Constructorul, ianuarie 1952 (Anul 4, nr. 104-107)

1952-01-05 / nr. 104

Pag. 2 CONSTRUCTORUL Prețul de cost la atelierele întreprinderilor de construcții și instalații In desfășurarea activității întreprinderi­lor noastre de construcții, instalații și izo­lații, producția atelierelor anexe joacă un rol de o deosebită importanță. Ritmul în care are loc la noi în țară construirea ba­zei materiale a socialismului, impune sectorului nostru printre altele transfor­marea în cea mai mare măsură a metode­lor obișnuite de executare a lucrărilor de construcții, în proces de montare pe șantiere a pieselor prefabricate. Această metodă scurtează foarte mult timpul de execuție și reduce considerabil costul con­strucțiilor, pregătind în acelaș timp dru­mul spre industrializarea acestui sector. Atelierele anexe ale întreprinderilor noastre de construcții, instalații și izolații, au fost creiate cu scopul principal de a sprijini și accelera această transformare în modul de executare a construcțiilor și instalațiilor. Producția atelierelor, cărămidăriilor și balastierelor de pe lângă întreprinderile noastre, asigură pe de altă parte o apro­vizionare la timp șantierelor, evitând în cea mai mare măsură discontinuitățile posibile la un moment dat în livrările efectuate de alte unități. Aceasta duce și la o oarecare descongestionare a pro­ducției unor uzine și fabrici din diferite sectoare industriale, fapt care are o in­fluență favorabilă asupra economiei noa­stre naționale. Un alt mare avantaj pe care îl prezintă atelierele anexe este posibilitatea de a în­druma activitatea acestora spre un sorti­ment limitat de produse, cu alte cuvinte spre specializare. Astfel, atelierele de pe lângă întreprinderile noastre se pot con­centra asupra fabricării unui gen de pro­duse necesare numai întreprinderii res­pective. Acest lucru nu se poate realiza în cadrul unei uzine sau fabrici care pro­duce pentru sectoare diferite. Specializarea de care am vorbit mai sus este reclamată și de producția după comandă impusă de varietatea­ și individualitatea lucrărilor de construcții, instalații și izolații. Consecin­țele­ favorabile ale specializării în cadrul atelierelor anexe sunt: îmbunătățirea per­manentă a produselor și reducerea costu­lui fabricării lor. Un alt scop pentru care au fost creiate secțiile cu producție anexă ale întreprin­derilor noastre, este acela de a evita pe cât posibil transporturile masive de ma­teriale de masfă, prin exploatarea resur­selor locale de materii prime. Este cazul, în special, al cărămidăriilor și balastiere­lor de pe lângă întreprinderile de con­strucții-Iată­ câteva aspecte privind problema planificării și urmăririi prețului de cost al secțiilor anexe cu producție industrială, întreprinderile­ noastre de construcții, in­stalații și izolații, au sarcini deosebit de importante în ceea ce privește reducerea costului lucrărilor. In realizarea acestor sarcini, șantierele noastre trebue să se bucure de tot sprijinul atelierelor anexe. Rolul atelierelor în îndeplinirea sarcinei de reducere a prețului de cost trasată sectorului de construcții, crește pe măsură ce șantierele folosesc pe scară din ce în ce mai largă elemente prefabricate produse în ateliere. Cu toate acestea, trebue să arătăm că mare parte din întreprinderile noastre au tratat cu multă ușurință problema prețu­lui de cost al produselor de atelier. Dacă acum un an sau doi se admitem ca folosirea produselor atelierelor să ducă la un preț de cost majorat la șantiere, nu­mai pentru a stimula creiarea și desvol­­tarea secțiilor anexe, astăzi când aceste Secții au trecut în majoritatea cazurilor la producția în serie, un preț de cost majorat nu mai poate fi admis. Nu mai fi admisă atitudinea acelor condu­cători dle întreprinderi care se desintere­­sează de prețul de cost al producției ate­lierelor, considerând această producție în fază de experiență cân­d în realitate faza aceasta a fost depășită. Ce măsuri trebuesc luate deîndată pen­tru a asigura o permanentă coborîre a costului­ producției atelierelor anexe? In primul rând se pune problema adu­cerii activității atelierelor la nivelul or­ganizatoric al industriei socialiste. Prima acțiune în această direcție trebue să fie Stabilirea consumurilor specifice de mate­riale și a forțelor de muncă necesare pe fiecare produs în parte. Introducerea ace­stor consumuri specifice va permite pla­nificarea cu maximum de precizie a chel­­tuelilor de producție și a reducerii pre­țului de cost pe fiecare produs și apoi pe întreaga producție a atelierelor. Lipsa acestor consumuri specifice s'a făcut sim­țită foarte acut cu ocazia întocmirii pla­nului prețului de cost pe 1952 la ateliere. Majoritatea atelierelor noastre au fost lip­site de posibilitatea de a întocmi planuri precise tocmai din cauza necunoașterii consumurilor specifice. Odată introduse consumurile specifice pe produs, planificarea și urmărirea pre­țului de cost va căpăta un caracter mo­­­­bilizator, putându-se determina cu preci­zie economiile de materiale și manoperă realizate la fiecare produs. Un început în această problemă s-au fă­cut întreprinderile Nr. 19, 3 și 5, care au introdus consumuri specifice la o parte din produsele de atelier. Acest lucru do­vedește că în întreprinderile respective problema prețului de cost la producția atelierelor începe să fie privită cu serio­zitate. Pentru ca planul reducerii prețului de cost să aibă o bază serioasă, este necesară de asemenea întocmirea unui plan al măsu­rilor tehnico-organizatorice menite să asi­gure reducerea consumurilor specifice de materiale și manoperă pe fiecare produs. La întocmirea acestui plan trebue să co­laboreze activ organul de planificare conducerea tehnică a atelierului și munci­torii fruntași. Planul trebue să prevadă printre altele metodele tehnice de aplicat în vederea raționalizării producției, locul unde vor fi introduse (secție, atelier, etc.) și data introducerii; trebue să arate precis care vor fi mater­ialele scumpe ce vor fi înlocuite, fără să dăuneze calității produ­selor și cantitățile ce vor fi economisite din aceste materiale; trebue să arate nu­mărul brigăzilor de calitate și economii propuse a se înființa în perioada pentru care se face planul, etc. Planul măsurilor tehnico-organizatorice trebue să contribue la realizarea de economii la cheltuelile de regie ale atelierului­ Concomitent cu planurile arătate mai sus și în strânsă legătură cu ele, organele contabile și financiare din cadrul atelie­rului au de întocmit un plan al cheltuelilor de regie care să aibe tendința de a limita cu cea mai mare strictețe cheltuelile indi­rect productive. Este cunoscut faptul că pe șantierele noastre de construcții, instalații și izolații, există cantități însemnate de deșeuri. U­­nele dintre întreprinderile noastre de instalații (18, 21 și 19) au luat inițiativa colectării deșeurilor și predării lor la ate­lierele respective. Acest procedeu trebue extins la toate întreprinderile noastre și trebuesc formate chiar de către ateliere echipe de colectare care să selecționeze pe șantiere deșeurile­ utilizabile. O­­ contribuție efectivă la realizarea eco­nomiilor o constitue însăși urmărirea per­manentă și îndeaproape a planurilor de preț de cost, de măsuri tehnico-organiza­torice­­ și de cheltueli indirect productive. Urmărirea temeinică și zi de zi a acestor planuri ne permite să descoperim toate defecțiunile de orice natură care împie­dică realizarea economiilor propuse și să le înlăturăm. In acelaș timp, urmărirea realizării pla­nurilor ne desvălue resursele interne de care nu s’a ținut seama în munca de pla­nificare, dându-se astfel posibilitatea de a planifica just pe viitor. Pentru a duce o muncă rodnică de pla­nificare și urmărire a prețului de cost este necesar de asemenea, ca tehnicienii și func­ționarii din secțiile de producție industria­lă de pe­ lângă întreprinderile noastre, pă­trunși, fiind de importanța acestei proble­me, să colaboreze și să sprijine activ or­ganele de planificare din ateliere și întreprindere. Numai în felul acesta vom putea­ avea planuri de reducere bazate pe realități și o urmărire care să evidențieze pe deplin eforturile depuse de atelierele noastre în lupta pentru reducerea prețului de Cost. MIRCEA VAIANU din Direcția Planificării a M.C.I.M.C­ Muncitorii de la St. U. C.­­ București pornesc cu hotărire pentru realizarea planului pe 1952 Stațiunile de Utilaj de Construcții au un rol deosebit de important în lupta pentru îndeplinirea planului în sectorul construc­țiilor. De felul cum aceste unități întrețin și repară utilajul și mașinile, depinde în mare măsură realizarea și depășirea sarci­­nilor de plan, obținerea unei înalte pro­ductivități a muncii pe șantierele noastre de construcții. a|^|^i^f|j HriiUjp<^'te'in..Aceasta privință îi con­sun TM St. U. C. București, care­ în cursul anului 1951 a obținut succese impor­tante. Prin antrenarea întregului colectiv de muncă în întrecerea socialistă, prin popularizarea și extinderea minunatelor me­tode de muncă sovietice, această unitate a reușit să repare numeroase utilaje și mașini peste plan. Un obiectiv căruia muncitorii și tehnicienii i-au acordat o deosebită atenție, a fost și acela al prelungirii timpului de prestație al fiecărui utilaj și mașină, și e­­forturile lor au fost încununate de succese. Numai în ultimele luni ale anului 1951 pla­nul general de prestație a fost depășit cu 60%.­­Această realizare se datorește atât colec­tivului de muncă cât și conducerii care a sprijinit și stimulat eforturile muncitorilor. Un rol important în obținerea­ acestor suc­cese l-a avut și strânsa legătură ce a exis­tat între această unitate și întreprinderile care au închiriat mașini și utilaje. Datorită acestei legături lipsurile și defecțiunile au putut­ fi înlăturate la timp, asigurân­du-se prin aceasta o bună desfășurare a pro­ducției. Folosirea pe scară largă a metodelor so­vietice a constituit un ajutor prețios în munca colectivului acestei unități.­­ După metoda Nina Nazarova au fost încheiate 65 contracte de luare în păstrare socialistă a utilajului și mașinilor, fapt care a dus la prelungirea duratei de funcționare și la fo­losirea maximă a capacității de producție a acestora. Metoda șoferilor șulam­­i­ști a căpătat­­ Am o extindere din ce în ce mai mare. Șoferii ca­ Gheorghe Butea și Alexandru Chișescu, care și-au luat angajamentul să devină stita­­mtiști au și parcurs până în prezent peste 70 mii km. fără reparații. __ Deasemeni me­toda Lidia Corabelnicova, este folosită din ce în ce mai mult, la economisirea combus­tibilului și păstrarea cauciucurilor. Și în cadrul atelierelor sunt­­ aplicate cu succes metodele de lucru sovietice ca : me­toda Guznețov, de recondiționare a sculelor, metoda Schilev, de predare a lucrului, prin proces verbal pentru îmbunătățirea calității, metoda Bîcov-Bortchevici de tăiere rapidă a metalelor, precum și metoda de acumu­lare de meserii. Datorită acestor metode mașinile și utilajele au fost reparate mai repede, realizându-se în acelaș timp și lucru de calitate superioară. O preocupare de seamă a fost și aceea a pregătirii de noi cadre calificate. Și în a­­ceastă privință un rol însemnat l-a avut metoda sovietică Cotlear, după care au fost calificați o serie de muncitori iar alții sunt în curs de calificare. Un număr de peste 60 de ucenici vor deveni în scurt timp cadre calificate, ce vor da un nou avânt muncii. Pentru deservirea utilajelor și mașinilor de pe șantiere stațiunea a încheiat angaja­mente cu întreprinderile, cu ajutorii pe care îi dă acesteia, după ce au făcut practică trei luni, să fie școlarizați O atenție deosebită s'a acordat tineretu­lui, de care s’au ocupat atât conducerea cât și maiștrii. Astfel tinerii, îndrumați de oT­­•f. «fț “«jucați.­<se orgafoliaUp NI. 0­^sPn^Plizați ele comitetul sindical, •sau constituitei« brigăzi de muncă, care obțin frumoase realizări. Cele 4 brigăzi constituite și realizările lor sunt un exemplu viu al preocupării ce a existat pentru antrenarea tineretului în în­trecere și pentru educarea lui în spiritul noii atitudini față de muncă. însuflețiți de aceste frumoase realizări, colectivul de muncă al Stațiu­­nii de Utilaj de Construcții Bucu­­rești, pășește în cel de al doilea an al cin­cinalului cu încredere și hotărîre, convins că prin eforturi unite va obține realizări și mai însemnate. • Primele măsuri au și fost luate. Remizele pentru repararea utilajului, au fost pregă­tite în cea mai mare parte. Comitetul de întreprindere, sprijinit de conducere și­ teh­­nicieni, a pornit la muncă pentru mobiliza­rea muncitorilor în întrecerea socialistă și aplicarea pe scară și mai largă a metode­lor de­ muncă sovietice, factori hotărîtori în lupta pentru îndeplinirea planului pe 1952. ION PREDA Constructorii din regiunea Stalin pregătesc sezonul sportiv de iarnă Consiliul Regional din Orașul Stalin al Asociației Sportive „Constructorul“, a luat cu hotărîre în mâini problemele activității spor­­tive de iarnă a colectivelor din raza sa, în scopul de a le centraliza și ușura munca. Pentru continuarea activității G.M.A., s-a alcătuit un plan de muncă, după care aspi­ranții vor trebui să folosească perioada de iarnă, pentru a obține normele de gimnas­tică și a trece examenul­ teoretic. In scopul antrenării și pregătirii aspiranților, este fo­losită sala de gimnastică a Institutului de Mecanică. In afară de aceasta, aspiranții sunt pregătiți și pentru trecerea probelor de ski. După antrenamentele pregătitoare de gimnastică, odată cu venirea zăpezii, aspi­ranții sunt pregătiți la­ centrul de antre­­nament din valea Răcădăului. Astfel, prin folosirea la maximum a mij­loacelor locale, Consiliul Regional pune la dispoziția celor 692 aspiranți cele mai bune posibilități de pregătire și obținere a nor­melor complexului G.M.A. Vârfurile sportive — dintre constructorii din regiune — se bucură de aceiași atenție în pregătirea planului de activitate pentru sezonul de iarnă. 60 membri ai secției de ski participă la antrenamentele de sală. Ei au la dispoziție un puternic centru de antrenament, dotat cu 70 perechi skiuri și 30 perechi bocanci de ski. Cei mai buni dintre membrii secției de ski — drept stimulare și mijloc de pregă­tire — au fost trimiși săptămânal la Po­iana Stalin, pentru pregătire și acomodare cu terenul. Venirea zăpezii pune acum proble­ma trecerii la antrenamentele propriu zise de ski pe pârtiile obișnuite (Postăvarul, Cris­tianul, Sulinar, etc.). Constructorii din Orașul Stalin au format și o puternică echipă de hockey pe ghiață, care își pregătește condiția fizică. Dar... echi­pa va rămâne pe hârtie dacă nu va primi la timp echipamentul necesar. Consiliul Re­gional nu posedă deloc patine (și trebue să ținem seama că e vorba de o regiune de munte, unde activitatea sportului pe ghiață este totdeauna intensă!). Asociația „Con­structorul“ trebue să ia grabnice măsuri pentru dotarea cu echipamentul necesar a bazelor sportive de iarnă ale constructorilor din regiunea Stalin. A. BOROȘ corespondent If Expoziția „Republica Populară Română pe drumul construirii socialismului” Scumpa noastră Patrie a făcut, în cei patru ani de la instaurarea regimului de democrație populară, uriașe progre­se pe tărâm politic, economic și cul­tural. Despre aceste succese, rod al străda­niei neprecupețite a oamenilor muncii conduși de Partid și al sprijinului fră­țesc al Uniunii Sovietice, vorbește ex­poziția „Republica Populară Română pe drumul construirii socialismului“­, deschisă de curând în Capitală. Panourile expoziției înfățișează pu­ternicul avânt al economiei naționale a R.P.R. din 1948 până azi. Curând după naționalizarea industriei, întreprinderile care, sub patroni înregistrau un deficit total de 5.612 milioane lei, au început să aducă beneficii Statului. Producția industrială a crescut, în primii doi ani de economie planificată, de 2,4 ori față de 1948. In această perioadă, nu­mai producția de mașini și utilaj greu er a mărit de 21 ori. Importante perspective de care oferă economiei noastre desvol­ Planul Cincinal care vorbește lumii întregi despre dragostea de pace a poporului nostru, despre profunda lui încredere în victoria forțelor păcii asupra planu­rilor războinice ale imperialiștilor ame­ricani și englezi. In fiecare domeniu al construcției noastre economice, este prezent ajutorul neprecupețit sovietic, în materii prime, mașini, soluții tehnice și metode de muncă. „Ajutorul pe care ni-l dă Uni­unea Sovietică este pentru noi ca un izvor viu de energie nouă, de încredere în forțele noastre naționale în domeniul construcției economice, în domeniul cul­turii, artei, științei“ — aceste cuvinte ale tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej în­soțesc uriașul panou ce arată cum cre­ște producția în țara noastră datorită ajutorului sovietic. Fotografiile expoziției înfățișează o serie întreagă de ramuri industriale noi născute în țara noastră, o serie întreagă de produse de largă utilitate care îna­inte erau importate, iar astăzi se fa­brică la noi în cantitate însemnată. Po­litica Partidului și a Guvernului in domeniul industrializării socialiste este tradusă în viață prin puternica desvol­­tare a industriei grele, și în primul rând a industriei extractive, a metalurgiei și a Industriei construcțiilor de mașini. Belșugul holdelor, înfățișat într'o serie de panouri, arată înflorirea agri­culturii noastre datorită gospodăriilor agricole de stat și colective și stațiu­nilor de mașini și tractoare, datorită muncii mecanizate, săvârșită după me­todele agrotehnice înaintate. Expoziția prezintă mai departe noua orientare și saltul uriaș al muncii în do­meniul culturii de masse, al presei, al științei șl artei, al cinematografiei, noile perspective deschise culturii fizice și sportului. Asistența medicală gratuită îngrijirea acordată mamei și copilului, odihna în stațiunile climaterice — a­­ceste drepturi ale oamenilor muncii din Patria noastră sunt înfățișate prin ima­gini sugestive. Mai multe machete pre­­zintă câteva din uriașele construcții cu caracter sociial-cultura­l cu care noi ne mândrim pe bună dreptate — combina­tul poligrafic „Casa Scânteii", Parcul de cultură și odihnă „I. V. Stalin“ din Capitală, combinatul sportiv Poiana Stalin, un nou oraș muncitoresc. Cuceririle poporului nostru arată voința sa fierbinte de pace, pentru apă­rarea căreia el a strâns 11 milioane de semnături pe Apelul pentru un Pact al Păcii, întreaga expoziție reușește să exprime avântul nestăvilit pe calea con­strucției socialiste al Republicii noastre, factor activ al frontului păcii, democra­ției și socialismului din lumea întreagă, în fruntea căruia stă Uniunea Sovietică, condusă de marele Stalin. Cum sprijină Comitetul întreprinderii Nr. 2 educarea și popularizarea stahanoviștilor și fruntașilor in producție In lupta, pentru desvoltarea mișcării stahanoviste, educația politico-ideologică și culturală a muncitorilor și tehnicienilor are o deosebită însemnătate. Ea face cu­noscute fiecărui stahanovist ori fruntaș în producție, ca și celor ce tind să cucereas­că aceste titluri de cinste, țelurile mărețe ale construcției socialiste în Patria noas­tră, datoria de luptători pentru pace, căile pe care pot contribui la realizarea politicii Partidului și a Guvernului, la îmbunătăți­rea radicală a muncii. Experiența stahanovistă este valoroasă nu numai prin avântul tehnic căruia ea îi dă naștere, ci și prin puterea sa mobiliza­toare, prin faptul că ea antrenează massete la lupta pentru cei mai înalți indici ai pro­ducției și productivității muncii. Tocmai acești factori trebue să determi­ne sarcinile muncii culturale de masse în domeniul sprijinirii mișcării stahar­oviste. Ajutându-i pe muncitorii înaintați să se desvolte din punct de vedere profesional, tehnic, politic și cultural, iar pe de altă parte făcând larg cunoscute realizările a­­cestora, comisiile culturale ale sindicatelor muncitorilor constructori își pun activita­tea lor în sprijinul producției, al educării omului cu o nouă atitudine față de mun­că, activ constructor al socialismului. Realizările și lipsurile în această privin­ță ale comitetului întreprinderii de Cons­trucții nr. 2 arată că, în această unitate, comisia culturală își cunoaște sarcinile și se strădue să și le îndeplinească, fără a folosi însă toate posibilitățile ce-i stau la și fără a solicita în­ acest'U'ri­k'in țtr’lPn sprijin mai bogat din di­recțiunii întreprinderii. ^ Comitetul de întreprindere a organizat astfel, pe diferitele șantiere, conferințe cu caracter educativ și întâlniri între staha­­noviști și tehnicieni. Acestea din urmă au dus la o rodnică colaborare între munci­torii de frunte și cadrele tehnice, care i-au ajutat în soluționarea problemelor legate de introducerea metodelor de lucru sovietice­ Pentru popularizarea stahanoviștilor și a fruntașilor în producție, s'au amenajat pe șantiere și în clubul întreprinderii panouri de onoare. Ele cuprind chipurile cunoscu­te ale stahanoviștilor: zidarii Aurel Ana și Ștefan Bal­o, dulgherii Ion Kelemen și Paul Hintz, lăcătușul Iulius Câmpeanu — și ale fruntașilor în producție: tâmplarul Niculae Neagu, dulgherul Alexandru Szilagy, zidă­ Maria inginerul Corn­aliu Popa, ariteclul Felix Rosenbaum și alții — oa­meni care, prin realizările lor in pr­oduc­­ție, au ridicat întrecerea socialistă pe o nouă treaptă și au dat­­ un nou avânt mun­cii de construcție. Gazetele de perete publi­că articole în care stahanoviștii își expri­mă bucuria și recunoștința față de grija cu care îi înconjură Partidul și Guvernul, pre­cum și articole ale altor muncitori, în care ei fac cunoscută hotărîrea lor de a lupta pentru cât mai multe și mai bune realizări. O bună agitație vizuală este organizată pe șantierul Institutul Agrotehnic, unde pa­noul de onoare, gazeta de perete, graficele întrecerii socialiste și lozincile înregis­trează succesele muncitorilor fruntași și popularizează metodele sovietice de muncă în construcții. Pe linia Hotărîrii Partidului și a Guver­nului cu privire la stahanoviști și fruntașii în producție, comitetul de întreprindere s-a preocupat de stimularea morală și materi­ală a purtătorilor acestor titluri de glorie. Cu colaborarea conducerii întreprinderii a fost organizată o masă tovărășească pentru stahanoviști și fruntași, urmată de un fes­tival artistic. Au mai fost organizate și alte festivaluri în cinstea fruntașilor în producție, stahanoviștilor și precum și o excursie la muzeul de la Doftana. Unele forme ale activității culturale au rămas însă despărțite de această problemă, lipsuri serioase sunt de pildă, în organi­zarea învățământului sindical; în cadrul întreprinderii funcționează numai două cursuri serale, la frecventarea cărora au fost atrași stahanoviștii și fruntașii nu în producție. Bibliotecile nu și-au întocmit un plan special de răspândire a cărții politi­ce, tehnice și literare în rândurile munci­torilor de frunte. Comitetul de întreprinde­re nu a urmărit ca fiecare comitet de sec­ție să ia măsuri pentru a pune la dispozi­ția stahanoviștilor și fruntașilor bilete gra­tuite la spectacolele de cinematograf și teatru, pentru a organiza vizitarea în co­lectiv a expozițiilor. ■^Comitetul Întreprinderii de Construcții Nr. 2 are posibilitatea și trebue să lichi­deze aceste lipsuri. El trebue deasemeni să desvolte și să permanentizeze realizările obținute, să organizeze, în colaborare cu­­ cercul A.S.I.T., o vie activitate a cabinetu­lui tehnic din cadrul clubului și să nu ne­glijeze nicio măsură, nicio acțiune care poate­ contribui pe linie culturală la răs­pândirea experienței înaintate, la desvol­tarea mișcării stahanoviste în construcții. ELENA CONDREA Panoul de onoare de la clubul Întreprinderii Nr. 2 popularizează stahanoviștii și frun­tașii în producție Strălucesc de bucurie sutele de perechi de ochi, îndreptați spre feeria multicoloră a beculețelor, a globurilor, a jucăriilor, a pomului împăienjenit în fire argintii. Mi­nunat, minunat e pomul de iarnă! Vârful bradului se ridică până ’n tava­nul sălii de festivități a clubului „Sov­­romconstrucție“ Nr. 1. Iar sala însăși, e plină de n’ai loc să te strecori printre rânduri; mulțimea de salariați cu copiii lor se răsfiră și în hali, și în sala biblio­tecii. De acolo, de abia se aude glasul unei fetițe cât o șchioapă, care, sus pe scenă, recită: „Hai, copii, la școală!“. In camerele de la subsol, darurile pentru o mie șapte sute de copii, pregătite cu grijă, într’o clacă veselă, de o echipă de fete, așteaptă să fie despachetate. Pachetul acela mare de acolo, din colț, e pentru cei șapte copii ai zidarului fruntaș Tudor Strugurel, purtător al „Ordinului Muncii": o păpușă pentru fetița cea mai mică, dul­ciuri de tot felul și numeroase alte bucurii. Zidarul stahanovist Stan Pet­re va duce celor trei copii ai săi daruri la fel de fru­moase. Ei, dar câte minunății nu sunt aici ! Jocuri de tot felul, maimuțoi, ursuleți, tri- •­helete micuțe, saci întregi de bomboane și biscuiți. Vorându-le copiilor și părinților, preșe­dintele sindicatului întreprinderii Nr. 1 „Sovromconstructie", tovarășul Soare, și directoarea clubului, tovarășa Plesnilă, le­­au arătat că"dragostea cu care sunt încon­jurați azi copiii în țara noastră este o tră­sătura firească a regimului de democrație populară. In tânăra noastră Republică, ge­nerația nouă este privită cu speranță, căci pentru fericirea ei clădim azi socialismul, pentru viitorul ei luminos apărăm pacea. Caldă dragoste și recunoștință au stră­bătut din cuvintele pionierei Maria Petcu, care a recitat un „Cântec pentru Republica Populară Română“. Iar pionierul Victor Soare a dat cuvânt încrederii nețărmurite a omenirii în cel mai bun prieten al co­piilor, cel pe care „țara întreagă îl cân­tă, popoarele toate-l iubesc" — tovarășul Iosif Vissarionovici Stalin. Un frumos program artistic a însoțit serbarea. Mânuțele copiilor l-au aplaudat cu bucurie pe Moș Gerilă, care a apărut pe scenă și le-a vorbit despre pomul de iarnă, despre copilașii cuminți și cei ne­astâmpărați, despre îndatoririle pionieru­­lui și școlarului. Și după aceasta, ce fru­mos a dansat echipa de eopii, cu ce voioa­se jocuri naționale a însuflețit sala echipa artistică a sindicatului ! Minunata serbare a pomului de iarnă este numai una din nenumăratele bucurii ale copiilor din țara noastră. Au trecut vremurile copiilor goi, desculți, supt­ de foame. Viața sănătoasă, surâzătoare a co­piilor noștri ne e dragă și cu toții luptăm să le asigurăm un vi­itor cât mai bun, cât mai măreț. C. DORIAN Grija noastră pentru cei mici. Neasemuita bucurie a pomului de iarnă Aplicarea metodei inginerului Covaliov in sectorul ciment Sarcinile "ce stau în fața Industriei mate­rialelor de construcții, de a produce din ce în ce mai multe materiale de bună calitate pentru mărețele construcții ale Cincinalului, pot fi duse­­ la îndeplinire numai prin per­fecționarea tehnică a metodelor­­ de_ muncă, în scopul îmbunătățirii productivității ma­șinilor și a muncii, prin folosirea celei mai înaintate tehnici din lume, tehnica sovie­tică. ... Desfășurând tot mai larg întrecerea socia­listă, muncitorii, tehnicienii și inginerii unui număr însemnat de fabrici de ciment, sub conducerea organizațiilor de partid, mobili­zați de organele sindicale, au reușit să dea însemnate cantități de ciment peste plan. Ho­tărîrea Partidului și Guvernului cu privire la stahanoviști și fruntașii în producție arată scalea ce duce la forma superioară a întrecerii socialiste: stahanovismul. Acest progres pre­supune necontenita aplicare și extindere a minunatelor metode sovietice, a celor mai bune metode de lucru ale stahanoviștilor și fruntașilor noștri. In acest sens, metoda in­ginerului sovietic F. fl. Covaliov, privind studiul amănunțit și sistematic al procedeelor­­ de lucru ale stahanoviștilor, alegerea celor mai bune metode și răspândirea lor în massă ne este de un neprețuit ajutor. Perfecțio­narea metodelor de exploatare și întreținere a mașinilor, îmbunătățirea metodelor de rea­lizare­ a procedeului tehnologic obținute de către stahanoviștii din fabricile de­ ciment după exemplul stahanoviștilor sovietici, des­coperirea și folosirea rezervelor de capacitate ale agregatelor, sunt instrumentele care puse în mâna marei masse a muncitorilor, vor spori simțitor productivitatea în industria cimentului, misterul Construcțiilor și Industriei Ma­­terialelor de Construcții și Uniunea Sindica­telor Constructori, înțelegând marea impor­tanță a introducerii metodei Covaliov pen­tru extinderea mișcării stahanoviste în țara noastră, au trecut la aplicarea acestei me­tode și în sectorul ciment. Arderea klinkerului în cuptoarele rotative a fost aleasă ca primă operațiune de studiat, întrucât cuptorul este agregatul de bază în sectorul de ciment. Buna îngrijire, utilizare și mânuire a cuptorului este chezășia creșterii producției de ciment; arderea klinkerului de­termină volumul producției într-o fabrică de ciment. Consiliul tehnic format, a stabilit de la început că metoda Covaliov trebue adap­tată la specificul fabricației klinkerului, în care cros­ometrările și fotografierea mișcărilor vor fi înlocuite cu observa­țiile și înregistrările perioadelor de func ier nare în regim constant și cu înregistrarea in­tervențiilor arzătorilor asupra unuia din fac­torii care influențează funcționarea și deci randamentul cuptorului. Este știut că arderea în cuptoare și conducerea arderii sunt legate pe de o parte de factorii pe care arzătorul nu-i poate stăpâni, dar îi poate controla și își poate dirija acțiunile în­ raport cu cerin­țele pe care le impun* acești factori (com­poziția și ti­rajul făinei brute, granulația fainei stropite cu apă, situația cuptorului în interior, adică starea lipiturii și zidăriei și funcționarea mecanică a instalațiilor auxi­liare), iar pe de altă parte arderea și con­ducerea cuptorului sunt legate de factori acționați direct de arzător prin manevrele sale (gazul, aerul, forma flăcării, vitezele de alimentare și viteza de rotație a cupto­rului). Rezultatul coordonării acestor factori îl constitue randamentul cuptorului. Partea care trebue studiată și care caracterizează experiența și specificul metodei de lucru a fiecărui arzător, este tocmai această coor­donare de factori, adică gama de manevre ale arzătorului. Consiliul tehnic a stabilit programul­­ de lucru pentru studiul timp de 2 săptămâni și trecerea în fișe a observațiilor făcute după metoda selectivă asupra arzătorilor Aurel Mol­dovan, Francisc Hosszú și Martin Kajcsa. Pentru reușita deplină a observațiilor, ele se vor face și în cursul nopții într-un nu­măr de câteva zile, fixate de către consiliu, în raport cu co­ndițiunile de lucru. Pentru a se putea stabili precis contribuția personală a fiecărui arzător în acțiunea asu­pra randamentului cuptorului, s’au luat­ trn observație și ajutorii direcți ai arzătorilor, adică granulator». Astfel, s’au urmărit me­todele de lucru ale echipelor: 1. Moldovan Au­rel, arzător și Gligor Zoltán, granulator; 2. Kajcsa Martin, arzător și Szabó Ștefan, gra­nulator; 3. Hosszú Francisc, arzător și Zam­fir Dumitru, granulator. Lucrul desfășurându-se normal „pe bandă’’’ nu necesită pregătiri practice noi ci numai câteva pregătiri organizatorice care să asi­gure realizarea unor observații juste în pe­rioada de studiu. Obiectiv­ele observațiilor au fost tibite astfel: A. Materia primă, compoziția chimică, omogenitatea, finețea, procentul de apă, as­pectul și calitatea granulației. B. Grătarul: temperaturile în camerele de uscare și calcinare, tirajul la grătar, turația exhaustorului, funcționarea tobei de granu­­lație, grosimea stratului de granule pe gră­tar, situația peretelui mobil despărțitor între camere, poziția suberului regulator de tem­peratură de la coșul auxiliar. C. Conducerea cuptorului: starea căptușe­lii cuptorului, formarea și menținerea lipi­turii, evitarea și arderea inelelor, temperatu­ra mantalei, viteza de rotație a cuptorului, viteza grătarului (alimentarea cuptorului), cantitatea de gaz și presiunea lui, debitul de aer (eventual presiunea), și raportul din­tre gaz și aer, forma flăcării și poziția ei în cuptor; poziția injectorului pe orizontală­) gradația poziției lui pe cerc; intervenții asu­pra focului; modul de ardere a inelelor; aspectul zonei de ardere; producția orară și greutatea ei litrică. D. Controlul randamentului arderiii ana­liza gazelor arse. F­­luttfiir,narea mecanică, funcționarea tuturor agregatelor, timpi de întrerupere pentru repararea defecțiunilor. Din analiza datelor înregistrate și a re­zultatelor obținute de arzători, se poate ob­serva că cele mai bune rezultate le-a obținut echipa arzătorului fruntaș Aurel Moldovan, care s’a caracterizat printr’o mai mare răb­dare în urmărirea rezultatelor manevrelor sale și printr’o mai mare siguranță, fapt care a făcut-o să poată menține cât mai mult constanța funcționării cuptorului cu e­­fect direct asupra randamentului cuptoru­lui și a consumului de gaz. Rezultate foarte apropiate de cele ale tov. Moldovan le-a obținut tov. Francisc Hosszú, care are o perseverență mai mare chiar decât a tov­. Moldovan, dar care face greșeala de a nu stăpâni cuptorul în momentul arderii inelului, urmărind numai dis­trugerea inelului fără a căuta pro­tejarea cuptorului și menținerea unui randa­ment mai bun. Rezultatele cele mai slabe le-a obținut arzătorul Martin Kajcsa, care s-a caracterizat prin manevre brusce asupra elementelor de sub acțiunea sa, ceea ce l-a dus totdeauna la dereglări și redresări pe­riodice dese ale cuptorului, care i-au dimi­nuat randamentul. Face aceeași greșeală ca și tov. Kosszu la­ arderea inelelor. Examinând în parte fiecare din procedeele de lucru și din elementele pe care le poate dirija arzătorul, se pot trage următoarele concluzii: Viteza grătarului trebue menți­nută pe cât posibil constantă; ea trebue mărită treptat pe măsură ce cuptorul se încălzește bine, ceea ce mărește randamentul. Nu trebue redusă viteza grătarului la cel mai mic semn de răcire a cuptorului, ci ac­ționat întâi cu flacăra, gazul și aerul și numai în ultima instanță când nu se mai poate ajuta cu aceste elemente, să se re­ducă treptat viteza grătarului. Acest lucru nu l-a aplicat corect nici unul din arzători. Cantitatea de gaz și raportul cu aerul primar au un efect important asupra flăcării, tempe­raturii și deci indirect asupra randamentului. Cantitățile depind de situația cuptorului, dar este foarte indicat a se urmări constanța aces­tor elemente, fapt pe care l-au urmărit toți ar­zătorii, cu rezultate puțin mai slabe la tov. Karcsa. Raportul între gaz și aer îl potri­vesc arzătorii după culoarea și aspectul flă­cării. Analiza gazelor a dovedit că tov. Hosszú a reușit cea mai bună combustiune a gazului. Poziția injectorului menținută cât mai la centrul cuptorului și cât mai aproape de gura cuptorului dau direcția cea mai bună flăcării, a fost urmărită și realizată, mai bine de tov. Moldovan și Kajcsa, mai slab de tov. Hosszú. Metoda cea mai bună de ardere în con­di­­țiunile arătate ale cuptorului și ale materiei prime prelucrate, este cea arătată mai sus, care trebuie complectată d­e concursul tehnic al urmăririi omogenității și constanței com­poziției chimice precum și al prezentării unor tablouri de reglaj al raportului de gaz și aer, bazat pe rezultatele analizelor gazelor arse, precum și pe funcționarea regulată mecanică. Urmărind constanța compoziției chimice și fizice a materiei prime, respectând indica­țiile arătate mai sus, stăruind asupra com­­­stanței elementelor, asupra trecerii gradate de la o poziție la alta și asupra urmăririi stăruitoare a cuptorului, însușindu-și proce­deele arzătorilor fruntași Aurel Moldovan și Francisc Hosszú, ceilalți arzători vor putea deveni și ei fruntași, mărind randamentul și durata de funcționare a cuptoarelor ro­tative. Studiul făcut pentru introducerea metodei inginerului Covaliov, a putut fi dus la bun sfârșit, datorită în primul rând sprijinului permanent dat de organizația de bază, care a fost în permanență în fruntea acestei ac­țiuni. Revine acum ca sarcină conducerii fabrici ca, sub conducerea organizației de bază și cu sprijinul comitetului de întreprindere, să prelucreze cu ceilalți arzători și cu tehnicienii fabricii, procedeele optime de lucru, astel încât ele să fie adoptate de toți. Deasemeni­, rămâne ca o sarcină permanentă menținerea unui control riguros al materiei prime și al funcționării mecanice a cuptoarelor, pentru asigurarea condițiilor necesare obținerii ran­damentului maxim al cuptoarelor. Totodată va trebui folosită experiența căpătată prin aplicarea metodei Covaliov la cuptoare, pen­tru introducerea ei și la mori. Adaptând studiul efectuat aci pentru aplicarea metodei Covaliov, la condițiile de lucru specifice proprii, celelalte fabrici de ciment din țara noastră precum și fabricile de alte materiale de construcție, vor putea crea condițiile transformării mișcării staha­noviste într’o mișcare de massă, vor ajuta să fie scoase la lumină minunatele calități ale muncitorilor, vor face din experiența fruntașilor și stahanoviștilor un bun al în­tregii clase muncitoare. Astfel se va putea traduce în viață Hotărîrea Partidului Guvernului, pentru folosirea tuturor rezerve­­și­lor interne, pentru mărirea productivității mumii și capacității de producție a fabri­cilor, grăbindu-se realizarea și depășirea mărețelor sarcini pe care ni le-a pus în față primul nostru Plan cincinal. Ing. A. GROSMAN, jng. I. DAVID și N. RUSAN

Next