Constructorul, august 1950 (Anul 2, nr. 30-33)

1950-08-07 / nr. 30

2 Lumina culturii crește pe șantierul „Casa Scânteii“ „...Drapelul Roșu, purpuriu. Simbolul acesta mișcător, viu Purtător de victorii iubite..." Ca un picior ce-și plimbă ochii de la pri­veliștea ce o desenează la pânză și iar înapoi, așa se uită tânărul Vișinescu când la scena luminată de soarele în a­­murg, când la hârtia pe care așterne încâl­cite, slove peste slove. Clipele deosebite pe care le trăiește acum îl îndeamnă să scrie un poem: „Celor evidențiați”. Căci azi, pe șantierul „Casa Scânteii” se înmânează drapelul Producției echipelor fruntașe în ultima lună. Iată-se, se perindă pe scenă în uralele tovarășilor ce le privesc de pe bănci, cu pumnul strâns ridicat, cu­ privirea dârză, adresând cuvinte calde to­varășului Stalin, Partidului, Republicii, trec cu ortacii iar Dima N. Năstase N., Reș­­m­ureș Gh., Bucurică D., ,Rozu Pericle. Trec inovatorii șantierului: Stan Marin, Pocinog Leon, Halmeșev M. Iată brigada I-a U.T.M. a lui Petrache Miltiade. Rând pe rând, ele își primesc drapelul atât de mult dorit, atât de mult meritat. Victoriile lor sunt mari , norme lăsate în urmă în goană vijelioasă, zeci și sute de metri cubi peste plan, zeci și sute de mii de lei economii, „Astfel înțeleg să lupte viguros, tenace, muncitorii constructori, lovind în mișei. Astfel ei apără iubita pace Și’ntâmpină pe August 23... Haideți, tovarăși, toți să-i urmăm. Toți mai devreme să ridicăm Casa Scânteii’"... Adunarea freamătă cu entuziasm. Lozin­cile scandate peste întinsul șantierului 1,1 sunt răspândite de megafoanele stafiei de Radioamplificare. Tovarășa Ana Tomescu, responsabila cul­turală, stă de vorbă cu tovarășul Au­rel, organizatorul colțului roșu Băcanu deabia înființat. Ii frământă o problemă : cum să atragă tot mai mult în activitatea cultu­ral pe fruntașii în producție ? Petrache Miltiade, șeful brigăzii U.T.M, le povesti­se ce forțe de muncă îi dăduse romanul „Tânăra Gardă”, citit cu o lună în urmă. Hotărît, cultura îi îndeamnă pe muncitorii de frunte la alte și alte succese. Au toate la îndemână pentru asta. Bogata bibliotecă centrală, cele patru biblioteci volante, clu­bul, colțul roșu ce și-a deschis porțile, ma­nifestările culturale de tot felul. Comisia culturală se strădue necontenit să-și îmbu­­bătâțească munca. Și a pornit­ o serios treabă, în urma Hotărîrii Comitetului Exe­la­cutiv al C.G.M. privitoare la concurs. Pla­nul de activitate până la 1 Februarie 1951, ce și l-a alcătuit, cuprinde 25 conferințe ideologice, științifice și profesionale (cele mai multe dintre subiecte fiind propuse de muncitori, în legătură cu nelămuririle lor), popularizarea Congresului Partizanilor Pă­cii, conferințe în legătură cu agresiunea im­perialistă din Coreea, proecția a două firme pe lună, lărgirea propagandei vizuale, 12 ședințe de schimb de­ experiență urmate de festivaluri artistice, pavoazarea cu prilejul sărbătorilor clasei muncitoare, expoziție luptei pentru pace, popularizarea fruntași­a lor în producție, sporirea cu 50 la sută a numărului celor ce frecventează bibliote­ca, înființarea a 8 biblioteci volante completarea celei centrale, sporirea cercu­și­rilor de lectură și literare și a ciclurilor de conferințe literare până la numărul de 30, citirea la microfon la fiecare 2 săptă­mâni a unui fragment , din cărțile sovietice, recenzii la gazeta de perete, prezentare de filme (popularizate prin panouri cu foto­grafii, anunțuri, recenzii, discuții) consfă­tuiri cu inovatorii și raționalizatorii, des­­voltarea activității sportive în cadrul clu­bului și colțului roșu (șah­, tenis de masă), audiții muzicale și așa mai departe. Tovarășii se opresc , din discuție. Pe scenă a început­ festivalul artistic. Progra­mul e executat de echipele Sindicatului „Dinamo” Cotrobeni. Sburând în lumina reflectoarelor, echipa de joc dansează „Ha­­țegana”. Corul și orchestra intonează apoi „Cântec pentru­ Stalini“. Iar când încep „Ve­niți cu toți la luptă pentru pace”, o voce mai întâi, apoi cinci, apoi zeci și sute de muncitori din asistență încep să cânte și ei cu entuziasm. Programul e­ bogat și bine executat.. Câțiva­ tovarăși sunt cu deosebire atenți: Marian, Feibel, Hașcu, Potopea. Căci răspund de activitatea artistică a șantieru­ei lui. La 23 August, festivalul va fi dat de echipele de dansuri, de corul și orchestra muncitorilor șantierului. Până la 25 Sep­tembrie, echipa de teatru va fi formată și va pregăti primele două scenete. La 7 No­­embrie își va arăta măestria și echipa de dansuri ale naționalităților conlocuitoare.. Cultura înflorește pe șantier. Muncitorii o îndrăgesc din ce în ce mai mult. Talente tinere se desva­tă. Cândva, curând, cultura va țâșni de aici în huruit de rotative și cu scânteile ei, va risipi bezna, din ultimele colțuri în care s’a ascuns. Pe scenă, un muncitor de pe șantier ci­tește răspicat un poem. E tânărul Gh. Robu și versurile sale poartă ca titlu : „Se înalță o stea”. Cuvintele lui pătrund, calde, inimile sutelor de muncitori și fac să strălu­cească ochii fruntașilor ce țin cu sfințenie în­ mâini Drapelul Roșu: , „Munca e în toi, se sgudue pământul. Îndemn spre victorii ne e Partidul, îngroziți­, cu mânie Spumegă mișeii ! Căci noi, pentru lumină, zidim ! „Casa Scânteii !"■ DORIN CONSTANTINESCU Alcătuirea planului de munca pe perioada următoare Unele comisii de concurs au alcătuit planul lor de muncă pe perioada urmă­toare. Majoritatea lor au în vedere posi­bilitățile locale și specificul întreprin­derii. Astfel de planuri au fost întocmite la Fabrica de țigle și cărămizi din Mure­șeni, la atelierele de prefabricate ale în­treprinderii 5 Construcții și la fabrica „Temelia“ din Brașov, la Sindicatul Con­structori Brăila, la fabrica „Cărămida Ponorului“ din Pleașa-Pr­ahova, la șantie­rul pod Șendreni al întreprinderii 5 Sov­­romconstrucție Galații etc. La depoul central de materiale din Târgu Mureș s-a pășit la înființarea unităților cultu­rale, inexistente până acum. ■' ' . ' SE®S3SSEííffi!n0í' 1 ■ * „Imi iau angajamentul să contribui din plin la îndeplinirea punctelor prevăzute în plănul de muncă" Muncitorii de pe șantierul Halele Obor au primit cu bucurie Hotărî­rea­ Comitetului Executiv al C.G.M. privitoare la organizarea concursului pe tara al cluburilor, colturilor roșii, bibliotecilor și cinematografelor sindi­catelor. Pășind la alcătuirea comisiei de par­ticipare la concurs, ei m’au­ ales să fac parte din aceasta, ca fruntaș în producție. Activitatea culturală pe șantierul nostru cuprinde un colț roșu și o bibliotecă. Ele mi-au fost de neprețuit folos în realizările mele, căci cărțile mi-au arătat experiența și victoriile oamenilor sovietici, metodele lor de muncă, avântul muncitorilor din țara noastră și construirea socialismului. Frecventând col­țul roșu, am avut prilejul să-mi ridic nivelul politic și­ profesional. Conferințele cu caracter științific și cult­ral mi-au arătat cele mai bune mijloace pen­tru îndeplinirea sarcinilor în cadrul planului șantierului. Am căpătat astfel un nou imbold în muncii. Pentru a face ca toți tovarășii mei să îm­părtășească binefacerile culturii înaintate, îmi iau angajamentul să contribui din plin la în­deplinirea punctelor prevăzute în planul de muncă al comisiei pe perioada concursului. Vom organiza cel puțin o conferință cu ca­racter educativ pe săptămână, vom complecta biblioteca și vom populariza cărțile cuprinse în ea, vom pavoaza colțul roșu, vom îmbu­nătăți agitația vizuală in colțul roșu și pe șantier. Antrenând pe toți muncitorii, tehnicienii și funcționarii în activitatea culturală, pentru lărgirea căreia Partidul și­ C.G.M. depun toa­tă grija, tovarășii din comisie și cu mine vom putea contribui la lupta pentru făurirea unei vieți­ mai bune, pentru pace, FEHÉR IOSIF fruntaș în producție, membru al comi­siei de concurs de pe șantierul Halele Obor al întreprinderii de Construcții No. 1 din București Strălucite rezultate obținute de sportivii Asociației „Constructorul“ Muncitorii constructori, antrenați în sport prin grija, și cu sprijinul Pari­dul­ui, obțin rezultate d­n­ cete nai bune în diferitele pro­be din țăr­i. Aceasta dovedește că colectivele sportive își îndeplinesc rolul de mobil­zare a maselor in sport. Astfel, la concursul de înnot organizat la ștrandul Obor din Capitală Colectivul spor­­tiv „Constructorii" a câștigat 8 probe*,, reve­­nind­u-i locul I, cu 277 puncte. Deasemeni la jocul cu mingea pe apă (polo pe apa), echi­pa „Constructoriii" a ob­ținut un frumos rezid­­al, învingând echipa C.S.U. cu 10­4. Rezultate frumoase au mai fost obținute de atleții constructori la campionatele R.P.R. care s'au desfășurat la Cluj. La disc junioara Georgescu Geta s-a clasat la locul II, cu aruncare de 31,19 m. La 3.000 m. obstacole, Georgeștu­ Niculae s’a clasat la locul 6, cu timpul de 10 min., 21,2 sec. La suliță junioare, Georgescu Geta a obținut locul 4, cu o aruncare,de 20,08 m. La sări­­tul, lungime senioare,­­Vinilin, M. a câștigat locul 4, cu 4,79 m. La 2.000 m. juniori, Georgescu s’a clasat în locul 0, cu timpul de 0 min. 0,3 sec. La ciclism, în cadrul campionatului de fond al R.P.R., la proba semicurse, Lazar Ignat (Constructorul) a avut o frumoasă comportare, clasf­ndu-se la locul 2. Aceste rezultate se d­atoresc no­ u­n­or condi­­­țiuni creiate sportului și grijii deosebite pe care o acordă conducătorii Asociației Sportive „Constructorul” tinerelor elemente din rândul muncitorilor constructori. „Ce a adus Republica Populară Română poporului nostru muncitor“ Editura P. M. R. In câteva zeci de pagini broșura reu­șește să treacă în revistă viața de mun­că silnică, de robie și mizerie dusă de muncitorii din țara noastră sub trecutul regim burghezo-moșieresc și viața nouă, de luptă și muncă pentru un trai mai bun, pentru pace și libertate dusă în R.P.R. Regimul nou instaurat la noi, regim în care cârma țării se află în mâinile sigure ale oamenilor muncii de la ora­șe și sate, a făcut cu putință ca nu­mai în câțiva ani de zile de muncă în­cordată dusă sub conducerea chibzuită a Partidului și Guvernului și sprijinită din plin de Marea Țară a Socialismu­lui, țara noastră să cunoască realizări mărețe pe care nici în zeci de ani cla­sele exploatatoare nu ar fi reușit să le înfăptuiască. Broșura arată atât prin numeroase exemple prin ilustrații sugestive concrete, cât și cum aceste realizări s'au răsfrânt asupra condiții­lor de trai ale celor ce muncesc, condi­ții care se îmbunătățesc pe zi ce trece. Ilustrând cu realitățile din țara noa­stră cuvintele marelui Stalin: „con­struim fără burghezie și împotriva bur­gheziei”, ultimul capitol al broșurei înfățișează perspectivele mărețe ce stau în fața oamenilor muncii în lupta pen­tru socialism și pentru pace, 55 ani de la moartea lui Engels După moartea lui Marx, Engels, rămas singur, continuă să fie sfătuitorul și con­ducătorul socialiștilor europeni. Lui i se adresau pentru sfaturi și directive, în ega­lă măsură, și socialiștii germani, a căror forță, cu toate persecuțiile din partea gu­vernelor, creștea repede și necontenit, și reprezentanții țărilor înapoiate, de pildă Spaniolii, Rom­ănii, Rușii, care trebuiau să-și chibzuiască și să-și măsoare primii lor pași. Toți aceștia au sorbit din bogata comoară de cunoștințe și de experiență a bătrânului Engel». (Din broșura „Friedrich Engels” de V. I. Lenin). Cu prilejul cameii­opări;­­55 ani de la moartea lui Em­­­a­ngels vă recomandăm din Catalogul Editurii P. M. R. E. Marx și Fr. Engels Fa Engels — Manifestul Partidului Comu­nist Ed. II. — Opere alese în două volu­me. Vol. I. Ludwig Feuerbach și sfârși­tul filosofiei elasice germa­ne ed. III. — Desvoltarea socialismului de la utopie la știință. — Rolul muncii în procesul transformării maimuței în om ed. II. — Decăderea feudalismului și ridicarea burgheziei. — Domnul Eugen Duhring re­voluționează știința (Anti- Duhring). — Origina familiei, a proprie­tății private și a statului ed. III. — Războiul țărănesc german ed. II. — Despre relațiile sociale în Rusia ed. I. — Despre materialismul is­toric. V. I. Lenin — Friedrich Engels Din colecția „Pentru cursurile serale de partid“ — K. Marx și F. Engels — das­călii proletariatului interna­țional ed. II. Constructorii în concurs Planul de muncă pe perioada până la 17 August al comisiei de concurs de la între­prinderea 3 Izolații cuprinde consfătuiri în legătură cu Planul de Stat, o conferință des­pre însemnătatea lui 23 August, sporirea la 40 a numărului cititorilor bibliotecii, mărirea frecvenței la club cu 10 la sută, pregătirea a două cântece noui de către cor și a 2 dan­suri Tioui de către echipa de joc, alcătuirea echipei de teatru, dotarea clubului cu un pian, un pick-up și un difuzor, organizarea unor campionate de șah și de tenis de masă în cinstea lui 23 August. * Alcătuind procesul-verbal al situației ac­tuale, comisia de concurs a întreprinderii de Cărămizi și Țigle din Cluj a constatat se­rioase lipsuri în munca culturală: nu există încă un colț roșu; biblioteca, lipsită de cărți noui și nepopularizată, are doar 17 cititori’; nu există­­ cercuri de lectură și nici echipe de joc; corul are doar 18 membri. Planul pre­vede îndreptarea acestei situații.­­ Mobilizarea bine făcută a dus, la fabrica „Trainica” din Colentina, la o frecvență a muncitorilor de 30 la colțul roșu (zilnic), 80 la bibliotecă, 35 la școlile de calificare. Cifrele pot fi totuși mărite încă, și respon­sabilii culturali vor trebui să intensifice munca de agitație în acest scop. 1­ Comisia de concurs a șantierului Câmpia Turz­ii a inclus în plan alcătuirea­­ unui panou al evidețiaților în producție, aprinzând numele lor, rezultatele obți­nute și metodele întrebuințate. Dease­­meni, planul Slndiatului Constructori Ga­lați prevede afișarea unui grafic de pro­ducție și popularizarea fruntașilor în muncă, în cadrul unităților culturale. A­­ceste exemple arată cum poate fi înci­­nată activitatea culturală cu sarcinile pro­ducției. cinstea Congresului pentru pace (Urmare din pa­g. l­a) dulgheri, mai mulți zidari, în frunte cu tov. Nicolae D. Nicolae, au hotărît să formeze o brigadă de zidari cu acelaș obiectiv. — „Am citit în ziarul „Constructorul“ despre brigăzile de economii în U.R.S.S., și vreau să urmez pilda lor”, — spune tov. Nicolae. Trebue remarcat însă că zidarii nu lucrea­ză în formație minimală, toți fiind calificați în categorii înalte, ceeace împiedică scăde­rea prețului de cost. Folosind fiecare bucată de cărămidă, bri­gada a economisit în numai 21 zile 1155 că­rămizi și 1,37 m.c. mortar, cantitate suficien­tă pentru o zi de lucru. Entuziasmați de primele rezultate ale bri­găzilor tovarășilor Liebhardt și Nicolae, tot mai mulți muncitori se hotărăsc să formeze brigăzi de economii. Astfel, la 1 August a luat ființă brigada de zidari a tovarășului Gogoș și brigada de betoniști în frunte cu tovarășul Boiangiu. In cinstea zilei de 23 August membrii a­­cestor brigăzi noui, și-au luat angajamentul ca până la acea dată să economisească ma­teriale cu care să poată lucra o zi întreagă. Pornind cu avânt pe acest drum, conduși de Partid și sprijiniți d­e Sindicat, muncitorii de la Radiodifuziune vor reuși, — așa cum a spus tov. Andrei Simion, dulgher — „să transforme întreg șantierul într’o mare bri­gadă de economii, post înaintat în lupta dusă pentru întărirea Patriei noastre, pentru apărarea păcii“.. . O. DUJENCOV și G. STANESC« Antrenați in întrecere socialistă, munci­torii, tehnicienii, inginerii și funcționarii întreprinderilor noastre de materiale de construcții, își îndeplinesc cu succes sar­cinile de producție ce le revin din Planul de Stat pe 1950. In industria cimentului următoarele fa­brici au îndeplinit și depășit planul de producție pe luna iulie : Fabrica de ciment Azúrra a depășit planul lunar cu 7,77 °/v; Fabrica de ciment „Titan“ București a depășit planul lunar cu 4,35 °/». Fabrica de ciment „Fieni” a depășit planul lunar cu 3,40­'/s>. In­­ sectorul cărămizilor, următoarele fabrici lucrează în cortul lunii August : Fabrica de cărămizi Cărpiniș dela data de 20 Iulie ; Fabrica de cărămizi Ind. Lu­tului, Câmpia Turzii, dela data de 20 Iulie; Fabrica de cărămizi „7 Noembrie“ Sighișoara dela data de 23 Iulie ; Fabrica de cărămizi „Hercules“ Târnăveni de la data de 23 Iulie ; Fabrica de cărămizi „Mofleni“ de la data de 23 Iulie. Cu avânt sporit, muncitorii din aceste ramuri de producție și-au luat noui an­gajamente în cinstea Congresului Comi­tetelor de luptă pentru pace, continuând să obțină realizări tot mai frumoase. = GmMu Comitetelor de luptă din R. P. R. Numeroase întreprinderi de materiale de construcție au depășit planul lunar de producție „La conferință vom duce hotărîrea voastră de a lupta pentru pace" (urmare din pag. l-a) iar tovarășul inginer Voinescu a spus „Să întărim semnătura noastră pe Apel, prin noui succese în muncă. Să arătăm prin mun­ca noastră că stăm alături de eroicul popor coreean și de toți oamenii cinstiți cari luptă pentru pace!” A urmat apoi alegerea delegaților pentru conferința pa raion. Au fost aleși 7 tovarăși dintre fruntașii în producție, cari prin atitu­dinea lor și-au dovedit zi de zi hotărîrea da a lupta pentru pace. Iată delegații* — Tov. Deutsch, vechi luptător pentru cauza clasei muncitoare. — Tov. Top Valeriu și Caliș Adrian din brigada atemistă de pe șantierul Pasteur, care au obținut depășiri de normă de 160 la sută. — Tovarășa Intla Iuliana de la Depozitul Titan. — Tovarășa Pissarov Ana, prima femee instalator de apă. — Tovarășul Andreescu Cornel, tânăr in­stalator sanitar, care depășește în mod re­gulat normele și­­ Tovarășul inginer Voinescu Constantin de la șantierul I.S.E.P.. Luând cuvântul, în numele delegaților, Iov, Voinescu a asigurat adunarea că delegații își vor îndeplini cu cinste mandatele încredin­țate. „Vom duce la conferință hotărîrea noas­tră de a lupta pentru pace. Ne vom în­toarce de la conferință cu noul experiența cari să ne ajute în lupta noastră“, — a spus vorbitorul. Adunarea s-a încheiat prin vizionarea unor filme documentare despre munca și viata fe­­ricită a oamenilor sovietici, cei mai dârzi luptători pentru pace din toată lumea. „Vom susține cu cinste mandatul ce ni l-ați încredințat" 'Alegerea delegaților întreprinderii de Construcții No. 2, pentru conferința raională a decurs într’o atmosferă de sărbătoare și cu o asistență deosebit de numeroasă. Din darea de seamă — prezentată de tov. Florea Constantinescu, secretar al Comitetu­lui de luptă pentru pace — s’a văzut că co­mitetul a dus o serie de acțiuni, cu rezultate pozitive. Astfel în luna Martie s’au ținut 6 conferin­țe prin care se arăta importanța participării femeilor în lupta pentru pace. In trimestrul II au fost organizate pe șantierele mai mari un număr de 13 conferințe în legătură lupta popoarelor pentru pace,­­ urmate cu de program artistic sau film. S’au ținut 38 meetinguri pentru interzice­rea folosirii armei atomice, în cadrul cărora 98 la sută din salariați au semnat Apelul de la Stockholm. Brigăzile de economii, de pe șantierele Radio, Vestitorul și Ferentari și-au luat an­­gajamentul ca în cinstea zilei de 23 August să lucreze o zi întreagă cu materiale econo­misite. O lipsă a Comitetului este că nu a avut un plan de muncă, ci a acționat mai mult la întâmplare. Pentru a-și putea intensifica și lărgi activitatea Comitetul de luptă pentru pace de la întreprinderea No. 2 trebue să treacă neîntârziat la întocmirea unui plan de muncă și la defalcarea lui pe membrii Comi­tetului. Luând cuvântul tovarășa Nicola Emilia a spus între altele: „Noi vrem să ne creștem copiii în pace, înainte nu cunoșteam frumu­sețile țării noastre, iar acum suntem trimiși la băi unde totul ne stă la Pentru a putea păstra tot ce am dispoziție, câștigat și ca copiii noștri să nu mai sufere așa cum am suferit noi trebue să ne înzecim efortu­rile în muncă, în lupta pentru pace". Tov. Filip, zidar, a transmis adunării gajamentul celor 8 brigăzi de economii au­de pe șantierul Pasteur, cari în cinstea zilei de 23 August vor lucra o zi din materiale eco­nomisite. Cu mare însuflețire au fost aleși delegații din rândurile fruntașilor în producție. In­tre cei aleși, în număr de 12, se află spărgă­tori de norme ca Dumitrașcu Eleonora, Ba­­ciu Ion și Rosenzweig ,„ funcționari devo­tați cauzei clasei muncitoare ca tov. Căldă­­ruș Ralira, Constantinescu Florea, Legal Re­­beca precum și tovarăși având diferite munci de răspundere cu tov. Deak Ștefan, Nicola Emilia, PlesnilitUena, Moruga Ioan și Petre Dumitru. In aplauzele tuturora s’a dat citire manda­tului dat de muncitorii, tehnicienii și funcțio­narii din întreprinderea No. 2 delegaților, pentru a-1 susține în fața conferinței pe ra­ionul 6—București. Prin mandat tovarășii de la întreprinderea No. 2 protestează energic împotriva acțiuni­lor mârșave ale imperialiștilor americani și englezi cari vor să deslănțuie un nou război. Ei cer interzicerea armei atomice, conside­rând drept criminal de război pe acela care ar îndrăzni s-o folosească. In continuare se cere imediata retragere a trupelor americane din Coreea și interzicerea înarmării merce­narilor puși în slujba intereselor ațâțătorilor­­ la război. De asemenea se cere achitarea ce­lor 8 tineri negri, condamnați la moarte în America, pentru că au luptat pentru pace. „Noi constructorii din întreprinderea No. 2 ne solidarizăm cu lupta popoarelor doritoare de pace și progres de pretutindeni căutând ca prin munca noastră, îndeplinind și depă­șind Planul de Stat, să contribuim cu cinste la consolidarea păcii în lumea întreagă" — se încheie mandatul. In numele delegaților, tov. Moruga Ioan a mulțum­it adunării pentru încrederea ce le,a fost acordată, luându-și angajamentul ca în fața conferinței să susțină cu cinste manda­tul dat de muncitorii, întreprinderii No. 2 Construcții. Prin eforturile depuse în producție, muncitorii Fabricii de ciment Turda au întărit semnăturile lor pe Apelul pentru pace peste 300 de salariați ai fabricii de ciment Ilin Turda au participat la adunarea gene­rală convocată de Comitetul de luptă pentru pace. „Jos cu cei ce vor război, pentru pace lup­tăm noi” scandează cu hotărîre muncitorii. Eforturile lor în lupta pentru pace împotriva Imperialiștilor războinici, salariații fabricei Turcia le-au dovedit de nenumărate ori. „Elanul cu care muncitorii fabricii noas­tre au răspuns la Apelul pentru interzicerea armei atomice — a spus tov. Ion Moldovan, președintele Comitetului de luptă pentru pace, în darea de seamă pe care a făcut-o — dovedește incă odată că clasa muncitoare este hotărîtă să sdrobească fără cruțare orice în­cercare de a arunca lumea într-un nou război aducător de moarte, jaf și mizerie. Cele 693 semnături așternute pe Apel sunt tot atâtea lovituri date imperialiștilor ațâ­țători la un nou război. I­ar muncitorii fabricii Turda nu s'au mul­țumit numai cu semnătura pusă pe Apel. In munca lor de zi cu zi, prin eforturili de­mise în producție pentru a da din ce in­ ce mai mult ciment Patriei lor dragi ei au în­tărit semnăturile lor. Aceste semnături au devenit o chezășie că oamenii muncii de aci, alături de tovarășii lor din lumea întreagă, formează un puternic front al păcii, de care se vor lovi și se vor nărui încercările cri­minale ale războinicilor anglo-americani“. Tovarășii care au luat cuvântul au arătat voința lor de a impune pacea, voința lor de neînfrânt de a-și da toată puterea lor de muncă pentru apărarea vieții și fericirii lor Și a copiilor lor. Muncitori și tehnicieni fruntași în producție, ca Maria Petruț, de­corată cu Medalia Muncii, Vasile Andreica, Gheorghe Sava și alții, muncitori evidențiați cu ocazia strângerii semnăturilor pe Apelul de la Stockholm, ca Iosif Covaci și Ivan Mol­dovan, au fost propuși ca delegați la confe­rința județeană a Comitetelor de luptă pen­tru pace. Cu mare entuziasm au primit salariații prezenți aceste propuneri, dând mandat de­legaților să exprime protestul lor energic împotriva agresorilor americani care au a­­tacat poporul coreean, Încercând să-i ră­pească libertatea. Delegații colectivului de muncă al fabricii Turda vor cere răspicat în conferință să în­ceteze provocările războinice ale anglo americanilor, arătând că ei vor lupta cu ho­­tărîre în producție pentru pace, pentru li­bertate. M. RADU In întâmpinarea Planului Cincinal fruntaÁil­o/,CONMAI­CTii Mașina universală de tâmplărie a tovarășului Ion Jilavu Tot mai mare este avântul muncitorilor și tot mai frumoase sunt realizările lor. Con­știenți că de rezultatele muncii lor depinde în bună măsură asigurarea condițiilor pentru pregătirea executării Planului Cincinal, muncitorii constructori își sporesc necontenit eforturile. Astfel, pe șantierul Bod al întreprinderii No. 5 Brașov, tovarășul Ion Jilavu, dulgher, a reușit să construiască o mașină universa­lă de tâmplărie care nu numai că reduce timpii de lucru, ci realizează și importante economii. Mașina realizată de tovarășul Jilava con­­stitue o importantă inovație prin aceea că la un dispozitiv obișnuit de ferăstrău circu­lar a adaptat o serie de dispozitive speciale de prindere a unor cuțite și burghie care permit să se facă cu această mașină urmă­toarele operațiuni: — Keluit — Abrichtuit — Sticuit — Frezat — Găurit — Strunjire și — Polizatul și ascuțitul cuțitelor. Toate aceste operațiuni se fac ca la orice mașină de tâmplărie, însă nu toate odată, ci succesiv prin înlocuirea sculelor nece­sare. Aceste înlocuiri se fac doar în câteva minute, așa că mașina poate fi folosită tot timpul și la orice fel de lucrări. Mașina poate fi pusă în mișcare cu un mic motor electric sau cu explozie de cel mult 8 cai putere și poate fi manipulată de un singur muncitor calificat. Fiind foarte ușoară, (nu are decât cel mult 15 kg.,­ mașina poate fi cu ușurință deplasată de pe un șantier pe altul. Lucrările executate cu această mașină pe șantierul Bod au fost de calitate foarte bună, lucrân­­du-se 30 m.c. lemnărie cu un consum de 50 kw., ceea ce înseamnă că valoarea curentului consumat a fost de 2.004 lei. Mai sunt totuși de făcut câteva mici modi­ficări pentru că mașina să funcționeze în cele mai bune condițiuni. Astfel, la capătul de fixare a cuțitelor flanșele să fie din fier nu din fontă, iar pentru cuțitele de abricit să se facă un capăt masiv pentru prinderea SECT­ un EA­A­A cuțitelor pe toată lungimea lor, întreaga mașină poate fi construită din piese recuperate la fier vechi și din deșeuri, costând 17.000 lei. Pentru nevoile șantierelor, în special pe cele ce se execută reparațiuni, mașina to­varășului Ion Jilavu este foarte utilă, pu­­tându-se executa chiar pe șantier cele mai variate lucrări de tâmplărie.

Next