Constructorul, decembrie 1951 (Anul 3, nr. 99-102)

1951-12-01 / nr. 99

Anul 111 Nr. 99­4 PAGINI 4 LEI Sâmbătă 1 Decembrie 1951 Pentru o largă desvoltare a mișcării stahanoviste in sectorul nostru­ Pretutindeni astăzi, la fiecare loc de muncă din țara noastră,, mândria a cu­prins sufletele oamenilor care salută cu bucurie apariția stahanovismului ca formă superioară a întrecerii socialiste. Mișca­rea stehanovistă este o încununare a cu­ceririlor revoluționare ale oamenilor muncii din țara noastră, conduși de par­tid pe drumul socialisimul­ui. Nașterea unei mișcări noi, nașterea sta­hanovismu­­lui în țara noastră, este rodul noii ati­tudini față de muncă a masselor de mun­citori care se avântă cu însuflețire în întrecerea socialistă pentru a mări pro­ducția și productivitatea, pentru a înde­plini planul anual înainte de termen. Numeroși sunt muncitorii stahanoviști­ — oamenii care lucrează într’un chip cu totul nou — despre care se vorbește cu mândrie peste tot, în întreprinderi, prin ziare, la radio. Cine nu a auzit de zida­rul Luigi Strenatti, de arzătorul Sile Rom­bășanu, de samotorii Nicolae Voinea­­gu și Petre Cărăușu, care aplicând în munca lor minunatele metode sovietice, au îndeplinit câteva norme anuale și ne arată calea ce duce la o înaltă produc­tivitate a muncii? In industria de con­strucții și a materialelor de construcție, sunt bine cunoscute astăzi nume ca ale za­daruliui G­h. Stamate de pe șantierul ,,Teatrul Muzical”, dulgherul Wilhelm Gusbeth de la șantierul Tohani, fienar-be­­tonistului Dumitru Manea de la „Casa Scânteii“, arzătorului Petre Mustață de la fabrica de ciment „Stânca” - Brăila și ale altor muncitori și tehnicieni stahanoviști, care au reușit să-și croiască un drum nou în meseria lor, să-și raționalizeze munca, să stăpânească temeinic o tehnică înain­tată pe care știu să o folosească cu pri­cepere. ’ In momentul de față sunt mulți astfel de oameni. Dar pentru grăbirea construi­rii socialism­ului, numărul lor trebue să crească necontenit. Hotărîrea partidului și guvernului a arătat că în țara noastră sunt coapte acum condițiile pentru o largă desvoltare a mișcării stahanoviste. A folosi din plin aceste condiții, a lu­pta pentru desvoltarea unei puternice miș­cări stahanoviste în patria noastră, con­­stitue o sarcină de cinste și în acelaș timp de mare răspundere pe care trebue să o ducem la îndeplinire. Nu există nici o îndoială asupra fap­tului că Hotărîrea partidului și guvernu­lui privitoare la stahanoviștii și fruntașii în producție va duce la desvoltarea unui curent de massă, încât fiecare muncitor și tehnician va considera ca o chestiune de onoare, ca o datorie față de marea familie a poporului muncitor, față de măreața cauză a păcii, de a munci astfel ca să merite titlul de mare cinste de stahanovist. Spiritul de întrecere, hotări­­rea muncitorilor de a se afirma pe calea unei munci tot mai perfecționate, dorința de a dobândi minunații , titlu de staha­­novist, vor da un avânt deosebit între­cerii. Pen­­ru ca mișcarea stahanovistă să pătrundă în fiecare întreprindere, să prindă viață în fabrici și pe șantiere, tre­bue să-i creăm condiții prielnice. Nume­roase întreprinderi din sectoarele noastre au dovedit că înțeleg importanța deose­bită a mișcării stahanoviste în lupta pen­tru construirea bazei economice a socia­lismului, în lupta pentru ridicarea nive­lului de trai al celor ce muncesc. Aceste unități socotesc ca o datorie de cinste de a sprijini și înconjura cu dragoste pe stahanoviști, de a populariza și răspândi experiența acestora, de a lupta pentru a introduce larg în întreprindere minuna­tele metode ale stahanoviștilor sovietici.. Exemple în această direcție pot fi date de întreprinderile „8 Mai” (fostă „Casa Scânteii”) Sovromconstrucție Nr. 3, fa­brica de ciment­­,Temelia“-Orașul Stalin (unde a fost aplicată metoda Covaliov), fabrica de cărămizi și țigle „Ceramica” - Jimbolia, unde metodele Orlov, Coroliov, Șircov, Nina Nazarova, Pavel Duvanov și altele au prins rădăcini adânci, devenind izvor de ridicare a productivității mun­cii Nu e de mirare ca tocmai aceste în­­treprinderi sunt printre unitățile fruntașe din țară. îmbucurătoare sunt rezultatele obținute de cele mai multe unități în realizarea planului, atunci când succesul acesta este îmbinat cu preocuparea pentru realiza­rea de economii și cu grija pentru cali­tatea lucrărilor și produselor. Numai în sectorul construcțiilor se pot cita 815 bri­găzi de economii care au dus lupte pen­tru înlăturarea risipei de materiale, pen­tru introducerea unui­­ regim sever de eco­nomii. Numai brigada zidarului Ștefan Dobrică de pe șantierul Băneasa al în­treprinderii Nr. 1 Sovromconstrucție, a realizat în perioada 23 August—­7 Noem­brie, economii în valoare de 270.000 lei. Cu tot atâta stăruință a fost urmărită și problema calității lucrului efectuat. Pu­tem da ca exemplu echipele de pe șan­tierul Velodrom al întreprinderii Nr. 1 Sovromconstrucție, unde lucrările termi­nale au fost considerate, la recepție, de cea mai bună calitate. Trebue spus însă că nu peste tot locul desvoltarea mișcării stahanoviste este pri­vită ca o problemă însemnată. La între­prinderea Nr. 5 - Orașul Stalin de pildă, unde lucrează zidari Stahanoviști ca Iosif Schnell care aplicând metoda sovie­tică Orlov a îndeplinit peste două nor­me anuale, nu a existat o preocupare pentru extinderea metodelor folosite de stahanoviști, nu­ s-a dus lupta pentru ca ele să devină un bun comun al întregu­lui colectiv. Ușurința și superficialitatea în tratarea acestei probleme s’a văzut și cu ocazia , pons­erenării stahanoviști­lor și fruntașilor­ în producție. Iată cum sună de pildă caracterizarea făcută de întreprin­derea de Construcții Nr. 1 — București, pentru un tovarăș ce urma a primi titlul de fruntaș în producție: „N­ propunem pentru că desvoltă o atmosferă plăcută printre muncitori, este conștiincios în muncă și este punctual la serviciu” ! O situație asemănătoare este la întreprinde­rea de Construcții Nr. 2 - București, care în caracterizările sale, la un număr în­semnat de tovarăși a pus bază exclusiv pe depășiri de normă, fără a vorbi însă de celelalte condiții: calitate, economii, etc. Astfel de lucruri se întâmplă pentru că nu există preocupare față de una din condițiile esențiale în desvoltarea mișcă­rii stahanoviste , buna evidență a reali­zărilor obținute în întrecere. Iată, de pil­dă, șantierul Fieni unde nu există nicio evidență a economiilor, deși ele se reali­zează permanent. Cum pot fi oare apre­ciate economiile realizate pe șantier prin folosirea metodei Lidia Corabelnicova, dacă nu există o evidență strictă a con­­­sumului de materiale ? Din îndeplinirea sarcinii ținerii evidenței — care revine organelor administrative sprijinite în­deaproape de cele sindicale — va rezulta o oglindă fidelă a meritelor fiecărui mun­citor, tehnician sau inginer, care va sti­mula obținerea mâine a­­ unor rezultate mai bune ca cele de azi. In lupta pentru desvoltarea mișcării stahenovi­ste, cel mai bun mijloc este extinderea metodelor sovietice de lucru și a experienței proprii dobândite de stahanoviștii noștri. Numai astfel, prin împărtășirea experienței etahanoviștilor actuali, putem croia condițiile de for­mare a altora. Organizarea sistematică a consfătuirilor de producție și a schim­burilor de experiență este o sarcină de seamă a organelor sindicale. In lupta activă pentru desvoltarea miș­cării stahanoviste joacă un rol însemnat și antrenarea tehnicienilor și inginerilor în întrecere, în studierea și extinderea metodelor înaintate de muncă, în ridica­rea nivelului tehnic al muncitorilor. De­­asemeni, cercurile A.R.L.U.S. și A.S.I.T. din întreprinderi, pot contribui prin con­ferințe la explicarea metodelor sovietice și la propunerea măsurilor ce trebuesc luate pentru aplicarea lor. In acelaș timp, conducerile adminis­trative trebuie să creieze condiții în ve­derea extinderii mișcării stahanoviste prin asigurarea continuă a măsurilor teh­­nico-organizatorice, necesare bunei des­fășurări a întrecerii socialiste. Totodată, trebuie urmărită cu perseverență proble­ma calității , a lucrărilor în sectorul de construcții, a produselor în sectorul ma­terialelor de construcție. Tovarășul Stalin a arătat că mișcarea stahanovistă nu poate fi închipuită fără o tehnică nouă. Prin ajutorul multilate­ral și dezinteresat al Uniunii Sovietice nouă ne-a fost pusă la dispoziție tehnica înaintată sovietică. Totul este ca munci­torii noștri să-și însușească această teh­nică, prin școlile de calificare, prin folo­sirea tuturor metodelor de ridicare a ni­velului tehnic și profesional. O mare lipsă ce trebue lichidată este aceea a neglijării problemei educării și ridicării nivelului politic al fruntașilor noștri. Datorită acestei lipse, unii frun­tași dau dovadă de autominiștire, ca de pildă zidărițele Ekaterina Mohora de la întreprinderea de Construcții Nr. 1 și Roma­ia Mergineanu dela întreprinderea Nr. 7. Dimpotrivă, popularizând temei­nic Hotărîrea partidului și guvernului, ducând o muncă politică neîntreruptă în mijlocul muncitorilor, ajutându-i și sti­­mulându-i puternic, vom avea siguranța că fruntașii de astăzi se vor ridica în cel mai scurt timp la nivelul stahanoviștilor. De­ziolcarea întrecerii socialiste la o treaptă mai înaltă, de desvoltarea mișcă­rii stahanoviste în țara noastră, depinde îndeplinirea sarcinilor de plan înainte de termen, grăbirea ritmului construcției so­cialiste, depinde posibilitatea întăririi în ritm rapid a Patriei noastre, crearea bu­nei stări a oamenilor muncii. Să muncim cu râvnă pentru ca în sec­torul industriei de construcții și a mate­rialelor de construcție să poată crește cât mai mulți stahanoviști, oameni potriviți vremurilor pe care le trăim, luptători ac­tivi în frontul păcii și al socialismului. ți"—~­­ ~ ---------------| Protestul muncitorilor constructori împotriva intensificării pregătirilor de război ale imperialiștilor Oamenii muncii din țara noastră protestează cu indignare împotriva intensificării cursei înarmărilor desfășurată de imperialiștii americani și en­glezi, împotriva politicii de agresiune a țărilor participante la Pactul Atlan­ticului de Nord și a includerii Germaniei Occidentale în acest Pact. Uniunea Sindicatelor Constructori a adresat tovarășului A. I. Vîșioski, conducătorul delegației sovietice la O.N.U. următoarea telegramă" Cu adâncă Indignare au aflat muncitorii constructori din Republica Populară Română că la ordinul Imperialiștilor americani a fost convocată la Roma la sfârșitul acestei luni, o conferință a țărilor ce fac parte din Blo­cul Atlanticului de Nord, cu scopul includerii Germaniei Occidentale în a­­cest Pact agresiv. Remilitarizarea de către imperialiștii americano-englezi a Germaniei Occidentale, întreprinsă cu ajutorul guvernului marionetă de la Bonn, con­­stitue nu numai o piedică în calea făuririi unității Germaniei pe care o do­resc toți cetățenii germani iubitori de pace și democrație, ci și o serioasă amenințare la adresa păcii și securității internaționale. In numele muncitorilor constructori din R.P.R., Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor Constructori adresează un energic protest și cere să ae depună toate eforturile pentru apărarea păcii și libertății popoarelor. In numele Comitetului Executiv al Uniunii Sindicatelor Constructori din R.P.R. Președinte, IOSIF SZABÓ O telegramă cu acelaș text a fost trimisă și domnului Padilla Nerva, președintele Adunării Generale a O.N.U. Ț 117.669.320 cetățeni sovietici au semnat Apelul Consiliului Mondial al Păcii Strângerea de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii cu pri­vire la încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri s’a trans­format în Uniunea Sovietică într’o campanie a întregului popor­ în U.R.S.S.. Apelul a fost semnat de 117.669.320 cetățeni sovietici.­­ Acest măreț rezultat a fost anunțat de președintele Comitetului sovietic pentru Apărarea Păcii, N. Tihonov, la cea de a treia Conferință unională a partizanilor păcii din U­ R.S.S­, care s’a deschis la Moscova la 27 Noim­­brie. •,In măreața Luptă pentru pace și securitatea popoarelor — a spus N. Tihonov — partizanii păcii din toate țările au în poporul sovietic un aliat de nădejde”. Intr’adevăr, această nouă afirmare a voinței de pace a poporului sovietic însuflețește puternic sutele de milioa­ne de partizani ai păcii din lumea în­treagă, care văd cum atât prin con­strucția comunismului, desfășurată cu elan de oamenii sovietici, cât și prin politica externă fermă și consecvent pașnică pe care o duce. Uniunea So­vietică este bastionul de neînfrânt al păcii, spre care se îndreaptă nădejdea și speranța popoarelor. Toate eforturi­lie pen­tru indepUnirea planulu înainte de termen nammamaamsmaaBsaimamam Lucrează în contul anului 1952 Inginerii și tehnicienii Institutului de Cercetări și Proiectări ICER, antrenați in întrecere socialistă, au reușit ca până la 20 Noembrie să depășească planul va­loric pe anul 1951 cu 3%. Acest lucru a fost posibil datorită efor­tului pe care inginerii și tehnicienii acestui institut au înțeles să-l depună pentru­­ ca proiectele întocmite de ei să ajungă la timp pe șantiere. Un prețios ajutor în realizarea înainte de termen a planului anual a fost folosirea pe scară largă a metodelor sovietice de calcul, care, la betonul armat, au dus la economii de 8% față de vechile metode de calcul. Colectivul ICER-ului a folosit mult literatura tehnică sovietică ca: „Betonul Armat" de Ivanski, „Bunkere“ de Miciurin. ,,Con­strucții sudate" de Nicolaev „Construcții metalice" de­ Otreșko „Construcții metalice" de Streletzki, etc. Inginerii și tehnicienii Institutului conti­nuând cu avânt sporit întrecerea socialistă și-au luat angajamentul de a­ preda înainte de termenele planificate, o serie de proiecte a căror execuție trebue începută în 1952. VICTOR VOINEA corespondent ★ Colectivul fabricii „Stufii"-Băneasa, din cadrul întreprinderii „Izolatorul", a înde­plinit planul de producție pe anul 1951 la data de 15 Noembrie, cu 15 zile înainte de angajamentul luat. Colectivul acestei unități și-a organizat lucrul în bune condițiuni reușind să în­deplinească sarcinile de plan cu 45 zile înainte de termen, realizând in acelaș timp economii de 4.826.000 lei ★ VLAD BARABIN corespondent Secția cariere Deva-Brănișca a Între­prinderii Nr. 6 Sovromconstrucție și-a depășit angajamentele, terminând planul anual cu mult înainte de termen. Succe­sul acesta se datorește pe deoparte fap­tului că munca a fost organizată după metode înaintate, creindu-se condițiuni care au ușurat antrenarea în întrecerea socia­listă a 94% din muncitori, iar pe de altă parte aplicării metodei sovietice Nina Na­­zarova, care a asigurat funcționarea în bune condițiuni a utilajului din­ carieră Angajamentele luate în întrecere au fost depășite în medie cu 85%. S’au evidențiat cu această ocazie, la galerii: Aron A­n­­drica, Dan Damaschin, Ionel Dan, Gh. Rău, Aron Munteanu, Manea Vărădin, Loghin Victor Petrescu, Căleanuț, Miron Savu, Liviu Cismaș, Dumitru Mihoci, An­tonie Cosma și Ion Cosma, la concaspere echipa lui Miron Florea, iar la atelierul mecanic Carol Moldovan și Ștefan Popa. Sunt fruntași în producție: conducăto­rul carierei Gh. Dubanu, care a organizat bine munca și ca artificier a realizat mari economii la explosibili; maistrul mecanic Carol Moldovan care a contribuit la me­canizarea fazelor de producție și a depă­șit norma în ultima lună cu 80%; spăr­gătorul de piatră Aron Bozan care în ul­timele 6 luni a depășit norma în medie cu 153%. Dar mai sunt și lipsuri în munca sec­ției. Nerespectarea disciplinei în muncă, absențele nemotivate, au necesitat de multe ori reorganizarea echipelor, iar alte ori vagoanele de încărcat intră în locație pentru că nu are cine să le încarce la timp. Aci se simte lipsa muncii sindicale. Grupele sindicale nu-și trăesc viața. Res­ponsabilii de grupă sindicală nu-și cu­­nosc sarcinile și nici nu primesc îndru­marea comitetului sindical. Astfel de lip­suri trebuiesc grabnic lichidate. EVA F0LDEȘ corespondentă Paznicul se pregătea să iasă din schimb. Privi parcă înciudat la poștașul care îl va mai reține câteva clipe. Din nou, ca în fiecare zi, un teanc de scrisori. Ba, astăzi, pe deasupra, și o telegramă. Curios, paznicul luă depeșa și o citi cu glas tare : „Comitetul Executiv al Uniunii Sindi­catelor Constructori vă felicită călduros cu ocazia îndeplinirii înainte de termen a planului anual la ciment și vă urează noi succese în lupta pentru mai mult ciment necesar mărețelor construcții ale Cinci­nalului, ale păcii”. — Va să zică, au aflat și la București de­ bucuria noastră ! Uite Joji baci — și făcu semn poștașului spre panoul cu gra­fice — acolo-i toată mândria noastră. Iar de te­ oi uita în dreapta, la panoul de o­­noare, acolo ai să vezi pe cei ce ne fac cinste, pe stahanoviștii noștri ! Bucuria și mândria aceasta a paznicu­lui, încălzea în ziua aceea inimile fiecă­rui om din fabrica de ciment „Temelia” din Orașul Stalin. Cu o zi înainte — la 25 Noembrie — pe la ora prânzului pri­mul schimb a­ ieșit din lucru cu zâmbe­tul pe buze. Cuvântul dat a fost ținut și încă cu prisos. Angajamentul de a ter­mina planul anual în 11 luni, a fost în­deplinit cu 5 zile mai devreme. Cine nu s-ar bucura să poată raporta Partidului că și-a făcut datoria cu cinste ? Etapă scurta sărbătorire a evenimentu­lui, toată lumea a trecut la locurile de muncă, cu mulțumirea în suflete, cu voința nestrămutată de a duce mai de­parte steagul luptei pentru mai mult ci­ment. De al trece prin toate secțiile, nu e loc să nu întâlnești oameni cunoscuți în fabrica întreagă, destoinici. In hala morilor sunt doi stahanoviști: Iuliu A­­ranyosi de la morile de făină brută, care a făcut o serie de raționalizări ce s’au aplicat în procesul tehnologic și Hoszu Domo­koș de la morile de ciment care lu­cra încă din luna Octombrie în contul a­­nului 1952. Să urcăm scările până la cuptoare. Aici îl vom găsi pe maistrul șamotor stahanovist Andrei Lo­rincz, care tocmai a terminat reparația căptușelii unui cuptor, își șterge mâinile și se uită la ceas, ca de obicei, a scurtat timpul de oprire al cuptoarelor cu 20 la sută. Dacă am face un drum până la carierele fabricii am nimeri și acolo oameni vred­nici. Minerul stahanovist Ioan Nistor dela cariera „Temelia" lucrează acum în contul lunii Iunie 1952, iar minerul sta­hanovist Iuliu Bazala de la cariera de var „Răsăritul” lucrează în contul anului 1953. Dar unde nu găsești în fabrică aseme­nea oameni, fruntași în producție? Iată pe câțiva: morarul Io­sif Bodo, arzătorii Aurel Moldovan, Francisc Kiss, F­ran­­cisc Deneș, Grigore Cri­han­a, Bela Beke, Petru Szengesi, Ioan Libandi­­ și alții. Cu astfel de muncitori, tehnicieni și ingi­neri, nu e de­­ mirare că colectivul din O­­rașul Stalin și-a terminat planul anual la var ,în ziua de 19 Noembrie, la extrage­rea calcarului în ziua de 23 Noembrie, La ciment în ziua de 25 Noembrie,­­ realizând totoda­tă și planul valoric pe sortimente. In acelaș timp, productivita­tea muncii a crescut cu 5,7%,­­ prețul de cost a fost redus cu 6,35 °/o (în trimestrul III) și s-au făcut economii în valoare de peste 20.000.000 lei. Cum a reușit colectivul fabricii „Te­melia” să-și depășească sarcinile și an­gajamentele ? In primul rând, dând o ex­tindere tot mai largă întrecerii socialiste. Dacă în primul semestru al anului au fost antrenați în întrecere 87% din to­talul salariaților, apoi in întrecerea în cinstea zilei de 7 Noembrie, numărul a­­cestora a crescut la 94,3%­. Nu mai puțin însemnată a fost cont­r­i­buția metodelor sovietice aplicate și ex­tinse în fabrică. Folosirea metodelor Nina Nazarova, A. B. Goldstein, Cotlear, metoda sovietică de în­zidirea cup­toarelor, reparațiile preventive planifica­­te și alte prescription! din broșura tehni­cianului sovietic I. S. Lu­ze, — au dus la obținerea unor însemnate succese în în­treținerea mașinilor, evitarea și scurta­rea reparațiilor, prelungirea timpului de funcționare a agregatelor, creșterea ran­damentului la morile de ciment și făină bruită, obținerea unor importante econo­mii la energie electrică și diferite mate­riale folosite in procesul de fabricație. De multă râvnă în muncă a dat dova­dă și mecanicul-ș­ef Emeric Be­do care a condus revizia sistematică a instalațiilor după un plan dinainte stabilit, urmări­rea funcționării regulate a mașinilor și agregatelor, cu ajutorul unor echipe de revizii bine organizate. Atelierul de în­treținere s’a evidențiat deasemeni, mai ales în acțiunea de recondițio­na­re a pie­selor și materialelor vechi la podul ru­lant, escavattoa­re, concasor, etc. ★ Toate aceste succese, sunt urmarea ac­tivității rodnice pe care au dus-o sub conducerea organizației de partid, colec­tivul de conducere și comitetul sindical al fabricii. Când a ajuns telegrama de felicitare în mâinile tov. Matei Bincovici, directo­rul fabricii, acesta a citit-o cu un vă­dit simțământ de mândrie. — Lumea ne­felicită — gândi el. Dar asta nu e decât o etapă. Lupta pentru mai mult ciment continuă. Construirea socialismului, acțiunea de apărare a pă­cii, pentru aceste obiective, munca noas­tră nu va cunoaște răgaz. SERGIU CEALAC și I. MITESCU corespondenți * ★ Ciment in contul anului viitor Pe șantierele din Arad Lupta pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor primului an din Cinci­nal s-a desfășurat, pe zecile de șantiere ale întreprinderii Nr. 2 „Sovromconstruc­ție”, regionala Arad, cu avântul susținut al muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, și funcționarilor, încununat de frumoase realizări. Succesele în producție de pe șantierele regionalei — o depășire medie a normei de 163 la sută de către echipele de lucru, ridicarea productivității muncii cu 29,4 la sută în producția de bază și cu 60,5 la sută în producția anexă, economii de ma­teriale în valoare de peste 500.000 lei — se datoresc în bună măsură desvol­­tării întrecerii socialiste, împinsă înainte de o serie de oameni noi, devotați Patriei și cauzei socialismului. Tovarășii lor de muncă le-au acordat o înaltă prețuire, considerându-i demni că poarte titlul de stahanovist. Se află printre ei zidarul Francisc Hess, care prin aplicarea metodelor sta­hanoviste sovietice de lucru, folosind ra­­­­țional timpul și materialele, își depășește cu mult norma, zidarul Iosif Hum și dulghe­rul Iosif Schut, care printr-o raționalizare, au redus durata unei operațiuni ,la 30 [a sută din timpul necesar înainte, realizând totodată o economie de materiale și mână de lucru în valoare de 320.000 lei. În rândurile fruntașilor în producție se a­­flă dulgherul Gheorghe Stengher, care a executat lucrări de bună calitate având și însemnate depășiri de normă, ocupându-se totodată de calificarea profesională a celor 12 muncitori din echipa sa. Dintre tehnicieni s-au evidențiat șefii de șantiere Vasile Roșu și Gavrilă Ruja, buni organizatori ai producției, gata ori­când să dea sprijin tehnic muncitorilor a­­flați în întrecere, reușind, prin spiritul lor gospodăresc, să situeze șantierele res­pective printre primele pe regională. Astfel de oameni dau pilda unei noi atitudini față de muncă, pilda înțelegerii juste a cauzei scumpe întregului popor, cauza construirii socialismului, a apărării păcii. I. MICLEA corespondent Institutul de Proiectare a Construcțiilor a îndeplinit planul pe 1951 in 10 luni și 24 zile Arhitecții, inginerii, tehnicienii și funcționarii Institutului de Proiectare a Construcțiilor au sărbătorit ,în ziua de 27 Noembrie îndeplinirea înainte de ter­men a sarcinilor de plan pe anul 1951, in 10 luni și 24 zile. Realizarea înainte de termen a sarci­nilor anuale de plan se datorește ajuto­rului dat de Partid și Guvern, care, prin măsurile și hotărârile luate au contribuit la îmbunătățirea cantitativă și calitativă a muncii de proiectare. Ajutorul sovietic în munca de proiectare a contribuit dea­semeni la mărirea productivității mun­cii, la ridicarea nivelului profesional și ideologic, atât prin colaborarea directă, cât și prin bogatul materiali documentar din publicațiile sovietice de specialitate. O contribuție însemnată în realizările obținute a avut-o munca desfășurată de comitetul sindical, sub­ îndrumarea per­manentă a organizației de partid, pentru asigurarea bunei desfășurări a întrecerii socialiste, pentru extinderea pe scară largă a experienței sovietice. Aproape 500 salariați s’au încadrat în întrecerea socialistă, evidențiindu-se o serie de fruntași în muncă ca arhitecții Ion Giurgea, B. Gumușgian, Radu Octav Laurian, Cezar Lăzărescu, Gheorghe Li­­chiardopol, Heinrich Marcus, Ion Sil­­vian și Stela Șmilovici, inginerii Ardare, Heinrich Hornstein, Adrian Lupescu, Teodor Mendel, Zamfir M­ăduță, Nicolae Niculescu și Miron Popescu, desenatorii Maria Bodomoiu și Vicenția Ciornei, con­ductorul arhitect Mircea Rădulescu, func­ționarele Elena Penaru și Eugenia Rațiu, tâmplarul Ion Routiș, șoferul Gheorghe Comeleischi, îngrijitoarea Alexandra Fa­bian și alții. Noi realizări pe șantierul „Casa Scânteii“ Cu deosebită râvnă continuă lucrările pe șantierul „Casa Scânteii”. Bătălia se dă acum la fundațiile corpului­ central. Pentru a grăbi lucrarea, 34 fie­­rar-betoniști s’au constituit într’o brigadă specializată, care lucrează, sub îndruma­rea directă a maistrului Badea Ivăncescu și sub conducerea stalîanoviatului Manea Dumitru și a fruntașului Kiss Carol. Bri­gada a reușit,, de la 15 Noembrie la 22 Noembrie, să fasoneze 6 vagoane de fier și să monteze aproape­­ 20 vagoane fier­­beton. Această brigadă este una dintre brigăzile fruntașe, făcând cinste șantieru­lui prin depășiri de normă zilnice de peste 120 la sută. Nu mai prejos sunt echipele de be­to­­niști care au reușit să toarne la fundația corpului central în numai 3 zile circa 1.500 m. c. beton. Printre echipele frun­tașe de betoniști se numără acelea ale lov. Nicolae Năstase, Ion Nicolae, Petre Becheru și Gheorghe Dinu, care depășesc zilnic norma sn medie cu 50—100 la sută. Fierar-betoniștii și betoniștii și-au luat noi angajamente în întrecerea socialistă, pentru terminarea fundației corpului cen­­tral al „Casei Scânteii” înainte de termen.­ CONSTANTIN ENACHE și FLORIAN HRISTEA corespondenți Un an de la alegerea sfaturilor populare Patria noastră devine din zi în zi tot mai frumoasă. Regiunile sărăcăcioase, orașele murdare, cu străzi înguste locuințele întune­coase în care oamenii muncii duceau o viață plină de mizerie și suferințe s’au transformat într’un r­itm neîntâlnit încă, sunt astăzi animate de o viață nouă, creatoare. O contribuție de seamă la aceste realizări au adus-o sfaturile populare, organe locale ale puterii de Stat, alese cu bucurie și încredere de oamenii muncii din țara noastră, la 3 Decembrie 1950. Alegerea sfaturilor populare a constituit o victorie de o deo­sebită importanță a poporului nostru muncitor, a însemnat transpunerea în viață a unuia din principiile de bază ale Consti­tuției noastre, care arată că: „In Republica Populară Română, întreaga putere de Stat emană dela popor și aparține poporului. Poporul își exercită puterea prin organele reprezentative alese prin vot universal, egal, direct și secret”. Și aceste organe reprezentative sunt sfaturile populare care constitue forma cea mai importantă de participare a masselor largi la conducerea și gospodărirea treburilor obștești. Anul care a trecut de la alegerea sfaturilor populare, s’a soldat cu obținerea unor însemnate succese în această privință, ele ară­­tâ­nd cu prisosință că organele locale ale puterii de Stat au știut să mobilizeze massele largi, să le stimuleze inițiativa lor crea­toare în scopul întăririi și înfloririi Patriei noastre. Prin strânsa legătură ce există între masse­le largi și sfaturile populare, prin propunerile concrete făcute de către deputați s’a­u reușit ca frământările oamenilor muncii să fie rezolvate, să se ia numeroase măsuri care au dus la înfrumusețarea cartierelor, ora­șelor și satelor Patriei noastre. Și asemenea exemple sunt numeroase. Cu contribuția pre­țioasă a masselor de oameni ai muncii, cartiere și sate întregi au fost electrificate, s’au construit cămine culturale și dispen­sare, s’a născut și desvoltat o viață nouă. Fiecare cetățean a înce­­put să simtă și să fie stăpânit de dragoste față de locul unde muncește și u­­răește, să se preocupe de buna conducere și gospo­dărire a treburilor obștești. In majoritatea orașelor noastre, s’au amenajat parcuri și zone de verdeață, s’au construit clădiri cultură. Orașele, sunt străbătute astăzi impunătoare, institute de de străzi și bulevarde largi, au un aspect cu totul aparte decât cei pe care-i aveau în timpul regimurilor burghezo-moșierești. Ruinele războiului au fost înlăturate și în locul lor au apărut locuințe și cartiere pentru oamenii muncii din fabrici și uzine. Massele largi de oameni își făuresc din zi în zi o Patrie tot mai frumoasă și mai puternică. In înfrumusețarea satelor și orașelor noastre o contribuție de seamă au adus-o și întreprinderile noastre de construcții care­ au înălțat și înalță tot mai numeroase blocuri și cartiere munci­to­­rești. In orașe ca Iași, Galați care au fos­t distruse de hoardele hitleriste, precum și în majoritatea orașelor noastre s-au con­struit numeroase clădiri muncitorești și cu caracter social, mân­drii ale Patriei noastre. Continuându-și succesele obținute până acum sfaturile populare, organe locale ale puterii de Stat vor face ca Patria noastră, să se desvolte necontenit, să devină o forță și mai pu­ternică în lagărul păcii și socialismului. Maistrul Iosif Covaci, deputat in sfatul popular Pe maistrul mașinist Iosif Covaci deputat în sfatul popular al orașului Turda l-am găsit în sala de mașini la secția forță motrică a fabricii de ciment Turda. Ca maistru al acestei secții, de care depinde bunul mers al întregii fabrici tov. Covaci reușește să fie la înălțimea încrederii acordate. Când îl vezi cum cercetează cu atenție fiecare mașină, având pentru fiecare mecanic din secție câte un sfat, un cuvânt bun, îți dai seama că ai de a face cu un om care își iubește munca și pe cei ce lucrează alături de el. La 3 Decembrie 1950 când poporul muncitor din Patria noastră a fost chemat să aleagă în sfaturile populare pe cei mai buni fii ai săi, locuitorii orașului Turda au propus și ales pe maistrul Iosif Covaci deputat în Sfatul Popular al orașului. Ca deputat în sfatul popular maistrul Covaci a depus o rodnică activitate răsplătind încre­derea ce i-a fost acordată. In decursul alegerea lui ca anului ce a trecut dela deputat tov. Covaci a ținut o strânsă legătură și numeroase consfătuiri cu cetățenii din circumscrip­ția respectivă. N’a trecut o ședință a comisiei de învățământ, din care face parte, ca el să nu fie prezent. Acti­vând în comisia permanentă de învăță­mânt a­ Sfatului Popular el a adus o serie de îmbunătățiri în această direcție. In comuna Oprișani școala elementară nu avea local corespunzător, interesân­­du-se îndeaproape de această problemă a­ reușit să obțină un nou local, asigu­rând astfel desfășurarea cursurilor in bune condițiuni. La fabrica ,,Solvai" exista un local neterminat destinat grădiniței de copii. Mobilizând conducerea fabricii pentru terminarea acestui local a reușit să pună în funcțiune grădinița. Hotărîrea Comitetului Central al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri cu privire la îmbunătățirea condițiilor de muncă și trai a cadrelor didactice, a constituit o preocupare de seamă pentru tov. Covaci. Astfel, a făcut o serie de vizite la domiciliul­­ învățătorilor și pro­fesorilor din oraș pentru a cunoaște con­dițiile în care trăesc. Constatând că unii din ei nu locuesc în bune condiții a luat legătură cu spațiul locativ pentru a le repartiza locuințe care să le asigure po­sibilitatea pregătirii temeinice pentru cursuri. La fabrică a fost unul dintre inițiatorii cursurilor de alfabetizare cu scopul de a înlătura complect analfabetismul din rândul cimentiștilor. Tov. Covaci a obținut de la sfatul popular 4 învățători care țin cursuri cu analfabeții, pe schim­buri. Pentru mobilizarea tuturor celor ce nu știu carte el a format un colectiv care duce munca de agitație printre salariați. Primele rezultate au și început să se vadă. La numai câteva zile de la începerea acestei acțiuni un număr de 17 tovarăși au început să frecventeze cursurile. Prin munca de zi cu zi, prin reali­zările obținute la­ locul de muncă, și în activitatea de deputat, maistrul Iosif Covaci, ca și ceilalți deputați reprezen­tanți ai poporului, a arătat că este demn de încrederea ce i s’a acordat. P. IONESCU

Next