Constructorul, februarie 1951 (Anul 3, nr. 56-59)
1951-02-05 / nr. 56
Comisia culturală de la fabrica de ciment„Ideal“Cernavoda a uitat că se apropie sfârșitul concursului Comisia de concurs de la fabrica de ciment „Ideal“ Cernavoda a fost constituită la 15 August anul trecut. întrucât Concursul începuse de o bucată bună de vreme, ea și-a alcătuit de îndată un plan operativ și cuprinzător. Ziarul „Constructorul“ a sprijinit această inițiativă, anunțând-o î n coloanele sale. Dar entuziasmul comisiei a scăzut repede. Și acest lucru e cu atât mai dăunător astăzi, cu cât în curând se va încheia Concursul C.G.M., care a pus importante sarcini în fața instituțiilor culturale ale sindicatelor. Astfel, în ultimul timp nu au mai avut loc conferințe științifice, tehnice, politice, ideologice, etc.. Deși bibliotecile au fost bine organizate din punct de vedere tehnic, totuși nu s-au depus destule străduințe pentru ca numărul cititorilor permanenți să crească și gustul Cititului să se desvolte în rândurile muncitorilor cu munci de răspundere în grupele sindicale, fruntași în producție, evidențiați, etc. Bibliotecile, cu toate că posedă un mare număr de volume, nu au o secție specială cu cărți pentru copii. Acest lucru ar fi ajutat simțitor punctul din planul de muncă al comisiei, care se referea la organizarea unor cercuri artistice pentru pioneri. Nu au fost înființate și activate cercuri de lectură. In ceea ce privește formarea echipelor culturale-artistice, din cauza unei serioase lipse de preocupare, ele s'au descomplectat, iar programele pregătite au fost interpretate destul de slab, atât de cor, cât și de echipa de dansuri, în cadrul celor câteva festivaluri date. Munca de învățământ nu a dat nici ea roadele necesare. Singura școală care funcționată a fost cea de inspectori obștești . Școlile de calificare au fost închise, iar în privința alfabetizării celor 30 neștiutori și o carte care mai există în fabrica noastră, nu s’a luat nici o măsură. Aplicația vizuală și auditivă a scăpat cu totul preocupării comisiei de Concurs. Cele trei aparate de radio, precum și stația de amplificare sunt defecte și nu mai funcționează de multă vreme. E de datoria comisiei de concurs să trealcă deîftdată la licurtarea acestor lipsuri și să contribue din plin pentru ca fabrica „Ideal” să se prezinte la concurs cu realizări cât mai mari. V. BACULEA corespondent La Cabinetul Tehnic A. S T. se discută inovațiile muncitorilor constructori când pe rând au venit la Cabinetul Tehnic din cadrul AS.T., în strada Mihail Eminescu Nr. 8, inovatori flo la diferite șantiere și întreprinderi de construcții pentru a discuta împreună cu tehnicienii și inginerii de specialitate, inovațiile lor. Tovarășul Șapcaliu Dobre, mecanic la șantierul „Casa Scânteii“ desface schița mașinii de îndreptat și tăiat fier beton gros până la 3 mm, pe care a conceput-o cu ajutorul unor tovarăși de la șantierul Nr. 2. — Uite tovarăși — spune mecanicul Șapcaliu arătând cu creionul, pe schița mașinii — am aranjat rolele, plăcile, însă n’am putut găsi cel mai just procedeu de automatizare a dispozitiv"Wh’i de tăiere. N>.con discuții!». Insistemü cercetează schița Se fac propuneri. Pâ nă la, urmă se ajunge la schiția cea mai practică. Acționarea cuțitului de tăiat, — se hotărăște în colectiv. — se va face printr’o roată dințată care va pune în mișcare un ax cu o camă. Cama va fi deplasabilă pe orizontală printr’un But și va fi fixată la Instiftââ hée-Sarit. tbrill. Va fi așezat pe glisieră. Mașina de indreb tát și tăiat fier beton gros, constitue o inolație importantă. Prin realizarea acestei mașini se va mări simțitor proactivitătea muncii, se vor face in Sfînfiâie economii prin reducerea procentului de deșeuri și totodată fă să îi mânuită de foarte frați și oameni. Deasemeni operațiile de îndreptare și de tăiere a fierului beton, se vor face intr’un timp cu mult redus, fierarii nu vor mai fi nevoiți să depună eforturi mari. S’au luat în discuție și alte inovații din sectorul construcțiilor la care s’au adus modificări pentru ca randamentul să fie mult mai mare, să se asigure o bună funcționare a lor și deci rezultate cât mai bune. TOV. Istrate Ob., de la întreprinderea 18 Instalații, a executat un sistem de macara pentru ridicarea și îngroparea stâlpilor electrici și telefonici prin care aceste operații se fac mul mai ușor. Dispozitivul fiind deservit de 4—5 tovarăși, în loc de 10 cât lucrează in prezent la ridicarea acestor stâlpi, va însemna desigur o sporire a productivității muncii și obținerea de importante economii. Tehnicienii și inginerii, membri ai A.S T. și responsabili cu inovațiile în cercurile A.S.T. din întreprinderi și șantiere, dau Un ajutor prețios tovarășilor inovatori și raționalizatori, întăresc colaborarea cu muncitorii constructori, înființat la 17 Decembrie 1959, Cabinetul Tehnic din cadrul A.S.T. este o reală contribuție pentru est aici muncitorii constructori pot să discute. Să ceară ajutorul tch- BiCS Chilor de specialitate în scopul perfecționării inovațiilor lor. Muncitorii fruntași au Posibilitatea prin participarea la ședințe Să-și ridice nivelul tehnic. Până acum s-au ținut 4 ședințe în domeniul construcțiilor și ele au loc in fiecare Luni, între orele 18 și 20. Cercurile A.S.T. dini întreprinderi Si șantiere au sarcina de a mobiliza cât mai Urulți muncitori constructori care să ia parte în ședințele Cabinetului Tehnic A.S.T., astfel ca el Să-și atingă scopul. I, ALEXANDRE Sti II Un club instalat într'un râcitor Aveam, într’o zi, ceva treaba la fabrica de ciment Nr. 2 din Comerbro. Am preîîtat de prile? pentru a revedei un vechi prieten —• cocător de frunte, Afri schimbat doar câteva cuvinte — era în Umani lucrului. Așa că l-am întrebait : — Hai să ne ’ntâlnim după ca iași din schimb. Uite, de pildă, ce»#în loc să ne vedem în clubul vostru, peste 2 ceasuri ? Juram si un șah... A făcut o mutră de porcare îndoia de Sinceritatea prieteniei ce fsc poet, Și s’a multumrit să răspundă : — N’am mai fost pe la r’pb de multe zile... de când s'a lăsat frigul. Si nnd vorba numai de mine, ci țin și la sănătatea ta. Vino mai bine la mine acasă ! Purtarea prietenului meu m’a nedumerit, iată de ce, după ce am rezolvat treburile pentru care venisem, am trecut și pe la Club. Comitetul sindical e satisfăcut că a putut realiza în perioada Concursului, acest Club. Dar, vă spun cinstit, nu Prea are cu ce se mândri. Clubul e găzduit într'o baracă în care, înainte vreme, erau depozitate sacii de hârtie. S’au tencuit pereții, s’a instalat lumină electrică, s’au achiziționat focuri de șah, un biliard, o bibliotecă și cărțile necesare. Foarte bine, dar cs voios ? Dușumeaua clubului fe de ciment, sobă nu e și, dacă intri,, ești Silit să părăsești orice gând de a citi sau a nu.i șah, și începi să clănțăm din dinți ca o me=lită automată. Situația a fost analizată de membrii comittetului, dar a răsmas neschimbată. Frigul se plimbă nestânjenit și își râde în sine de protestele nehotănte ale comitetului. Intr’o vreme, oamenii din fabrică s’au adresat directorului, tov. M. Becheanu. Esxistă, spuneau ei, două săli în oraș foarte potrivite pentru club. Si s’ar putea nchizîi țționa una din ele. Tovarășul director a obiectat că nu sunt fonduri suficiente, și a promis că vă instala o sobă în baracă. Să nu credeți că v’am spus toate astea de necaz că nu m’am putut întâlni în club cu prietenul meu. Dar m’am gândit la cărțile care se acoperă de colb în rafturi, la tinerii care, lipsiți de preocupări culturale, își pierd adesea fără folos timpul liber. Acolo unde nu li se poartă de grijă oamenilor, iarna are urmări mai triste decât și sar putea închipui cineva. (După o corespondență trimisă de tov. Gh. lobescu). Ce să citim „Mai mult ciment pentru temeliile Cincinalului“ Editura C.G.M. Planul Cincinal al R. P. R. a entuziasmat pe toți oamenii muncii din țara noastră, care au și început să obțină primele realizări în lupta pentru crearea bazei economice a socialismului. Fiind convinși că și ei trebue să contribue la sprijinirea muncitorilor constructori de pe șantiere, muncitorii dela fabricile de ciment s’au avântat în luptă pentru a da tot mai mult ciment Republicii noastre, uriașelor construcții ale Cincinalului. In acest scop, muncitorii fabricii de ciment „Turda” s ’au lansat lozinca: ,„10 tone ciment zis 1 nic peste pian”, chemând pe muncitorii fabricilor de ciment din întreaga țară să le urmeze acțiunea patrioticâ. O contribuție de seamă în această luptă o constitue apariția broșurii: , 2 „Mai mult ciment pentru temeliile „ Cincinalului”, tipărită de curând de 2 Editura C. G. M„ în care sunt redate metodele de lucru ale muncitorilor: 1 Ilie Rotbășeanu, arzător la fabrica de ciment Azuga, și Ion Știrbu, maistru șef la fabrica „Temelia” — Orașul Stalin — fruntași în producție ale cărtor nume sunt cunoscute în toate fâțbricile de ciment din țară. Arzătorul Ilie Rotbășeanu amintește, la începutul acestei broșuri, perioadele grele, pline de mizerie în care a învățat pe apucate meseria, arătând apoi posibilitățile ce i s’au deschis după alungarea exploatatorilor, posibilității I create de Partid. Tov îsie Rotbășeanu a început să lucreze cu dragoste, să se îngrijească de creșterea de noi cadre calificate, bine pregătite. Și-a îndreptat atenția asupra bogatei experiențe a oamenilor s Sovietici, a citit cărți care l'au ajutat sa folosească metode sovietice de măr fire a productivității muncii. Aplicând metoda de reparare a cuptorului din 2 mers, el a obținut rezultate importante în munca de înzidire. In cursul anului 1956, arzătorul Siie Rotbășeanu a reușit să mărească durata de funcționare a cuptoarelor dela 4 ori 5e zile, la 2Sâ zile și 15 ore ceeace înseamnă un re*cord. Prin obținerea acestor succese a devenit fruntaș în muncă, în mod decorat cu Ordinul Muncii clasa III-a și acum s’a avântat cu și mai multă râvnă pentru a da țării ciment mult și de bună calitate. Maistrul șef Ion Știrbu arată în mod o amănunțit cum s’a străduit să realizeze o reducere a timpului de înzidire și rezultatele pe care le-a obținut. Pentru aceasta el a găsit un izvor nesecat de noi metode în uriașa și prețioasa experiență a stahanoviștilor sovietici. A aplicat o nouă metodă de înzidire cu magnezită, care a făcut ca timpul de funcționare a cuptorului între două reparații să fie cu mult mai mare. Tov. Ion Știrbu a devenit un exemplu viu pentru toți muncitorii fabricii .Temelia”, prin depășire de normă de 381 la sută obeținute. J Maistrul șef Ion Știrbu scoate în evidență grija deosebită pe care Partidul o are zi de zi față de oamenii muncii, creindu-le condițiunii mai bune de viață și de muncă. Broșura Editurii C. G. M. „Mai mult ciment pentru temeliile Cincinalului”, trebue să însemne pentru muncitorii din industria materialelor de construcție o chemare la lupta pentru aplicarea, de noi metode înaintate, pentru ridica- ! rea cantitativă și calitativa a producției de ciment. _ __________________________________ Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă o manifestare a voinței de pace a tineretului de pretutindeni la Poiana Stalin, pe pistele minunatului combinat sportiv cu care Republica noastră și muncitorii ce l-au construit au dreptul de a se mândri, se desfășoară cea de a IX-a ediție a Jocurilor Mondiale Universitare de Iarnă. Această competiție excepțională a întrunit reprezentanții tineretului universitar din lumea întreagă, unit sub steagul Uniunii Internaționale a Studenților. Participanții la concurs aduc salutul călduros al tineretului de pretutindeni, salut ce exprimă atât voința de pace a celor pe care planurile criminale ale ațâțătorilor la război vor să-i transforme în carne de tun, cât și voința tinerilor din țările de democrație populară ce luptă pentru pace, pentru a putea construi în ritm rapid socialismul. La Poiana Stalin, concurenții au întâmpinat cu bucurie și dragoste pe reprezentanții tineretului studențesc sovietic, din țara ce se află în fruntea frontului mondial al păcii și democrației. In frunte cu străluciții sportivi sovietici, studenții din cele 14 țări ce participă la Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă și din cele 12 țări ce participă la Tabăra Internațională Studențească se înfrățesc în probele de ski, de bob, de hochei și patinaj. Cea de a IX-a ediție a Jocurilor Mondiale Universitare de iarnă constitue o strălucită demonstrație a unității tineretului universitar democrat de pretutindeni, care, arătând că se opune cu vigoare uneltirilor imperialiste, își afirmă odată mai mult hotărîrea de a munci în mod constructiv, de a apăra pacea. din cadrul campaniei de ajutorare a gospelului coreean, Asociația sportivă „Constructorul” a organizat în ziua de 4 Februarie, în sala Centrului de antrenament Nr. 1 Floreasca din Capitală, un concurs de tenis de masă între vârfurile diferitelor asociații. Au fost invitați la acest concurs urmăorii jucători:.. Pesch, Stan Ilie, Comarnischi (Casa Centrală a Armatei), Garabedian G, Șiclovan Garabedian I., Negreanu. (Dinamo), Urșiț, Angelica Rozeanu (Flacără C.G.M.), Mieo din Szász (Locomotiva Rata), Paneth (Spartac-Cluj), Vladone, Reiler, P. G , Popescu M. (Constructorul), Slăvescu, Patulea, Vasilescu (Locomotiva Rata), Zeller (Timișoara), Meffsesian (SSPOM.B), Feldstein (Spartac), Mavrocordat, Ciulianu, Radu Amalia (Știința) și Strungaru (Constructorul). . Deasemeni pentru proba de dublu mixt au fost invitate următoarele cupluri: Șiclovan- Slăvescu, Rozeanu-Szasz, Pesch-Patulea, Paneth-Zeller, Popescu-Strungaru, Reiter Melfsesian, Pop G.Feldstein, Micedin-Ciubianu. Concursul de tenis de masă organizat de Asociația „Constructorul“ constitue o nouă victorie a sportului popular din R.P.R. și, totodată, un aport prețios în colectarea ajutoarelor pentru p porul coreean, luptător pentru libertate și pace. Pentru ajutorarea poporului coreean Concursul de tenis de masă organizat de Asociația „Constructorul“ ) Cum am biruit noi greutățile și lipsurile Pentru muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii, precum și pentru conducerea întreprinderii, planul pe anul 1050 al fabricii de ciment „Temelia” din Orașul Stalin, a însemnat o îmbogățire a experienței în munca planificată, pregătind condițiunile de trecere la primul nostru Plan Cincinal. In activitatea întreprinderii pe 1950, trebue menționată amploarea luată de unitatea noastră industrială, prin comasarea unei secții de var și a alteia de calcar, precum și punerea in funcție a cuptoarelor de var din incinta fabricii, unele din cele mai moderne din Sud-Estul Europei. Cu toate problemele variate ce trebuiau rezolvate dealungul anului, producția principală, cea de ciment, a fost mulțumitoare. Prin lichidarea hotărîtă a slăbiciunilor, noi am dat în 1950 o producție mai mare cu 14 la sută decât în 1949 și am depășit planul anual cu 0,74 la sută. Dar lucrările nu au stat tocmai așa, de la începutul anului. Planul de reparații l-am îndeplinit, în unele locuri chiar înainte de termen, dar toată atenția a fost îndreptată către agregatele principale, neglijându-se alte agregate și mașini. Consecința acestui sistem nefericit, a fost că deși în primul trimestru sarcina de plan a fost realizată și depășită, în cel de al doilea trimestru planul a fost efectuat în proporție de 8 de 4 la sută. Pentru ca planul anual să poată fi totuși realizat și chiar depășit, semestrul II a cerut un efort considerabil, pe care întreg colectivul fabricii l-a făcut. Printre principalele măsuri organizatorice care au contribuit la lichidarea lipsurilor din semestrul I, trebuesc amintite : punerea la punct a morilor de ciment , realizarea continuității funcționării instalației de transportat cimentul, realizarea unei producții normale de klinker. Au mai colaborat la succesul nostru final : compresorul nou primit din Uniunea Sovietică și urmărirea zilnică a planului. Desigur însă că fără munca — adesea eroică — a muncitorilor mai ales a cucătorilor și morarilor, rezultatul nu ar fi fost același. Avântați în întrecerile pe profesiuni, stimulați de noul sistem premiat, dar mai ales îndrumați în muncă de Partid și mobilizați de Sindicat, muncitorii au realizat cele mai mari cifre de producție în luna Octombrie, iar în Decembrie au dat cele mai mari producții de blinker și ciment dela existența fabricii. Paralel cu planul fizic și valoric, noi am pus accentul pe reducerea consumului specific, obținând o economie de cca. 2.000.000 m. c. gaz metan și 2.009.000 kwh, energie electrică, în valoare totală de lei 27.600.000. Aceasta s-a realizat pe baza planurilor de consum de material lansat în secții la începutul fiecărei luni. Din punct de vedere tehnic, vom sublinia că am ajuns la un indice de utilizare mediu al agregatelor de 98,5 la sută. Din punct de vedere social, am construit locuințe muncitorești și am deschis două școli de calificare (insuficient urmărite însă). In privința disciplinei în muncă și simțului de răspundere personală, unele secții au avut lipsuri grave, datorate în parte Sindicatului care nu a urmărit cu insistență această problemă. Printre lipsurile noastre trebue să notăm și cheltuelile suplimentare cu transportul la aprovizionarea cu piese de schimb, ceea ce a grevat asupra prețului de cost. Sarcinile anilor ce vin sunt tot mai mari. Noi ne vom strădui să le facem față. Cu experiența primilor ani de muncă planificată, cu ajutorul și sub îndrumarea Partidului, pășim încrezători la realizarea primului nostru Plan Cincinal și a planului de electrificare a țării, creind astfel condițiunile de bază pentru făurirea cu un ceas mai devreme a socialismului în Patria noastră. MATEI PINOOVICI Directorul fabricii de ciment „Temelia” - Orașul Stalin Mai multă chibzuință în gospodărirea fabricii de cărămizi „Victoria Muncii” Fabrica „Victoria Muncii” și-a îmbunătățit mult munca în ultima vreme dar unele din lipsurile care mai există se puteau înlătura cu ajutorul unui control și unui sprijin mai intens. Problemele centrale ale fabricii, sunt actualmente stocarea argilei și reparațiile. Până la 24 ianuarie, s’a făcut o rezervă de argilă în proporție de 10 la sută față de plan. Cu tot acest succes cantitativ nu s’au luat toate măsurile în tratarea argilei pentru a se asigura cărămidei cele mai bune condițiuni calitative. Reparațiile decurg in condiții bune. La presa Nr. 1 lucrează echipa lăcătușului Amet Vasile : el știe că de munca sa depinde grabnica livrare a cărămizilor necesare mărețului edificiu de cultură .,Casa Scânteii”, de aceia se avântă mai cu spor la lucru. Șeful celeilalte echipe de lăcătuși, Scoban Dumitru, s-a gândit că treaba va merge mult mai bine, dacă va fi planificată la amănunțime; el are un carnețel în care și-a notat sarcinile echipei pe zile. Buna planificare a reparațiilor face ca întregul colectiv al fabricii să-Și poată lua un angajament frumos; deși terminarea reparațiilor la presa Nr. 1 este planificată pentru 15 Martie ea va fi terminată la 25 Februarie, pentru ca la 1 Martie, din uscătoria artificială să poată ieși primele cărămizi ale Cincinalului. Mecanicul șef John Alfred și amintește cum pe vremea patronilor nu putea fi vorba de producție decât pe la sfârșitul lui Aprilie... Presa Nr. 2 va fi gata la 25 Martie în loc de 1 Aprilie. Dar ea nu va putea intra în funcțiune dacă I.R.E.B. va continua să întârzie lucrările de electrificare a fabricii. Lipsa de prevedere caracterizează corpul de tehnicieni al fabricii în frunte cu ing. Bobeșviciului de producție, și șeful serPlanul de reparații, bine întocmit, nu a fost încă urmat de un plan al lucrărilor următoare. Se tergiversează comandarea unor piese de schimb și fixarea amplasamentelor pentru elevatoare. Utilajul nou (vagonete Keller) cu care s’a îmbogățit zestrea fabricii. Încă nu a fost verificat nici rodat. Oamenii muncii așteaptă mai mult de la fabrica „Victoria Muncii“. Directorul ei tovarășul Ionescu Petre, trebue să se gândească mai binte la gospodărirea celei mai mecanizate fabrici de cărămizi din țară. Materialul fieros care zace în curtea fabricii, șinele de transport ruginite și materialul lemnos care se irosește, formează o pată în activitatea acestei fabrici. Tânărul președinte al comitetului sindical, tovarășul Ilie Alexandru, este zelos, dar nu poate cuprinde munca. Echipele de lăcătuși nu sunt stimulate in întrecere, tabela de întreceri din sala preselor nu a fost de mult completată. Oamenii nu sunt îndemnați cu hotărîre să adopte metode noi în muncă. Din sala ochiurilor de cuptor și a ventiturilor, soții Tereza și GHdo Tado, vechi arzători, privesc printr’o frântură de geam spre scheletul din zi în zi mai înalt al ..Casei Scânteii”. Pentru fericrea și luminarea copiilor lor, ei așteaptă cu nerăbdare ziua producției normale, pentru a da cu un ceas mai devreme cărămizile necesare construcției „Casei Scânteii”. * V. BANU Dările de seamă asupra îndeplinirii Contractelor Colective pe anul 1950 La șantierul hidrocentralei Moroeni Prin contractul colectiv pe anul 1950, atât conducerea întreprinderii cât și carai=terul sindical și muncitorii șantierului Moroeni și sau luat numeroase angajamente în vederea asigurării îndeplinirii planului de producție și îmbunătățirii condițiunilor de muncă ale salariaților. Din darea de seamă făcută de curând de conducerea întreprinderii și comitetul sindical,, au reieșit în mod critic și autocritic felul în care au fost realizate angajamentele, cât și lipsurile și greutățile avute în această muncă. In cursul anului 1950 au fost luate măsuri organizatorice și tehnice pentru organizarea lucrului pe șantier, s’a extins în trecerea socialistă, s’au înființat brigăzi după experiența sovietică, au fost introduse mijloace simple de mecanizare, obținândusse prin acestea depășiri importante față de plan. Astfel, muncitorii și-au depășit sarcinile ce le reveneau în cadrul Pls oului de Stat pe 1950, cu 37 la sută, au realizat o mărire a productivității muncii cu 19,75 la sută față de prevederile planului, precum și o reducere simțitoare a prețului de cost, la zidărie și betoane cu 3,3 la sută, la escavații în galerie cu 5,7 la sută, iar la lucrările de dulgherie cu 5,1 la sută. Atât conducerea întreprinderii cât și corn,Hotul sindical s’au îngrijit să asigure muncitorilor condițiuni cât mai bune de lucru, pentru a-și putea duce la îndeplinire angajamentele ce și-au luat. S’au înlăturat deasemeni în mare parte accidentele de muncă prin aplicarea apărătorilor la curelele de transmisie, repararea poldețelor, marcarea vizibilă a locurilor periculoase, ca de exemplu la bob, circulare,, etc. . S’a ridicat calificarea la 50 tuneliști, 20 muncitori au devenit zidari calificați, 20 muncitori au fost trecuți de la categoria La la categoria IV-a, s’au instruit 50 mineri ca zidari de tunel, realizânduse astfel cumularea de profesiuni. Alți numeroși muncîitori și-au îmbogățit cunoștințele tehnice, urmând școlile de calificare organizate pe șantier. Munca în acord a fost extinsă, cuprinzând peste 81 la sută din totalul salariaților de pe șantier, depășindu-se chiar ansgajamentul luat prin contractul colectiv care era de 75 la sută. Paralel cu realizarea angajamentelor privind producția și ridicarea calificării profesionale a muncitorilor, conducerea întreprinderii și comitetul sindical s -a Juveocupat în aceeași măsură și de îmbunătățirea condițiuniilor lor de viață, în acest scop s’a îmbunătățit în ultimul timp carto lurea mesei, sala cantinei a fost amenajată și totodată s’a cumpărat veselă nouă și fete de mese. S’au construit baracamente pentru locuințe, care au fost căptușite cu carton, pereții dublați și prevăzute cu sobe pentru timpul iernit. La Ratei și Gâima s’au pus în funcțiune sălile cu dușuri, iar la cantinele de la Gâima și Baraj au fost instalate robinete pentru spălat. în privința materialului de protecție, angajamentele au fost îndeplinite în bună parte și unele chiar depășite. Tov. Preda Gheorghiță a arătat că deși contractul prevedea mese dietetice pentru muncitorii suferinzi, conform prescripțiunilor medicale, totuși ele n’au fost pregătite nici până acum, aceasta constituind o lipsă a conducerii întreprinderii. Deasemeni s-a subliniat faptul că grupele sindicale nu și s-au trăit viața- ele nu au fost organizate temeinic și din această cauză responsabilii de grupe nu au ținut cu continuitate ședințele, în cadrul cărora ar fi trebuit să se discute problemele ce-i frământau pe muncitori. Din lipsurile avute, atât administrația cât și comitetul sindical trebue să tragă învățăminte, astfel ca angajamentele pe care și le vor lsa în cadrul contractului colectiv pe 1951, să fie nu numai îndeplinite, ci chiar depășite, să însemne o contribuție de seamă la îndeplinirea Planului pe anul 1951. O. MARES Buletinul ji Ministerului Construcțiilor 1 Abonament anuai neutru j întreprinderi Lei 1.200 Abonament emacri inidividual Lei 400 Admanistirația s Str. 13 I Decembrie Nr. 5-7 et. II, București, temef. 5.19.21 in atenția cititorilor noștri Rugăm, Sindicatele, întreprinderile și abonații noștri să achite toate sumele restante la contul R.R.P.R. T. 096020/15 MINISTERUL CONSTRUCȚIILOR vânzări imprimate — pentru ,,Constructorul” fie în numerar sau prin virament, înștiințându-ne în scris de depunere, sau prin mandat poștal la adresa „Constructorul” Str. 13 Decembrie Nr. 5—7 București Abonamente . Instituții-întreprinderi, anual 300 î,ei colective anual 200 „ J " 6 luni 100 . I Victoria Stalingradului, i ' amintire vie în inînile tuturor popoarelor ! Continuare din pag. I-a) seană, înfrânții dela Stalingrad vor să pornească din nou pe calea crimelor. Dar armele tremură în mâna lor ! însuși poporul german amintește criminalilor fasciști Stalingradul. Poporul german în frunte cu clasa muncitoare, se opune războiului, se opune hitlerismului readus în viață de Truman. Popoarele nu au uitat Stalingradul! Ele știu că în lupta lor pentru pace și libertate, Uniunea Sovietică și marele Stalin sunt chezășia izbânzii. Viața înflorește astăzi din nou la Stalingrad. Constructorii sovietici au refăcut uriașele uzine de tractoare în ruinele cărora s’au dat luptele crâncene de acum opt ani. Clădiri noi se ridică la tot pasul. Aici ca și pretutindeni în Uniunea Sovietică , se simte puternică viața nouă comunistă, pe care poporul întreg o făurește sub conducerea marelui Stalin. La Stalingrad, ca și pretutindeni în Uniunea Sovietică, , lupta pentru pace, pentru viață liberă și fericită se oglindește în fiecare realizare. Pentru noi, oamenii muncii din această țară care n’ar fi fost liberă, dacă n’ar fi existat Stalingradul, victoria pe care poporul sovietic a repurtat-o asupra imperialiștilor fasciști germani, amintirea glorioasei bătălii nu este numai prilejul de a aduce prinosul recunoștinței noastre, dar mai ales de a nu uita niciodată ceea ce datorăm eroicilor oameni sovietici. Nu putem cinsti mai bine memoria vitejilor apărători ai Stalingradului decât luptând pentru ca măreața cauză a păcii să fie mereu biruitoare, pentru ca imperialismul războinic să găsească la orice încercare criminală a sa, pedeapsa cruntă și imediată, pe care o merită. I Nepieritoare este gloria eroilor de la Stalingrad. Nepieritoare este marea lor cauză, cauza păcii și libertății popoarelor, cauza pentru care Uniunea Sovietică luptă cu consecvență împotriva uneltirilor ticăloase ale imperialismului american . ' Zadarnic încearcă imperialiștii americani să pornească alături de hitleriștii învinnși la Stalingrad un nou război de cotropire și jaf, care să răzbune înfrângerea de acum 8 ani. Armata Sovietică, armata glorioasă care a câștigat încrederea popoarelor lumii, luptând întotdeauna pentru cauza dreaptă a păcii și libertății, stă de rege ’ I pentru apărarea păcii și independenței popoarelor. |