Constructorul, septembrie 1950 (Anul 2, nr. 34-37)

1950-09-04 / nr. 34

Sindicatul Constructori Moroeni nu de importanță muncii culturale Realizările muncitorilor de pe șantierul R­oroeni-Răteiu au contribuit la câștigarea Drapelului Roșu al producției de către în­treprinderea „Sovromconstrucție“ Nr. 1. Ele au fost obținute datorită sprijinului neînce­tat al Organizației de Partid, și al Sindica­tului, datorită însușirii metodelor sovietice de lucru, datorită nouii atitudini față de muncă a constructorilor. Efortul muncitorilor a fost însă lipsit de ajutorul comisiei culturale a Sindicatului. Concursul pe țară, care a dat o viață nouă activității culturale în întreprinderi și pe șantiere, a preocupat prea puțin acest sin­dicat. Complexul de șantiere dispune de un Club cu 3 camere, dintre care una destinată bibliotecii, club dotat cu aparat de radio, cu amplificatoare. Clubul nu și-a alcătuit un program de activitate, neavând nici un colectiv de conducere. Pe șantiere au fost organizate conferințe în care studenții Insti­tutului de Construcții aflați la practică au vorbit despre: Planul Cincinal, lupta pen­­tru pace, influența otrăvitoare a șovinis­mului. In cadrul clubului nu s’au ținut insă conferințe. Pentru răspândirea tehnicii a­­vansate, pentru popularizarea fruntașilor în producție, nu s’a făcut nimic. Biblioteca clubului dispune de un număr de 2.500 volume. In acelaș timp, bibliotecile volante de pe șantiere cuprind doar 80—150 cărți, insuficiente pentru numărul munci­torilor. El ar fi putut fi completate cu cărți și broșuri de la biblioteca centrală care nu e suficient popularizată. Gazetele de perete de pe șantiere, nu an­­trenează corespondenți de pe locul de muncă, deoarece articolele sunt trimise în mare parte de la sindicat; în plus, ele tratează doar probleme generale, fără să reflecteze specificul muncii, viața șantierelor. De alt­fel aceste gazete nu au nici comisii de re­dacție. Ziarele la care sunt abonați munci­­­torii zac la club, nedifuzate. Un început de activitate se manifestă în ceea ce privește munca artistică: au fost alcătuite o echipă de dansuri, formată din 8 perechi, și un cor de 85 muncitori. O lipsă importantă este faptul că, deși pe șantier mai există neștiutori de carte, n’a fost organizată nici o școală de alfabetizare. Școala de calificare a fost înființată doar în ultimile zile, cuprinzând, la cursurile pentru mineri și zidari 43 tovarăși. Responsabilul cultural al sindicatului nu se preocupă suficient de lichidarea acestor lipsuri, nu cunoaște îndeajuns activitatea culturală a diferitelor șantiere, și aceasta in primul rând deoarece ei nu controlează munca responsabililor culturali de pe șan­tiere. Premiul obținut de întreprinderea „Se­­vromconstrucție“ Nr. 1 pentru succesele muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor funcționarilor ei dă posibilitatea să se adu­și că importante îmbunătățiri nivelului de trai pe șantiere. Pentru ca acest lucru să contri­buie din plin la desvoltarea activității cul­turale, va trebui ca responsabilul cultural și comisia de concurs, bazându-se pe condi­țiile precizate de Hotărîrea Comitetului E­­xecutiv al C.G.M., să-și dea toată silința pentru a mobiliza massere de muncitori în­­tr’o muncă culturală bine organizată, care­ să contribue la ridicarea nivelului lor po­­­litic și profesional. D. STANESCU La apariția ziarului „Să construim Casa Scânteii“ La 23 August a. c. a apărut primul număr din „Să construim Casa Scânteii” organ al Comitetului de Partid și al comitetului realizările de pe șantier în anul ce s’a scurs de la Hotărîrea Biroului Politic al C. C. al PMR pentru construirea centrului indus­ înainte spre noi succese in întrecerea socialista­ sindical al șantierului „Casa Scânteii”. Articolul de fond, „23 August pe șantie­rul nostru”, semnat de Teodorescu Dumitru, secretarul Comitetului de Partid, arată triei poligrafice, „Casa Scânteii”. El vor­bește de succesele bine cunoscute ale echi­pelor lui Rizea Pericle, Rezmureș Gh., Badea Ivăncescu, ale brigăzii UTM. Ca o complec­tare vin datele privind angajamentele mun­­­citorilor în cinstea lui 23 August și felul în care ele au fost îndeplinite. Poemul „Din inimă vă spun, tovarăși!” ai tânărului muncitor V. Vișinescu, reflectă a­­vântul neobosit al constructorilor Casei Scânteii în lupta pentru Plan, pentru Pace: „Tovarășe, nici un pas înapoi să nu dai: Fii dârz ca luptătorul din Coreea . Ca în 1951, de întâi Mai, Să apară de aici ziarul „Scânteia”! In articolul său, „Să aplicăm larg expe­riența înaintată sovietică”, inginerul Sm. Blum explică particularitățile proectului clădirilor, arată felul în care a fost însușită experiența sovietică, au fost realizate eco­nomii de materiale și s-a trecut la mecani­zarea muncii. Tovarășul Zigmund Herșcovici descrie, în articolul „Cel puțin 7 m. c. beton pe oră”, cum a reușit Rezmureș Gh., să realizeze o producție de beton ce atinge 10 m. c. Directorul întreprinderii de construcții „Casa Scânteii”, tovarășul Mariuță Petre, semnează un articol intitulat: „Să luptăm pentru un regim sever de economii” Lupta eroică pentru libertate a poporu­lui coreean este salutată în articolul său de tovarășul Popa Lascarache, președintele Comitetului de luptă pentru pace al șantie­rului. Ziarul „Să construim Casa Scânteii”, im­portant factor de mobilizare a constructori­lor de pe acest șantier în lupta pentru în­deplinirea și depășirea sarcinilor de plan, este o tribună de popularizare a succeselor în muncă, de combatere a lipsurilor, de confirmare a voinței dârze de pace a con­structorilor de pe acest șantier Traiasca 23 August, ziua eliberării naționale a Patriei noastre de către glorioasa și invincibila Armată Sovietică I PVUT.Im M T»ATE T­IKIC.n UNITI­VAL SA CONSTRUIM CASA SCÂNTEII! ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID ȘI AL COMITETULUI SINDICAL ALE ȘANTIERULUI „CASA SCÂNTEII" ANUL I — Nr. 1 4 PAGINI 2 LEI 23 AUGUST 3»50 23 August pe șantierul nostru P­entru toți oamenii muncii de pe șantierul SCÂNTEII", măreț .CASA șan­­tier de construcție socialistă, «iua de 23 August este o zi de «nare sârbitoare. Est o ziua in care glorioasele Armate Sovie­tice au eliberat frumoasa, bo­gata și mult sabi­a noua.Tă Pa­trie din gh:arele fiarei fasciste și au dat posibilitatea clasei muncitoare in alianță cu țără­nimea muncitoare sa se elibe­reze din rob­a și exploatarea burg­hezo- moșier­ească­ Sub conducerea Partidului întrecerea socialistă in cin­e­sic a zilei de 2S Augu­st a cu­prins marea massa a munci­torilor, tehnicienilor și func­ționarilor dețn șantierul Ca­sei­­ Scânteii. Săpătorii, dul­gherii, fierarii și betoniștii precum și tovarășii de la ce­lelalte secții de muncă au luptat cu un entuziasm ne­stăvilit pentru a putea ridica cu un ceas î­­ai devreme acest măreț centru poligrafic. O realizare importantă, pen­tru grăbirea lucrărilor de construcție a fo ftatifiUtării Laa montul sâ Îndeplinească In cinstea zilei de 23 August pla­nul de producție pe întreaga lună până la 22 August, să ri­dice productivitatea muncii, să economisească mari canti­tăți de materiale, e­c. Pentru­­ îndeplinirea aces­or connd­amente, echipele de să­­pâ­ori, betoniști, fierari-beton, dulgheri, mecanici, descurcă­­tori, etc. au pornit în întrecere socialis­m. Organizația de Par­tid și Sindicatul au susținut a­ceastă întrecere printr-o puter­nică muncă de agitați ș­­ t chilii,g „ sus. Angajamente Iunie­rde con­structorii „Case: Scânteîî** în cinstea Zilei de 2­5 August 4 îndeplinirea planului de producție pe Sumrea$f1 lună până la data de 23 August. • Ridicarea producti­vitâții muncii cu 2K*/». ³ O zi de­ lucru din material economisit (dulgiheti)). O Economii de fier 3.000 kg. • F.conomii de ciment 20.100 kg. B­ație._____________ * Niciu­n vagon Sn loca In cadrul Sindicatului constructori din orașul Stalin, un acelaș club al întreprin­derii de Construcții No. 5 deservește în a­­celaș timp muncitorii șantierelor „Steagul Roșu“ și „Centrul de Ucenici“. Comisia de concurs a fost alcătuită , lucru de care res­ponsabilul clubului, tovarășul Purcăreanu Dumitru, nu a aflat încă. Lipsa unui plan de lucru se resimte în slaba frecven­ță a muncitorilor, în activitatea redusă, în inexistența unei legături între aceasta și producție.­­Hr Caravana cinematografică a Ministerului Construcțiilor și a Uniunii Sindicatelor Con­structori a dat, la Fabrica de Ciment Azuga, două reprezentații cu filmul „Orașul Ti­neretului“. Proecțiile, însoțite de prelucrări asupra misiunii și realizărilor cinemato­grafiei sovietice, s-au bucurat de o căldu­roasă primire din partea muncitorilor din localitate. La Sindicatul constructori-Urziceni, în primul semestru numărul neștiutorilor de carte a variat între 22—47. Cu toate acestea nu a funcționat nicio școală de alfabetizare, sindicatul nereușind să mobilizeze munci­torii pentru frecventarea cursurilor.­­ La Sindicatul Constructori Fieni, între 15—23 August au rulat 2 filme și 4 jurnale, vizionate de un număr de 735 muncitori. In aceiași perioadă, la biblioteca centrală 20 tovarăși au citit un număr de 28 cărți, iar la carieră 6 tovarăși au citit 10 cărți și broșuri.­­ In cadrul Sindicatului Constructori Cluj funcționează un număr de 8 biblioteci, frec­ventate în mod regulat de 237 cititori. Dea­­semenea apar 15 gazete de perete, din care numai 6 au colectiv de redacție. Clubul și cele 6 colțuri roșii funcționează la întâm­­plare, fără un program bine fixat, neavând o comisie de conducere. ★ La Sindicatul Constructori Iași — cursu­rile de alfabetizare se țin pe locurile de producție. Un număr de 37 muncitori, foști analfabeți au început să citească ziare cărți. Comisia de concurs și-a făcut un plan și de muncă pe care l-a afișat la cluburi și colțuri roșii. Clubul a fost înzestrat cu pian care va servi repetițiilor echipelor artisti­ce cât și diferitelor festivități.­­ La Sindicatul Constructori Târgu-Mureș, echipa artistică a întreprinderii Nr. 24 for­mată din 87 persoane s-a deplasat de 3 ori la țară, ducând muncă de lămurire în rân­­dul țăranilor muncitori. In decurs de o lună, în biblioteca sindica­tului și cele volante, 110 tovarăși au citit un număr de 156 cărți. Din activitatea Colectivului sportiv „Constructorul“ București Activitatea sportivă a Colectivului „Con­structorul“ București se duce în cadrul ur­mătoarelor secții: atletism, voley, baschet, natație, rugby, popice, șah, tenis de masă, box, canotaj și football. Popularizarea complexului G.M.R. s’a fă­cut în întreprinderi prin ședințe și prin afișarea normelor ce trebuesc îndeplinite de candidați. Se țin cursuri de înnot la ștrandul Minis­terului de Construcții sub conducerea to­varășului Paul Stroescu. Până în prezent s’au înscris 150 tineri și tinere care la 15 Septembrie vor depune probele până de na­­ție și atletism. Secțiile care s-au evidențiat prin­ discipli­nă și bună organizare au fost: natația, care a participat la campionatele dela Cluj, un­de la proba de juniori a ocupat locul III, și secția de atletism care deasemeni a parti­cipat la campionatele de la Cluj. Secția Voley, numără 9 echipe care parti­cipa în campionatul orășenesc dintre care 8 echipe sunt ale întreprinderilor 18 Insta­la­r, 31 Instalații ICER și CMMM. Pi­n muncă voluntară s’a amenajat un tferest de voley și baschet la Cooperativa Construcția Românească. Deasemeni se a­­menințaază terenuri la fabricile de căra­mizi București II, „Trainica“ și „Victoria Muncii" și la întreprinderile 18 Instalații și 19 Instalații. Secția de box s’a evidențiat printr'o bună organizare și o mobilizare permanentă la toate chemările colectivului Din această secție s’a evidențiat în deosebit tovarășul Niță Nicolae, dela mod In­treprin­derea Nr. 1, care a reușit să învingă pe «brhpianul Gălațiului la categoria femi­in “ pe Boris Muscarciuc dela colec­tivi­ FR­B — clasificându-se pentru cu, i. u f­ii. Tot în cadrul acestei secții tov. Mierloiu Ion, evidențiat în producție Coop. Micii Meseriași Metalurgiști s’a clasi la ficat pentru cupa R.P.R. Colectivul nostru are înscriși 600 mem­bri. Se țin ședințe săptămânale cu secțiile, în care se analizează munca dusă de acestea Lipsurile colectivului au fost acelea că nu a căutat să antreneze un număr și mai mare de tineri la complexul G.M.A. lipsă care poate și trebue să fie remediată. GABRIEL MARINESCU Examenele de admitere la Institutul de Construcții In vederea deschiderii noului an școlar, la toate Institutele și Facul­tățile noastre au început examenele­­ de admitere. Din ce în ce mai mare este numărul studenților fii de muncitori care vor să devină tehnicieni constructori, folositori Patriei noastre, luptători hotăriți pentru cauza păcii. In clișeul nostru, candidații dând proba scrisă la examenul de admi­tere la Facultatea de Arhitectură. Dăm mai jos un dispozitiv, prezentat de tov. Văcăreanu Nicolae dela Sovromtraetor pentru transportat cărămizi pe schelă de­la macara la locul de muncă. Acest dispozitiv constă dintr-un sistem de clește confecționat din fier de 30x6 mm, cu ajutorul căruia se pot prinde 4-5 cărămizi la un loc, putând fi transpor­tate într-o singură mână fără eforturi mari. Totodată se protejează mâinile și hainele de protecție nemai­fiind nevoie de a lua cărămizile în brațe sau pe spate. Cu ajutorul acestui clește se pot trans­porta cărămizi în locuri înguste unde nu se pot duce cu targa sau cu samarul, de exemplu, coșuri, canale, cuptoare, etc. Mai multe dispozitive pot fi prinse pe un ax central, dându-se astfel posibilitatea de a transporta 60—80 cărămizi la maca­raua mecanică, sau de mână, fără să mai fie nevoie de dispozitive speciale. In felul acesta productivitatea muncii crește foarte mult la transporturi de cără­mizi. Deasemenea acest clește poate fi util și la ridicarea grinzilor și a scândurilor de construcții. Apreciind utilitatea acestui dispozitiv menit a ușura munca oamenilor de pe șan­tiere și de a obține un randament mai bun, recomandăm introducerea lui pe toate șantierele din întreg sectorul de construcții. GmMuMul In întâmpinarea Plănuiții Cincinal Dispozitiv pentru transportat cărămizi Economii de materiale și depășiri de norme în cinstea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace Muncitorii și tehnicienii constructori de pe șantierele din Oțelul Roșu întâmpină Con­gresul Comitetelor de luptă pentru pace cu nouă succese în muncă. La șantierul „Cuptorul Maerz“ brigăzile de economii ale tovarășilor Vasile Gogăl­­tan, Ion Spânu, Grigore Băzâvan, Romulus Baica și Andrei Stoica au economisit 40.090 kg. fier beton, 4.450 kg. ciment și 15 m.c. cherestea, în valoare de 1.887.820 lei. Brigăzi de economii s’au mai organizat și la atelierul de tâmplărie și la cel de lă­­cătușerie. La șantierul „Blocuri Noi“ planul de Ili­eni a fost depășit cu 114 la sută iar pro­ductivitatea muncii a crescut cu 5 la sută peste angajamentul luat, de colectivul a­­cestui șantier. Cele trei brigăzi de economii organizate, au reușit în ultimul timp să economisească 2.000 kg. ciment, 5.230 cărămizi, 68 m.c. material lemnos etc., în valoare de 245.513 lei.­­ Și pe șantierul „Otopeni“ brigăzile de e­­conomii și-au luat angajamentul ca în cin­stea Congresului Comitetelor de luptă pen­tru pace din R.P.R. să lucreze o zi cu ma­teriale economisite. Până în prezent, în timp de 10 zile cele două brigăzi de zidari ale tovarășilor Nico­lae Gându și Dumitru Burcață și brigada de fierari a tovarășului Marin Pleșa au realizat economii de materiale în valoare de peste 37.000 lei.­­ Colectivul de muncă al întreprinderii de Construcții a Comitetului Provizoriu Dolj, și-a îndeplinit angajamentele luate, datorită avântului cu care a pornit în în­trecere socialistă în cinstea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace. S’au evidențiat echipele de zidari ale tovarășilor, Radu Dumitriu și Constantin Ilian, cari printr’o bună organizare muncii, au reușit să-și îndeplinească sar­a­cinile ce le reveneau. Deasemeni tovarășul Dumitru Turcu, be­tonist, a reușit să depășească cu mult norma, datorită bunei organizări a muncii și dotării betonului. S’au mai evidențiat echipele de trans­porturi în frunte cu tov. Petre Drănicea­­nu și o serie de alți tovarăși. PETRE COJOCARU corespondent . In cinstea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace muncitorii constructori de pe șantierele „Sovromconstrucție“ Nr. 4 din județul Bacău, au pornit la între­ceri socialiste ,obținând frumoase rezul­tate. Astfel echipele de instalatori ale tova­rășilor Rădulescu Nicolae și Mănescu Ma­rin, de dulgheri­a tovarășului Bogdan Gheza, de tâmplari a tovarășului Ionescu Ștefan, de instalatori a tovarășului Sca­­linschi Frantz și de zidari a tovarășilor Bălănoiu Gheorghe și Toth Alexandru au depășit normele cu peste sută la sută. N. ANGELESCU corespondent Mai multă grijă pentru utilajul de construcții Desvoltarea economiei socialiste nece­sită o bază tehnică avansată și cadrele corespunzătoare, adică dotarea sectoarelor ei cu cele mai perfecționate mașini și muncitori calificați pentru a le mânui. In țara noastră, ce pășește pe drumul socialismului, mașina nu mai este un in­strument de exploatare a omului de către om; ea ajută muncitorului,­ îndeplinind muncile cele mai grele și care cer cea mai mare cheltuială de energie. Planul de Stat are în vedere acest lucru: el cre­­iază posibilitățile pentru înzestrarea eco­nomiei noastre cu utilaj într’o cantitate și de tipuri necunoscute înainte. Ajutorul U.R.S.S. în această privință este de o co­vârșitoare importanță și el se realizează direct, prin­ mașini, ca și prin societățile mixte sovieto-române, prin trimiterea de specialiști, prin experiența tehnică. Sectorul construcțiilor a fost înzestrat cu numeroase mașini de cele mai diferite tipuri. Pentru conducerea și îngrijirea lor, au fost create cadre de muncitori calificați. Realizarea celei mai strânse coordonări a activității acestor muncitori cu posibi­litățile oferite de utilajul tehnic și cu sarcinile de producție, este de neconceput fără crearea unei conștiințe sănătoase, a unei noui atitudini față de muncă a ca­drelor calificate. Numai astfel poate fi în­cununat de succes avântul spre mărirea producției și a productivității, spre eco­nomia de timp și de materiale. Aceasta înseamnă ca muncitorii ce au în grija lor o mașină să respecte cu strictețe normele tehnice și instrucțiunile de întreținere, pentru ca funcționarea utilajului să fie absolut normală. De exemplu, unele uti­laje grele din sectorul Construcțiilor, cari lucrează toată ziua în praf și cari nu pot fi înlocuite așa de ușor trebuesc curățate și întreținute — chiar în timpul nopții—, pentru a nu suferi o uzură prematură. Muncitorii constructori își înțeleg pe deplin rolul ce le revine în îndeplinirea și depășirea Planului de Stat pe 1950. Astfel, la St. U. C. No. 1, s’a evidențiat tov. Preda Constantin, mecanic, care a lu­crat pe șantier cu un tractor, pe șenile „Stalineț“, zi de zi, 1.400 ore, fără nici un fel de reparațiuni, întreținând ma­șina în cea mai bună stare. Tovarășul Dragomirescu Ion, șofer la St. U. C. No. 1, lucrând pe un autocamion „ZIS" pe șantierele canalului Dunărea-Marea Nea­gră, a parcurs peste 45.000 km, cu a­­ceeași garnitură de cauciucuri. Acești tovarăși constitue un exemplu de felul în care un muncitor conștient de sarcinile sale, poate contribui la construi­rea socialismului în R.P.R. Mai sunt însă unii tovarăși care pă­strează încă vechea atitudine față de muncă, care vădesc o condamnabilă lipsă de grijă față de avutul prețios al poporu­lui. Un astfel de exemplu rău îl consti­tue șoferul Santi Dorin de la St. U. C. Alba-Iulia, care lucrând pe un autocamion în cadrul întreprinderii de Construcții No. 24 Tg.­Mureș, a condus în stare de ebrietate, cu viteză exagerată, pe o șosea de munte, provocând un accident. Numai o justă înțelegere și aplicare a instrucțiunilor și normativelor privind în­treținerea utilajelor, pe care responsabilii de grupuri de utilaje și controlorii teh­nici au sarcina de a le difuza cât mai larg și de a le controla pe teren, pot face ca fiecare conducător de utilaj, șofer me­canic sau ajutor mecanic să mânuiască și să întrețină cu grijă și pricepere mașinile ce îi sunt încredințate. Aceasta impune deasemeni muncitorilor ridicați atât stră­duința continuă pentru ridicarea nivelului profesional și politic al tovarășilor ră­mași în urmă, cât și vigilența neobosită, demascarea la timp a elementelor desin­­teresate și răuvoitoare cari, prin atitudi­nea lor greșită față de sarcinile ce le re­vin, fac jocul dușmanului de clasă. Munca pe care fiecare o va desfășura pentru conducerea și întreținerea în cea mai bună stare a utilajului, va însemna astfel­ o importantă contribuție la lupta pe care întreaga clasă muncitoare, în frunte cu Partidul ei, o duce astăzi pentru întă­­rire­a lagărului păcii și pentru construi­rea socialismului în țara noastră. Pe șantierul St. U. C. al întreprinderii Nr. 5 So­vromcon­­s­trucție­ Bacău Administrația și comitetul de șantier nu sprijină eforturile muncitorilor Muncitorii și tehnicienii constructori de pe șantierul St. U.C. al întreprinderii Nr. 5, Sovromconstrucție, regionala Ba­cău, fiind antrenați în întreceri socialiste obțin rezultate bune. Insă, pe acest șantier, administrația și comitetul sindical au unele lipsuri care frânează avântul muncitorilor. Administrația șantierului nu s-a îngrijit ca toți muncitorii să aibe carnete de sa­larizare, eliberând asemenea carnete la foarte puțini. In plus nu se îngrijește să completeze puținele carnete de salarizare eliberate. Astfel, tovarășul Șchiopu Iosif, dulgher, nu are carnetul complectat din luna Ia­nuarie. La primirea salariului, muncitorii acestui șantier semnează pe ștatul de sa­lariu, neavând posibilitatea de a verifica dacă au primit sau nu cele ce li se cu­­vine, creindu-se astfel dese nemulțumiri. Deasemenea, normele nu sunt cunos­cute îndeajuns de muncitori, în special dulgherii și fierarii, fiindcă normatorul șantierului nu stă printre muncitori, ci mai mult în delegație la București, unde-i trimite administrația. Comitetul de șantier are deasemeni lip­suri în munca sa. Comisia de întreceri și salarizare nu urmărește prin grafice re­zultatele obținute în fiecare zi, graficul nefiind complectat din luna Iunie. Munca culturală este în întregime ne­glijată. Pe șantier nu există o gazetă de perete care să oglindească viața șantieru­lui și problemele de producție care inte­­resează muncitorii. Deși muncitorii sunt preocupați de a fa­ce cât mai multe economii, comitetul de șantier nu s-a îngrijit de a forma o bri­gadă de economii, mulțumindu-se ca în­tr’o ședință să numească pe doi tovarăși necalificați să strângă bucățile de scân­duri rămase după lucru. Comitetul de șantier trebue să treacă de îndată la organizarea brigăzilor de economii, întrucât pe șantier există posi­bilități destul de mari. Administrația și comitetul de șantier, remediind lipsurile pe care le au în mun­că, vor obține rezultate din ce în ce mai bune. „Covoare din fondul de investiții“ Regimul burghezo-moșieresc, a lăsat o grea moștenire în sectorul construcțiilor. Utilaje puține, vechi, care nu mai cores­pund nici pe departe nevoilor crescânde de astăzi ale industriei de construcții. Iată de ce întreprinderilor de Construcții li s’au alocat și în acest an fonduri de in­vestiții, pentru achiziționarea de mașini și unelte, care să ușureze munca constructori­lor și să mărească productivitatea muncii. Dar nu toți factorii responsabili din în­treprinderile noastre au înțeles acest lu­cru. Mai sunt unii care cred că fondurile de investiții au cu totul altă destinație. A­­șa se face că zilele trecute Direcția trasă a întreprinderilor de Construcții Cen­și Instalații din Ministerul Construcțiilor, a primit din partea întreprinderii de Con­strucții Nr. 6 din Craiova, adresa cu Nr. 27819 din 29 crt. în care scrie: „Vă rugăm a aproba din fondul pentru investiții cumpărarea a două covoare, ne­cesare pentru cabinetele tovarășilor Direc­tori, în valoare de lei 40.000“. Adresa este semnată de directorul și in­ginerul șef al întreprinderii. După câte suntem informați, întreprinde­rea Nr. 6 Craiova, nu are un utilaj atât d­­e complect și perfect, încât să nu mai aibă altceva de făcut cu fondul de in­vestiții decât să cumpere covoare pentru diferitele birouri. Direcțiunea întreprinderii ar trebui să cerceteze mai îndeaproape, poate va găsi totuși o altă întrebuințare mai nimerită pentru fondul de investiții. „In Orașul Stalin, noul uzine construim“ (Urmare din pag. l­a) lui Stalin, schimbarea numelui orașului lor a însemnat un puternic îndemn la noul suc­­cces în întâmpinarea primului nostru Plan Cincinal, care va aduce orașului Stalin o nouă desvoltare economică și culturală. La cariera de argilă, unii tovarăși mun­cesc de pe acum pentru anul 1951. Norma anuala planificată de 3.600 vagonete argilă a fost depășită cu 122 la sută de Tom­ș Mi­­hai, care lucrează în contul lunii Martie a anului viitor; depășind aceiași normă cu 111 la sută. Tira Iulian lucrează în contul lui Februarie 1951, iar Dan Emeric, cu o depă­­șire de 105 la sută, în contul lui Ianuarie 1951. Prin eforturile unite ale muncitorilor, teh­nicienilor și inginerilor, au fost îndeplinite angajamentele în cinstea lui 23 August, pla­nul la khnker și ciment fiind astfel depășit. Muncitorii de pe șantierele și din fabricile de materiale de construcții din orașul Stalin obțin zi de zi tot mai însemnate victorii în producție. Ei știu că, îndeplinindu-și an­gajamentul de a se dovedi, prin munca lor, demni de cinstea de a fi cetățeni ai ora­­șului ce poartă numele glorios al conducă­torului întregii omeniri muncitoare, ei în­tăresc bazele construirii socialismului țara noastră, întăresc mărețul front al par­an­tizanilor Păcii. D. Constantinele**

Next