Constructorul, august 1951 (Anul 3, nr. 82-85)

1951-08-04 / nr. 82

feg, 2 .i Sä prezentăm în concurs echipe artistice amatoare cât mai bine pregătite­ în întreprinderile de construcții și de materiale de construcții din întreaga țară, multe laturi ale muncii culturale de masse s’au îmbunătățit simțitor în urma con­cursurilor ce s'au desfășurat — al coru­rilor și echipelor de joc, al instituțiilor culturale ale sindicatelor. Gazetele de pe­rete au primit un puternic imbold prin concursul organizat de ziarele „Scânteia“ și „Viața Sindicală“. Iar acum, orches­trele, fanfarele și echipele de teatru ale constructorilor au prilejul să-și lichideze lipsurile, și să-și ridice nivelul artistic, participând la concursul pe raioane și re­giuni inițiat de Comitetul Executiv al C.G.M., prin Hotărîrea din 17 Mai a.c. Din însăși condițiile de participare la concurs se pot desprinde clar căile pen­tru trecerea muncii echipelor artistice ale constructorilor pe un nou făgaș. Princi­pala preocupare a colectivelor culturale­­ în ce privește munca artistică trebue, în­­ această perioadă și întotdeauna de acum înainte, să fie: cum să se aleagă reperto­riul cel mai bun, adică piesele, dialogu­rile, schițele, scenetele, declamațiile, cân­tecele cele mai potrivite atât cu posibili­tățile echipelor,­ cât și cu nivelul cultural al massei spectatorilor, cele mai potri­vite cu specificul muncii în întreprinde­rea respectivă, legate de lupta pentru pace și socialism. Din repertoriu nu trebue să lipsească nici creațiile populare, cânte­cele românești, sovietice, și cântecele naționalităților conlocuitoare. Dar repertoriul cel mai bun nu va pu­tea fi prezentat în adevărata lui valoare, nu va putea produce asupra spectatorilor impresia dorită dacă el nu va fi pregătit temeinic, dacă, prin grija permanentă a comitetelor de întreprindere, nivelul artis­tic al echipelor nu va crește simțitor prin repetiții regulate, prin explicarea și înțe­legerea deplină a sensului celui mai adânc al bucăților prezentate, prin pregătirea ideologică temeinică a membrilor echipe­lor artistice. Aceștia din urmă trebue, la rândul lor, să fie elemente­ active în producție și în viața culturală a întreprinderii, și să mobilizeze prin proprie pildă pe tovarășii lor la lupta pentru pace și socialism. Acele comitete de întreprindere care vor urmări și realiza aceste condiții pot avea siguranța că echipele artistice care vor participa la concurs vor obține re­zultate din cele mai bune. Frumoși sorți de reușită are, de pildă, orchestra simfo­nică a întreprinderii de Construcții nr. 9 Cluj, dirijată de tov. Dancsy, ai cărei 38 membri vin regulat, de două ori pe săptămână, la repetițiile precedate de șe­dințe de pregătire politică. Orchestra a pregătit până în prezent 15 piese, altele 5 sunt în pregătire. începutul concursului a înviorat activitatea echipei de declama­tori și orchestrei semisimfonice ale în­treprinderii nr. 2 Sovromconstrucție Arad. Fabrica de țiglărie din Cărpiniș nu dis­pune de resurse umane bogate, totuși, co­lectivul cultural de acolo și-a anunțat participarea la concurs și și-a luat an­gajamentul să prezinte echipe artistice bine pregătite. Intr’adevăr, orice comitet de întreprin­dere cu spirit de inițiativă și care știe să folosească din plin resursele propriei în­treprinderi poate alcătui și pregăti echipe artistice care să poată lua parte la con­curs. Acolo unde lipsesc condițiile pen­tru formarea unei orchestre, se pot în­chega, în orice caz, echipe de declamatori și echipe teatrale. Nevoia de costume pentru acestea din urmă se poate ușor a­­coperi alegând în repertoriu piese care nu necesită o costumație specială; cât despre decoruri, ele pot fi confecționate prin propriile posibilități, eventual cu sprijinul tehnic al teatrelor de Stat. Iar artiști amatori nu lipsesc, desigur, ni­­căeri, dat fiind marele număr de talente în rândurile muncitorilor, talente care tre­bue însă descoperite, sprijinite, desvolta­­te (și aici, ajutorul artistic al colective­lor de profesioniști ale teatrelor de Stat este deosebit de valoros). In orice caz, nu trebue procedat așa cum au făcut-o unele comitete de întreprindere, care au angajat, de pildă, muzicanți profesioniști pe locurile prevăzute în schemă pentru funcții pe care aceștia nu le îndeplinesc, doar pentru a se putea mândri că au în­ființat o orchestră. Sarcinile importante ale echipelor ar­tistice amatoare ale sindicatelor, sarcini care apar cu și mai mare claritate prin condițiile de participare la concurs, tre­bue privite cu toată seriozitatea. Com­i­tetele de întreprindere ale constructorilor trebue să-și stabilească un plan concret și operativ1 de sprijinire, desvoltare, lăr­gire, îmbunătățire a muncii artistice, mă­suri ca acelea luate, de pildă, de Comi­tetul Sindical Regional Constructori Cra­iova nu constitue o garanție a reușitei în concurs. Acest Comitet a prevăzut, în planul său de muncă culturală pe trimes­trul III, o ședință cu responsabilii cultu­rali din comitetele de întreprindere și de șantier, pentru analiza felului în care trebue să se pregătească echipele artisti­ce care vor participa la concurs; o șe­dință cu responsabilii culturali și cu res­ponsabilii echipelor artistice pentru pre­gătirea festivalului din ziua de 23 Au­gust; o ședință cu aceiași responsabili, pentru analiza muncii echipelor ce vor participa la concurs. Trei ședințe, la in­terval de câte o lună. Și atât. Despre a­­jutorul concret, pe teren, planul de mun­că nu pomenește niciun cuvânt. In societatea nouă pe care o clădim, arta nu mai este bunul unei categorii res­trânse de oameni. Ea trebue să aparțină întregului popor, ea trebue să fie o artă legată de viață, care să îndemne și să sprijine lupta pentru victoria socialismu­lui. Pentru făurirea unei astfel de arte a fost instituit concursul echipelor artis­tice amatoare ale sindicatelor. Și felul în care sindicatele constructorilor vor spri­jini concursul trebue să fie la înălțimea acestui scop măreț. D. CONSTANTINESCU Activitate culturală bine organizată la întreprinderea de Construcții Nr. 9 Cluj Avântul luat, în ultima vreme, de ac­tivitatea culturală la întreprinderea de Construcții Nr. 9 Cluj, formele multiple pe care ea le îmbracă, ridicarea ei cali­tativă, sunt rodul unei munci perseve­rente și bine îndrumate a unui colectiv cultural închegat și conștient de sarci­nile sale. . După orele de lucru, muncitorii vin să joace șah, tennis de masă ori să ci­tească la clubul întreprinderii. Biblio­teca volantă din club e aprovizionată cu cărți din biblioteca centrală a comite­tului de întreprindere, care conține aproape 2.500 volume. O vie activitate artistică se desfășoară în întreprindere. In afară de orchestra simfonică, s’au mai organizat o echipă­­ de dansuri formată din 9 perechi, un cor cu 46 membri, o echipă teatrală­ în limba maghiară alcătuită din 16 artiști amatori și care participă la concursul pe raioane și regiuni. Un aspect deose­bit al muncii artistice 11 constitue în această întreprindere teatrul de păpuși, în reprezentațiile căruia sunt criticate cu mult humor atitudinea nesănătoasă sau lipsurile unor tovarăși. Comitetul de întreprindere organizează in prezent echipe de declamatori în limbile ro­mână și maghiară. Gazeta de perete s-a îmbunătățit în perioada concursului. Comitetul de re­dacție numără printre membrii săi trei corespondenți de presă, care cunosc ac­tivitatea din toate sectoarele întreprin­derii. Bune rezultate dă și cursul de alfa­betizare, urmat de 47 elevi. Pentru a evita întreruperea studiului datorită mutării muncitorilor de la o unitate la alta, foile de transferare ale elevilor poartă o mențiune potrivit căreia mun­citorul e repartizat să continue cursul de alfabetizare pe noul șantier. Cursul seral de instructaj sindical mai e urmat în prezent doar de 12 din cei 30 elevi înscriși la început.. Aceștia fac însă eforturi de a-și însuși cât­ mai te­meinic materialul predat. Tâmplarul Farcaș Eduard, fruntaș în producție, care obține rezultate de patru ori mai mari decât cele prevăzute de normă, e și la școală printre primii. Maria Ana­­stasia, funcționară, vine cu regularitate la lecții, și feroviarii. Lectorii sunt re­crutați dintre salariații întreprinderii bine pregătiți din punct de vedere ideologic și politic. Tovarășa Maria Leserman, responsabila cursului, se preocupă de buna desfășurare a aces­tuia, asistând întotdeauna la lecții. Succesele activului cultural al comite­tului întreprinderii de Construcții Nr. 9 Cluj nu trebue să se oprească aici. Ele trebue să se îmbogățească necon­tenit, și sarcina de frunte trebue să fie atragerea tuturor salariaților întreprin­derii în activitatea culturală. O atitudine condamnabilă Printre primele măsuri, pe care con­­­ducerea și comitetul sindical al șantie­rului, „Casa Scânteii“ le-au luat pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale constructorilor, a fost înființarea unei biblioteci bine organizate. Numărul căr­ților a crescut treptat, ca și interesul muncitorilor față de ele. Astăzi, peste 800 cititori au la îndemână aproape 11000 volume, dintre limba maghiară, care o parte sunt în­deosebit de aceasta cam 500 volume, schimbate periodic, sunt cuprinse în cele 4 biblioteci vo­lante , f­uncționează, de asemeni, o biblio­tecă tehnică. Responsabila, bibliotecii, tovarășa­­ Vilma Epureanu, își duce munca sa cu zel și pricepere. Ea dă fiecărui cititor indicații și sugestii asupra cărții ce s’ar potrivi mai bine cunoștințelor sale, preocupărilor și preferințelor sale. Ea organizează, cu sprijinul comitetelor de șantier și al organizației U.T.M., agita­ția, vizuală (printr o mare vitrină cu co­perte) și prin viu grai (anunțând prin stația de radioamplificare cărțile nou sosite). Constructorii au înțeles grabnic folo­­­sul pe care și-l aduce biblioteca și și-au făcut un obicei din a împrumuta cărți ideologice, politice, literare, științifice ,tehnice. "Muncitorul Gheorghe Rusu,­­lela transporturi, ori Eugen Cuplescu, de la întreținere, vopsitorul Feller Elemér, muncitoarea Elena Rugină, muncitorul Bujor Ivănuș, dela utilaj, au fișele cele mai bogate, fiecare a citit în ultima perioadă zeci de volume. Iată însă că o serie — din nefericire­­ destul de mare — de cititori și-au făcut obiceiul urit de a împrumuta cărți și a nu le mai restitui. Ori, că au neglijat, ori că le-au pierdut, ori din rea, voin­ță, ori din cine știe ce alte cauze, ci au lipsit Miloteca de un important nu­măr de tării. Peste 300 din volum­ele ne­restituite sunt împrumutate încă din 1930. E o atitudine cu totul condamnabilă, care arată că, nivelul cultural al anumitor tovarăși, mai lasă foarte mult de­­ dorit. Tovarășul Gheorghe Stamate, de la șantierul Nr. 1 a îm­prumutat de la bibliotecă broșura „Cei ce construesc uzine și case“. Desi­gur că a avut multe de învățat din ea. Dar de atunci a trecut aproape un an, tovarășul Stamate a mai împrumutat încă două cărți, și nu a înapoiat nici­­una, fără a se gândi că mai sunt și alții cărora aceste cărți, le-ar putea fi de fo­los. Din cartea „Vorbesc fruntașii în producție“, tovarășul Gheorghe Chivu a aflat despre noua­ atitudine față de muncă și față de bunul obștesc pe care au deprins-o cei mai buni munci­tori din țară. Dar mare lucru nu a înțeles, de bună seamă, de vreme ce nu a­ dus înapoi la bibliotecă nici această carte, nici altele două împrumutate ulterior. La fel au procedat și alții, ca Ana Du­­mitrescu ori Nicolae Bălan, de la șan­tierul, Nr. 2, care datorează și ei câte trei cărți. O parte­­ din vină o poartă și respon­sabila bibliotecii, care nu a luat din vreme măsurile necesare ca să preîn­tâmpine această situație. Ea a împru­mutat o a doua carte celor ce nu resti­­tuiseră încă pe prima, a lăsat muncito­rii mutați pe alte șantiere să plece îna­inte de a fi predat­e cărțile. Cărțile unei biblioteci sindicale sunt bunul întregului colectiv de muncă și trebue să folosească întregului colectiv. Acest lucru vor trebui să-l înțeleagă, până la urmă, și cititorii „neglijenți“ de la „Casa Scânteii”. C. DORTAN Săptămâna sportivă 1—Constructorii sportivi au petrecut o săptămână plină de evenimente și suc­cese pe terenurile de sport. Făcând parte din echipele de atle­­­tism ale R.P.R. care s’a­u întrecut la 1 Ploești cu reprezentativele R.P. Ungare de juniori și junioare, Florentina Pe­­trescu și Vili Racoveanu s’au clasat pe locul 3 în probele de 800 m. fete și res­pectiv aruncarea ciocanului. Pe lacul Snagov continuă de câteva zile cursele din cadrul concursului de­­ vele (clasa „star“) organizat de Asocia­ția „Constructorul“ și dotat cu „Cupa ’Constructorul”. Echipajele constructori­lor S. Budișteanu și St. Gherghel, I. Lungu și I. Oprea în seria II-a, Mihai Sagu­rn și V. Costescu în seria III-a, o­­cupă locuri fruntașe până acum. Tot Asociația „Constructorul“ a orga­nizat toi pe velodromul din Parcul Sportiv „Dinamo“, o mare reuniune ciclistă, în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților pentru pace de la Berlin. In cinstea aceluiaș eveniment, colec­tivul Nr. 2 „Constructorul“ de sub con­ducerea tov. Marcel Popescu, a organizat la „Casa Scânteii“ o interesantă gală de lupte, cu participarea reprezentanților a numeroase asociații. La imboldul organizației JJ.T.M., 13 tovarăși din C.A.R. (Ministerul Construc­țiilor) au fost antrenați într-un concurs șahist de casă. Conduce până acum în clasament tov. Romulus Chemat. Bucurându-se de sprijinul conducerii, activitatea de cultură fizică și sport se desfășoară intens la colectivul fabricii de ciment „Ideal“ din Cernavodă. In campionatul raional de football, echipa Constructorul conduce în clasament după ce a învins echipele C. S. Armata (cu 7:2), Șantierul 1 Port (cu 6:1). De curând au mai luat ființă o echipă de football de juniori și una de volley fem­eni­nă. (După materialele corespondenților noștri: B. Vladimir, M. Colfescu, M Călinescu, S. Ruben). CONSTRUCTORUL Un schimb de experiența artistic la Moroeni-Răteiu Ansamblul artistic al Comitetului Lo­cal Constructori București se strădue ne­contenit să-și îmbunătățească repertoriul și să-l prezinte în cât mai bune condițiuni. Intr’una din Duminicile trecute, ’ an­samblul format din 80 tovarăși, s'a de­plasat la grupul de șantiere al hidro­centralei Moroeni-Rătelu, unde a prezen­tat un program de dansuri sovietice și românești, cor, declamații și sketchuri. Cei peste 700 muncitori ,ce au asistat au apreciat în mod deosebit echipa de dansuri sovietice, corul condus cu măe­­strie de tov. N. Sasu, versurile declamate de tov. Măcelaru, de la întreprinderea 13 Instalații. La încheierea spectacolului, secretarul organizației de partid a grupului de șan­tiere a mulțumit ansamblului pentru stră­dania depusă. Echipa artistică a con­structorilor hidrocentralei va folosi expe­riența muncii ansamblului bucu­reștean pentru a-și ridica propriul nivel artistic, pentru a contribui la răspândirea culturii în massa celor ce muncesc. C ® SĂ 8 H I Kî „In ajutorul comitetelor de întreprindere“ Nr. 5 — 6 Deosebit de folositoare sunt nu numai pentru comitetele întreprinderilor de con­strucții și de materiale de construcții, și pentru toți muncitorii și tehnicienii con­d­­structori ce tind spre îmbunătățirea mun­cii și spre ridicarea nivelului lor cultu­ral, materialele cuprinse în nr. 5—6 ai publicației ,,In ajutorul comitetelor de întreprindere”, editată de C.G.M. Articolul de fond, „Pentru o continuă îmbunătățire a metodelor noastre de muncă”, trage o serie de prețioase conclu­zii pe marginea Hotă­­rii C. E. a­ C.G.M. cu privire la abaterile grave săvârșite în munca sindicatului de la Canalul Dunăre-­­ Marea Neagră, accentuând asupra necesi­tății apucării întocmai de către organele sindicale a hotărîrilor și directivelor, asu­pra rolului criticii și autocriticii, asupra luptei împotriva îngâmfării și birocratis­mului, asupra simțului de răspundere al membrilor activului sindical, asupra res­pectării centralismului democratic, asupra ascuțirii vigilenței de clasă, etc. Modul în care trebue pregătite dările de seamă asupra îndeplinirii angajamente­lor din contractul colectiv pe primul se­mestru este tratat într’un articol al tov. C. Floreanu, care dă exemple concrete asupra felului cum au fost organizate și cum au reușit dările de seamă pe anu­l 1­950. Tov. Perlele Negescu publică un arti­col despre Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat pe anul 1951, mijloc de mobiliza­re a masselor de salariați pentru îndepli­nirea mărețelor sarcini ale Cincinalului. Plenara C. C. al C. G. M. din 24—25 Februarie a. c. și Hotărârea din 16 Iunie a C. E. al C.G.M. au trasat sarcina alege­rii și instruirii inspectorilor obștești de protecție a muncii. Un articol al tov. C. Butaru, arată cum trebue să fie instruiți și să activeze aceștia iar tov. Munteanu, dă, într’un alt articol, pilda concretă a or­ganizării protecției muncii la Rafinăria Nr. 1 Ploești. Metoda stahanovistei Nina Nazarova, de preluare în păstrare socialistă a mașinilor, introdusă în țara noastră fruntaș Emeric Karácsony, de strungarul s’a extins în întreaga Industrie, inclusiv cea a con­strucțiilor și a materialelor de construcții. Un articol al tov. F. Maiorovici dă detalii și rezultate ale acestei metode. In domeniul muncii culturale de mas­e, numărul cuprinde două interesante artico­le: primul, de tov. Gh. Boghiu, arată­biectivele concursului echipelor artistice d­­­e amatori ale sindicatelor și căile pentru buna reușită a acestor echipe, iar cel de al doilea cuprinde experiența în muncă a tov. N. Ionescu, delegat cu munca cul­turală într-o grupă sindicală. In articolul „întrecerea socialistă în instituții” (in rubrica „Să învățăm din ex­periența sindicatelor sovietice”), P. Borșacov arată cum a fost organizată în­trecerea socialistă pentru o calitate excep­țională a muncii de evidență în Banca de Stat a U.R.S.S. Bogăția problemelor tratate în numărul 5—6 al publicației „In ajutorul comitete­lor de întreprindere” trebue să deter­mine fiecare activist sindical din sectorul construcțiilor să le studieze în amănun­țime, să folosească indicațiile date. Comitetul sindical local București, trebue să dea mai multă atenție întrecerii socialiste Muncitorii, tehnicienii și funcționarii din­ întreprinderile de construcții și mate­riale de construcții din țara noastră, s’au avântat cu deosebit elan în întrecere so­cialistă pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor ce le revin în primul an al Planului Cincinal. Sub conducerea organizațiilor de partid, mobilizați de or­ganele sindicale, tot mai mulți muncitori aplică avansatele metode de lucru ale stahanoviștilor sovietici, care sunt de un real ajutor în mărirea producției și pro­ductivității muncii, care contribue în a­­celaș timp la ridicarea continuă a nive­lului de trai a celor ce muncesc. Acolo unde organele sindicale au dus o muncă temeinică de popularizare și ex­tindere a noilor metode, de mobilizare a salariaților în întrecerea socialistă, în lupta pentru calitate și economii, roadele muncii au fost din cele mai bune. In a­­ceastă direcție Comitetul Local Sindical Constructori București a obținut o serie de rezultate frumoase. De două ori pe lună se țin ședința cu comisiile de sala­rizare și întreceri din comitetele de în­treprinderi, în cadrul cărora se lămuresc problemele legate de organizarea între­cerii socialiste, și felul cum trebuiesc ur­mărite rezultatele obținute de salariați. O deosebită atenție s-a acordat con­sfătuirilor de producție la locurile de muncă, care sunt un factor important în buna desfășurare a întrecerii. Consfătui­rile de producție, în cadrul grupelor sin­dicale, au dat posibilitatea muncitorilor, să-și analizeze sarcinile de plan ce le re­vin și să-și ia angajamente concrete prin contractele socialiste ineneiate, angaja­mente a căror realizare, în majoritatea întreprinderilor, sunt zilnic urmărite prin graficele afișate la locurile de muncă. Muncitorii de la fabricile de cărămizi Victoria Muncii, Trainica, Ceramica-Co­­lentina și din alte întreprinderi își depă­șesc zilnic angajamentele. Muncitori fruntași ca Anton Teher, Caca Portan și alții care așează cărămizile în ring după metoda Duvanov, își mentele cu peste 50 m­ depășesc angaja­sură; tovarășii Borțev Anghel, Gheorghe Chiriță și alții, muncitori la presă de la fabrica „Victo­ria Muncii“, își depășesc angajamentele cu peste 30 la sută. Brigada de calitate condusă de tovarășul Dumitru Bell a reu­șit să îmbunătățească cu mult calitatea cărămizilor, iar brigada de economii a tov. Ion Popovici a înscris în contul său numai în 17 zile suma de 43.000 lei, la fabrica „Solidaritatea“ brigada condusă de tovarășul Constantin Bulgăreanu a e­­conomisit combustibil și alte materiale în valoare de 122.410 lei. Dacă în majoritatea întreprinderilor ce aparțin de Comitetul Local București, s’a trecut activ la organizarea și urmărirea întrecerilor socialiste, mai sunt unele care au fost neglijate de tovarășii de la Comi­tetul Local. Așa de pildă, este situația la fabrica de cărămizi București Nr. 3 unde realizările obținute în întrecere nu sunt urmărite, nu există grafe,­no locurile de muncă, iar angajamentele din contractele socialiste nu cuprind obiective concrete. Angajamentele muncitorilor de la fabri­ca București Nr. 5 sunt foarte frumoase, însă ele nu pot fi realizate deoarece nu S’au organizat consfătuiri de producție pe locurile de muncă la care să fie atrași maiștrii și tehnicienii pentru a analiza și înlătura unele lipsuri care stânjenesc bu­nul mers al producției. Astfel s-ar fi pu­tut înlătura cu siguranță și desele defec­țiuni ale presei, care se oprește de multe ori și provoacă o serie de greutăți în producție. Aceste lipsuri se datoresc desigur, în mare parte, Comitetului Local, care nu a sprijinit și ajutat în muncă suficient co­mitetele de întreprinderi. De altfel lipsu­rile Comitetului Local București în a­­ceastă problemă, rees și din cele spuse de tovarășul Acristea, președintele Comi­tetului, că activiștii s’au ocupat mai mult de întreprinderile mari, unde comitetele erau mai bine organizate și nu și-au în­dreptat atenția asupra acelor întreprin­deri unde munca sindicală merge mai slab, chiar dacă aceste întreprinderi sunt mai mici. Atitudinea greșită a Comitetului Local, care nu a îndrumat suficient o serie de comitete de întreprinderi, a dus la situa­ția ca la fabrica de cărămizi București Nr. 2, pe luna iulie să nu se țină nici o­ consfătuire de producție în cadrul că­reia muncitorii să analizeze sarcinile de plan și să-și poată lua angajamente con­crete în întrecerea socialistă. Nici antre­narea muncitorilor pentru realizarea de cât mai mari economii și ținerea unei stricte evidențe a economiilor realizate, nu a constituit o preocupare a organelor sindicale din aceste fabrici, care nu au fost sprijinite și mobilizate în această di­recție de Comitetul Local. Activiștii Comitetului Local atunci când veneau în aceste fabrici, nu se in­teresau să vadă situația în care se gă­sește întrecerea socialistă, mulțumindu-se doar cu rapoartele pe care le dădeau co­mitetele de întreprinderi și care de mul­te ori erau lipsite de spiritul critic și au­tocritic.­­ Față de lipsurile arătate este de dato­ria Comitetului Local Sindical Construc­tori București, să analizeze cu seriozitate această problemă și să facă o cotitură în munca sa. întrecerea socialistă trebue să fie temeinic organizată, să devie într’a­­devăr o metodă permanentă, în lupta pentru construirea socialismului, în lupta pentru pace. I. FIERASCU și ELENA CONDREA Cu câteva luni în urmă, î­n spatele gării Târgu Mureș, era un loc viran plin de mărăcini, pe care locuitorii din apro­piere depozitau gunoaiele. Astăzi, în lo­cul mărăcinilor se înalță o măreață con­strucție, care alături de miile de con­strucții ce se ridică în țara noastră, vor pune­ bazele socialismului, spre care po­porul muncitor condus de Partidul lui iubit, cu ajutorul neprecupețit al Uniunii Sovietice, se îndreaptă cu pași mari. La începutul lunii Februarie, câteva e­­chipe de dulgheri, de la întreprinderea de construcții Nr. 24 Târgu Mureș, au în­ceput să monteze barăcile pentru un nou șantier, șantierul „Frigorifer". N’au trecut decât câteva luni de a­­tunci și lângă barăci a răsărit o construc­ție uriașe, care domină prin mărimea ei întreg cartierul gării. Dulgherii care au montat barăcile, deabia se văd acum la înălțimea celor 4 etaje, ei muncesc cu elan la montarea cofrajelor ultimului e­­taj. Acolo sus, întâlnești echipa fruntașe a lui Iuliu Nagy, care în întrecerea în cinstea zilei de 23 August, își depășește norma la lucrările de dulgherie cu 100 în sută, echipa dulgherului Iosif Vereș, care a reușit să realizeze o inovație la mon­tarea cofrajelor pentru stâlpi, unde în loc să prindă panourile în cuie, așa cum fă­cea înainte, le prinde prin calați demon­­tabili, inovație care pe lângă econom­ia de cuie și cherestea ce-o aduce, contribue și la mărirea productivității muncii. In urma dulgherilor fierarii din echipa lui Ioan Wecht, nu vor să se lase mai pre­jos; mâinile lor montează cu măiestrie fierul, făcând legături cât mai solide. Și ei au lăsat timpul în urmă, depășindu-și sarcina de plan cu peste 30 la sută. Cu un etaj mai jos echipele de zidari s’au luat la întrecere, vrând parcă să-i prindă pe dulgheri din urmă Aci lucrează echipele fruntașe ale lui Ioan Köveset­, Gheorghe Costa, Pavel Biro și Ioan Ma­­ttasovschi, care își depășesc regulat nor­mele. Aceștia sunt oameni noi, oameni educați de Partid în spiritul dragostei față de muncă, față de Patrie, care prin avântul lor au contribuit la depășirea pla­nului șantierului până la 15 iulie, cu 20 la sută, la mărirea productivității mun­cii cu peste 40 la sută și la reducerea prețului de cost cu 8 la sută. Muncitorii de pe acest șantier sunt sprijiniți îndeaproape de conducerea ad­ministrativă și tehnică, ca și de comite­tul de întreprindere, care urmăresc în permanență realizările obținute, populari­­zându-le și ajutând pe cei rămași în urná, prin organizarea consfătuirilor de pro­ducție, în care fruntașii își expun meto­dele lor de muncă, iar tehnicienii îl a­­jută prin sfaturile și experiența lor. In întâmpinarea zilei de 23 August, ziua eliberării țării noastre de sub jugul fascist, colectivul de muncă al șantieru­lui ,,Frigorifer“-Târgu Mureș, însuflețit de frumoasele realizări obținute până a­­cum, și-a luat noi angajamente care îl vor duce spre noi victorii în muncă. Astfel muncitorii și tehnicienii și-au luat angajamentul ca până la 23 August, să ajungă cu lucrarea până la acoperiș, ceea ce înseamnă o depășire a planului cu 8 la sută, și să realizeze economii de 9 la sută. „In cinstea zilei de 23 August, ne spune zidarul Pavel Biro, mi-am luat an­gajamentul să depășesc sarcina de plan ce-mi revine cu 50 la sută și să fac din tovarășa Elisabeta Benke, care este acum ucenică, o zidăriță din cele mai bune”. Realizările muncitorilor și tehnicienilor de la șantierul „Frigorifer“ al întreprin­derii de construcții Nr. 24 sunt o pildă vie de felul cum poporul nostru muncitor duce la îndeplinire sarcinile primului no­stru Plan Cincinal. ION PREDA Pe șantierul „Fr­igor*lfer4‘«Târgu Mureș întrecerea socialistă se desfășoară cu avânt Conferințele conducătorilor fabricilor de cărămizi și țigle Zilele trecute la Timișoara, Direcția Ge­nerală a Industriei Materialelor de Con­strucții a ținut o conferință cu conduce­rile și tehnicienii fabricilor de cărămizi și țigle din regiunea Timișoara . In cadrul conferinței s’au analizat în mod temeinic realizările obținute în pri­mul semestru al anului și metodele de muncă folosite în cadrul întrecerii socia­liste, luând învățămintele acestei analize ca bază de plecare pentru asigurarea în­deplinirii și depășirii planului pe cel de al doilea semestru al anului. Tov. Ioan Kantor, directorul fabricii de cărămizi și țigle „Ceramica’’ din Jimm­bo­­lia a arătat că deși fabrica sa ducea lipsă de brațe de muncă, studierea și aplicarea noilor metode sovietice de muncă a dus la depășirea planului de cărămizi cu 15,31 la sută și de țigle cu 6,19 la sută. In acelaș timp indicii tehnico-economici la șoproane și cuptoare au crescut. Cu toate acestea nu a fost folosită încă întreaga capacitate de producție a fabricii. Nu aceleași lucruri le-a putut arăta con­­­ducătorul tehnic al fabricii de cărămizi din Caransebeș, unde planul de producție nu a fost îndeplinit. Lipsa unui reprezentant al comitetului sindical la conferință a ară­tat că la fabrica di­n Caransebeș nu există colaborare între conducere și comitet. A­­ceasta explică poate și dezinteresul față de Introducerea noilor metode de muncă și lipsa de preocupare pentru mobilizarea muncitorilor în întrecerea socialistă. Din discuții a reieșit că realizarea pla­nului nu este posibilă decât dacă organele administrative și sindicale, sub conduce­rea organizațiilor de Partid, vor studia noile metode sovietice, se vor prelucra cu muncitorii fruntași și vor mobiliza massele pentru introducerea lor. Și în concluziile conferinței s-a subli­niat această sarcină, arătându-se că la toate locurile de muncă trebue ținută o evidență strictă a rezultatelor obținute prin aplica­rea metodelor sovietice. Delegații Mini­sterului și Uniunii Sindicatelor Construc­tori au cerut celor prezenți să intensifice în fabricile lor întrecerea socialistă, cu­prinzând marea majoritate a masselor de salariați. De mare însemnătate sunt problemele tehnice. Pe baza studierii planului tehnic trimis de Minister, fabricile vor face pro­puneri in vederea micii mecanizări care va contribui la eliminarea lipsei brațe­lor de muncă. Deasemeni se recomandă folosirea trei zihului, rumegușului și sgurei în amestecul de argilă, ceea ce va asigura reducerea prețului de cost și economisirea materiei prime, combustibilului și trans­porturilor. Printre primele datorii ale oricărui con­ducător de fabrică este grija față de oa­meni. Noul regulament de premiere care a intrat în vigoare la 1 iulie 1951 trebue respectat cu strictețe. Fiecărui muncitor să i se acorde drepturile cuvenite, cerân­­du-i-se totodată disciplină în muncă și con­știinciozitate. * O conferință cu acelaș scop a avut loc zilele trecute la fabrica de cărămizi „Trainica“ din București. Au luat parte reprezentanții fabricilor de cărămizi și țigle din regiunile București, Constanța, Ialomița și Prahova. In referatul său, tov. Nicolae Bobeș, conducătorul tehnic al fabricii „Victoria Muncii“ a arătat că planul global se­mestrial al fabricii a fost depășit cu 15 la sută, datorită extinderii metodelor so­vietice de muncă care au dat un mare avânt întrecerii socialiste. Astfel, luând în păstrare socialistă mașinile lor, după metoda Nina Nazarova, muncitorii fabri­cii au reușit să reducă orele de întreru­pere de la 83 ore în trimestrul I, la 25 ore în trimestrul II. Prin întărirea disci­plinei în muncă s’au redus cu 60 la sută absențele nemotivate din trecut. Dato­rită metodelor sovietice, care presupun o strictă eviden­ță, s’a reușit reducerea rebuturilor cu 56 la sută și a deșeurilor cu 36 la sută, față de acaiași perioadă a anului trecut. O metodă bună întrebuin­țată în fabrică, a fost aceea a predării și preluării cu proces verbal a produselor, de la secție la secție, până la livrare. Cu toate acestea — a arătat tov. Bobeș —■ în­că nu este folosită întreaga capacitate de producție a fabricii. Iată de ce, muncitorii și tehnicienii și-au luat angajamentul ca intensificând întrecerea socialistă, să ter­mine până la 10 Septembrie, planul fixat pentru data de 1 Octombrie. Tov. inginer-șef Anastasiu de la „Trai­nica” a arătat că folosind metoda de us­care rapidă­­ inițiată de inginerul tic Frenkel, capacitatea șoproanelor soiie­din fabrică s’a dublat, ceea ce a dat posibili­tate muncitorilor și tehnicienilor fabricii să-și ia angajamentul de­ a da în cinstea zilei de 23 August, 100.000 cărămizi peste plan. Deși este una din cele mai mecanizate din țară, fabrica din Urziceni nu stă la înălțimea sarcinilor ei. Din referatul ing.­­șef Petrescu, a reușit lipsa de preocupare a conducerii pentru introducerea noilor metode de muncă și slăbiciunea comite­tului de fabrică în acțiunea de mobili­zare a salariaților în întrecerea socialistă. Aceste lipsuri au dus desigur la neînde­­plinirea planului la țigle. Delegații Ministerului și Uniunii au încheiat conferința, trasând sarcini, a că­ror strictă îndeplinire va asigura realiza­rea și chiar depășirea planului de pro­ducție. GHEORGHE ROMAN corespondent : : • -­ * --ci ~rv1 rrvș? O inspecție... fulger! Nimic nu e mai plăcut ca o plim­bare cu mașina prin ținuturi mun­toase, cu drum șerpuitor printre Pă­duri de brazi și pini, cu priveliști ce desfată ochiul. Așa gândea și tov. Marcel Lobodeanu, inginerul-șef al Întreprinderii Nr. 6 din București, întins comod în mașina care tocmai cotise, după barieră, la ieșirea din Orașul Stalin. O singură neplăcere au călătoriile acestea: opririle. Ele sunt ca gărite pentru locomotive, necesare, dar ne­plăcute... Tot tov. Lobodeanu gândea. Și pentru că întreprinderea are unități în Regiunea Stalin, inginerul­­șef, vrând nevrând, a trebuit să facă opriri. Mai ales că scopul călăto­riei era „inspecția”, iar la Bucu­rești fusese proectată a fi una temei­nică de tot! Cine poate condamna pe inginerul șef că a uitat aceste frumoase in­tenții, când mult mai frumoase erau peisagiile înconjurătoare, atrăgătoa­re, prin minunăția lor? Poate fi oare judecat aspru simțul estetic și dra­gostea de natură a unui om? ” In consecință, tov. Marcel Loba­n­deanu a hotărît să facă o inspecție mai puțin temeinică, în schimb mai rapidă. Cum s’ar spune, „economie de timp” — doar de atâtea ori s’a vorbit despre acest lucru... Cu greu a coborît din mașină in­ginerul-șef la Târgu-Secuiesc. Și-a rotit pașii odată prin atelierul de «ti­­t­laj, a notat ceva într’un carnețel și — ț economie tovarăși, economie de timp’ j a plecat. Ce rost ar mai fi avut­­ să comunice cuiva observațiile sale?­­ Pierdere de timp, tovarăși. Și apoi, I dacă greșelile și lipsurile s’ar el­­i mina dintr’o dată, ar deveni inutile I inspecțiile viitoare... I încă o oprire și gata. Pe șantierul j Lunga, mașina a oprit la 20 metri­­ de birouri. Tov. Lobodeanu și-a scos­­ proverbialul carnețel, a rupt o foaie, i­a făcut câteva însemnări pe ea și a­­ rugat respectos pe primul trecător ! să o înmâneze șefului de șantier, dar­­ dacă se poate repede — Știți, econo­­­­mie de timp, tovarăși! ! Tov­­ing, Weiss, șeful șantierului,­­ s-a bucurat mul citind scurta notiță ! Avea doar de atâta vreme nevoie de­­ sfatul și ajutorul centralei pentru re­­­­zolvarea nenumăratelor greutăți ivite­­ pe șantier. Câte telefoane nu a dat­­ la București, cerând sprijin! Și iată i­­ acum norocul la poartă. A dat la 1 fugă în curte. Dar... ! Nu se mai vedea în zare decât ! norul de praf lăsat de mașina ingi­­­­nerului-șef Lobodeanu, plecat in. . t „inspeepe” l­­ . . ^ V. BANU I

Next