R. In câteva zeci de pagini broșura reușește să treacă în revistă viața de muncă silnică, de robie și mizerie dusă de muncitorii din țara noastră sub trecutul regim burghezo-moșieresc și viața nouă, de luptă și muncă pentru un trai mai bun, pentru pace și libertate dusă în R.P.R. Regimul nou instaurat la noi, regim în care cârma țării se află în mâinile sigure ale oamenilor muncii de la orașe și sate, a făcut cu putință ca numai în câțiva ani de zile de muncă încordată dusă sub conducerea chibzuită a Partidului și Guvernului și sprijinită din plin de Marea Țară a Socialismului, țara noastră să cunoască realizări mărețe pe care nici în zeci de ani clasele exploatatoare nu ar fi reușit să le înfăptuiască. Broșura arată atât prin numeroase exemple prin ilustrații sugestive concrete, cât și cum aceste realizări s'au răsfrânt asupra condițiilor de trai ale celor ce muncesc, condiții care se îmbunătățesc pe zi ce trece. Ilustrând cu realitățile din țara noastră cuvintele marelui Stalin: „construim fără burghezie și împotriva burgheziei”, ultimul capitol al broșurei înfățișează perspectivele mărețe ce stau în fața oamenilor muncii în lupta pentru socialism și pentru pace, 55 ani de la moartea lui Engels După moartea lui Marx, Engels, rămas singur, continuă să fie sfătuitorul și conducătorul socialiștilor europeni. Lui i se adresau pentru sfaturi și directive, în egală măsură, și socialiștii germani, a căror forță, cu toate persecuțiile din partea guvernelor, creștea repede și necontenit, și reprezentanții țărilor înapoiate, de pildă Spaniolii, Romănii, Rușii, care trebuiau să-și chibzuiască și să-și măsoare primii lor pași. Toți aceștia au sorbit din bogata comoară de cunoștințe și de experiență a bătrânului Engel». (Din broșura „Friedrich Engels” de V. I. Lenin). Cu prilejul cameiiopări;55 ani de la moartea lui Emangels vă recomandăm din Catalogul Editurii P. M. R. E. Marx și Fr. Engels Fa Engels — Manifestul Partidului Comunist Ed. II. — Opere alese în două volume. Vol. I. Ludwig Feuerbach și sfârșitul filosofiei elasice germane ed. III. — Desvoltarea socialismului de la utopie la știință. — Rolul muncii în procesul transformării maimuței în om ed. II. — Decăderea feudalismului și ridicarea burgheziei. — Domnul Eugen Duhring revoluționează știința (Anti- Duhring). — Origina familiei, a proprietății private și a statului ed. III. — Războiul țărănesc german ed. II. — Despre relațiile sociale în Rusia ed. I. — Despre materialismul istoric. V. I. Lenin — Friedrich Engels Din colecția „Pentru cursurile serale de partid“ — K. Marx și F. Engels — dascălii proletariatului internațional ed. II. Constructorii în concurs Planul de muncă pe perioada până la 17 August al comisiei de concurs de la întreprinderea 3 Izolații cuprinde consfătuiri în legătură cu Planul de Stat, o conferință despre însemnătatea lui 23 August, sporirea la 40 a numărului cititorilor bibliotecii, mărirea frecvenței la club cu 10 la sută, pregătirea a două cântece noui de către cor și a 2 dansuri Tioui de către echipa de joc, alcătuirea echipei de teatru, dotarea clubului cu un pian, un pick-up și un difuzor, organizarea unor campionate de șah și de tenis de masă în cinstea lui 23 August. * Alcătuind procesul-verbal al situației actuale, comisia de concurs a întreprinderii de Cărămizi și Țigle din Cluj a constatat serioase lipsuri în munca culturală: nu există încă un colț roșu; biblioteca, lipsită de cărți noui și nepopularizată, are doar 17 cititori’; nu există cercuri de lectură și nici echipe de joc; corul are doar 18 membri. Planul prevede îndreptarea acestei situații. Mobilizarea bine făcută a dus, la fabrica „Trainica” din Colentina, la o frecvență a muncitorilor de 30 la colțul roșu (zilnic), 80 la bibliotecă, 35 la școlile de calificare. Cifrele pot fi totuși mărite încă, și responsabilii culturali vor trebui să intensifice munca de agitație în acest scop. 1 Comisia de concurs a șantierului Câmpia Turzii a inclus în plan alcătuirea unui panou al evidețiaților în producție, aprinzând numele lor, rezultatele obținute și metodele întrebuințate. Deasemeni, planul Slndiatului Constructori Galați prevede afișarea unui grafic de producție și popularizarea fruntașilor în muncă, în cadrul unităților culturale. Aceste exemple arată cum poate fi încinată activitatea culturală cu sarcinile producției. cinstea Congresului pentru pace (Urmare din pag. la) dulgheri, mai mulți zidari, în frunte cu tov. Nicolae D. Nicolae, au hotărît să formeze o brigadă de zidari cu acelaș obiectiv. — „Am citit în ziarul „Constructorul“ despre brigăzile de economii în U.R.S.S., și vreau să urmez pilda lor”, — spune tov. Nicolae. Trebue remarcat însă că zidarii nu lucrează în formație minimală, toți fiind calificați în categorii înalte, ceeace împiedică scăderea prețului de cost. Folosind fiecare bucată de cărămidă, brigada a economisit în numai 21 zile 1155 cărămizi și 1,37 m.c. mortar, cantitate suficientă pentru o zi de lucru. Entuziasmați de primele rezultate ale brigăzilor tovarășilor Liebhardt și Nicolae, tot mai mulți muncitori se hotărăsc să formeze brigăzi de economii. Astfel, la 1 August a luat ființă brigada de zidari a tovarășului Gogoș și brigada de betoniști în frunte cu tovarășul Boiangiu. In cinstea zilei de 23 August membrii acestor brigăzi noui, și-au luat angajamentul ca până la acea dată să economisească materiale cu care să poată lucra o zi întreagă. Pornind cu avânt pe acest drum, conduși de Partid și sprijiniți de Sindicat, muncitorii de la Radiodifuziune vor reuși, — așa cum a spus tov. Andrei Simion, dulgher — „să transforme întreg șantierul într’o mare brigadă de economii, post înaintat în lupta dusă pentru întărirea Patriei noastre, pentru apărarea păcii“.. . O. DUJENCOV și G. STANESC« Antrenați in întrecere socialistă, muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii întreprinderilor noastre de materiale de construcții, își îndeplinesc cu succes sarcinile de producție ce le revin din Planul de Stat pe 1950. In industria cimentului următoarele fabrici au îndeplinit și depășit planul de producție pe luna iulie : Fabrica de ciment Azúrra a depășit planul lunar cu 7,77 °/v; Fabrica de ciment „Titan“ București a depășit planul lunar cu 4,35 °/». Fabrica de ciment „Fieni” a depășit planul lunar cu 3,40'/s>. In sectorul cărămizilor, următoarele fabrici lucrează în cortul lunii August : Fabrica de cărămizi Cărpiniș dela data de 20 Iulie ; Fabrica de cărămizi Ind. Lutului, Câmpia Turzii, dela data de 20 Iulie; Fabrica de cărămizi „7 Noembrie“ Sighișoara dela data de 23 Iulie ; Fabrica de cărămizi „Hercules“ Târnăveni de la data de 23 Iulie ; Fabrica de cărămizi „Mofleni“ de la data de 23 Iulie. Cu avânt sporit, muncitorii din aceste ramuri de producție și-au luat noui angajamente în cinstea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace, continuând să obțină realizări tot mai frumoase. = GmMu Comitetelor de luptă din R. P. R. Numeroase întreprinderi de materiale de construcție au depășit planul lunar de producție „La conferință vom duce hotărîrea voastră de a lupta pentru pace" (urmare din pag. l-a) iar tovarășul inginer Voinescu a spus „Să întărim semnătura noastră pe Apel, prin noui succese în muncă. Să arătăm prin munca noastră că stăm alături de eroicul popor coreean și de toți oamenii cinstiți cari luptă pentru pace!” A urmat apoi alegerea delegaților pentru conferința pa raion. Au fost aleși 7 tovarăși dintre fruntașii în producție, cari prin atitudinea lor și-au dovedit zi de zi hotărîrea da a lupta pentru pace. Iată delegații* — Tov. Deutsch, vechi luptător pentru cauza clasei muncitoare. — Tov. Top Valeriu și Caliș Adrian din brigada atemistă de pe șantierul Pasteur, care au obținut depășiri de normă de 160 la sută. — Tovarășa Intla Iuliana de la Depozitul Titan. — Tovarășa Pissarov Ana, prima femee instalator de apă. — Tovarășul Andreescu Cornel, tânăr instalator sanitar, care depășește în mod regulat normele și Tovarășul inginer Voinescu Constantin de la șantierul I.S.E.P.. Luând cuvântul, în numele delegaților, Iov, Voinescu a asigurat adunarea că delegații își vor îndeplini cu cinste mandatele încredințate. „Vom duce la conferință hotărîrea noastră de a lupta pentru pace. Ne vom întoarce de la conferință cu noul experiența cari să ne ajute în lupta noastră“, — a spus vorbitorul. Adunarea s-a încheiat prin vizionarea unor filme documentare despre munca și viata fericită a oamenilor sovietici, cei mai dârzi luptători pentru pace din toată lumea. „Vom susține cu cinste mandatul ce ni l-ați încredințat" 'Alegerea delegaților întreprinderii de Construcții No. 2, pentru conferința raională a decurs într’o atmosferă de sărbătoare și cu o asistență deosebit de numeroasă. Din darea de seamă — prezentată de tov. Florea Constantinescu, secretar al Comitetului de luptă pentru pace — s’a văzut că comitetul a dus o serie de acțiuni, cu rezultate pozitive. Astfel în luna Martie s’au ținut 6 conferințe prin care se arăta importanța participării femeilor în lupta pentru pace. In trimestrul II au fost organizate pe șantierele mai mari un număr de 13 conferințe în legătură lupta popoarelor pentru pace, urmate cu de program artistic sau film. S’au ținut 38 meetinguri pentru interzicerea folosirii armei atomice, în cadrul cărora 98 la sută din salariați au semnat Apelul de la Stockholm. Brigăzile de economii, de pe șantierele Radio, Vestitorul și Ferentari și-au luat angajamentul ca în cinstea zilei de 23 August să lucreze o zi întreagă cu materiale economisite. O lipsă a Comitetului este că nu a avut un plan de muncă, ci a acționat mai mult la întâmplare. Pentru a-și putea intensifica și lărgi activitatea Comitetul de luptă pentru pace de la întreprinderea No. 2 trebue să treacă neîntârziat la întocmirea unui plan de muncă și la defalcarea lui pe membrii Comitetului. Luând cuvântul tovarășa Nicola Emilia a spus între altele: „Noi vrem să ne creștem copiii în pace, înainte nu cunoșteam frumusețile țării noastre, iar acum suntem trimiși la băi unde totul ne stă la Pentru a putea păstra tot ce am dispoziție, câștigat și ca copiii noștri să nu mai sufere așa cum am suferit noi trebue să ne înzecim eforturile în muncă, în lupta pentru pace". Tov. Filip, zidar, a transmis adunării gajamentul celor 8 brigăzi de economii aude pe șantierul Pasteur, cari în cinstea zilei de 23 August vor lucra o zi din materiale economisite. Cu mare însuflețire au fost aleși delegații din rândurile fruntașilor în producție. Intre cei aleși, în număr de 12, se află spărgători de norme ca Dumitrașcu Eleonora, Baciu Ion și Rosenzweig ,„ funcționari devotați cauzei clasei muncitoare ca tov. Căldăruș Ralira, Constantinescu Florea, Legal Rebeca precum și tovarăși având diferite munci de răspundere cu tov. Deak Ștefan, Nicola Emilia, PlesnilitUena, Moruga Ioan și Petre Dumitru. In aplauzele tuturora s’a dat citire mandatului dat de muncitorii, tehnicienii și funcționarii din întreprinderea No. 2 delegaților, pentru a-1 susține în fața conferinței pe raionul 6—București. Prin mandat tovarășii de la întreprinderea No. 2 protestează energic împotriva acțiunilor mârșave ale imperialiștilor americani și englezi cari vor să deslănțuie un nou război. Ei cer interzicerea armei atomice, considerând drept criminal de război pe acela care ar îndrăzni s-o folosească. In continuare se cere imediata retragere a trupelor americane din Coreea și interzicerea înarmării mercenarilor puși în slujba intereselor ațâțătorilor la război. De asemenea se cere achitarea celor 8 tineri negri, condamnați la moarte în America, pentru că au luptat pentru pace. „Noi constructorii din întreprinderea No. 2 ne solidarizăm cu lupta popoarelor doritoare de pace și progres de pretutindeni căutând ca prin munca noastră, îndeplinind și depășind Planul de Stat, să contribuim cu cinste la consolidarea păcii în lumea întreagă" — se încheie mandatul. In numele delegaților, tov. Moruga Ioan a mulțumit adunării pentru încrederea ce le,a fost acordată, luându-și angajamentul ca în fața conferinței să susțină cu cinste mandatul dat de muncitorii, întreprinderii No. 2 Construcții. Prin eforturile depuse în producție, muncitorii Fabricii de ciment Turda au întărit semnăturile lor pe Apelul pentru pace peste 300 de salariați ai fabricii de ciment Ilin Turda au participat la adunarea generală convocată de Comitetul de luptă pentru pace. „Jos cu cei ce vor război, pentru pace luptăm noi” scandează cu hotărîre muncitorii. Eforturile lor în lupta pentru pace împotriva Imperialiștilor războinici, salariații fabricei Turcia le-au dovedit de nenumărate ori. „Elanul cu care muncitorii fabricii noastre au răspuns la Apelul pentru interzicerea armei atomice — a spus tov. Ion Moldovan, președintele Comitetului de luptă pentru pace, în darea de seamă pe care a făcut-o — dovedește incă odată că clasa muncitoare este hotărîtă să sdrobească fără cruțare orice încercare de a arunca lumea într-un nou război aducător de moarte, jaf și mizerie. Cele 693 semnături așternute pe Apel sunt tot atâtea lovituri date imperialiștilor ațâțători la un nou război. Iar muncitorii fabricii Turda nu s'au mulțumit numai cu semnătura pusă pe Apel. In munca lor de zi cu zi, prin eforturili demise în producție pentru a da din ce in ce mai mult ciment Patriei lor dragi ei au întărit semnăturile lor. Aceste semnături au devenit o chezășie că oamenii muncii de aci, alături de tovarășii lor din lumea întreagă, formează un puternic front al păcii, de care se vor lovi și se vor nărui încercările criminale ale războinicilor anglo-americani“. Tovarășii care au luat cuvântul au arătat voința lor de a impune pacea, voința lor de neînfrânt de a-și da toată puterea lor de muncă pentru apărarea vieții și fericirii lor Și a copiilor lor. Muncitori și tehnicieni fruntași în producție, ca Maria Petruț, decorată cu Medalia Muncii, Vasile Andreica, Gheorghe Sava și alții, muncitori evidențiați cu ocazia strângerii semnăturilor pe Apelul de la Stockholm, ca Iosif Covaci și Ivan Moldovan, au fost propuși ca delegați la conferința județeană a Comitetelor de luptă pentru pace. Cu mare entuziasm au primit salariații prezenți aceste propuneri, dând mandat delegaților să exprime protestul lor energic împotriva agresorilor americani care au atacat poporul coreean, Încercând să-i răpească libertatea. Delegații colectivului de muncă al fabricii Turda vor cere răspicat în conferință să înceteze provocările războinice ale anglo americanilor, arătând că ei vor lupta cu hotărîre în producție pentru pace, pentru libertate. M. RADU In întâmpinarea Planului Cincinal fruntaÁilo/,CONMAICTii Mașina universală de tâmplărie a tovarășului Ion Jilavu Tot mai mare este avântul muncitorilor și tot mai frumoase sunt realizările lor. Conștienți că de rezultatele muncii lor depinde în bună măsură asigurarea condițiilor pentru pregătirea executării Planului Cincinal, muncitorii constructori își sporesc necontenit eforturile. Astfel, pe șantierul Bod al întreprinderii No. 5 Brașov, tovarășul Ion Jilavu, dulgher, a reușit să construiască o mașină universală de tâmplărie care nu numai că reduce timpii de lucru, ci realizează și importante economii. Mașina realizată de tovarășul Jilava constitue o importantă inovație prin aceea că la un dispozitiv obișnuit de ferăstrău circular a adaptat o serie de dispozitive speciale de prindere a unor cuțite și burghie care permit să se facă cu această mașină următoarele operațiuni: — Keluit — Abrichtuit — Sticuit — Frezat — Găurit — Strunjire și — Polizatul și ascuțitul cuțitelor. Toate aceste operațiuni se fac ca la orice mașină de tâmplărie, însă nu toate odată, ci succesiv prin înlocuirea sculelor necesare. Aceste înlocuiri se fac doar în câteva minute, așa că mașina poate fi folosită tot timpul și la orice fel de lucrări. Mașina poate fi pusă în mișcare cu un mic motor electric sau cu explozie de cel mult 8 cai putere și poate fi manipulată de un singur muncitor calificat. Fiind foarte ușoară, (nu are decât cel mult 15 kg., mașina poate fi cu ușurință deplasată de pe un șantier pe altul. Lucrările executate cu această mașină pe șantierul Bod au fost de calitate foarte bună, lucrându-se 30 m.c. lemnărie cu un consum de 50 kw., ceea ce înseamnă că valoarea curentului consumat a fost de 2.004 lei. Mai sunt totuși de făcut câteva mici modificări pentru că mașina să funcționeze în cele mai bune condițiuni. Astfel, la capătul de fixare a cuțitelor flanșele să fie din fier nu din fontă, iar pentru cuțitele de abricit să se facă un capăt masiv pentru prinderea SECT un EAAA cuțitelor pe toată lungimea lor, întreaga mașină poate fi construită din piese recuperate la fier vechi și din deșeuri, costând 17.000 lei. Pentru nevoile șantierelor, în special pe cele ce se execută reparațiuni, mașina tovarășului Ion Jilavu este foarte utilă, putându-se executa chiar pe șantier cele mai variate lucrări de tâmplărie.