Constructorul, februarie 1951 (Anul 3, nr. 56-59)

1951-02-05 / nr. 56

Comisia culturală de la fabrica de ciment„Ideal“­Cernavoda a uitat că se apropie sfârșitul concursului Comisia de concurs de la fabrica de ci­ment „Ideal“ Cernavoda a fost constituită la 15 August anul trecut. întrucât Con­­cursul începuse de o bucată bună de vreme, ea și-a alcătuit de îndată un plan operativ și cuprinzător. Ziarul „Constructorul“ a sprijinit această inițiativă, anunțând-o î n coloanele sale. Dar entuziasmul comisiei a scăzut repe­de. Și acest lucru e cu atât mai dăunător astăzi, cu cât în curând se va încheia Con­cursul C.G.M., care a pus importante sar­cini în fața instituțiilor culturale ale sin­dicatelor. Astfel, în ultimul timp nu au mai avut loc conferințe științifice, tehnice, politice, ideologice, etc.. Deși bibliotecile au fost bine organizate din punct de vedere tehnic, totuși nu s-au depus destule străduințe pentru ca numărul cititorilor permanenți să crească și gustul Cititului să se desvolte în rândurile munci­torilor cu munci de răspundere în grupele sindicale, fruntași în producție, evidențiați, etc. Bibliotecile, cu toate că posedă un mare număr de volum­e, nu au o secție specială cu cărți pentru copii. Acest lucru ar fi a­­jutat simțitor punctul din planul de muncă al comisiei, care se referea la organizarea unor cercuri artistice pentru pioneri. Nu au fost înființate și activate cercuri de lectură. In ceea ce privește formarea echipelor cul­­turale-artistice, din cauza unei serioase lip­se de preocupare, ele s'au descomplectat, iar­ programele pregătite au fost interpreta­te destul de slab, atât de cor, cât și de echipa de dansuri, în cadrul celor câteva festivaluri date. Munca de învățământ nu a dat nici ea roadele necesare. Singura școală care funcționată a fost cea de inspectori obștești . Școlile de calificare au fost închise, iar în privința alfabetizării celor 30 neștiutori și o carte care mai există în fabrica noastră, nu s’a luat nici o măsură. Aplicația vizuală și auditivă a scăpat cu totul preocupării comisiei de Concurs. Cele trei aparate de radio, precum și stația de amplificare sunt defecte și nu mai funcțio­nează de multă vreme. E de datoria comisiei de concurs să treal­că deîftdată la licurtarea acestor lipsuri și să contribue din plin pentru ca fabrica „Ideal” să se prezinte la concurs cu rea­lizări cât mai mari. V. BACULEA corespondent La Cabinetul Tehnic A. S­ T. se discută inovațiile muncitorilor constructori când pe rând au venit la Cabinetul Teh­nic din cadrul A­S.T., în strada Mihail Emi­­nescu Nr. 8, inovatori flo la diferite șantiere și întreprinderi de construcții pentru a discuta împreună cu tehnicienii și inginerii de spe­cialitate, inovațiile lor. Tovarășul Șapcaliu Dobre, mecanic la șan­tierul „Casa Scânteii“ desface schița ma­șinii de îndreptat și tăiat fier beton gros până la 3­­ mm, pe care a conceput-o cu aju­torul unor tovarăși de la șantierul Nr. 2. — Uite tovarăși — spune mecanicul Șap­­caliu arătând cu creionul, pe schița mașinii — am aranjat rolele, plăcile, însă n’am pu­tut găsi cel mai just procedeu de automati­zare a dispozitiv"Wh’i de tăiere. N­>.con discuții!». Insistemü cercetează schi­ța Se fac propuneri. Pâ nă la, urmă se ajunge la sch­iția cea mai practică. Acționarea cuțitului de tăiat, — se hotărăște în colectiv. — se va face printr’o roată dințată care va pune în mișcare un ax cu o camă. Cama va fi de­­plasabilă pe orizontală prin­tr’un But și va fi fixată la In­stiftââ hée-Sa­rit. tbrill. Va fi așezat pe glisieră. Mașina de indreb­ tát și tăiat fier beton gros, constitue o inolație importantă. Prin realizarea acestei mașini se va mări simți­tor proa­ctivitătea muncii, se vor face in­ Sfînfiâie economii prin redu­cerea procen­­tul­ui de deșeuri și totodată fă să îi mânu­ită de foarte frați și oameni. Deasemeni operațiile de îndreptare și de tăiere a fierului beton, se vor face intr’un timp cu mult redus, fierarii nu vor mai fi nevoiți să depună eforturi mari. S’au luat în discuție și alte inovații din sectorul construcțiilor la care s’au adus mo­dificări pentru ca randamentul să fie mult mai mare, să­ se asigure o bună funcționare a lor și deci rezultate cât mai bune. TOV. Istrate Ob., de la întreprinderea 18 In­stalații, a executat un sistem de macara pen­tru ridicarea și îngroparea stâlpilor electrici și telefonici prin care aceste operații se fac mul mai ușor. Dispozitivul fiind deservit de 4—5 tovarăși, în loc de 10 cât lucrează in prezent la ridicarea acestor stâlpi, va însemna desigur o sporire a productivității muncii și obținerea de importante economii. Tehnicienii și inginerii, membri ai A.S T. și responsabili cu inovațiile în cercurile A.S­.T. din întreprinderi și șantiere, dau Un ajutor prețios tovarășilor inovatori și ra­­ționalizatori, întăresc colaborarea cu mun­citorii constructori, înființat la 17 Decembrie 1959, Cabinetul Tehnic din ca­drul A.S.T. este o reală con­tribuție pentru est aici muncitorii construc­tori pot să discute. Să ceară ajutorul tch- BiCS Chilor de­­ specialitate în scopul perfec­ționării inovațiilor lor. Muncitorii fruntași au­ Posibilitatea prin participarea la ședințe Să-și ridice nivelul tehnic. Până acum s-au ținut 4 ședințe în dome­niul construcțiilor și ele au loc in fiecare Luni, între orele 18 și 20. Cercurile A.S­.T. dini întreprinderi Si șan­tiere au sarcina de a mobiliza cât mai Urulți muncitori con­structori car­e să ia parte în ședințele Cabi­netului Tehnic A.S.T., astfel ca el Să-și atingă scopul. I, ALEXANDRE S­ti II Un club instalat într'un râcitor Aveam, într’o zi, ceva treaba la fabrica­­ de ciment Nr. 2 din Come­rbro. Am preîîtat de prile? pentru a revedei un vechi prieten —• cocător de frunte, Afri schimbat doar câteva cuvinte — era în Umani lucrului­. Așa că l-am întrebait : — Hai să ne ’ntâlnim după ca iași din schimb. Uite, de pildă, ce»#î­n loc să ne v­e­­dem în clubul vostru, peste 2 ceasuri ? Ju­ram si un șah... A făcut o mutră de porca­re îndoia de Sinceritatea prieteniei ce fsc poet, Și s’a m­ultumrit să răspundă : — N’am mai fost pe la r’pb de multe zile... de când s'a lăsat frigul. Si nnd vorba numai de mine, ci țin și la sănătatea ta. Vino mai bine la mine acasă ! Purtarea prietenului meu m’a nedumerit, iată de ce, după ce am rezolvat­ treburile pentru care venisem, am trecut și pe la Club. Comitetul sindical e satisfăcut că a pu­tut realiza în perioada Concursului, acest Club. Dar, vă spun cinstit, nu Prea are cu ce se mândri. Clubul e găzduit în­tr'o ba­racă în care, înainte vreme, erau depozitate sacii de hârtie. S’au tencuit pereții, s’a instalat lumină electrică, s’au achiziționat focuri de șah, un biliard, o bibliotecă și cărțile necesare. Foarte bine, dar cs vo­ios ? Dușumeaua clubului fe de ciment, sobă nu e și, dacă intri,, ești Silit să pă­răsești orice gând de a citi sau a nu.i șah, și începi să clănțăm­ din dinți ca o me=­l­ită automată. Situația a fost analizată de membrii co­­m­ittetului, dar a răsm­as neschimbată. Frigul se plimbă nestânjenit și își râde în sine de protestele nehotănte ale comitetului. Intr’o vreme, oamenii din fabrică s’au a­­dresat directorului, tov. M. Becheanu. Es­xis­tă, spuneau ei, două săli în oraș foarte potrivite pentru club. Si s’ar putea nchizîi țționa una din ele. Tovarășul director a o­­biectat că nu sunt fonduri suficiente, și a promis că vă instala o sobă în baracă. Să nu credeți că v’am spus toate astea de necaz că nu m’am putut întâlni în club cu prietenul meu. Dar m’am­ gândit la căr­țile care se acoperă de colb în rafturi, la tinerii care, lipsiți de preocupări culturale, își pierd adesea fără folos timpul liber. Acolo unde nu li se poartă de grijă oa­menilor, iarna are urmări mai triste decât și sar putea închipui cineva. (După o corespondență trimisă de tov. Gh. lobescu). Ce să citim „Mai mult ciment pentru temeliile Cincinalului“ Editura C.G.M. Planul Cincinal al R. P. R. a entu­­­­ziasmat pe toți oamenii muncii din țara noastră, care au și început să obțină primele realizări în lupta pen­­tru crearea bazei economice a soci­a­­lismului.­­ Fiind convinși că și ei trebue să­­ contribue la sprijinirea muncitorilor­­ constructori de pe șantiere, muncitorii­­ dela fabricile de ciment s’au avântat­­ în luptă pentru a da tot mai mult ci­­­­ment Republicii noastre, uriașelor con­­­­strucții ale Cincinalului. In acest scop,­­ muncitorii fabricii de ciment „Turda” s ’au lansat lozinca: ,„10 tone ciment zis­ 1 nic peste pian”, chemând pe munci­­­­torii fabricilor de ciment din întreaga­­ țară să le urmeze acțiunea patrio­­­­ticâ. O contribuție de seamă în această­­ luptă o constitue apariția broșurii: , 2 „Mai mult ciment pentru temeliile „ Cincinalului”, tipărită de curând de 2 Editura C. G. M„ în care sunt redate­­ metodele de lucru ale muncitorilor: 1 Ilie Rotbășeanu, arzător la fabrica de­­ ciment Azuga, și Ion Știrbu, maistru­­ șef la fabrica „Temelia” — Orașul­­­ Stalin — fruntași în producție ale că­­r­tor nume sunt cunoscute în toate fâ­­ț­­­bricile de ciment din țară. Arzătorul Ilie Rotbășeanu amintește,­­ la începutul acestei broșuri, perioadele­­ grele, pline de mizerie în care a învă­­­­țat pe apucate meseria, arătând apoi­­ posibilitățile ce i s’au deschis după­­ alungarea exploatatorilor, posibilități­i I create de Partid. Tov­ îsie Rotbășeanu a început să lu­­­­­creze cu dragoste, să se îngrijească de­­ creșterea de noi cadre calificate, bine­­ pregătite. Și-a îndreptat atenția asu­­­­pra bogatei experiențe a oamenilor s Sovietici, a citit cărți care l'au a­jutat­­ sa folosească metode sovietice de mă­­r fire a productivității muncii. Aplicând­­ metoda de reparare a cuptorului din 2 mers, el a obținut rezultate importante­­ în munca de înzidire. In cursul anului­­ 1956, arzătorul Siie Rotbășeanu a reușit­­ să mărească durata de funcționare a­­ cuptoarelor dela 4 o­ri 5e zile, la 2Sâ zile­­ și 15 ore ceeace înseamnă un re*­­­­cord. Prin obținerea acestor succese a­­­­ devenit fruntaș în muncă, în­ mod decorat cu Ordinul Muncii clasa III-a și acum s’a avântat cu și mai multă râvnă pen­tru a da țării ciment mult și de bună cali­tate. Maistrul șef Ion Știrbu arată în mod o amănunțit cum s’a străduit să realizeze o reducere a timpului de înzidire­ și rezultatele pe care l­e-a ob­­­­ținut. Pentru aceasta el a găsit un izvor nesecat de noi metode în uriașa și prețioasa experiență a stahanoviștilor sovietici. A aplicat o nouă metodă de înzidire cu magnezită, care a făcut ca timpul de funcționare a cuptorului între două reparații să fie cu mult mai mare. Tov. Ion Știrbu a devenit un exemplu viu pentru toți muncitorii fabricii .Temelia”, prin de­­pășir­e de normă de 381 la sută ob­­e­ținute. J Maistrul șef Ion Știrbu scoate în e­­vidență grija deosebită pe care Par­tidul o are zi de zi față de oamenii muncii, creindu-le condițiunii mai bune de viață și de muncă. Broșura Editurii C. G. M. „Mai mult ciment pentru temeliile Cincinalului”, trebue să însemne pentru muncitorii din industria materialelor de construc­ție o chemare la lupta pentru aplicarea, de noi metode înaintate, pentru ridica- ! rea cantitativă și calitativa a produc­­­­ției de ciment. _ __________________________________ Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă o manifestare a voinței de pace a tineretului de pretutindeni­ la Poiana Stalin, pe pistele mi­­nunatului combinat sportiv cu care Republica noastră și muncitorii ce l-au construit au dreptul de a se mândri, se desfășoară cea de a IX-a ediție a Jocurilor Mondiale Univer­sitare de Iarnă. Această competiție excepțională a întrunit reprezentanții tineretului universitar din lumea întreagă, u­­nit sub steagul Uniunii Internațio­nale a Studenților. Participanții la concurs aduc salutul călduros al ti­neretului de pretutindeni, salut ce exprimă atât voința de pace a celor pe care planurile criminale ale ațâ­țătorilor la război vor să-i transfor­me în carne de tun, cât și voința ti­nerilor din țările de democrație populară ce luptă pentru pace, pen­tru a putea construi în ritm rapid socialismul. La Poiana Stalin, concurenții au întâmpinat cu bucurie și dragoste pe reprezentanții tineretului stu­dențesc sovietic, din țara ce se află în fruntea frontului mondial al păcii și democrației. In frunte cu străluci­ții sportivi sovietici, studenții din cele 14 țări ce participă la Jocurile Mon­diale Universitare de Iarnă și din cele 12 țări ce participă la Tabăra Internațională Studențească se în­frățesc în probele de ski, de bob, de hochei și patinaj. Cea de a IX-a ediție a Jocurilor Mondiale Universitare de iarnă constitue o strălucită demonstrație a unității tineretului universitar democrat d­e pretutindeni, care, a­­rătând că se opune cu vigoare unel­tirilor imperialiste, își afirmă oda­tă mai mult hotărîrea de a munci în mod constructiv, de a apăra pacea. din cadrul campaniei de ajutorare a go­­spelului coreean, Asociația sportivă „Con­structorul” a organizat în ziua de 4 Fe­bruarie, în sala Centrului de antrenament Nr. 1 Floreasca din Capitală, un concurs de tenis de masă între vârfurile diferitelor asociații. Au fost invitați la acest concurs urmă­­orii jucători:.. Pesch,­ Stan Ilie, Comarnischi (Casa Cen­trală a Armatei), Garabedian G­, Șiclovan Garabedian I., Negreanu. (Dinamo), Urșiț, Angelica Rozeanu (Flacără C.G.M.), Mie­o din Szász (Locomotiva Rata), Paneth (Spartac-Cluj), Vladone, Reiler, P.­­ G , Popescu M. (Constructorul), Slăvescu, Pa­­tulea, Vasilescu (Locomotiva Rata), Zeller (Timișoara), Meffsesian (SSPOM.B), Feldstein (Spartac), Mavrocordat, Ciulianu, Radu Amalia (Știința) și Strungaru (Con­structorul). . Deasemeni pentru proba de dublu mixt au fost invitate următoarele cupluri: Șiclovan- Slăvescu, Rozeanu-Szasz, Pesch-Patulea, Paneth-Zeller, Popescu-Strungaru, Reiter Melfsesian, Pop G.­Feldstein, Micedin-Ciu­bianu. Concursul de tenis de masă organizat de Asociația „Constructorul“ constitue o nouă victorie a sportului popular din R.P.R. și, totodată, un aport prețios în colectarea aju­toarelor pentru p porul coreean, luptător pentru libertate și pace. Pentru ajutorarea poporului coreean Concursul de tenis de masă organizat de Asociația „Constructorul“ ) Cum am biruit noi greutățile și lipsurile Pentru muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii, precum și pentru conducerea întreprinderii, planul pe anul 1050 al fabricii de ciment „Temelia” din Orașul Stalin, a însemnat o îmbogățire a expe­rienței în munca planificată, pregă­tind condițiunile de trecere la pri­mul nostru Plan Cincinal. In activitatea întreprinderii pe 1950, trebue menționată amploarea luată de unitatea noastră industri­ală, prin comasarea unei secții de var și a alteia de calcar, precum și punerea in funcție a cuptoarelor de var din incinta fabricii, unele din cele mai moderne din Sud­-Estul Europei. Cu toate problemele variate ce trebuiau rezolvate dealungul anu­lui, producția principală, cea de ci­ment, a fost mulțumitoare. Prin li­chidarea hotărîtă a slăbiciunilor, noi am dat în 1950 o producție mai mare cu 14 la sută decât în 1949 și am depășit planul anual cu 0,74 la sută. Dar lucrările nu au stat tocmai așa, de la începutul anului. Planul de reparații l-am îndeplinit, în unele locuri chiar înainte de ter­men, dar toată atenția a fost în­dreptată către agregatele princi­pale, neglijându-se alte agregate și mașini. Consecința acestui sistem nefericit, a fost că deși în primul tri­mestru sarcina de plan a fost reali­zată și depășită, în cel de al doilea trimestru planul a fost efectuat în proporție de 8 de 4 la sută. Pentru ca planul anual să poată fi totuși rea­lizat și chiar depășit, semestrul II a cerut un efort considerabil, pe care întreg colectivul fabricii l-a făcut. Printre principalele măsuri orga­nizatorice care au contribuit la li­chidarea lipsurilor din semestrul I, trebuesc amintite : punerea la punct a morilor de ciment , realiza­rea continuității funcționării insta­lației de transportat cimentul, rea­lizarea unei producții normale de klinker. Au mai colaborat la succe­sul nostru final : compresorul nou primit din Uniunea Sovietică și ur­mărirea zilnică a planului. Desigur însă că fără munca — adesea eroică — a muncitorilor mai ales a cucă­­torilor și morarilor, rezultatul nu ar fi fost același. Avântați în întrece­rile pe profesiuni, stimulați de noul sistem premiat, dar mai ales îndru­mați în muncă de Partid și mobili­zați de Sindicat, muncitorii au rea­lizat cele mai mari cifre de produc­ție în luna Octombrie, iar în De­cembrie au dat cele mai mari pro­ducții de blinker și ciment dela existența fabricii. Paralel cu planul fizic și valoric, noi am pus accentul pe reducerea consumului specific, obținând o eco­nomie de cca. 2.000.000 m. c. gaz metan și 2.009.000 kwh, energie elec­trică, în valoare totală de lei 27.600.000. Aceasta s-a realizat pe baza planurilor de consum de ma­terial lansat în secții la începutul fiecărei luni. Din punct de vedere tehnic, vom sublinia că am ajuns la un indice de utilizare mediu al agregatelor de 98,5 la sută. Din punct de vedere social, am construit locuințe mun­citorești și am deschis două școli de calificare (insuficient urmărite însă). In privința disciplinei în muncă și simțului de răspundere personală, unele secții au avut lipsuri grave, datorate în parte Sindicatului care nu a urmărit cu insistență această problemă. Printre lipsurile noastre trebue să notăm și cheltuelile supli­mentare cu transportul la aprovi­zionarea cu piese de schimb, ceea ce a grevat asupra prețului de cost. Sarcinile anilor ce vin sunt tot mai mari. Noi ne vom strădui să le facem față. Cu experiența primilor ani de muncă planificată, cu ajuto­rul și sub îndrumarea Partidului, pășim încrezători la realizarea pri­mului nostru­ Plan Cincinal și a pla­nului de electrificare a țării, creind astfel condițiunile de bază pentru făurirea cu un ceas mai devreme a socialismului în Patria noastră. MATEI PINOOVICI Directorul fabricii de ciment „Temelia” - Orașul Stalin Mai multă chibzuință în gospodărirea fabricii de cărămizi „Victoria Muncii” Fabrica­ „Victoria Muncii” și-a îmbunătățit mult munca în ultima vreme dar unele din lipsurile care mai există se puteau înlătura cu a­­jutorul unui control și unui sprijin mai intens. Problemele centrale ale fabricii, sunt actualmente stocarea argilei și reparațiile. Până la 24 ianuarie, s’a făcut o rezervă de argilă în pro­porție de 10 la sută față de plan. Cu tot acest succes cantitativ nu s’au luat toate măsurile în tratarea argilei pentru a se asigura cără­midei cele mai bune condițiuni ca­litative. Reparațiile decurg in con­diții bune. La presa Nr. 1 lucrează echipa lăcătușului Amet Vasile : el știe că de munca sa depinde grabni­ca livrare a cărămizilor necesare mărețului edificiu de cultură .,Casa Scânteii”,­­ de aceia se avântă mai cu spor la lucru. Șeful celei­lalte echipe de lăcătuși, Scoban Dumitru­, s-a gândit că treaba va merge mult mai bine, dacă va fi planificată la­ amănunțime; el are un carnețel în care și-a notat sar­­cinile echipei pe zile. Buna planifi­care a reparațiilor face ca întregul colectiv al fabricii să-Și poată lua un angajament frumos; deși termi­narea reparațiilor la presa Nr. 1 este planificată pentru 15 Martie ea va fi terminată la 25 Februarie, pentru ca la 1 Martie, din uscătoria artificială să poată ieși primele că­rămizi ale Cincinalului. Mecanicul șef John Alfred și­ amintește cum pe vremea patronilor nu putea fi vorba de producție decât pe la sfârșitul lui Aprilie... Presa Nr. 2 va fi gata la 25 Martie în loc de 1 Aprilie. Dar ea nu va putea intra în funcțiune dacă I.R.E.B. va continua să întârzie lu­crările de electrificare a fabricii. Lipsa de prevedere caracterizează corpul de tehnicieni al fabricii în frunte cu ing. Bobeș­viciului de producție, și șeful ser­Planul de reparații, bine întocmit, nu a fost încă urmat de un plan al lucrărilor următoare. Se tergiversează co­mandarea unor piese de schimb și fixarea amplasamentelor pentru e­­levatoare. Utilajul nou (vagonete Keller) cu care s’a îmbogățit zes­trea fabricii. Încă nu a fost veri­ficat nici rodat. Oamenii muncii așteaptă mai mult de la fabrica „Victoria Muncii“. Directorul ei tovarășul Ionescu Pe­tre, trebue să se gândească mai binte la gospodărirea celei mai mecaniza­te fabrici de cărămizi din țară. Ma­terialul fieros care zace în curtea fabricii, șinele d­e transport rugini­te și materialul lemnos care se irosește, formează o pată în acti­vitatea acestei fabrici. Tânărul președinte al comitetu­lui sindical, tovarășul Ilie Alexan­dru, este zelos, dar nu poate cu­prinde munca. Echipele de lăcă­tuși nu sunt stimulate in întrece­re, tabela de întreceri din sala preselor nu a fost de mult comple­tată. Oamenii nu sunt îndemnați cu hotărîre să adopte metode noi în muncă. Din sala ochiurilor de cuptor și a ventiturilor, soții Tereza și GHdo Tad­o, vechi arzători, privesc prin­tr’o frântură de geam spre schele­tul din zi în zi mai înalt al ..Casei Scânteii”. Pentru fericrea și lu­­minarea copiilor lor, ei așteaptă cu nerăbdare ziua producției normale, pentru a da cu un ceas mai devre­me cărămizile necesare construc­ției „Casei Scânteii”. * V. BANU Dările de seamă asupra îndeplinirii Contractelor Colective pe anul 1950 La șantierul hidrocentralei Moroeni Prin contractul colectiv p­e anul 1950, atât conducerea întreprinderii cât și carai=­terul sindical și muncitorii șantierului Mo­­roeni și sau luat numeroase angajamente în vederea asigurării îndeplinirii planului de producție și îmbunătățirii condițiunilor de muncă ale salariaților. Din darea de seamă făcută de curând de conducerea întreprin­derii și comitetul sindical,, au reieșit în mod critic și autocritic felul în care au fost realizate angajamentele, cât și lipsu­rile și greutățile avute în această muncă. In cursul anului 1950 au fost luate mă­­­suri organizatorice și tehnice pentru orga­­nizarea lucrului pe șantier, s’a extins în­­ trecerea socialistă, s’au înființat brigăzi după experiența sovietică, au fost intro­duse mijloace simple de mecanizare, ob­­­ținândusse prin acestea depășiri importante față de plan. Astfel, muncitorii și-au de­­pășit sarcinile ce le reveneau în cadrul Pl­s oului de Stat pe 1950, cu 37 la sută, au realizat o mărire a productivității muncii cu 19,75 la sută față de prevederile pla­­­nulu­i, precum și o reducere simțitoare a prețului de cost, la zidărie și betoane cu 3,3 la sută, la escavații în galerie cu 5,7 la sută, iar la lucrările de dulgherie cu 5,1 la sută. Atât conducerea întreprinderii cât și co­rn,Hotul sindical s’au îngrijit să asigure muncitorilor condițiuni cât mai bune de lucru, pentru a-și putea duce la îndepli­­­nire angajamentele ce și-au luat. S’au în­­lăturat deasemeni în mare parte acciden­­­tele de muncă prin aplicarea apărătorilor la curelele de transmisie, repararea po­l­dețelor, marcarea vizibilă a locurilor peri­­culoase, ca de exemplu la bob, circulare,, etc. . S’a ridicat calificarea la 50 tuneliști, 20 muncitori au devenit zidari calificați, 20 muncitori au fost trecuți de la categoria La la categoria IV-a, s’au instruit 50 mineri ca zidari de tunel, realizând­use astfel cumu­larea de profesiuni. Alți numeroși mun­cîi­tori și-au îmbogățit cunoștințele tehnice, urmând școlile de calificare organizate pe șantier. Munca în acord a fost extinsă, cuprin­­zând peste 81 la sută din totalul salaria­ților de pe șantier, depășindu-se chiar ans­gajamentul luat prin­ contractul colectiv care era de 75 la sută. Paralel cu realizarea an­­gajamentelor privind producția și ridicarea calificării profesionale a muncitorilor, con­­ducerea întreprinderii și comitetul sindical s -a Juveocupat în aceeași măsură și de îm­bunătățirea condițiuniilor lor de viață, în a­­cest scop s’a îmbunătățit în ultimul timp carto lurea mesei, sala cantinei a fost amenajată și totodată s’a cumpărat veselă nouă și fete de mese. S’au construit baracamente pentru locuințe, care au fost căptușite cu carton, pereții dublați și prevăzute cu sobe pentru timpul iernit. La Ratei și Gâima s’au pus în funcțiune sălile cu dușuri, iar la cantinele de la Gâima și Baraj au fost instalate robinete pentru spălat. în privința materialului de protecție, angajamentele au fost îndeplinite în bună parte și unele chiar depășite. Tov. Preda Gheorghiță a arătat că deși contractul prevedea mese dietetice pentru muncitorii suferinzi, conform prescripțiu­­­ni­lor medicale, totuși ele n’au fost pregătite nici până acum, aceasta constituind o lip­­să a conducerii întreprinderii. Deasemeni s-a subliniat faptul că grupele sindicale nu și s-au trăit viața- ele nu au fost organizate temeinic și din această cauză responsabilii de grupe nu au ținut cu con­­tinuitate ședințele, în cadrul cărora ar fi trebuit să se discute problemele ce-i fră­mântau pe muncitori. Din lipsurile avute, atât administrația cât și comitetul sindical trebue să tragă învă­țăminte, astfel ca angajamentele pe care și le vor lsa în cadrul contractului colectiv pe 1951, să fie nu numai îndeplinite, ci chiar depășite, să însemne o contribuție de seamă la îndeplinirea Planului pe anul 1951. O. MARES Buletinul ji Ministerului Construcțiilor 1 Abonament anuai neutru j întreprinderi Lei 1.200 Abonament emacri inidivi­­dual Lei 400 Admanistirația s Str. 13 I Decembrie Nr. 5-7 et. II, București, temef. 5.19.21 in atenția cititorilor noștri Rugăm, Sindicatele, întreprinderile și abonații noștri să achite toate su­mele restante la contul R.R.P.R. T. 096020/15 MINISTERUL CONSTRUCȚIILOR vânzări imprimate — pentru ,,Con­structorul” fie în numerar s­au prin virament, înștiințându-ne în scris de depunere, sau prin mandat poștal la adresa „Constructorul” Str. 13 Decembrie Nr. 5—7 București Abonamente . Instituții-întreprinderi, anual 300 î,ei colective anu­al 200 „ J " 6 luni 100 . I Victoria Stalingradului, i ' amintire vie în inînile­­ tuturor popoarelor !­ ­Continuare din pag. I-a) seană, înfrânții dela Stalingrad vor să pornească din nou pe calea crimelor. Dar ar­mele tremură în mâna lor ! însuși poporul german amintește criminalilor fasciști Stalingradul. Poporul german în frunte cu cla­sa muncitoare, se opune războiului, se opune hitlerismului readus în viață de Truman. Popoarele nu au uitat Stalingradul! Ele știu că în lupta lor pentru pace și li­bertate, Uniunea Sovietică și marele Stalin sunt chezășia izbânzii.­­ Viața înflorește astăzi din nou la Stalingrad. Constructorii sovietici au refăcut uriașele uzine de tractoare în ruinele cărora s’au dat luptele crâncene de acum opt ani. Clădiri no­i se ridică la tot pasul. Aici ca și pretutindeni în Uniunea Sovietică , se simte puternică viața nouă comunistă, pe care poporul întreg o făurește sub con­ducerea marelui Stalin. La Stalingrad, ca și pretutindeni în Uniunea Sovietică, , lupta pentru pace, pentru viață liberă și fericită se oglindește în fiecare realizare.­­ Pentru noi, oamenii muncii din această țară care n’ar fi fost liberă, dacă n’ar fi­­ existat Stalingradul, victoria pe care poporul sovietic a repurtat-o asupra imperiali­știlor fasciști germani, amintirea glorioasei bătălii nu este numai prilejul de a aduce prinosul recunoștinței noastre, dar mai ales de a nu uita niciodată ceea ce datorăm eroicilor oameni sovietici. Nu putem cinsti mai bine memoria vitejilor a­­­­­părători ai Stalingradului decât luptând pentru ca măreața cauză a păcii să fie mereu biruitoare, pentru ca imperialismul războinic să găsească la orice încercare­­ criminală a sa, pedeapsa cruntă și imediată, pe care o merită. I Nepieritoare este gloria eroilor de la Stalingrad. Nepieritoare este marea lor­ cauză, cauza păcii și libertății popoarelor, cauza pentru care Uniunea Sovietică­­ luptă cu consecvență împotriva uneltirilor ticăloase ale imperialismului american . ' Zadarnic încearcă imperialiștii americani să pornească alături de hitleriștii învinnș­i la Stalingrad un nou război de cotropire și jaf, care să răzbune înfrângerea de­­ acum 8 ani. Armata Sovietică, armata glorioasă care a câștigat încrederea popoare­­­­lor lumii, luptând întotdeauna pentru cauza dreaptă a păcii și libertății, stă de reg­e ’ I pentru apărarea păcii și independenței popoarelor. |

Next