Constructorul, octombrie 1951 (Anul 3, nr. 92-94)

1951-10-13 / nr. 92

Voința dârzii de a lupta pentru pace a locuitorilor din Stalingrad Soarele primelor zile de toamnă lumi­nează mai slab orașul întins pe zeci de ki­lometri pe malul marelui fluviu rus, Volga. Deasupra caselor și a noilor construcții vân­tul fâl­fâe fâșiile de pânză ale lozincilor. „Pace lumii!” „Noi cerem pace!’’ „Cerem încheierea unui Pact al Păcii Intre cele cinci mari puteri!” In aceste cuvinte sunt exprimate gându­rile și dorințele locuitorilor Stalingradului. Năzuința de pace a locuitorilor din Stalin­grad a fost exprimată cu prilejul Conferinței partizanilor păcii care a avut loc în localul Teatrului din Stalingrad, unde s-au adunat muncitorii și colhoznicii, inginerii și zidarii arhitecții și profesorii, oamenii care înalță puternicele construcții hidrotehnice ale ca­nalului Volga-Don și ale hidrocentralei de la Stalingrad. In sala de conferințe vedem oameni de cele mai­­ diferite profesiuni. Unii din ei sunt tineri, capetele altora sunt cărunte. Aproape fiecare din ei poartă pe piept stră­lucitoare decorații — unii stelele eriolor, alții medaliile de laureați ai premiului Stalin. Luând cuvântul, Alexandr Polianțev, pro­­fesor la Institutul de Medicină din Stalin­grad, a făcut o dare de seamă despre lupta poporului sovietic pentru menținerea și în­tărirea păcii. In această măreață luptă orașul Stalingrad a săvârșit o faptă eroică nemu­ritoare. Ostașii Stalingradului au luptat îm­potriva fascismului pentru pacea și ferici­rea popoarelor. Insă deasupra omenirii se adună din nou nori întunecați. Imperialiștii americano-englezi încearcă să deslănțue al treilea război mondial. Toți oamenii de buna credință trebue să-și unească eforturile in lupta pentru pace, al cărei stegar este Stalin Unul după altul s’au ridicat la tribună locuitorii Stalingradului. In cuvântările lor răsuna încrederea că omenirea va câștiga lupta­ pentru pace. Muncitoarea zidar Maria Zemiianscaia, a spus: „Constructorii Stalngradului mi-au încredințat misiunea de a comunica confe­rinței că ei cer încheierea unui Pact al Păcii între cinci mari puteri și încetarea intervenției americano-enoleze în Coreea. — Suntem pentru pace! — spune Zem­iianscaia. Noi construim clădiri noi la Sta­lingrad nu pentru ca ele să fie din nou transformate în scrum. Pentru a sublinia odată mai mult dorința noastră fierbinte de pace, noi aim dat celei mai frumoase­ străzi din Stalingrad numele de „Strada Păcii”. „Prin munca noastră noi întărim pacea“, »declară tânărul strungar Anatolii Pinencic. Apoi a luat cuvântul inginerul Anatolii Uscov, conducătorul uriașului excavator autopropulsat, care lucrează la construcțiile canalului Volga-Don. Prin stepele pe unde trece astăzi traseul acestui canal înaintau pe vremea luptelor de la Stalingrad diviziile sovietice, care au încercuit o armată­ fas­cistă de 330.000 oameni. Anatolii Uscov era pe atunci artilerist. El spune: „Noi cons­truim canalul pentru ridicarea bunei stări a oamenilor muncii și întărirea forței sta­tului socialist — bastionul păcii în lumea întreagă“. Imediat după conferință a avut loc în piața centrală a Stalingradului, unde în morminte comune odihnesc eroii căzuți la porțile acestui oraș un mare meeting­ Apoi a început strângerea de semnături pe Apel. Emoționați, locuitorii Stalingradului își puneau semnăturile pe Apelul Consiliu­lui Mondial al Păcii, exprimându-și voința de a apăra pacea în lumea întreagă! N. CIUMACOV CONSTRUCTORUL Pe șantierul unei clădiri înalte in Piața Vostania din Moscova Cum să ferim în prezent sarcina principală a fabricilor sezoniere de cărămizi e de a produce cât mai multe cărămizi crude în timpul care a mai rămas până la venirea iernii. Producția fabricilor sezoniere din Minis­terul Industriei Materialelor de Constr­ucție al R.S.F.S.R. e de 25.000.000 cărămizi crude pe lună. Această cifră grăitoare ne dove­dește cât de important e săi prelungim cât mai mult timpul de funcționare al fabricilor sezoniere. Pericolul cel mai mare îl constitue în­ghețul de dimineață. Există insă procedee simple, dar eficace, pentru a apăra cărămida crudă de­­ ingheț. Le vom descrie aici în mod amănunțit. Grija pentru apărarea cărămizii crude de îngheț trebue să înceapă 1 * * * * * 7­8 chiar de la mode­larea cărămizilor. După cum se știe, cu cât cărămida crudă conține mai multă u­­miditate cu atât e mai periclitată in timpul înghețului. Prin urmare, trebue să ne stră­duim ca la tăiere cărămida crudă să con­țină minimul de umiditate ce se poate rea­liza cu materialul brut și cu presa de care dispunem. Dacă cărămida va avea o umidi­tate de 10% ea va suporta ușor înghețul. Dacă la fabricarea cărămizilor folosim ar­gilă umedă vom adăuga cât mai multe ma­terii uscate — treizil, șamot, sgură, rume­guș. In toate cazurile, pentru umezirea ar­gilei trebue folosită apă fierbinte sau dacă e posibil umezirea să se facă cu ajutorul aburilor. Cărămida crudă, caldă, pierde mai ușor umiditatea în perioada inițială a us­cării. Stiva compusa din cărămizi crude, fierbinți păstrează o temperatură mai ridi­cată, mai ales în straturile interioare până dimineață, de rm­inându-se în felul acesta influența dăunătoare a înghețului de scurtă durată. Apa se poate încălzi în cazane, etc. In acest scop poate fi amenajat și rezervorul de presiune din secție care alimentează c­u apă malaxorul de argilă. Aceasta se face in felul următor. In fundul rezervorului se montează o conductă pentru apă , conducta e trasă până la etajul I­I, zidită Intr’un focar provizoriu sau permanent. Apoi țeava e rid­­­ctă din nou la etajul superior și mon­tată în peretele rezervorului. Pe măsură ce apa din țeavă se încălzește, ea se ridică în sus și intră în rezervor ; apa rece din rezervor coboară pe țeavă spre focar unde se încălzește. Ca măsură de siguranță recomandăm fo­­losirea­­ nazutului în loc de apă la umezi­rea munștucului. Pe marginile laterale ale cărăm­izii crude se formează atunci un strat subțire care nu îngheață. Aceasta întârzie puțin uscarea dar apără cărămida crudă de înghețuri ușoare. E bine să ungem dease­ Jn ședința sa, din anul acesta de la Viena, Biroul Federației Sindicale Mondiale, constatat că forțele imperialiste, conduse de a Statele Unite, au accelerat pregătirile lor de război, și că în afară de politica de înar­mare și de propaganda lor de război, prin atacul armat în Coreea ele au declanșat război deschis. Astăzi imperialiștii americani au luat fără rezervă, poziție pentru război. Statele im­perialiste au consacrat pentru înarmări o mai mare parte din bugetele lor decât până a­­cum; numeroasele baze militare, pe care a­­ceste state le construesc în toate părțile lumii, fac parte deasemeni din pregătirile lor de război. In țările capitaliste, industriile construc­­țiilor și a lemnului, se află într’o situație grea Cu toate că în aceste țări, condițiile de locuit ale muncitorilor sunt foarte rele, construcția de locuințe și clădiri civile este redusă din an în an. In Statele Unite, de exemplu, după statistica oficială, în 1949 aproape 3 milioane de familii locuiau în cocioabe. Cu toate acestea în 1950 construc­țiile au fost reduse în Statele Unite cu 40 la sută față de anul 1949. In 1­951, construc­țiile civile s-au redus și mai mult. In pre­zent 20 la sută din locuințele populației Statelor Unite sunt niște cocioabe. In An­glia, construcția locuințelor a fost mult re­dusă din nou de curând cu toate că numă­rul solicitanților de locuințe, este de 2,5 mi­lioane. Multe șantiere de construcții suferă din cauza lipsei de materiale de construcții și, numai la Londra, mai mult de 100.000 cons­trucții au fost oprite în cursul acestui an. In celelalte țări capitaliste, situația este asemănătoare. Cu Statele Unite în frunte, cercurile im­­perialiste au respins propunerile Uniunii Sovietice, privind încetarea războiului din Coreea, reducerea generală a înarmărilor și încheierea unui Pact al Păcii, între cele cinci mari puteri. Aceste propuneri nu sunt singurele dovezi ale voinței de pace a Uniunii Sovietice. O dovadă concludentă a faptului că popoarele și statele care construesc socialismul au ne­­voe de pace înaintea oricărui alt lucru, este ritmul rapid al muncii de construcție, cons­trucțiile gigantice de uzine electrice, canale, orașe noi, care au fost începute în Uniunea Sovietică și cărora popoarele sovietice le-au consacrat toată energia și gândurile lor. In aceste țări, nivelul de viață al munci­torilor se ridică în mod continuu, menea cu mazul sau cu rămășițele uleiuri­lor, părțile late ale cărămizii. Dat fiind însă că această operațiune este destul de ane­voioasă, putem unge numai acele cărămizi crude care se află în rândurile exterioare ale stivei. Soluțiile saline apără foarte bine cărămi­zile de îngheț. In afară de clorură de cal­ciu putem folosi cu succes clorură de na­­triu sau sulfat de natriu. Din ele elemen­tul cel mai accesibil e clorură de natriu (sare de bucătărie). El e folosit în soluția cu care se umezește argila. Cantitatea de clorură de natriu folosită depinde de tăria înghețului anunțat. La începutul toamnei când arareori se întâmplă ca temperatura să scadă mai jos de minus 3—4 °, ajung 40—45 kg1 * * * * * 7­8, de sare la 1­000 cărămizi crude. Când gerul crește, cantitatea de sare tre­bue, aproximativ dublată. In primăvara anu­lui acesta la fabrica de cărămizi din Minsc s’au introdus în argilă 2,5% clorură de natriu (90 kg. la 1.000 cărămizi). Deși tem­peratura în timpul înghețurilor era de mi­nus 8—10 grade, cărămizile s’au conservat bine. In afară de operațiunile descrise mai sus, trebue să a­pă­răm bine cărămizile și în timpul procesului de uscare. E de dorit să se știe dinainte dacă noaptea va fi ger. In cazul când nu putem obține aceste infor­mații dela biroul meteorologic, ne folosim de un­­ dispozitiv simplu numit „paznicul vremii“ sau „termometru ud“. Dispozitivul e compus dintr’un termometru obișnuit al cărui tub de mercur e înfășurat cu 2—3 rânduri de tifon. Capătul tifonului e așezat într’un pahar cu apă într’așa fel încă­ ni­velul apei e cu 2—3 cm. mai jos decât mercurul din termometru. Apa se ridică cu ajutorul tifonului care joacă rol de fitil și­­ dă în permanență termometrul. Tempera­tura indicată de „termometrul ud" e în­totdeauna cu ceva mai joasă decât cea ară­tată de un termometru obișnuit Tocmai pe acest fapt se bazează modul de folosire al termometrului ud, însemnăm temperatura pe care o arată termometrul la umbră la ora 13 într-un loc ferit de vânt puternic. Tem­peratura minimă din timpul nopții va fi cu 4—6 grade mai joasă. Prin urmare dacă termometrul ud a arătat la ora 13, plus 4 grade, ne putem aștepta dimineața la un timpul procesului de uscare. E dorit să se îngheț cu o temperatură de la 0 până la minus 2 grade. Când am aflat că temperatura va fi în scădere trebue să luăm de îndată măsuri pentru apărarea cărămizilor crude. In toate uscătoriile trebue să închidem cât mai bine ușile, ferestrele și toate deschiderile pen­tru ventilație. E recomandabil să se pre­sare pe stive rumeguș, după care ele să fie acoperite cu rogojini .E recomandabil de a­­semenea ca atunci când vine înghețul să se aprindă focul cu crengi umede, sau alt combustibil care produce fum din abun­dență. Perdeaua de fum slăbește mult in­fluența înghețului. Cărămizile crude preparate cu cloruri de calciu sau natriu, sau cu sulfat de natriu rezistă la îngheț și nu mai trebue apărate în vreun alt fel, în afară de cazul când vine un ger puternic pentru care cantitatea de săruri folosită e insuficientă. Cărămizile crude preparate astfel se așează în stelaje sau în stive înalte, rărite, pentru o uscare cât mai intensă. Cărămizile crude preparate fără săruri trebue așezate în stive mai dese și nu tre­bue așezate în stelaje unde se expun mai ușor la îngheț . Nu trebue să uităm că adăugarea săruri­lor precum­ și ungerea cu mazur întârzie uscarea cărămizii. Toamna nu e nevoie să aște­ptăm până se usucă cărămida crudă preparată în felul descris mai su­s. Ea tre­bue arsă îndată ce se va întări într’atât încât va putea rezista la greutatea a 7—8 rânduri de așezătură». Partea de jos a așe­­zăturii va fi alcătuită din cărămizi uscate din rezervele de vară. Și celelalte cărămizi crude fabricate toamna târziu, se trimit la ardere având o umiditate ridicată. In fe­lul acesta reducem timpul necesar pentru­­ uscare și micșorări primejdia înghețului. Sezonul poate fi prelungit d­e asemenea prin uscarea artificială a cărămizii crude în uscătorii simple. La 2 fabrici de cără­mizi din regiunea Moscovei s’au construit uscătorii care lucrează cu ajutorul gazelor provenite din cuptor. Dar acolo unde nu s’au amenajat astfel de uscătorii putem fo­losi experiența fabricii de cărămizi din Bielovo, regiunea Chiemorovo. Aici șoproa­­nele pentru uscare au fost transformate în uscătorii artificiale rudimentare. Pereții lor au fost zidiți cu cărămizi, iar acoperi­șul cu sgură. In fiecare șopron lung de 80 și lat de 10 metri s’au instalat 8 sobe, câte 4 de fiecare parte. Dela ele se întind pe podea tuburi de fier cu un diametru de 30 cm.­ Cărămizile ude se usucă în stelaje. Folosind aceste uscătorii rudimentare fa­brica lucrează și în timpul iernii producând milioane de cărămizi crude. Folosind procedeele descrise putem evita pierderile și prelungiri sezonul de fabricare a cărămizilor. P. GONCAR inginer șef al secțiunii tehnice a Ministerului Industriei Materialelor­­ de Construcție al R.S.F.S.R. cărămizile crude de îngheț 4.500.000 de cărămizi mai mult decât anul trecut Fabrica de cărămizi din Bucov a dat peste plan 2.000.000 cărămizi. Colectivul fabricii și-a luat angajamentul de a da până la sfârșitul anului 13.000.000 cără­mizi peste plan adică cu 4.500.000 cără­mizi mai mult decât anul trecut. Colectivul luptă neîncetat pentru mă­rirea producției. De fiecare m. c. de cuptor se obține 1750 bucăți cărămidă față de 1200 cât prevede planul. Tovară­­șii Gorșcov și Vedenia, cei mai buni arzători se întrec între ei și obțin re­zultate remarcabile în producție. Iacov Gorșcov obține peste 1800 bucăți cără­midă pe m.c. de cuptor. Pentru succe­sele obținute în muncă i s’a conferit re­cent titlul de „Cel mai bun arzător de cărămizi din întreprinderile Ministeru­lui Industriei Materialelor de Construc­­ție al R.S.F.S.R" Colectivul fabricii a hotărît să pro­ducă cărămizi crude și pe vreme fri­guroasă. Gazele care provin din ardere vor fi folosite pentru uscarea cărămizi­lor crude. 58 de noi clădiri pentru instituți superioare de învățământ In U.R.S.S. sunt în prezent în curs de construcție și reconstrucție, peste 50 clădiri pentru instituții ale învățămân­tului superior. Se construesc aripi suplimentare la clădirea școalei superioare tehnice din Moscova „N. E. Bauman”. Aici vor fi a­­menajate săli de curs, cabinete și labo­ratoare. Institutul de Energetică ,,V. M. Molo­tov” și Institutul Economiei Hidrice „V R. Wiliams” construesc numeroase clă­diri pentru localuri de învățământ și pentru locuințe. Pe șoseaua Kalujskoe vor fi construite clădirile Institutului Petrolifer și Institutului Minier. Și pen­tru celelalte instituții superioare de în­vățământ din capitala Țării Socialis­mului se ridică clădiri noi. Vor primi numeroase clădiri noi și instituțiile superioare de învățământ din Voronej, Stalingrad, Celiabinsc, Minsc, Kiev și alte orașe. Cresc realizările oamenilor muncii din țările de democrație populară ------------------------------­ ---------------------------—h Poporul chinez a obținut importante succese pe târâm cultural și educativ După victoria revoluției poporului chinez și datorită schimbărilor radicale intervenite în viața politică și econo­mică a țării, R. P. Chineză a obținut importante succese și pe tărâm cultu­ral și educativ. Potrivit statisticilor, 37 milioane de copii învață la școlile primare, un mi­lion și jumătate la cele medii și 140 de mii studenți în institutele de învăță­mânt superior. In China de Nord-Est, numărul stu­denților din învățământul superior a crescut în 1930 față de cel din timpul regimului Manciuc’o cu 296­%, acel al e­­levilor din școlile medii cu 17­2,5­ % și din școlile primare cu 80 la sută. Din ce în ce mai mulți copii de ță­rani muncitori învață la școli. Numai în China de Nord-Est aproape 70% din numărul elevilor școlilor medii sunt co­pii de muncitori și țărani. A sporit nu­mărul cursurilor serale pentru țărani și muncitori. In Aprilie 1931, învățau la cursurile serale 1.250.000 de muncitori față de 700.000 în 1930. In ultimul tri­mestru al anului 1950, 23 milioane de țărani învățau la școlile de iarnă, față de 10 milioane în aceeași perioadă a a­­nului 1949. Anul trecut, 3.480.000 țărani au urmat cursuri regulate și 133.000 muncitori și țărani,­­ cursurile de al­fabetizare. S’au realizat progrese însemnate și în domeniul literaturii și artei. In afară de numeroase opere literare și artistice, producția industriei de filme se bucură de o popularitate nemaiîntâlnită. Deo­sebit de apreciate sunt filmele „Fata cu părul cărunt” și „Ostașul de oțel” bine cunoscute atât în R.P. Chineză cât și în străinătate. Peste 1.800 tehnicieni cinematografici lucrează în sate, în uzine și în unitățile Armatei Populare a R. P. Chineze. In 1930 au fost publicate în întreaga Chină peste 271 milioane exemplare de cărți, reviste și broșuri. Lucrările lui Marx, Engels, Lenin și Stalin, au fost publi­cate în peste 2.270.000 exemplare, iar operele lui Mao Tze­dun în circa un milion exemplare. In 1930 apăreau în întreaga Chină 382 ziare. Trăsătura caracteristică presei o constitue importanța crescândă a care se acordă stabilirii unui contact cât mai strâns între ziare și numărul tot mai mare de cititori. In prezent în R. P. Chineză funcțio­nează 73 posturi de radio-emisiune și o rețea de 15.200 posturi de recepție. Rezoluția Comitetului Administrativ al Uniunii Internaționale a Sindicatelor de muncitori din construcții, lemn și materiale de construcții (Departament profesional al F. S. M.-ului) Viena, 29 — 31 August 1951 In Uniunea Sovietică și în țările de demo­crație populară, muncitorii muncesc cu con­vingere și sunt conștienți că prin munca lor ei întăresc patria lor, care luptă pentru pace și că ei contribue astfel la lupta comună a întregii clase muncitoare pentru pace în lu­mea întreagă. In țările capitaliste, greutatea pregătirilor de război epuizează mai ales clasa munci­toare, salariul real și nivelul de viață scad, impozitele și prețurile mărfurilor de primă necesitate cresc, salariile sunt blocate, ex­­ploatarea este intensificată, fondurile pre­văzute pentru cheltuelile sociale, cu totul insuficiente, sunt reduse. Cu toată produc­ția sporită a industriei de armament, șoma­jul nu încetează să se extindă. Este deci natural, ca lupta clasei munci­toare împotriva pregătirilor de război, pen­tru un nivel de viață mai ridicat, să crească din zi în zi în toate țările capitaliste. In Finlanda, instalatorii se află de 6 luni în grevă; ei cer o mărire de salariu și în­cheierea unui nou contract colectiv. Munci­torii din construcții și lemn din Marea Bri­­tanie, Franța, Spania, Italia și Austria, luptă pentru îmbunătățirea situației lor ma­­teriale pentru ridicarea nivelului de viață, cerând extinderea construcției de locuințe. Comitetul administrativ salută cu căldură pe toți muncitorii și sindicatele care au reu­șit să organizeze o unitate de acțiune a muncitorilor din construcții și lemn ade­renți ai diferitelor organizații sindicale, în ciuda deosebirilor de opinii politice, sau convingeri religioase. Comitetul Administrativ al Uniunii Inter­naționale a Sindicatelor de Muncitori din Construcții, Lemn și Materiale de Construc­ție, se adresează tuturor membrilor sindi­catelor afiliate Federației Internaționale a Muncitorilor din Construcții și Lemn, ca și tuturor muncitorilor nesindicaliști din ra­murile noastre chemându-i să lupte îm­preună cu sindicatele afiliate la F.S.M. pen­tru revendicările economice și sociale, pen­tru îmbunătățirea condițiilor de viață ale muncitorilor. Comitetul Administrativ, cheamă pe con­ducătorii și toate organizațiile sindicale să părăsească orice spirit sectar, să creeze o unitate a acțiunilor lor și să stabilească re­lații frățești cu toți muncitorii membri sau nemembri ai sindicatelor. Lupta actuală a clasei muncitoare din ță­rile capitaliste, pentru drepturile sale econo­mice și sociale, este un exemplu concret al importanței unității în rândurile muncitori­lor; ea dovedește de asemenea, în practică, că această unitate se realizează. In aceste condiții, Uniunea noastră Inter­națională poartă o merie răspundere pentru întărirea continuă a unității, pentru orga­nizarea masselor în lupta pentru o viață mai bună și pentru pace trainică în lumea întreagă. De la Conferința Comitetului Administrativ de la Praga, în 1950, Uniunea noastră Inter­națională a luptat cu hotărîre pentru rea­lizarea acestor scopuri. Ea a chemat pe muncitorii din construcții și lemn, să lupte pentru pace, a sprijinit campania strângerii de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii, și a denunțat pregătirile imperialiștilor pentru un nou război. Ea a sprijinit muncitorii din țările capitaliste în lupta pentru mărirea sala­riilor lor. Ea a popularizat succesele munci­torilor din Uniunea Sovietică și țările de democrație populară și creșterea continuă a nivelului de viață al muncitorilor din con­strucții și lemn din aceste țări. De curând, muncitorii din construcții și lemn din Cuba, Columbia și India, au intrat în rândurile Uniunii. Apreciind la justa sa valoare impor­tanța acestor rezultate, Comitetul Adminis­trativ constată, în acelaș timp, că este nece­­sar să se intensifice lupta noastră pentru a antrena in rândurile Uniunii noastre sindi­catele care au rămas încă in afara ei si pentru a crea unitatea muncitorilor din construcții, în lupta lor pentru condiții de trai mai bune, pentru pace. IN ACEST SCOP COMITETUL ADMI­NISTRATIV HOTĂRĂȘTE CĂ: 1. Este absolut necesar ca organizațiile a­­filiate din țările capitaliste să sprijine mai activ decât până acum, revendicările eco­nomice ale muncitorilor din construcții și lemn, și ca ele să contribue prin orice mij­loc, la succesul luptei acestora pentru re­vendicările lor economice și sociale unind și consolidând massele largi muncitoare, afi­­liate sau nu la F.S.M., sindicalizate sau nu, pe baza revendicărilor concrete ale muncito­rilor, dintre care noi cităm următoarele: — Crearea un­ei baze minime a salariilor care să garanteze în orice caz muncitorilor și familiilor lor, o existență normală; — Suprimarea blocării salariilor și a ur­cării prețurilor; — Aplicarea principiului „la muncă egală, salariu egal“ pentru femeile și tinerii mun­citori; — Reducerea cheltuelilor militare și folo­sirea fondurilor astfel eliberate, pentru sa­tisfacerea nevoilor sociale și culturale ale muncitorilor; — Lupta energică a muncitorilor pentru extinderea construcțiilor civile și de locuințe, prin reducerea creditelor consacrate cons­trucțiilor militare; — Suprimarea caracterului sezonier al in­dustriei de construcții; — Lupta pentru dreptul de grevă și li­bertățile sindicale, sociale și democratice. 2. Trebue să fie îmbunătățite și extinse legăturile cu organizațiile sindicale neafi­­liate la Uniune, mai ales cu cele din Statele Unite ale Americii, din Marea Britanie, America Latină și din țările Asiei și Africii. Trebue să se organizeze conferințe regio­nale cu delegații organizatelor sindicale ale muncitorilor din construcții și lemn, pentru a examina problema unită­,1i muncitorilor în lupta pentru condițiile lor de viață. In țările ale căror organizații sindicale nu sunt afiliate la Uniunea noastră, trebue să se formeze Comitete de legătură, însărcinate să întrețină legături cu ea. 3. Uniunea trebue să dea sprijin material și moral muncitorilor din construcții și lemn d­e țările capitaliste, care se află în conflicte de muncă. 4. Organizațiile afiliate trebue să sporea­scă eforturile lor pentru a apăra pacea. Ele trebue să ia parte activă la orice mișcare de rezistență împotriva pregătirii unui nou război mondial imperialist. In vederea a­­cestei lupte, trebue să se mobilizeze cele mai largi masse de muncitori din industriile de construcții, lemn și materiale de construc­ții, care să ceară încetarea războaielor din Coreea și Vietnam, încheerea unui Pact al Păcii, între cele cinci mari puteri, redu­­­cerea generală a înarmărilor și interzice­rea armei atomice. In fiecare uzină și șan­tier de construcție, trebue să se formeze comitetele de apărare a păcii, însărcinate să conducă sistematic lupta muncitorilor pentru pace și să demaște fără încetare, zi de zi pregătirile de război ale imperialiș­­tilor. Sindicatele țărilor capitaliste trebue să elaboreze propriile lor cereri, privind extinderea construcțiilor pentru scopuri paș­nice, construcția de locuințe, școli și spi­tale. Ele trebue să ceară suprimarea con­­­strucției de aerodromuri, baze militare și strategice, și ele trebue să demaște pre­gătirile de război in industriile de construc­ții și lemn. 5. Muncitorii din construcții și lemn sunt chemați să semneze Apelul Consiliului Mondial al Păcii între cele cinci mari pu­teri și să ia parte activă la strângerea de semnături pe acest apel. 6. Comitetul Administrativ cheamă mun­ Oshs. Pag. 3 Varșovia se reconstruiește Avionul se apropia de Varșovia... Un­deva, la orizont întunericul începu treptat să pălească. Peste câteva minute se iviră primele lumini ale orașului. Cu fiece clipă ce trecea, ele deveneau mai numeroase și iartă-le împrăștiate pe întregul orizont, scânteind ca niște stele într’o noapte se­nină de toamnă. Iată și Varșovia. Vecinul nostru, un ofi­țer polonez, se lipi de geam. El admiră timp îndelungat orașul care se astarea în fața noastră, apoi se întoarse către noi și ne spuse în rusește: — Acum câțiva ani Varșovia nu exista. Dacă ne-am fi apropiat pe atunci cu avio­nul de ea, n’am fi văzut nimic. Pretu­tindeni întuneric. Doar câteva luminițe răzlețe apăreau în diferite părți ale orașu­lui mort. Ele păreau rătăcite printre ■ ruine... In primul an după sfârșitul războiului presa burgheză scria, că Varșovia este distrusă până la temelii și că poporul po­lonez n'o va putea reconstrui niciodată, iar dacă o va face, va avea nevoie pentru a­­ceasta de zeci de ani. Insă scribii burghezi nu-și dădeau seama, de ce este capabil un popor devenit realmente liber. Au trecut câțiva ani și măreața putere de creație a acestui popor a ridicat Varșovia din ruine. Ea devine mereu mai frumoasă, mai mare decât era înainte. Varșovia de astăzi este îmbrăcată în schele. Pretutindeni se desfășoară cu in­tensitate lucrările de construcție — centru, la periferie, în cartierele muncite în reșiii. Se construesc fabrici și uzine, se construesc noi case de locuit și se refac cele vechi, se construesc clădiri pentru instituții de stat, spitale, cluburi, teatre. Acum în Varșovia se ridică aproape o mie­­ de mari construcții. A început con­struirea a 25­­­ de clădiri pentru instituțiile învățământului superior și căminele stu­dențești. Varșovia devine tot mai mult un oraș socialist modern, spațios, planificat rațio­nal, bine amenajat. Ea nu va fi asemenea fostului oraș capitalist, orașul contrastelor între casele mizerabile din cartierele mun­citorești și luxoasele palate din cartierele aristocratice. Locuitorii capitalei arată în primul rând străinilor renumitul raion Marșalkovskii. Acest raion reprezintă mândria lor, minu­natul model al realizărilor principiilor so­cialiste ale construcției urbanistice. Odini­oară în acest raion central al orașului se înghesuiau unele lângă altele prăvălioarele negustorilor, birourile afaceriștilor, locuin­țele demnitarilor. Astăzi, aici se construesc clădiri frumoase cu multe etaje muncitori. Oamenii muncii se mută pentru din suburbii depărtate în centrul orașului. Raionul Marșak­ovskii nu este singurul. In Varșovia sunt câteva raioane, unde tră­săturile noului oraș se conturează tot mai clar. La intrarea unuia din aceste raioane se înalță o arcadă înaltă împodobită cu drapele. Arcada poartă următoarea in­scripție : „Să înflorească în veci capitala noastră renăscută, inima viitoarei Polonii socialiste. Glorie constructorilor Varșo­viei”. Nici o profesiune nu se bucură în ca­pitală de atâta onoare și atenție ca pro­fesiunea de constructor. Și aceasta nu este de mirare. Constructorii din Varșovia sunt demni de a fi­­ respectați. Șantierele din capitală poartă pe bună dreptate în Po­lonia denumirea de școală a oamenilor noi. Aici se educă un înalt nivel de conștiință, disciplină proletară, o atitudine realmente nouă față de muncă. Unul din tinerii ingineri din capitală ne povestește : — La noi casete cresc asemănător ciu­percilor. Recent am fost plecat la odihnă într’un alt oraș. Am lipsit o singură lună. La întoarcere văd lângă casa mea două case noi. La unul din șantierele din Muranov noi am stat de vorbă cu un tânăr flăcău, venit de curând dintr’un sat din voivodatul Cra­covia. Se află numai de câteva zile în Varșovia. N’a mai fost niciodată pe aici, dar spune : „La noi la Varșovia” și ne dă lămuriri ca și cum ar fi un vechi locuitor al capitalei. — Priviți aceste oase, măcar aceasta, — spune tânărul. Oare în vechea Polonie erau astfel de case ? Acum însă la noi la Varșovia sunt multe de felul acesteia. Și toate le-am construit într-un an și ju­mătate. Gândiți-vă numai, cum va deveni Varșovia când va fi îndeplinit planul de șase ani! Știți de ce construim atât de re­pede și cu atât avânt ? Tânărul ne arătă o lozincă mare de pe un zid neterminat al casei : „Prietenia cu U.R.S.S., exemplul U. R. S. S., ajutorul U.R.S.S. — iată principalele izvoare ale succeselor noastre !”. Constructorii din Varșovia folosesc pe larg realizările și experiența stahanoviș­­tilor și inovatorilor sovietici. Pe Șantierul tineretului din casa 7-a „T” din strada Marșalovskaia ne-a fost prezentat tânărul zidar Vladislav Oșko. In luna Februarie a acestui an Oșko a vizitat șantierele Moscova și Leningrad — ca membru din al delegației muncitorilor polonezi. Și ia­­ rezultatul: brigada­ în care lucrează Osko, aplicând metodele sovietice de muncă, îndeplinește lunar norma cu 220 la sută. La șantierele din Varșovia s-au format eroi ai muncii, ca de pildă : Cra­­ievskii, Polenețkii, BÍeliga, Marcov, Slu­­pețki, Ciaika, Șarlinskaia, etc. Oamenii muncii din oraș îi ajută pe con­­structori. Ei sunt, ca și constructorii, mari visători. Visători reziști. Fiecare din ei poate înfățișa tabloul pitoresc al viitoarei Varșovii. Noi fabrici și uzine, noi cartiere cu clădiri minunate, palate ale metropoli­tanului, largi artere asfaltate, parcuri dese pe malul Vistulei... Acestea nu sunt vise. E realitatea care se naște în zgomotul necontenit al șantie­rului, care se traduce în viață din proiecte și planuri, pe străzile orașului. Aceasta e ziua de mâine a capitalei Poloniei. Și pe lună ce trece la lăsarea întunericului apele Vistulei reflectă mereu mai multe lumini, luminile pașnice ale Varșoviei, cîtorii din construcții și lemn din­ Uniunea Sovietică, China, țările de democrație popu­­lară și­­ din Republica Democrată Germană, să mărească eforturile lor în favoarea con­strucției pașnice, căci cuceririle lor că­lăuzesc muncitorii din toate țările capita­liste în lupta lor pentru o viață mai bună. 7. Secretariatul este însărcinat : a) — să îmbunătățească conținutul Bule­tinului și să raporteze în el regulat despre experiențele luptei muncitorilor din dife­rite țări, pentru pace și unitate, pen­tru condițiile de muncă și de viață ale munci­torilor și lupta organizațiilor sindicale pen­tru îmbunătățirea acestor condiții, îndeo­sebi trebue să se atragă atenția muncito­rilor asupra succeselor obținute și asupra diferitelor mijloace de luptă, trebue să se demaște politica războinică a imperialiști­lor și conducătorilor sindicali reac­ionari. In această privință, membrii Comitetului Administrativ, organizațiile naționale și muncitorii înșiși trebue să ajute într’un mod cât mai activ Secretariatul ; b) — Să examineze atent situația munci­torilor din construcții și lemn din țările capitaliste și mai ales problemele relative la salarii, securitatea muncii, asistența so­cială și durata muncii, caracterul sezonier al industriei de construcții, etc. ; c) — să pregătească propuneri pentru Conferința Economică Internațională, care se va întruni în curând, și să facă tot ceea­­ce este necesar pentru ca glasul muncito­rilor din construcții și lemn, să se facă au­zit la această Conferință. Să se adreseze organizațiilor sindicale în scopul de a obține o participare activă a tineretului la Conferința care se va întruni peste puțin timp pentru a examina proble­mele relative la drepturile tinerilor ; d) — Să examineze posibilitățile de or­ganizare a Conferințelor regionale ale mun­citorilor din construcții, lemn și materiale de construcții ale țărilor din Europa și America Latină. 8. Comitetul Administrativ cheamă pe toți muncitorii din construcții, lem­n și ma­teriale de construcții să strângă rândurile In jurul Federației Sindicale Mondiale, in lupta pentru drepturile muncitorilor, pen­tru viață, pâine și libertate, împotriva răz­boiului.

Next