Constructorul, octombrie 1950 (Anul 2, nr. 38-42)
1950-10-02 / nr. 38
PROLETARI DIN TOATE TARILE» UNITI-VAI ANul II — NO. 38 PAGINI 4 LEI Luni 2 Octombrie 1950 Să pregătim temeinic șantierele și fabricile noastre în vederea iernii Intr’im trecut nu prea îndepărtat era greu de închipuit chiar minților celor mai agere multe din lucrurile care nouă ni se par astăzi foarte firești. Cine ar fi crezut cu putință că omul va ajunge să stăpânească într’atâta natura încât să o poată transforma, să aducă lanurile de grâu acolo unde mai înainte se întindeau nisipurile arzătoare ale deșertului ? Și totuși acest lucru este posibil, așa cum posibile sunt toate minunatele lucrări gigantice prin care oamenii sovietici transformă fața pământului. Știința și tehnica modernă au făcut posibile toate aceste schimbări Făurirea societății socialiste nu este de închipuit fără o transformare a modului de producție fără o nouă tehnică, fără o productivitate sporită a muncii. Până mai acum câțiva ani în țara noastră timpul friguros aducea stagnarea pe toate șantierele Astăzi timpul friguros nu mai treime să oprească lucrul pe șantierele noastre. Bogata experiență a constructorilor sovietici ne-a învățat să folosim întreg anul în construcții. Sarcinile Planului de Stat a cărei desfășurare se află astăzi într-o fază hotărîtoare nu ne dau răgazul să pierdem nici un moment. Dar pentru a putea continua lucrările pe orice timp șantierele trebuesc să se pregătească minuțios. Experiența anului trecut ne-a arătat că cele mai multe din întreprinderile de construcții nu au luat măsuri în vederea timpului friguros și nici nu s-au organizat astfel încât să poată continua lucrările în această perioadă. Numai un număr redus de șantiere au pututcontinua anul trecut lucrările dar și acestea au realizat o productivitate foarte scăzută. Mai mult chiar, unele șantiere nu au avut nici măcar prevederea elementară de a lua măsurile necesare pentru ca durata zilnică de lucru să se mențină și în cursul zilelor mai scurte de toamnă, ceea ce nu necesită pregătiri speciale. O astfel de situație nu trebue să se repete în cel de al patrulea trimestru al acestui an și pe primul trimestru al anului viitor. Muncitorii trebue să aibe de lucru în aceste două trimestre și să poată îndeplini productivitatea muncii ce se va planifica Conducerea tehnică a șantierelor trebue să se preocupe de întocmirea la timp a proectului de organizare a lucrărilor de iarnă, respectând cu strictețe instrucțiunile Direcției Generale de Construcții și Instalații. Nimic nu trebue lăsat la voia întâmplării. Măsurile pregătitoare trebue să aibe de scop punerea din vreme la adăpost a anumitor construcții și instalații ale șantierului, asigurarea desfășurării lucrului pe timp friguros, crearea condițiilor necesare aplicării metodelor de executare a lucrărilor pe timp de iarnă. Printre aceste măsuri cele mai importante sunt: executarea umpluturilor la toate fundațiile terminate și protejarea de îngheț a celor neterminate ; asigurarea îndepărtării apelor de suprafață de la clădiri și de pe șantier prin șanțuri de scurgere, gropi de colectare, diguri de protecție etc.; instalarea și izolarea conductelor de apă și aburi necesare; executarea instalației de încălzire, a agregatelor și a apei, executarea căilor de transport pe orizontală și verticală și pregătirea mijloacelor de curățire a zăpezii și asigurarea iluminatului electric; deosebită grijă trebue dată depozitării materialelor. Pietrișul și nisipul trebue adus din vreme și în cantități mari fiind depozitat în volume mari cu suprafețe minime Magaziile în care se cimentul trebuesc bine depozitează controlate și reparate pentru ca să nu se mai întâmple ca în trecut, ca aceste materiale să fie în pericol de a fi stricate de apa provenită din ploae sau zăpada. Ținând seama că se vor executa pe timp friguros diferite lucrări ca betoane, zidării de cărămidă, tencuie, înveslitori, finisaje, etc., conducerea tehnică a șantierelor trebue să respecte normele tehnice indicata in regulamente și în instrucțiunile speciale ale Direcției Generale. Metoda sovietică de zidărie prin înghețare, care a fost aplicată pe unele din șantierele noastre cu bune rezultate trebue să capete o cât mai largă extindere. In general, folosirea experienței sovietice în această problemă va ușura mult munca în timpul iernii și va duce la obținerea unor rezultate din cele mac f rumoase. Una din cele mai importante sarcini în această perioadă trebue să fie protecția muncii. Trebuesc procurate la timp hainele de protecție specificate fiecărei meserii prin contractul colectiv și luate toate măsurile de protecție pentru evitarea accidentelor. Dar pregătirile de iarnă nu privesc numai șantierele de construcții, ci și întreprinderile de materiale de construcții. Experiența anului trecut a scos la iveală o serie întreagă de deficiențe care au influențat nefavorabil producția și care ar fi fost evitate cu ușurință dacă s-ar fi luat din vreme măsurile necesare. Fabricile de ciment trebue să se aprovizioneze din timp cu materiile prime necesare, calcar, argilă, ghips, astfel încât să nu fie descoperite în cazul când timpul nefavorabil ar îngreuna aprovizionarea regulată. In această privință fabrica de ciment din Turda este un rău exemplu, având un stoc de calcar suficient numai pentru câteva zile. Faptul că fabrica nu este departe de carieră nu garantează că timp de iarnă nu pot interveni greletăți în aprovizionare care să lase cuptoarele fără materie primă, ducând astfel la stagnarea producției. Cu atât mai mult fabricile care se aprovizionează de la distanțe mari, ca București, Fieni, Brăila trebue să se aprovizioneze din vreme cu cantități mari care să le asigure funcționarea normală pe timp de iarnă. O altă problemă importantă pregătirilor de iarnă în acest secator o constitue reparațiile. Trebue bine întocmită planificarea comenzilor pentru piesele necesare reparațiilor. Planul defalcat trebue să țină seamă în primul rând de planul de producție astfel încât repararea pieselor să nu stânjenească desfășurarea procesului de producție. Conducerile întreprinderilor nu trebue să se mulțumească că au făcut comenzile de piese necesare la industriile prelucrătoare. Aceste comenzi trebuesc urmărite și urgentate, iar cazurile de birocratism combătute cu cea mai mare energie. Și în acest sector trebue să se ascorde o deosebită atenție față de om. Trebuesc create grijei din vreme condiții optime de lucru pentru muncitori, procurate haine vătuite pentru muncitorii de la cariere. Firește problema pregătirilor de iarnă nu este ușor de rezolvat. Ea cere o muncă temeinică și operativă nu numai din partea conducerii întreprinderilor, dar și din partea organelor sindicale, care sunt datoare să-și dea contribuția lor pentru asigurarea continuității, în bune condițiuni, a muncii pe șantiere și în fabricile de materiale de construcții. De buna pregătire, în vederea iernii, depinde îndeplinirea planului de Stat pe anul acesta și mai ales începerea în bune condițiuni a primului nostru Plan Cincinal. In aceste momente de ascuțire a luptei pentru pace și libertate a popoarelor, amenințată de uneltirile războinice ale imperialiștilor americani și slugilor lor, muncitorii și tehnicienii din ramura construcțiilor trebue să considere ca o datorie de onoare asigurarea bunei desfășurări a muncii în lunile friguroase. Pregătirile de iarnă pe șantierele și întreprinderile noastre trebue să fie anul acesta la înălțimea sarcinilor mărețe ce ne stau înainte, trebue să facă cinste patriotismului nostruși conștiinței noastre de clasă. Pentru cel mai bogat cont de economii La Fabrica „Mondial“ din Lugoj au fost deschise conturi personale de economii Muncitorii și tehnicienii de la Fabrica de țiglă și cărămizi „Mondial“Bocșei din Lugoj, antrenați în întrecere socialistă obțin zilnic noui succese în producție. Astăzi pe ei ii frământă o nouă problemă, o nouă formă superioară a întrecerii socialiste, crearea celui mai bogat cont personal de economii. Maiștrii și muncitorii fruntași sunt preocupați și studiază amănunțit toate posibilitățile pentru crearea lui. Muncitorii se sfătuesc între ei și își dau părerea asupra economiilor ce se pot realiza. Tov. Semian Mihai dela atelierul de reparații al fabricii s’a angajat să facă până la sfârșitul anului, economii în valoare de 88.000 lei. Ungătorii și-au luat angajamentul să înscrie până la sfârșitul anului în contul lor 48.000 lei economii prin folosirea rațională a uleiului de mașini, făcând zilnic o economie de 8 kgr. ulei. Prin alimentarea rațională a cuptoarelor cu combustibil la mașinile de forță, fochiștii vor face zilnic economii de 400 kgr. cărbuni, înscriind în contul lor da economii până la sfârșitul anului, suma de 37.440 lei. Tovarășul Csany Ludovic, fochist la mașinile de la presele de țiglă și cărămizi s'a angajat ca in timpul cât va funcționa această secție, să facă economii în valoare de 14.040 lei. El va economisi zilnic câte 500 kgf. de combustibil și se va strădui să-și depășească angajamentul. Mecanicii acestei secții vor economisi zilnic 4—5 kgf. ulei prin evitarea risipei, realizând o economie de 15.980 lei. La secția tipar unde se toarnă formele de țiglă din gips de alabastru, tovarășul Taszegi Samoilă și-a luat angajamentul să economisească la maximum consumul de gips necesar pentru formele de țiglă, făcând în felul acesta în fiecare lună o economie de 1.200 kgr. gips iar până la sfârșitul anului va face o economie în valoare de 28.000 lei, sumă pe care o va înscrie în contul său de economii. Muncitorii și maiștrii de la Fabrica de țiglă și cărămizi „Mondial“-Bocșei din Lugoj și-au luat angajamentul ca până la sfârșitul anului să economisească suma de 231.616 lei. Prin aceste economii pe care le vor face vor da o contribuție activă la lupta pentru pace și socialism. In întrecerea pe profesiuni, muncitorii fabricii de ciment Turda obțin însemnate realizări Muncitorii de la fabrica de ciment Turda, antrenați in întrecere pe profesiuni, pe zi ce trece realizări însemnate în obțin producție. Lupta pentru titlul de cel mai bun cucător sau cel mai bun morar, ia din ce în ce o dezvoltare mai mare. La secția cuptoare în frunte se găsește tovarășul Faur Ioachim, cocător, împreună cu tovarășul Tordai Ludovic ajutorul său, care a obținut o depășire de 3,98 la sută, peste plan la producția de klinker, realizând o economie de 4,95 la sută la combustibil. La secția mori de ciment, locul 1, in ultimile zile s-a obținut tovarășul Dacio Irimie, care a depășit planul de producție la ciment cu 10,24 la sută, realizând o economie de 6,42 la sută la energia electrică. La realizările din ultimul timp au contribuit, în mare măsură, consfătuirile de producție la locul de muncă, în cadrul grupelor sindicale. In ultima consfătuire de producție, s-au analizat în spirit critic și autocritic, metodele de muncă ale tovarășului Dacia Irimie, care era codașul morarilor. Prin sprijinul dat de muncitori și tehnicieni, tovarășul Dacio Irimie, a devenit fruntaș. Urmărirea realizărilor se face zilnic și pe fiecare schimb în parte, prin grafice de producție individuale la locul de muncă. O deosebită importanță o dau organele sindicale popularizării muncitorilor fruntași Prin gazeta de perete și panouri mari afișate la locuri vizibile, pe care sunt scrise angajamentele luate. k întrecerea pentru obținerea celui mai bogat cont de economii a cuprins și pe muncitorii secției de împachetare de la fabrica de ciment Turda, care și-au luat angajamentul să reducă procentajul de saci rupți. Printr-o bună organizare a muncii și o atentă manipulare a sacilor, angajamentele au început să prindă viață. Astfel numai în 10 zile echipa tovarășului Theodor Gruiță a realizat o economie de 11.195 lei, iar echipa tovarășei Maria Petruța, fruntașă în producție, în acelaș interval de timp a economisit 12.899 lei. Succese frumoase au obținut și celelalte echipe. 12 ani de la apariția cuniciei cpole a tovarășului Stalin, „Cursul scurt de Istorie a P. C. (b) al U. R. S. S." întreaga omenire muncitoare sărbătorește la 1 Octombrie, 12 ani dela apariția genialei opere a tovarășului Iosif Vissarionovici Stalin, „Cursul scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice". Din 1938 până azi, această veritabilă enciclopedie a cunoștințelor de bază in domeniul marxism ,leninismului a înarmat pe luptătorii pentru libertate și socialism de pretutindeni cu înțelegerea clară a evenimentelor istorice care au dus la construcția victorioasă a socialismului in U.R.S.S., cu experiența strategică și tactică a revoluției proletare și a creerii și consolidării statului muncitorilor și țăranilor . Triumful socialismului în Uniunea Sovietică, sub conducerea gloriosului Partid Bolșevic al lui Lenin-Stalin, oferă popoarelor din țările de democrație populară prețioase învățăminte în realizarea fiecărei etape a Revoluției Socialiste și a instaurării dictaturii proletariatului în aceste țări. Construcția economiei pe baze socialiste nu e de realizat decât urmând calea industrializării și a colectivizării agriculturii în U.R.S.S. In lupta neîmpăcată împotriva dușmanului dinăuntru și din afară, clasa muncitoare din țările de democrație populară, în strânsă alianță cu țărănimea muncitoare, folosește cu succes experiența istorică a Partidului Bolșevic. Crește vigilența revoluționară față de uneltirile imperialiștilor ațâțători la război, față de slugile acestora din partidele socialiste de dreapta trădătoare, față de mârșăviile clicii lui Tito, față de agenții interni ai reacțiunii mondiale, rămășițele capitaliste și chiaburimea dușmană. „Istoria Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice“ ne învață că in svărcolirile sale, reacțiunea folosește arma otrăvită a naționalismului șovin; ne învață să combatem din toate puterile orice rătăcire de la spiritul sănătos, socialist, al internaționalismului proletar. Promovând înțelegerea materialist-dialectică a fenomenelor, trasând linia justă, singura linie a luptei pentru socialism, această operă a tovarășului Stalin întărește in muncitorime hotărîrea de a iubi fără cruțare în orice deviere de la această linie, în orice încercare împăciuitoristă și trădătoare. „Istoria P.C. (b) al U.R.S.S." este astăzi cartea de căpătâi a poporului muncitor din țara noastră care, în procesul unei ascuțite lupte de clasă, construește socialismul. Nicio altă carte nu a avut niciodată o astfel de răspândire. Ea a fost tradusă în zeci de limbi, în zeci de milioane de exemplare, în zeci de țări din lume. La noi, ea a fost tipărită în limbile tuturor naționalităților conlocuitoare. Atât, activiștii de Partid și ai organizațiilor de massă, cât și milioanele de muncitori simpli găsesc în ea un izvor nesecat de învățăminte, de noui puteri. împlinirea a 12 ani de la apariția „Cursului scurt de Istorie a P.C. (b) al U.R.S.S." găsește popoarele lumii într’o situație ce se aseamănă întru câtva, cu cea din 1938. Ca și atunci pacea lumii e amenințată de unei Urile fățișe ale unui grup de asasini în solda sacului cu bani. Dar, dacă atunci măcelul a putut fi deslănțuit, acest lucru nu mai poate avea loc azi. Căci azi popoarele lumii, în frunte cu invincibila Uniune Sovietică, condusă de marele Partid al lui Lenin-Stalin, sunt strâns unite și afirmă cu hotărîre voința lor neclintită de pace. Pe șantierul „Vasile Conta“ trei brigăzi au lucrat o zi din materiale economisite Brigăzile de zidari și zugravi vopsitori de pe șantierul „Vasile Conta“, al întreprinderii Sovromconstrucție Nr. 1, economisesc zilnic cantități însemnate de materiale de construcție. In luna Septembrie, brigada de zidari a tovarășului Vișinescu Simion lucrând la tencueli de fațadă a depășit normele cu 67 la sută. In acelaș timp, membrii brigăzii au economisit 75 kgr. ciment, 0,250 m.c. var pastă, și 0,690 m.c. nisip. Cu această cantitate brigada poate lucra timp de două zile, fără a mai scoate alte materiale din magazie. Brigada tov. Chelaru Constantin, care a obținut o depășire de normă medie de 74 la sută, a economisit 50 kgr. ciment, precum și var pastă, nisip, etc. Nici brigada de zugravi-vopsitori a tovarășului Săpun Vasile nu s’a lăsat mai prejos, depășind norma cu 36 la sută. Această brigadă a economisit 50 kgr. zinkweiss, 15 kgr. vopsea, 30 t. benzină etc. La 28 Septembrie, membrii acestor brigăzi au trecut la îndeplinirea angajamentului lor de a lucra după fiecare 28 de zile o zi din materiale economisite. Și în această zi, ca întotdeauna, membrii brigăzilor de zidari au pregătit cu grijă locul de muncă, pentru a reduce cât mai mult pierderile. La tencueli fațadă s’a curățat întâi pe jos, iar acolo unde e pământ s’au pus scânduri lipite de zid. Deasemenea pa schele, care se află la o distanță de 35 cm. de zid, s’au aplicat obloane de scânduri, de diferite dimensiuni, lipite de zid și prinse cu 2 scoabe de schelă. Astfel mortarul care cade e strâns imediat de pe obloane și mai jos de pe scânduri, fiind reîntrebuințat în întregime. S’a constatat că la o suprafață de 50 m.p. de zid se strânge pe obloane și scânduri o cantitate de mortar suficientă pentru tencuiala unui metru patrat de zid. Deasemenea se strânge tot molozul de pe șantier și se dă la ciur. Nisipul și pietrișul ciuruit, amestecat cu apă de var dau zilnic circa 2 m.c. de mortar. Brigăzile care au lucrat o zi din materiale economisite, au obținut următoarele rezultate : Brigada de zidari a tovarășului Simion Vișineanu a realizat 210 m. p. tunci fațadă, brigada de zidari a tovarășului Constantin Chelaru a executat 69 m.p. grund fațadă ,iar brigada de zugravi-vopsitori condusă de tov. Vasile Săpun a realizat 146 m.p. vopsitorie la uși și ferestre, 500 m.p. zugrăveli și 18 m.p. vopsitorie la radiatoare. Valoarea materialelor economisite, din care s’au executat aceste lucrări se ridică la suma de 23.657 lei. Dacă brigăzile obțin rezultate pozitive, trebue să arătăm că felul în care se ține evidența economiilor lasă mult de dorit. Astfel responsabilii brigăzilor de zidari nu-și au evidența lor proprie. Ei își cunosc realizările numai pe baza calculelor făcute de normatori și aceasta numai odată pe lună. Dacă tov. Săpun, responsabilul brigăzii de zugravi-vopsitori, are meritul de a calcula singur economiile făcute, are și el lipsa că nu face aceste calcule săptămânal, ci numai lunar. Buna funcționare a brigăzilor de economii depinde în bună parte de activitatea grupelor sindicale, de consfătuirile de producție ținute la locul de muncă. La șantierul Vasile Conta nu se țin deloc consfătuiri la locul de muncă, deoarece nici grupele sindicale nu-și trăiesc viața. Ședințele de grupă se țin atât de rar încât mulți muncitori nu mai știu din ce grupă fac parte. Comitetul de șantier și sindicatul „Sovromconstrucției“ trebue să se preocupe îndeaproape de activizarea grupelor sindicale de pe șantierul Vasile Conta, de organizarea consfătuirilor de producție pe locul de muncă iar organele administrative trebue să introducă o evidență săptămânală asupra economiilor realizate. Gl. Stănescu Mai mult ciment pentru Plan, pentru pace Colectivul de muncă al fabricii „Stânca“ Brăila a depășit programul de producție la ciment cu 1,86 la sută Faptul că fabrica de ciment „Stânca“Brăila a început să lucreze din acest an cu două cuptoare în loc de unul, a pus în fața colectivului de muncă al acestei fabrici o serie de probleme care sunt în curs de rezolvare. Una din probleme o formează transportul materiei prime care se face cu șlepurile pe Dunăre. Conducerea fabricii, față de unele defecțiuni ivite din cauza lipsei de materie primă, studiază posibilitatea transportului de calcar și marnă pe calea ferată. In acest scop s’a proiectat, ca în termenul cel mai scurt, să se facă o linie de garaj în apropierea fabricii unde se va putea depozita o importantă cantitate de materie primă. Această problemă este cu atât mai urgentă acum, cu cât conducerea fabricii este preocupată în cea mai largă măsură de pregătirea și depozitarea materiei prime pentru producția din timpul iernii. Mărirea capacității de producție a fabricei impunea ca o condiție esențială și mărirea capacității de măcinare a cimentului. In acest scop, colectivul de tehnicieni a reușit să adapteze pentru măcinarea cimentului una din morile brute care nu avea întrebuințare. Datorită acestei realizări, capacitatea de măcinare a cimentului a sporit cu 20 la sută. Pe de altă parte colectivul de tehnicieni Întâmpină o serie de greutăți la unul din cuptoarele de blinker. Datorită calității necorespunzătoare a cărămizilor refractare furnizate de fabricile de specialitate, în lunile Iulie și August ca și de altfel în această lună, cuptorul a trebuit să fie oprit în mai multe rânduri spre a fi din nou înzidit. Producția a stagnat în aceste zile și programul la bünkei nu a putut fi complect îndeplinit. La ciment insă, programul este zilnic îndeplinit, realizându-se chiar unele depășiri. In întrecerea socialistă, temeinic organizată, una din echipele fruntașe, aceea a tovarășului Dinu Frusin, de la alimentarea morilor de ciment, lucrând în strânsă colaborare cu morarii, depășește cu regularitate norma. Și cucătorul Grasu Gheorghe din schimbul I este fruntaș in producție. Ținând continuu legătura cu alimentatorul cuptorului el reușește să mențină flacăra centrală în zona de ardere. Tov. Grasu este un exemplu pentru toți muncitorii fabricii de ciment „Stânca". Nu de puține ori el a stat și după terminarea schimbului pentru a ajuta pe ceilalți tovarăși tocători din celelalte schimburi, Neagu Nicolae sau Gliga Ion, dându-le sfaturi pentru ca treaba să meargă bine. In una din consfătuirile de producție vara se țin cu regularitate în fabrică, tovarășul Grasu, preocupat continuu de îmbunătățirea procesului de producție, a propus ca atelierul mecanic să construiască alimentatoare cu taler pentru dozarea materiei prime la cuptoare. Propunerea tovarășului Grasu, a fost acceptată și sfătuindu-se cu tov. Sweller Vasile, șeful atelierului mecanic, au stabilit cum trebuiesc confecționate aceste alimentatoare pentru ca ele să corespundă. Atelierul mecanic a început construirea lor Și primele alimentatoare au și fost date în folosință. Problema formării de noi cadre calificate trebue să preocupe permanent conducerea fabricii Conducerea fabricii „Stânca“ și comitetul sindical nu s’au îngrijit de formarea de nouă cadre calificate, de care duc lipsă. Acest fapt a făcut ca atunci când tovarășii Petru Mustață și Constantin Beizadea, cucători fruntași, au fost promovați în alte munci de răspundere, înlocuitorii lor n’au corespuns sarcinilor. Trebue să fie o preocupare permanentă a organelor administrative și sindicate pregătirea de nouă cadre calificate pentru ca nici un moment acest lucru să nu constitue o piedică în bunul mers al fabricii. Dar una din problemele importante pe care trebuește neapărat să o rezolve conducerea fabricei este îmbunătățirea calității cimentului. In ultima vreme calitatea cimentului produs de această fabrică nu corespunde din toate punctele de vedere cerințelor. Această defecțiune se datorește mai cu seamă direcțiunii întreprinderii care nu s’a preocupat îndeajuns de controlul calității cimentului. In funcțiunea de controlor de calitate a fost pas tov. Dragomir Constantin care nu avea cunoștințe suficiente pentru această muncă. Pe lângă aceasta tov. Dragomir nici măcar nu-și îndeplinea sarcinile sale, lipsind deseori din laborator sau din fabrică. Constatându-se incapacitatea controlorului de calitate, el a fost scos din această muncă. Insă conducerea fabricii nu s’a îngrijit nici până acum să numească un alt controlor de calitate, laboranții primind sarcina să ia asupra lor și această muncă. Tovarășul director al fabricei are datoria de a se preocupa îndeaproape de calitatea producției, de care el răspunde în aceeași măsură ca și pentru îndeplinirea cantitativă a sarcinilor de Plan. Și acest lucru se poate face numai printr-o cunoaștere amănunțită a procesului tehnologic prin însușirea tehnicei cele mai înalte. Conducerea fabricii „Stânca“, Uchidând lipsurile arătate va ajuta colectivul de muncă să ducă la bun sfârșit sarcinile pe care Planul de stat le pune în fața sa. N. MUNTEANU Așa va arăta „Casa Scânteii" J Propunerile sovietice í ^ sunt singurele ce pot duce la o pace trainică) , împreună cu tovarășii de pe șan Jutierul „Radiodifuziune", am citit în V / ziare despre propunerile făcute de Uniunea Sovietică prin glasul delegatului său, tovarășul Vîșinski, Organizației Națiunilor Unite. S f Propunerile Uniunii Sovietice , încă o afirmare a dorinței de pace sunt f a oamenilor sovietici, conduși de Marele I Stalin. Ele exprimă voința neclintită a sutelor de milioane de partizani ai părcii din lumea întreagă de a înlătura 7 I primejdia unui nou măcel mondial. Sa Iată de ce aceste propuneri sunt îmbrățișate de oamenii muncii din puternicul lagăr al socialismului, iată decesele întăresc încrederea noastră în viitor, a muncitorilor de pe acest șantier. v In țara noastră, Congresul Comitetelor de luptă pentru pace a îndemnat si massele muncitoare la noui realizări în muncă. In ziua schimbului păcii, cu echipa de dulgheri, pe care o conduc, ai obținut o depășire de normă de 42 la sută. Atunci ca și acum, am lucrat conștienți că succesele noastre dau încă oa lovitură ațâțătorilor la război,imperialiștii anglo americani. X Astăzi, când propunerile sovietice ne ? ► întăresc încrederea în viitorul pașnic Sf al omenirii, simțim că stă în puterea noastră, a celor mobilizați în lupta pentru construirea unei vieți fericite ca și a celor ce luptă pentru cucerirea libertății în întreaga lume, ca realizările noastre să nu fie amenințate de distrugere, de o nouă robie a fascismului . De aceea sunt hotărît să muncesc cu cî și mai mult avânt, pentru ca munca mea alături de cea a milioanelor de lupi tătari pentru pace și socialism, să arate celor ce vor un nou război că toate încercările lor sunt zadarnice ! j Uniunea Sovietică a sprijinit întotdeauna pacea. Și astăzi în fruntea noastră, a nenumăraților soldați ai păcii, stă Uniunea Sovietică. De aceea vom învinge. TUȘCOAICA VASILEC șef de echipă șantierul „Radiod'fuzirr.?“ Iy