Constructorul, octombrie 1950 (Anul 2, nr. 38-42)

1950-10-02 / nr. 38

PROLETARI DIN TOATE TARILE» UNITI-VAI ANul II — NO. 38 PAGINI 4 LEI Luni 2 Octombrie 1950 Să pregătim temeinic șantierele și fabricile noastre în vederea iernii Intr’im trecut nu prea îndepăr­tat era greu de închipuit chiar min­ților celor mai agere multe din lu­crurile care nouă ni se par astăzi foarte firești. Cine ar fi crezut cu putință că omul va ajunge să stă­pânească într’atâta natura încât să o poată transforma, să aducă lanu­rile de grâu acolo unde mai îna­inte se întindeau nisipurile arză­toare ale deșertului ? Și totuși a­cest lucru este posibil, așa cum po­sibile sunt toate minunatele lucrări gigantice prin care oamenii sovie­­­tici transformă fața pământului. Știința și tehnica modernă au fă­cut posibile toate aceste schimbări Făurirea societății socialiste nu este de închipuit fără o transformare a modului de producție fără o nouă tehnică, fără o productivitate spo­rită a muncii. Până mai acum câțiva ani în țara noastră timpul friguros adu­cea stagnarea pe toate șantierele Astăzi timpul friguros nu mai tre­ime să oprească lucrul pe șantierele noastre. Bogata experiență a con­structorilor sovietici ne-a învățat să folosim întreg anul în construc­ții. Sarcinile Planului de Stat a că­rei desfășurare se află astăzi în­­tr-o fază hotărîtoare nu ne dau ră­gazul să pierdem nici un moment. Dar pentru a putea continua lucră­rile pe orice timp șantierele trebu­­esc să se pregătească minuțios. Experiența anului trecut ne-a a­­­rătat că cele mai multe din între­prinderile de construcții nu au luat măsuri în vederea timpului frigu­ros și nici nu s-au organizat astfel încât să poată continua lucrările în această perioadă. Numai un nu­măr redus de șantiere au putut­­continua anul trecut lucrările dar și acestea au realizat o productivi­tate foarte scăzută. Mai mult chiar, unele șantiere nu au avut nici mă­car prevederea elementară de a lua măsurile necesare pentru ca durata zilnică de lucru să se mențină și în cursul zilelor mai scurte de toamnă, ceea ce nu necesită pregătiri spe­ciale. O astfel de situație nu trebue să se repete în cel de a­l patrulea trimestru al acestui an și pe pri­­mul trimestru al anului viitor. Mun­citorii trebue să aibe de lucru în a­­ceste două trimestre și să poată în­deplini productivitatea muncii ce se va planifica Conducerea tehnică a șantierelor trebue să se preocupe de întocmi­rea la timp a proectului de orga­­nizare a lucrărilor de iarnă, respec­tând cu strictețe instrucțiunile Dir­ecției Generale de Construcții și Instalații. Nimic nu trebue lăsat la voia întâmplării. Măsurile pregăti­toare trebue să aibe de scop pune­rea din vreme la adăpost a anum­i­­­tor construcții și instalații ale șan­tierului, asigurarea desfășurării lu­crului pe timp friguros, crearea condițiilor necesare aplicării meto­delor de executare a lucrărilor pe timp de iarnă. Printre aceste mă­suri cele mai importante sunt: e­xecutarea umpluturilor la toate fundațiile terminate și protejarea de îngheț a celor neterminate ; a­­sigurarea îndepărtării apelor de su­prafață de la clădiri și de pe șantier prin șanțuri de scurgere, gropi de colectare, diguri de protecție etc.; instalarea și izolarea conductelor de apă și aburi necesare; exe­cutarea instalației de încălzire, a a­­gregatelor și a apei, executarea căilor de transport pe orizon­tală și verticală și pregătirea mij­loacelor de curățire a zăpezii și a­­sigurarea iluminatului electric; deosebită grijă trebue dată depozi­­­tării materialelor. Pietrișul și nisi­pul trebue adus din vreme și în cantități mari fiind depozitat în vo­lume mari cu suprafețe minime Magaziile în care se cimentul trebuesc bine depozitează controlate și reparate pentru ca să nu se mai întâmple ca în trecut, ca aceste materiale să fie în pericol de a fi stricate de apa provenită din ploae sau zăpada. Ținând seama că se vor executa pe timp friguros diferite lucrări ca betoane, zidării de cărămidă, tencu­­ie, înveslitori, finisaje, etc., condu­cerea tehnică a șantierelor trebue să respecte normele tehnice indicata in regulamente și în instrucțiunile speciale ale Direcției Generale. Me­toda sovietică de zidărie prin înghe­țare, care a fost aplicată pe unele din șantierele noastre cu bune re­zultate trebue să capete o cât mai largă extindere. In general, folosi­rea experienței sovietice în această problemă va ușura mult munca în timpul iernii și va duce la obține­­rea unor rezultate din cele mac f ru­moase. Una din cele mai impor­tante sarcini în această perioadă trebue să fie protecția muncii. Trebuesc procurate la timp hai­­nel­e de protecție specificate fiecă­rei meserii prin contractul colectiv și luate toate măsurile de protecție pentru evitarea accidentelor. Dar pregătirile de iarnă nu pri­vesc numai șantierele de construc­ții, ci și întreprinderile de mate­riale de construcții. Experiența a­­nului trecut a scos la iveală o serie întreagă de deficiențe care au in­fluențat nefavorabil producția și care ar fi fost evitate cu ușurință dacă s-ar fi luat din vreme măsu­rile necesare. Fabricile de ciment trebue să se aprovizioneze din timp cu materiile prime necesare, calcar, argilă, ghips, astfel încât să nu fie descoperite în cazul când timpul nefavorabil ar îngreuna aprovizio­narea regulată. In această privință fabrica de ciment din Turda este un rău exemplu, având un stoc de calcar suficient numai pentru câte­va zile. Faptul că fabrica nu este departe de carieră nu garantează că timp de iarnă nu pot interveni gre­le­­tăți în aprovizionare care să lase cuptoarele fără materie primă, du­­când astfel la stagnarea produc­ției. Cu atât mai mult fabricile care se aprovizionează de la distanțe mari, ca București, Fieni, Brăila trebue să se aprovizioneze din vre­me cu cantități mari care să le a­sigure funcționarea normală pe timp de iarnă. O altă problemă importantă pregătirilor de iarnă în acest sec­a­tor o constitue reparațiile. Trebue bine întocmită planificarea comen­zilor pentru piesele necesare repa­rațiilor. Planul defalcat trebue să țină seamă în primul rând de pla­nul de producție astfel încât repa­­­rarea pieselor să nu stânjenească desfășurarea procesului de produc­ție. Conducerile întreprinderilor nu trebue să se mulțumească că au fă­cut comenzile de piese necesare la industriile prelucrătoare. Aceste co­menzi trebuesc urmărite și urgen­tate, iar cazurile de birocratism combătute cu cea mai mare ener­gie. Și în acest sector trebue să se a­scorde o deosebită atenție­­ față de om. Trebuesc create grijei din vreme condiții optime de lucru pen­tru muncitori, procurate haine vă­tuite pentru muncitorii de la ca­riere. Firește problema pregătirilor de iarnă nu este ușor de rezolvat. Ea cere o muncă temeinică și operativă nu numai din partea conducerii întreprinderilor, dar și din partea organelor sindicale, care sunt da­toare să-și dea contribuția lor pen­tru asigurarea continuității, în bu­ne condițiuni, a muncii pe șantiere și în fabricile de materiale de con­strucții. De buna pregătire, în ve­derea iernii, depinde îndeplinirea planului de Stat pe anul acesta și mai ales începerea în bune condi­­țiuni a primului nostru Plan Cinci­nal. In aceste momente de ascuțire a luptei pentru pace și libertate a po­poarelor, amenințată de uneltirile războinice ale imperialiștilor ame­ricani și slugilor lor, muncitorii și tehnicienii din ramura construcții­lor trebue să considere ca o datorie de onoare asigurarea bunei desfă­­șurări a muncii în lunile friguroa­se. Pregătirile de iarnă pe șantie­rele și întreprinderile noastre tre­bue să fie anul acesta la înălțimea sarcinilor mărețe ce ne stau înain­te, trebue să facă cinste patriotis­mului nostru­­și conștiinței noastre de clasă. Pentru cel mai bogat cont de economii La Fabrica „Mondial“ din Lugoj au fost deschise conturi personale de economii Muncitorii și tehnicienii de la Fabrica de țiglă și cărămizi „Mondial“Bocșei din Lu­goj, antrenați în întrecere socialistă obțin zilnic noui succese în producție. Astăzi pe ei ii frământă o nouă problemă, o nouă formă superioară a întrecerii socialiste, crearea ce­lui mai bogat cont personal de economii. Maiștrii și muncitorii fruntași sunt preocu­pați și studiază amănunțit toate posibilitățile pentru crearea lui. Muncitorii se sfătuesc între ei și își dau părerea asupra economiilor ce se pot realiza. Tov. Semian Mihai dela atelierul de repa­rații al fabricii s’a angajat să facă până la sfârșitul anului, economii în valoare de 88.000 lei. Ungătorii și-au luat angajamentul să în­scrie până la sfârșitul anului în contul lor 48.000 lei economii prin folosirea rațională a uleiului de mașini, făcând zilnic o economie de 8 kgr. ulei. Prin alimentarea rațională a cuptoarelor cu combustibil la mașinile de forță, fochiștii vor face zilnic economii de 400 kgr. cărbuni, înscriind în contul lor da economii până la sfârșitul anului, suma de 37.440 lei. Tovarășul Csany Ludovic, fochist la mași­nile de la presele de țiglă și cărămizi s'a an­gajat ca in timpul cât va funcționa această secție, să facă economii în valoare de 14.040 lei. El va economisi zilnic câte 500 kgf. de combustibil și se va strădui să-și depășească angajamentul. Mecanicii acestei secții vor economisi zil­nic 4—5 kgf. ulei prin evitarea risipei, reali­zând o economie de 15.980 lei. La secția tipar unde se toarnă formele de țiglă din gips de alabastru, tovarășul Taszegi Samoilă și-a luat angajamentul să economi­sească la maximum consumul de gips necesar pentru formele de țiglă, făcând în felul a­­cesta în fiecare lună o economie de 1.200 kgr. gips iar până la sfârșitul anului va face o economie în valoare de 28.000 lei, sumă pe care o va înscrie în contul său de economii. Muncitorii și maiștrii de la Fabrica de țiglă și cărămizi „Mondial“-Bocșei din Lugoj și-au luat angajamentul ca până la sfârșitul anului să economisească suma de 231.616 lei. Prin aceste economii pe care le vor face vor da o contribuție activă la lupta pentru pace și socialism. In întrecerea pe profesiuni, muncitorii fabricii de ciment Turda obțin însemnate realizări Muncitorii de la fabrica de ciment Turda, antrenați in întrecere pe profesiuni, pe zi ce trece realizări însemnate în obțin pro­ducție. Lupta pentru titlul de cel mai bun cucă­­tor sau cel mai bun morar, ia din ce în ce o dezvoltare mai mare. La secția cuptoare în frunte se găsește to­varășul Faur Ioachim, cocător, împreună cu tovarășul Tordai Ludovic ajutorul său, care a obținut o depășire de 3,98 la sută, peste plan la producția de klinker, realizând o e­­conomie de 4,95 la sută la combustibil. La secția mori de ciment, locul 1, in ul­­tim­ile zile s-a obținut tovarășul Dacio Iri­­mie, care a depășit planul de producție la ciment cu 10,24 la sută, realizând o economie de 6,42 la sută la energia electrică. La realizările din ultimul timp au contri­buit, în mare măsură, consfătuirile de pro­ducție la locul de muncă, în cadrul grupelor sindicale. In ultima consfătuire de producție, s-au analizat în spirit critic și autocritic, meto­dele de muncă ale tovarășului Dacia Iri­­mie, care era codașul morarilor. Prin spri­jinul dat de muncitori și tehnicieni, tovară­șul Dacio Irimie, a devenit fruntaș. Urmărirea realizărilor se face zilnic și pe fiecare schimb în parte, prin grafice de pro­ducție individuale la locul de muncă. O deo­sebită importanță o dau organele sindicale popularizării muncitorilor fruntași Prin ga­zeta de perete și panouri mari afișate la locuri vizibile, pe care sunt scrise angaja­mentele luate. k întrecerea pentru obținerea celui mai bo­gat cont de economii a cuprins și pe munci­torii secției de împachetare de la fabrica de ciment Turda, care și-au luat angajamentul să reducă procentajul de saci rupți. Printr-o bună organizare a muncii și o a­­tentă manipulare a sacilor, angajamentele au început să prindă viață. Astfel numai în 10 zile echipa tovarășului Theodor Gruiță a realizat o economie de 11.195 lei, iar echipa tovarășei Maria Petruța, fruntașă în produc­ție, în acelaș interval de timp a economisit 12.899 lei. Succese frumoase au obținut și celelalte echipe. 12 ani de la apariția cuniciei cpole a tovarășului Stalin, „Cursul scurt de Istorie a P. C. (b) al U. R. S. S." întreaga omenire muncitoare sărbăto­rește la 1 Octombrie, 12 ani dela apariția genialei opere a tovarășului Iosif Vissario­novici Stalin, „Cursul scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice". Din 1938 până azi, această veritabilă enciclopedie a cunoștințelor de bază in do­­meniul marxism ,leninismului a înarmat pe luptătorii pentru libertate și socialism de pretutindeni cu înțelegerea clară a evenime­ntelor istorice care au dus la construcția victorioasă a socialismului in U.R.S.S., cu experiența strategică și tactică a revoluției proletare și a creerii și consolidării statului muncitorilor și țăranilor . Triumful socialismului în Uniunea Sovietică, sub conducerea gloriosului Partid Bolșevic al lui Lenin-Stalin, oferă popoarelor din țările de democrație populară pre­țioase învățăminte în realizarea fiecărei etape a Revoluției Socialiste și a instaurării dictaturii proletariatului în aceste țări. Construcția economiei pe baze socialiste nu e de realizat decât urmând calea industrializării și a colectivizării agriculturii în U.R.S.S. In lupta neîmpăcată împotriva dușma­nului dinăuntru și din afară, clasa munci­toare din țările de democrație populară, în strânsă alianță cu țărănimea muncitoare, folosește cu succes experiența istorică a Partidului Bolșevic. Crește vigilența revoluțio­­nară față de uneltirile imperialiștilor ațâță­tori la război, față de slugile acestora din partidele socialiste de dreapta trădătoare, față de mârșăviile clicii lui Tito, față de agenții interni ai reacțiunii mondiale, rămășițele capitaliste și chiaburimea dușmană. „Istoria Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice“ ne învață că in svărcolirile sale, reacțiunea folosește arma otrăvită a naționalismului șovin; ne învață să combatem din toate puterile orice rătăcire de la spiritul sănătos, socialist, al interna­­ționalismului proletar. Promovând înțelegerea materialist-dia­lectică a fenomenelor, trasând linia justă, singura linie a luptei pentru socialism, această operă a tovarășului Stalin întărește in muncitorime hotărîrea de a iubi fără cruțare în orice deviere de la această linie, în orice încercare împăciuitoristă și trădătoare. „Istoria P.C. (b) al U.R.S.S." este astăzi cartea de căpătâi a poporului munci­­tor din țara noastră care, în procesul unei ascuțite lupte de clasă, construește socia­lismul. Nicio altă carte nu a avut niciodată o astfel de răspândire. Ea a fost tradusă în zeci de limbi, în zeci de milioane de ex­emplare, în zeci de țări din lume. La noi, ea a fost tipărită în limbile tuturor naționalităților conlocuitoare. Atât, activiștii de Par­tid și ai organizațiilor de massă, cât și milioanele de muncitori simpli găsesc în ea un izvor nesecat de învățăminte, de noui puteri. împlinirea a 12 ani de la apariția „Cursului scurt de Istorie a P.C. (b) al U.R.S.S." găsește popoarele lumii într’o situație ce se aseamănă întru câtva, cu cea din 1938. Ca și atunci pacea lumii e amenințată de unei Urile fățișe ale unui grup de asasini în solda sacului cu bani. Dar, dacă atunci măcelul a putut fi deslănțuit, acest lucru nu mai poate avea loc azi. Căci azi popoarele lumii, în frunte cu invincibila Uniune Sovietică, condusă de marele Partid al lui Lenin-Stalin, sunt strâns unite și afirmă cu hotărîre voința lor neclintită de pace. Pe șantierul „Vasile Conta“ trei brigăzi au lucrat o zi din materiale economisite Brigăzile de zidari și zugravi­ vopsitori de pe șantierul „Vasile Conta“, al întreprinde­rii Sovromconstrucție Nr. 1, economisesc zilnic cantități însemnate de materiale de construcție. In luna Septembrie, brigada de zidari a tovarășului Vișinescu Simion lucrând la ten­­cueli de fațadă a depășit normele cu 67 la sută. In acelaș timp, membrii brigăzii au e­­conomisit 75 kgr. ciment, 0,250 m.c. var pastă, și 0,690 m.c. nisip. Cu această canti­tate brigada poate lucra timp de două zile, fără a mai scoate alte materiale din maga­zie. Brigada tov. Chelaru Constantin, care a obținut o depășire de normă medie de 74 la sută, a economisit 50 kgr. ciment, precum și var pastă, nisip, etc. Nici brigada de zu­gravi-vopsitori a tovarășului Săpun Vasile nu s’a lăsat mai prejos, depășind norma cu 36 la sută. Această brigadă a economisit 50 kgr. zinkweiss, 15 kgr. vopsea, 30 t. benzi­­nă etc. La 28 Septembrie, membrii acestor brigăzi au trecut la îndeplinirea angajamentului lor de a lucra după fiecare 28 de zile o zi din materiale economisite. Și în această zi, ca întotdeauna, membrii brigăzilor de zidari au pregătit cu grijă lo­cul de muncă, pentru a reduce cât mai mult pierderile. La tencueli fațadă s’a curățat întâi pe jos, iar acolo unde e pământ s’au pus scânduri lipite de zid. Deasemenea pa schele, care se află la o distanță de 35 cm. de zid, s’au aplicat obloane de scânduri, de diferite dimensiuni, lipite de zid și prinse cu 2 scoabe de schelă. Astfel mortarul care cade e strâns imediat de pe obloane și mai jos de pe scânduri, fi­ind reîntrebuințat în întregime. S’a consta­tat că la o suprafață de 50 m.p. de zid se strânge pe obloane și scânduri o cantitate de mortar suficientă pentru tencuiala unui metru patrat de zid. Deasemenea se strânge tot molozul de pe șantier și se dă la ciur. Nisipul și pietrișul ciuruit, amestecat cu apă de var dau zilnic circa 2 m.c. de mortar. Brigăzile care au lucrat o zi din materiale economisite, au obținut următoarele rezul­tate : Brigada de zidari a tovarășului Simion Vișineanu a realizat 210 m. p. tunci fa­țadă, brigada de zidari a tovarășului Con­stantin Chelaru a executat 69 m.p. grund fa­țadă ,iar brigada de zugravi-vopsitori con­­­dusă de tov. Vasile Săpun a realizat 146 m.p. vopsitorie la uși și ferestre, 500 m.p. zugrăveli și 18 m.p. vopsitorie la radiatoare. Valoarea materialelor economisite, din ca­­­re s’au executat aceste lucrări se ridică la suma de 23.657 lei. Dacă brigăzile obțin rezultate pozitive, trebue să arătăm că felul în care se ține evi­dența economiilor lasă mult de dorit. Ast­fel responsabilii brigăzilor de zidari nu-și au evidența lor proprie. Ei își cunosc reali­­zările numai pe baza calculelor făcute de normatori și aceasta numai odată pe lună. Dacă tov. Săpun, responsabilul brigăzii de zugravi-vopsitori, are meritul de a calcula singur economiile făcute,­ are și el lipsa că nu face aceste calcule săptămânal, ci nu­mai lunar. Buna funcționare a brigăzilor de economii depinde în bună parte de activitatea grupe­lor sindicale, de consfătuirile de producție ținute la locul de muncă. La șantierul Vasile Conta nu se țin deloc consfătuiri la locul de muncă, deoarece nici grupele sindicale nu-și trăiesc viața. Ședințele de grupă se țin atât de rar încât mulți muncitori nu mai știu din ce grupă fac parte. Comitetul de șantier și sindicatul „Sovrom­­construcției“ trebue să se preocupe îndea­­proape de activizarea grupelor sindicale de pe șantierul Vasile Conta, de organizarea consfătuirilor de producție pe locul de mun­că iar organele administrative trebue să in­troducă o evidență săptămânală asupra eco­nomiilor realizate. Gl. Stănescu Mai mult ciment pentru Plan, pentru pace Colectivul de muncă al fabricii „Stânca“ Brăila a depășit programul de producție la ciment cu 1,86 la sută Faptul că fabrica de ciment „Stânca“­Brăila a început să lucreze din acest an cu două cuptoare în loc de unul, a pus în fața colec­tivului de muncă al acestei fabrici o serie de probleme care sunt în curs de rezolvare. Una din probleme o formează transportul materiei prime care se face cu șlepurile pe Dunăre. Conducerea fabricii, față de unele defecțiuni ivite din cauza lipsei de materie primă, stu­diază posibilitatea transportului de calcar și marnă pe calea ferată. In acest scop s’a pro­iectat, ca în termenul cel mai scurt, să se facă o linie de garaj în apropierea fabricii unde se va putea depozita o importantă can­titate de materie primă. Această problemă este cu atât mai urgentă acum, cu cât con­ducerea fabricii este preocupată în cea mai largă măsură de pregătirea și depozitarea materiei prime pentru producția din timpul iernii. Mărirea capacității de producție a fabricei impunea ca o condiție esențială și mărirea ca­pacității de măcinare a cimentului. In acest scop, colectivul de tehnicieni a reușit să a­dapteze pentru măcinarea cimentului una din morile brute care nu avea întrebuințare. Da­torită acestei realizări, capacitatea de măci­nare a cimentului a sporit cu 20 la sută. Pe de altă parte colectivul de tehnicieni Întâmpină o serie de greutăți la unul din cuptoarele de blinker. Datorită calității ne­corespunzătoare a cărămizilor refractare fur­nizate de fabricile de specialitate, în lunile Iulie și August ca și de altfel în această lună, cuptorul a trebuit să fie oprit în mai multe rânduri spre a fi din nou înzidit. Producția a stagnat în aceste zile și programul la bün­kei nu a putut fi complect îndeplinit. La ci­ment insă, programul este zilnic îndeplinit, realizându-se chiar unele depășiri. In întrecerea socialistă, temeinic organi­zată, una din echipele fruntașe, aceea a to­varășului Dinu Frusin, de la alimentarea mo­rilor de ciment, lucrând în strânsă colaborare cu morarii, depășește cu regularitate norma. Și cucătorul Grasu Gheorghe din schimbul I este fruntaș in producție. Ținând continuu le­gătura cu alimentatorul cuptorului el reușe­ște să mențină flacăra centrală în zona de ardere. Tov. Grasu este un exemplu pentru toți muncitorii fabricii de ciment „Stânca". Nu de puține ori el a stat și după terminarea schimbului pentru a ajuta pe ceilalți tova­răși tocători din celelalte schimburi, Neagu Nicolae sau Gliga Ion, dându-le sfaturi pen­­tru ca treaba să meargă bine. In una din consfătuirile de producție vara se țin cu regularitate în fabrică, tovarășul Grasu, preocupat continuu de îmbunătățirea procesului de producție, a propus ca atelierul mecanic să construiască alimentatoare cu ta­ler pentru dozarea materiei prime la cup­toare. Propunerea tovarășului Grasu, a fost acceptată și sfătuindu-se cu tov. Sweller Va­sile, șeful atelierului mecanic, au stabilit cum trebuiesc confecționate aceste alimen­tatoare pentru ca ele să corespundă. Atelie­rul mecanic a început construirea lor Și pri­mele alimentatoare au și fost date în folo­sință. Problema formării de noi cadre calificate trebue să preocupe permanent conducerea fabricii Conducerea fabricii „Stânca“ și comitetul sindical nu s’au îngrijit de formarea de nouă cadre calificate, de care duc lipsă. Acest fapt a făcut ca atunci când tovarășii Petru Mustață și Constantin Beizadea, cucători fruntași, au fost promovați în alte munci de răspundere, înlocuitorii lor n’au corespuns sarcinilor. Trebue să fie o preocupare per­manentă a organelor administrative și sindi­cate pregătirea de nouă cadre calificate pen­­tru ca nici un moment acest lucru să nu con­stitue o piedică în bunul mers al fabricii. Dar una din problemele importante pe care trebuește neapărat să o rezolve conducerea fabricei este îmbunătățirea calității cimentu­lui. In ultima vreme calitatea cimentului produs de această fabrică nu corespunde din toate punctele de vedere cerințelor. Această defecțiune se datorește mai cu seamă direcțiunii întreprinderii care nu s’a preocupat îndeajuns de controlul cali­tății cimentului. In funcțiunea de controlor de calitate a fost pas tov. Dragomir Con­stantin care nu avea cunoștințe suficiente pentru această muncă. Pe lângă aceasta tov. Dragomir nici măcar nu-și îndeplinea sarci­nile sale, lipsind deseori din laborator sau din fabrică. Constatându-se incapacitatea contro­lorului de calitate, el a fost scos din această muncă. Insă conducerea fabricii nu s’a în­grijit nici până acum să numească un alt con­trolor de calitate, laboranții primind sarcina să ia asupra lor și această muncă. Tovarășul director al fabricei are datoria de a se preocupa îndeaproape de calitatea producției, de care el răspunde în aceeași măsură ca și pentru îndeplinirea cantitativă a sarcinilor de Plan. Și acest lucru se poate face numai printr-o cunoaștere amănunțită a procesului tehnologic prin însușirea tehni­cei cele mai înalte. Conducerea fabricii „Stânca“, Uchidând lip­surile arătate va ajuta colectivul de muncă să ducă la bun sfârșit sarcinile pe care Pla­nul de stat le pune în fața sa. N. MUNTEANU Așa va arăta „Casa Scânteii" J Propunerile sovietice í ^ sunt singurele ce pot­­­­ duce la o pace trainică) , împreună cu tovarășii de pe șan­ J­u­tierul „Radiodifuziune", am citit în V / ziare despre propunerile făcute de U­­­­­­niunea Sovietică prin glasul delegatului­­­­ său, tovarășul Vîșinski, Organizației­­ Națiunilor Unite. S f Propunerile Uniunii Sovietice , încă o afirmare a dorinței de pace sunt f a­­­­ oamenilor sovietici, conduși de Marele­­ I Stalin. Ele exprimă voința neclintită a­­­­ sutelor de milioane de partizani ai pă­­­­r­cii din lumea întreagă de a înlătura 7 I primejdia unui nou măcel mondial. S­a Iată de ce aceste propuneri sunt îm­­­­brățișate de oamenii muncii din puter­­­­nicul lagăr al socialismului, iată dece­­­sele întăresc încrederea noastră în vii­­­­­­­­tor, a muncitorilor de pe acest șantier. v In țara noastră, Congresul Comitete­­­­­­lor de luptă pentru pace a îndemnat s­­i massele muncitoare la noui realizări în­­­­ muncă. In ziua schimbului păcii, c­­u e­chipa de dulgheri, pe care o conduc, a­­­i obținut o depășire de normă de 42 la­­­­ sută. Atunci ca și acum, am lucrat con­­­­­­știenți că succesele noastre dau încă o­­­a lovitură ațâțătorilor la război,­­imperia­­­­­liștii anglo­ americani. X Astăzi, când propunerile sovietice ne ? ► întăresc încrederea în viitorul pașnic S­f al omenirii, simțim că stă în puterea­­­­ noastră, a celor mobilizați în lupta­­ pentru construirea unei vieți fericite ca­­­­ și a celor ce luptă pentru cucerirea li­­­­­­bertății în întreaga lume, ca realizările­­ noastre să nu fie amenințate de di­­­­­­strugere, de o nouă robie a fascismului . De aceea sunt hotărît să muncesc cu c­î și mai mult avânt, pentru ca munca mea­­ alături de cea a milioanelor de lup­­i tătari pentru pace și socialism, să­­­­ arate celor ce vor un nou război că­­ toate încercările lor sunt zadarnice ! j Uniunea Sovietică a sprijinit întotdea­­­­una pacea. Și astăzi în fruntea noastră,­­­­ a nenumăraților soldați ai păcii, stă­­ Uniunea Sovietică. De aceea vom în­­­­­­vinge.­­ TUȘCOAICA VASILE­C șef de echipă șantierul „Radiod'fuzirr.?“ Iy

Next