Constructorul, ianuarie 1952 (Anul 4, nr. 104-107)
1952-01-05 / nr. 104
Pag. 2 CONSTRUCTORUL Prețul de cost la atelierele întreprinderilor de construcții și instalații In desfășurarea activității întreprinderilor noastre de construcții, instalații și izolații, producția atelierelor anexe joacă un rol de o deosebită importanță. Ritmul în care are loc la noi în țară construirea bazei materiale a socialismului, impune sectorului nostru printre altele transformarea în cea mai mare măsură a metodelor obișnuite de executare a lucrărilor de construcții, în proces de montare pe șantiere a pieselor prefabricate. Această metodă scurtează foarte mult timpul de execuție și reduce considerabil costul construcțiilor, pregătind în acelaș timp drumul spre industrializarea acestui sector. Atelierele anexe ale întreprinderilor noastre de construcții, instalații și izolații, au fost creiate cu scopul principal de a sprijini și accelera această transformare în modul de executare a construcțiilor și instalațiilor. Producția atelierelor, cărămidăriilor și balastierelor de pe lângă întreprinderile noastre, asigură pe de altă parte o aprovizionare la timp șantierelor, evitând în cea mai mare măsură discontinuitățile posibile la un moment dat în livrările efectuate de alte unități. Aceasta duce și la o oarecare descongestionare a producției unor uzine și fabrici din diferite sectoare industriale, fapt care are o influență favorabilă asupra economiei noastre naționale. Un alt mare avantaj pe care îl prezintă atelierele anexe este posibilitatea de a îndruma activitatea acestora spre un sortiment limitat de produse, cu alte cuvinte spre specializare. Astfel, atelierele de pe lângă întreprinderile noastre se pot concentra asupra fabricării unui gen de produse necesare numai întreprinderii respective. Acest lucru nu se poate realiza în cadrul unei uzine sau fabrici care produce pentru sectoare diferite. Specializarea de care am vorbit mai sus este reclamată și de producția după comandă impusă de varietatea și individualitatea lucrărilor de construcții, instalații și izolații. Consecințele favorabile ale specializării în cadrul atelierelor anexe sunt: îmbunătățirea permanentă a produselor și reducerea costului fabricării lor. Un alt scop pentru care au fost creiate secțiile cu producție anexă ale întreprinderilor noastre, este acela de a evita pe cât posibil transporturile masive de materiale de masfă, prin exploatarea resurselor locale de materii prime. Este cazul, în special, al cărămidăriilor și balastierelor de pe lângă întreprinderile de construcții-Iată câteva aspecte privind problema planificării și urmăririi prețului de cost al secțiilor anexe cu producție industrială, întreprinderile noastre de construcții, instalații și izolații, au sarcini deosebit de importante în ceea ce privește reducerea costului lucrărilor. In realizarea acestor sarcini, șantierele noastre trebue să se bucure de tot sprijinul atelierelor anexe. Rolul atelierelor în îndeplinirea sarcinei de reducere a prețului de cost trasată sectorului de construcții, crește pe măsură ce șantierele folosesc pe scară din ce în ce mai largă elemente prefabricate produse în ateliere. Cu toate acestea, trebue să arătăm că mare parte din întreprinderile noastre au tratat cu multă ușurință problema prețului de cost al produselor de atelier. Dacă acum un an sau doi se admitem ca folosirea produselor atelierelor să ducă la un preț de cost majorat la șantiere, numai pentru a stimula creiarea și desvoltarea secțiilor anexe, astăzi când aceste Secții au trecut în majoritatea cazurilor la producția în serie, un preț de cost majorat nu mai poate fi admis. Nu mai fi admisă atitudinea acelor conducători dle întreprinderi care se desinteresează de prețul de cost al producției atelierelor, considerând această producție în fază de experiență când în realitate faza aceasta a fost depășită. Ce măsuri trebuesc luate deîndată pentru a asigura o permanentă coborîre a costului producției atelierelor anexe? In primul rând se pune problema aducerii activității atelierelor la nivelul organizatoric al industriei socialiste. Prima acțiune în această direcție trebue să fie Stabilirea consumurilor specifice de materiale și a forțelor de muncă necesare pe fiecare produs în parte. Introducerea acestor consumuri specifice va permite planificarea cu maximum de precizie a cheltuelilor de producție și a reducerii prețului de cost pe fiecare produs și apoi pe întreaga producție a atelierelor. Lipsa acestor consumuri specifice s'a făcut simțită foarte acut cu ocazia întocmirii planului prețului de cost pe 1952 la ateliere. Majoritatea atelierelor noastre au fost lipsite de posibilitatea de a întocmi planuri precise tocmai din cauza necunoașterii consumurilor specifice. Odată introduse consumurile specifice pe produs, planificarea și urmărirea prețului de cost va căpăta un caracter mobilizator, putându-se determina cu precizie economiile de materiale și manoperă realizate la fiecare produs. Un început în această problemă s-au făcut întreprinderile Nr. 19, 3 și 5, care au introdus consumuri specifice la o parte din produsele de atelier. Acest lucru dovedește că în întreprinderile respective problema prețului de cost la producția atelierelor începe să fie privită cu seriozitate. Pentru ca planul reducerii prețului de cost să aibă o bază serioasă, este necesară de asemenea întocmirea unui plan al măsurilor tehnico-organizatorice menite să asigure reducerea consumurilor specifice de materiale și manoperă pe fiecare produs. La întocmirea acestui plan trebue să colaboreze activ organul de planificare conducerea tehnică a atelierului și muncitorii fruntași. Planul trebue să prevadă printre altele metodele tehnice de aplicat în vederea raționalizării producției, locul unde vor fi introduse (secție, atelier, etc.) și data introducerii; trebue să arate precis care vor fi materialele scumpe ce vor fi înlocuite, fără să dăuneze calității produselor și cantitățile ce vor fi economisite din aceste materiale; trebue să arate numărul brigăzilor de calitate și economii propuse a se înființa în perioada pentru care se face planul, etc. Planul măsurilor tehnico-organizatorice trebue să contribue la realizarea de economii la cheltuelile de regie ale atelierului Concomitent cu planurile arătate mai sus și în strânsă legătură cu ele, organele contabile și financiare din cadrul atelierului au de întocmit un plan al cheltuelilor de regie care să aibe tendința de a limita cu cea mai mare strictețe cheltuelile indirect productive. Este cunoscut faptul că pe șantierele noastre de construcții, instalații și izolații, există cantități însemnate de deșeuri. Unele dintre întreprinderile noastre de instalații (18, 21 și 19) au luat inițiativa colectării deșeurilor și predării lor la atelierele respective. Acest procedeu trebue extins la toate întreprinderile noastre și trebuesc formate chiar de către ateliere echipe de colectare care să selecționeze pe șantiere deșeurile utilizabile. O contribuție efectivă la realizarea economiilor o constitue însăși urmărirea permanentă și îndeaproape a planurilor de preț de cost, de măsuri tehnico-organizatorice și de cheltueli indirect productive. Urmărirea temeinică și zi de zi a acestor planuri ne permite să descoperim toate defecțiunile de orice natură care împiedică realizarea economiilor propuse și să le înlăturăm. In acelaș timp, urmărirea realizării planurilor ne desvălue resursele interne de care nu s’a ținut seama în munca de planificare, dându-se astfel posibilitatea de a planifica just pe viitor. Pentru a duce o muncă rodnică de planificare și urmărire a prețului de cost este necesar de asemenea, ca tehnicienii și funcționarii din secțiile de producție industrială de pe lângă întreprinderile noastre, pătrunși, fiind de importanța acestei probleme, să colaboreze și să sprijine activ organele de planificare din ateliere și întreprindere. Numai în felul acesta vom putea avea planuri de reducere bazate pe realități și o urmărire care să evidențieze pe deplin eforturile depuse de atelierele noastre în lupta pentru reducerea prețului de Cost. MIRCEA VAIANU din Direcția Planificării a M.C.I.M.C Muncitorii de la St. U. C. București pornesc cu hotărire pentru realizarea planului pe 1952 Stațiunile de Utilaj de Construcții au un rol deosebit de important în lupta pentru îndeplinirea planului în sectorul construcțiilor. De felul cum aceste unități întrețin și repară utilajul și mașinile, depinde în mare măsură realizarea și depășirea sarcinilor de plan, obținerea unei înalte productivități a muncii pe șantierele noastre de construcții. a|^|^i^f|j HriiUjp<^'te'in..Aceasta privință îi consun TM St. U. C. București, care în cursul anului 1951 a obținut succese importante. Prin antrenarea întregului colectiv de muncă în întrecerea socialistă, prin popularizarea și extinderea minunatelor metode de muncă sovietice, această unitate a reușit să repare numeroase utilaje și mașini peste plan. Un obiectiv căruia muncitorii și tehnicienii i-au acordat o deosebită atenție, a fost și acela al prelungirii timpului de prestație al fiecărui utilaj și mașină, și eforturile lor au fost încununate de succese. Numai în ultimele luni ale anului 1951 planul general de prestație a fost depășit cu 60%.Această realizare se datorește atât colectivului de muncă cât și conducerii care a sprijinit și stimulat eforturile muncitorilor. Un rol important în obținerea acestor succese l-a avut și strânsa legătură ce a existat între această unitate și întreprinderile care au închiriat mașini și utilaje. Datorită acestei legături lipsurile și defecțiunile au putut fi înlăturate la timp, asigurându-se prin aceasta o bună desfășurare a producției. Folosirea pe scară largă a metodelor sovietice a constituit un ajutor prețios în munca colectivului acestei unități. După metoda Nina Nazarova au fost încheiate 65 contracte de luare în păstrare socialistă a utilajului și mașinilor, fapt care a dus la prelungirea duratei de funcționare și la folosirea maximă a capacității de producție a acestora. Metoda șoferilor șulamiști a căpătat Am o extindere din ce în ce mai mare. Șoferii ca Gheorghe Butea și Alexandru Chișescu, care și-au luat angajamentul să devină stitamtiști au și parcurs până în prezent peste 70 mii km. fără reparații. __ Deasemeni metoda Lidia Corabelnicova, este folosită din ce în ce mai mult, la economisirea combustibilului și păstrarea cauciucurilor. Și în cadrul atelierelor sunt aplicate cu succes metodele de lucru sovietice ca : metoda Guznețov, de recondiționare a sculelor, metoda Schilev, de predare a lucrului, prin proces verbal pentru îmbunătățirea calității, metoda Bîcov-Bortchevici de tăiere rapidă a metalelor, precum și metoda de acumulare de meserii. Datorită acestor metode mașinile și utilajele au fost reparate mai repede, realizându-se în acelaș timp și lucru de calitate superioară. O preocupare de seamă a fost și aceea a pregătirii de noi cadre calificate. Și în această privință un rol însemnat l-a avut metoda sovietică Cotlear, după care au fost calificați o serie de muncitori iar alții sunt în curs de calificare. Un număr de peste 60 de ucenici vor deveni în scurt timp cadre calificate, ce vor da un nou avânt muncii. Pentru deservirea utilajelor și mașinilor de pe șantiere stațiunea a încheiat angajamente cu întreprinderile, cu ajutorii pe care îi dă acesteia, după ce au făcut practică trei luni, să fie școlarizați O atenție deosebită s'a acordat tineretului, de care s’au ocupat atât conducerea cât și maiștrii. Astfel tinerii, îndrumați de oT•f. «fț “«jucați.<se orgafoliaUp NI. 0^sPn^Plizați ele comitetul sindical, •sau constituitei« brigăzi de muncă, care obțin frumoase realizări. Cele 4 brigăzi constituite și realizările lor sunt un exemplu viu al preocupării ce a existat pentru antrenarea tineretului în întrecere și pentru educarea lui în spiritul noii atitudini față de muncă. însuflețiți de aceste frumoase realizări, colectivul de muncă al Stațiunii de Utilaj de Construcții București, pășește în cel de al doilea an al cincinalului cu încredere și hotărîre, convins că prin eforturi unite va obține realizări și mai însemnate. • Primele măsuri au și fost luate. Remizele pentru repararea utilajului, au fost pregătite în cea mai mare parte. Comitetul de întreprindere, sprijinit de conducere și tehnicieni, a pornit la muncă pentru mobilizarea muncitorilor în întrecerea socialistă și aplicarea pe scară și mai largă a metodelor de muncă sovietice, factori hotărîtori în lupta pentru îndeplinirea planului pe 1952. ION PREDA Constructorii din regiunea Stalin pregătesc sezonul sportiv de iarnă Consiliul Regional din Orașul Stalin al Asociației Sportive „Constructorul“, a luat cu hotărîre în mâini problemele activității sportive de iarnă a colectivelor din raza sa, în scopul de a le centraliza și ușura munca. Pentru continuarea activității G.M.A., s-a alcătuit un plan de muncă, după care aspiranții vor trebui să folosească perioada de iarnă, pentru a obține normele de gimnastică și a trece examenul teoretic. In scopul antrenării și pregătirii aspiranților, este folosită sala de gimnastică a Institutului de Mecanică. In afară de aceasta, aspiranții sunt pregătiți și pentru trecerea probelor de ski. După antrenamentele pregătitoare de gimnastică, odată cu venirea zăpezii, aspiranții sunt pregătiți la centrul de antrenament din valea Răcădăului. Astfel, prin folosirea la maximum a mijloacelor locale, Consiliul Regional pune la dispoziția celor 692 aspiranți cele mai bune posibilități de pregătire și obținere a normelor complexului G.M.A. Vârfurile sportive — dintre constructorii din regiune — se bucură de aceiași atenție în pregătirea planului de activitate pentru sezonul de iarnă. 60 membri ai secției de ski participă la antrenamentele de sală. Ei au la dispoziție un puternic centru de antrenament, dotat cu 70 perechi skiuri și 30 perechi bocanci de ski. Cei mai buni dintre membrii secției de ski — drept stimulare și mijloc de pregătire — au fost trimiși săptămânal la Poiana Stalin, pentru pregătire și acomodare cu terenul. Venirea zăpezii pune acum problema trecerii la antrenamentele propriu zise de ski pe pârtiile obișnuite (Postăvarul, Cristianul, Sulinar, etc.). Constructorii din Orașul Stalin au format și o puternică echipă de hockey pe ghiață, care își pregătește condiția fizică. Dar... echipa va rămâne pe hârtie dacă nu va primi la timp echipamentul necesar. Consiliul Regional nu posedă deloc patine (și trebue să ținem seama că e vorba de o regiune de munte, unde activitatea sportului pe ghiață este totdeauna intensă!). Asociația „Constructorul“ trebue să ia grabnice măsuri pentru dotarea cu echipamentul necesar a bazelor sportive de iarnă ale constructorilor din regiunea Stalin. A. BOROȘ corespondent If Expoziția „Republica Populară Română pe drumul construirii socialismului” Scumpa noastră Patrie a făcut, în cei patru ani de la instaurarea regimului de democrație populară, uriașe progrese pe tărâm politic, economic și cultural. Despre aceste succese, rod al strădaniei neprecupețite a oamenilor muncii conduși de Partid și al sprijinului frățesc al Uniunii Sovietice, vorbește expoziția „Republica Populară Română pe drumul construirii socialismului“, deschisă de curând în Capitală. Panourile expoziției înfățișează puternicul avânt al economiei naționale a R.P.R. din 1948 până azi. Curând după naționalizarea industriei, întreprinderile care, sub patroni înregistrau un deficit total de 5.612 milioane lei, au început să aducă beneficii Statului. Producția industrială a crescut, în primii doi ani de economie planificată, de 2,4 ori față de 1948. In această perioadă, numai producția de mașini și utilaj greu er a mărit de 21 ori. Importante perspective de care oferă economiei noastre desvol Planul Cincinal care vorbește lumii întregi despre dragostea de pace a poporului nostru, despre profunda lui încredere în victoria forțelor păcii asupra planurilor războinice ale imperialiștilor americani și englezi. In fiecare domeniu al construcției noastre economice, este prezent ajutorul neprecupețit sovietic, în materii prime, mașini, soluții tehnice și metode de muncă. „Ajutorul pe care ni-l dă Uniunea Sovietică este pentru noi ca un izvor viu de energie nouă, de încredere în forțele noastre naționale în domeniul construcției economice, în domeniul culturii, artei, științei“ — aceste cuvinte ale tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej însoțesc uriașul panou ce arată cum crește producția în țara noastră datorită ajutorului sovietic. Fotografiile expoziției înfățișează o serie întreagă de ramuri industriale noi născute în țara noastră, o serie întreagă de produse de largă utilitate care înainte erau importate, iar astăzi se fabrică la noi în cantitate însemnată. Politica Partidului și a Guvernului in domeniul industrializării socialiste este tradusă în viață prin puternica desvoltare a industriei grele, și în primul rând a industriei extractive, a metalurgiei și a Industriei construcțiilor de mașini. Belșugul holdelor, înfățișat într'o serie de panouri, arată înflorirea agriculturii noastre datorită gospodăriilor agricole de stat și colective și stațiunilor de mașini și tractoare, datorită muncii mecanizate, săvârșită după metodele agrotehnice înaintate. Expoziția prezintă mai departe noua orientare și saltul uriaș al muncii în domeniul culturii de masse, al presei, al științei șl artei, al cinematografiei, noile perspective deschise culturii fizice și sportului. Asistența medicală gratuită îngrijirea acordată mamei și copilului, odihna în stațiunile climaterice — aceste drepturi ale oamenilor muncii din Patria noastră sunt înfățișate prin imagini sugestive. Mai multe machete prezintă câteva din uriașele construcții cu caracter sociial-cultural cu care noi ne mândrim pe bună dreptate — combinatul poligrafic „Casa Scânteii", Parcul de cultură și odihnă „I. V. Stalin“ din Capitală, combinatul sportiv Poiana Stalin, un nou oraș muncitoresc. Cuceririle poporului nostru arată voința sa fierbinte de pace, pentru apărarea căreia el a strâns 11 milioane de semnături pe Apelul pentru un Pact al Păcii, întreaga expoziție reușește să exprime avântul nestăvilit pe calea construcției socialiste al Republicii noastre, factor activ al frontului păcii, democrației și socialismului din lumea întreagă, în fruntea căruia stă Uniunea Sovietică, condusă de marele Stalin. Cum sprijină Comitetul întreprinderii Nr. 2 educarea și popularizarea stahanoviștilor și fruntașilor in producție In lupta, pentru desvoltarea mișcării stahanoviste, educația politico-ideologică și culturală a muncitorilor și tehnicienilor are o deosebită însemnătate. Ea face cunoscute fiecărui stahanovist ori fruntaș în producție, ca și celor ce tind să cucerească aceste titluri de cinste, țelurile mărețe ale construcției socialiste în Patria noastră, datoria de luptători pentru pace, căile pe care pot contribui la realizarea politicii Partidului și a Guvernului, la îmbunătățirea radicală a muncii. Experiența stahanovistă este valoroasă nu numai prin avântul tehnic căruia ea îi dă naștere, ci și prin puterea sa mobilizatoare, prin faptul că ea antrenează massete la lupta pentru cei mai înalți indici ai producției și productivității muncii. Tocmai acești factori trebue să determine sarcinile muncii culturale de masse în domeniul sprijinirii mișcării staharoviste. Ajutându-i pe muncitorii înaintați să se desvolte din punct de vedere profesional, tehnic, politic și cultural, iar pe de altă parte făcând larg cunoscute realizările acestora, comisiile culturale ale sindicatelor muncitorilor constructori își pun activitatea lor în sprijinul producției, al educării omului cu o nouă atitudine față de muncă, activ constructor al socialismului. Realizările și lipsurile în această privință ale comitetului întreprinderii de Construcții nr. 2 arată că, în această unitate, comisia culturală își cunoaște sarcinile și se strădue să și le îndeplinească, fără a folosi însă toate posibilitățile ce-i stau la și fără a solicita în acest'U'rik'in țtr’lPn sprijin mai bogat din direcțiunii întreprinderii. ^ Comitetul de întreprindere a organizat astfel, pe diferitele șantiere, conferințe cu caracter educativ și întâlniri între stahanoviști și tehnicieni. Acestea din urmă au dus la o rodnică colaborare între muncitorii de frunte și cadrele tehnice, care i-au ajutat în soluționarea problemelor legate de introducerea metodelor de lucru sovietice Pentru popularizarea stahanoviștilor și a fruntașilor în producție, s'au amenajat pe șantiere și în clubul întreprinderii panouri de onoare. Ele cuprind chipurile cunoscute ale stahanoviștilor: zidarii Aurel Ana și Ștefan Balo, dulgherii Ion Kelemen și Paul Hintz, lăcătușul Iulius Câmpeanu — și ale fruntașilor în producție: tâmplarul Niculae Neagu, dulgherul Alexandru Szilagy, zidă Maria inginerul Cornaliu Popa, ariteclul Felix Rosenbaum și alții — oameni care, prin realizările lor in producție, au ridicat întrecerea socialistă pe o nouă treaptă și au dat un nou avânt muncii de construcție. Gazetele de perete publică articole în care stahanoviștii își exprimă bucuria și recunoștința față de grija cu care îi înconjură Partidul și Guvernul, precum și articole ale altor muncitori, în care ei fac cunoscută hotărîrea lor de a lupta pentru cât mai multe și mai bune realizări. O bună agitație vizuală este organizată pe șantierul Institutul Agrotehnic, unde panoul de onoare, gazeta de perete, graficele întrecerii socialiste și lozincile înregistrează succesele muncitorilor fruntași și popularizează metodele sovietice de muncă în construcții. Pe linia Hotărîrii Partidului și a Guvernului cu privire la stahanoviști și fruntașii în producție, comitetul de întreprindere s-a preocupat de stimularea morală și materială a purtătorilor acestor titluri de glorie. Cu colaborarea conducerii întreprinderii a fost organizată o masă tovărășească pentru stahanoviști și fruntași, urmată de un festival artistic. Au mai fost organizate și alte festivaluri în cinstea fruntașilor în producție, stahanoviștilor și precum și o excursie la muzeul de la Doftana. Unele forme ale activității culturale au rămas însă despărțite de această problemă, lipsuri serioase sunt de pildă, în organizarea învățământului sindical; în cadrul întreprinderii funcționează numai două cursuri serale, la frecventarea cărora au fost atrași stahanoviștii și fruntașii nu în producție. Bibliotecile nu și-au întocmit un plan special de răspândire a cărții politice, tehnice și literare în rândurile muncitorilor de frunte. Comitetul de întreprindere nu a urmărit ca fiecare comitet de secție să ia măsuri pentru a pune la dispoziția stahanoviștilor și fruntașilor bilete gratuite la spectacolele de cinematograf și teatru, pentru a organiza vizitarea în colectiv a expozițiilor. ■^Comitetul Întreprinderii de Construcții Nr. 2 are posibilitatea și trebue să lichideze aceste lipsuri. El trebue deasemeni să desvolte și să permanentizeze realizările obținute, să organizeze, în colaborare cu cercul A.S.I.T., o vie activitate a cabinetului tehnic din cadrul clubului și să nu neglijeze nicio măsură, nicio acțiune care poate contribui pe linie culturală la răspândirea experienței înaintate, la desvoltarea mișcării stahanoviste în construcții. ELENA CONDREA Panoul de onoare de la clubul Întreprinderii Nr. 2 popularizează stahanoviștii și fruntașii în producție Strălucesc de bucurie sutele de perechi de ochi, îndreptați spre feeria multicoloră a beculețelor, a globurilor, a jucăriilor, a pomului împăienjenit în fire argintii. Minunat, minunat e pomul de iarnă! Vârful bradului se ridică până ’n tavanul sălii de festivități a clubului „Sovromconstrucție“ Nr. 1. Iar sala însăși, e plină de n’ai loc să te strecori printre rânduri; mulțimea de salariați cu copiii lor se răsfiră și în hali, și în sala bibliotecii. De acolo, de abia se aude glasul unei fetițe cât o șchioapă, care, sus pe scenă, recită: „Hai, copii, la școală!“. In camerele de la subsol, darurile pentru o mie șapte sute de copii, pregătite cu grijă, într’o clacă veselă, de o echipă de fete, așteaptă să fie despachetate. Pachetul acela mare de acolo, din colț, e pentru cei șapte copii ai zidarului fruntaș Tudor Strugurel, purtător al „Ordinului Muncii": o păpușă pentru fetița cea mai mică, dulciuri de tot felul și numeroase alte bucurii. Zidarul stahanovist Stan Petre va duce celor trei copii ai săi daruri la fel de frumoase. Ei, dar câte minunății nu sunt aici ! Jocuri de tot felul, maimuțoi, ursuleți, tri- •helete micuțe, saci întregi de bomboane și biscuiți. Vorându-le copiilor și părinților, președintele sindicatului întreprinderii Nr. 1 „Sovromconstructie", tovarășul Soare, și directoarea clubului, tovarășa Plesnilă, leau arătat că"dragostea cu care sunt înconjurați azi copiii în țara noastră este o trăsătura firească a regimului de democrație populară. In tânăra noastră Republică, generația nouă este privită cu speranță, căci pentru fericirea ei clădim azi socialismul, pentru viitorul ei luminos apărăm pacea. Caldă dragoste și recunoștință au străbătut din cuvintele pionierei Maria Petcu, care a recitat un „Cântec pentru Republica Populară Română“. Iar pionierul Victor Soare a dat cuvânt încrederii nețărmurite a omenirii în cel mai bun prieten al copiilor, cel pe care „țara întreagă îl cântă, popoarele toate-l iubesc" — tovarășul Iosif Vissarionovici Stalin. Un frumos program artistic a însoțit serbarea. Mânuțele copiilor l-au aplaudat cu bucurie pe Moș Gerilă, care a apărut pe scenă și le-a vorbit despre pomul de iarnă, despre copilașii cuminți și cei neastâmpărați, despre îndatoririle pionierului și școlarului. Și după aceasta, ce frumos a dansat echipa de eopii, cu ce voioase jocuri naționale a însuflețit sala echipa artistică a sindicatului ! Minunata serbare a pomului de iarnă este numai una din nenumăratele bucurii ale copiilor din țara noastră. Au trecut vremurile copiilor goi, desculți, supt de foame. Viața sănătoasă, surâzătoare a copiilor noștri ne e dragă și cu toții luptăm să le asigurăm un viitor cât mai bun, cât mai măreț. C. DORIAN Grija noastră pentru cei mici. Neasemuita bucurie a pomului de iarnă Aplicarea metodei inginerului Covaliov in sectorul ciment Sarcinile "ce stau în fața Industriei materialelor de construcții, de a produce din ce în ce mai multe materiale de bună calitate pentru mărețele construcții ale Cincinalului, pot fi duse la îndeplinire numai prin perfecționarea tehnică a metodelor de_ muncă, în scopul îmbunătățirii productivității mașinilor și a muncii, prin folosirea celei mai înaintate tehnici din lume, tehnica sovietică. ... Desfășurând tot mai larg întrecerea socialistă, muncitorii, tehnicienii și inginerii unui număr însemnat de fabrici de ciment, sub conducerea organizațiilor de partid, mobilizați de organele sindicale, au reușit să dea însemnate cantități de ciment peste plan. Hotărîrea Partidului și Guvernului cu privire la stahanoviști și fruntașii în producție arată scalea ce duce la forma superioară a întrecerii socialiste: stahanovismul. Acest progres presupune necontenita aplicare și extindere a minunatelor metode sovietice, a celor mai bune metode de lucru ale stahanoviștilor și fruntașilor noștri. In acest sens, metoda inginerului sovietic F. fl. Covaliov, privind studiul amănunțit și sistematic al procedeelor de lucru ale stahanoviștilor, alegerea celor mai bune metode și răspândirea lor în massă ne este de un neprețuit ajutor. Perfecționarea metodelor de exploatare și întreținere a mașinilor, îmbunătățirea metodelor de realizare a procedeului tehnologic obținute de către stahanoviștii din fabricile de ciment după exemplul stahanoviștilor sovietici, descoperirea și folosirea rezervelor de capacitate ale agregatelor, sunt instrumentele care puse în mâna marei masse a muncitorilor, vor spori simțitor productivitatea în industria cimentului, misterul Construcțiilor și Industriei Materialelor de Construcții și Uniunea Sindicatelor Constructori, înțelegând marea importanță a introducerii metodei Covaliov pentru extinderea mișcării stahanoviste în țara noastră, au trecut la aplicarea acestei metode și în sectorul ciment. Arderea klinkerului în cuptoarele rotative a fost aleasă ca primă operațiune de studiat, întrucât cuptorul este agregatul de bază în sectorul de ciment. Buna îngrijire, utilizare și mânuire a cuptorului este chezășia creșterii producției de ciment; arderea klinkerului determină volumul producției într-o fabrică de ciment. Consiliul tehnic format, a stabilit de la început că metoda Covaliov trebue adaptată la specificul fabricației klinkerului, în care crosometrările și fotografierea mișcărilor vor fi înlocuite cu observațiile și înregistrările perioadelor de func ier nare în regim constant și cu înregistrarea intervențiilor arzătorilor asupra unuia din factorii care influențează funcționarea și deci randamentul cuptorului. Este știut că arderea în cuptoare și conducerea arderii sunt legate pe de o parte de factorii pe care arzătorul nu-i poate stăpâni, dar îi poate controla și își poate dirija acțiunile în raport cu cerințele pe care le impun* acești factori (compoziția și tirajul făinei brute, granulația fainei stropite cu apă, situația cuptorului în interior, adică starea lipiturii și zidăriei și funcționarea mecanică a instalațiilor auxiliare), iar pe de altă parte arderea și conducerea cuptorului sunt legate de factori acționați direct de arzător prin manevrele sale (gazul, aerul, forma flăcării, vitezele de alimentare și viteza de rotație a cuptorului). Rezultatul coordonării acestor factori îl constitue randamentul cuptorului. Partea care trebue studiată și care caracterizează experiența și specificul metodei de lucru a fiecărui arzător, este tocmai această coordonare de factori, adică gama de manevre ale arzătorului. Consiliul tehnic a stabilit programul de lucru pentru studiul timp de 2 săptămâni și trecerea în fișe a observațiilor făcute după metoda selectivă asupra arzătorilor Aurel Moldovan, Francisc Hosszú și Martin Kajcsa. Pentru reușita deplină a observațiilor, ele se vor face și în cursul nopții într-un număr de câteva zile, fixate de către consiliu, în raport cu condițiunile de lucru. Pentru a se putea stabili precis contribuția personală a fiecărui arzător în acțiunea asupra randamentului cuptorului, s’au luat trn observație și ajutorii direcți ai arzătorilor, adică granulator». Astfel, s’au urmărit metodele de lucru ale echipelor: 1. Moldovan Aurel, arzător și Gligor Zoltán, granulator; 2. Kajcsa Martin, arzător și Szabó Ștefan, granulator; 3. Hosszú Francisc, arzător și Zamfir Dumitru, granulator. Lucrul desfășurându-se normal „pe bandă’’’ nu necesită pregătiri practice noi ci numai câteva pregătiri organizatorice care să asigure realizarea unor observații juste în perioada de studiu. Obiectivele observațiilor au fost tibite astfel: A. Materia primă, compoziția chimică, omogenitatea, finețea, procentul de apă, aspectul și calitatea granulației. B. Grătarul: temperaturile în camerele de uscare și calcinare, tirajul la grătar, turația exhaustorului, funcționarea tobei de granulație, grosimea stratului de granule pe grătar, situația peretelui mobil despărțitor între camere, poziția suberului regulator de temperatură de la coșul auxiliar. C. Conducerea cuptorului: starea căptușelii cuptorului, formarea și menținerea lipiturii, evitarea și arderea inelelor, temperatura mantalei, viteza de rotație a cuptorului, viteza grătarului (alimentarea cuptorului), cantitatea de gaz și presiunea lui, debitul de aer (eventual presiunea), și raportul dintre gaz și aer, forma flăcării și poziția ei în cuptor; poziția injectorului pe orizontală) gradația poziției lui pe cerc; intervenții asupra focului; modul de ardere a inelelor; aspectul zonei de ardere; producția orară și greutatea ei litrică. D. Controlul randamentului arderiii analiza gazelor arse. Fluttfiir,narea mecanică, funcționarea tuturor agregatelor, timpi de întrerupere pentru repararea defecțiunilor. Din analiza datelor înregistrate și a rezultatelor obținute de arzători, se poate observa că cele mai bune rezultate le-a obținut echipa arzătorului fruntaș Aurel Moldovan, care s’a caracterizat printr’o mai mare răbdare în urmărirea rezultatelor manevrelor sale și printr’o mai mare siguranță, fapt care a făcut-o să poată menține cât mai mult constanța funcționării cuptorului cu efect direct asupra randamentului cuptorului și a consumului de gaz. Rezultate foarte apropiate de cele ale tov. Moldovan le-a obținut tov. Francisc Hosszú, care are o perseverență mai mare chiar decât a tov. Moldovan, dar care face greșeala de a nu stăpâni cuptorul în momentul arderii inelului, urmărind numai distrugerea inelului fără a căuta protejarea cuptorului și menținerea unui randament mai bun. Rezultatele cele mai slabe le-a obținut arzătorul Martin Kajcsa, care s-a caracterizat prin manevre brusce asupra elementelor de sub acțiunea sa, ceea ce l-a dus totdeauna la dereglări și redresări periodice dese ale cuptorului, care i-au diminuat randamentul. Face aceeași greșeală ca și tov. Kosszu la arderea inelelor. Examinând în parte fiecare din procedeele de lucru și din elementele pe care le poate dirija arzătorul, se pot trage următoarele concluzii: Viteza grătarului trebue menținută pe cât posibil constantă; ea trebue mărită treptat pe măsură ce cuptorul se încălzește bine, ceea ce mărește randamentul. Nu trebue redusă viteza grătarului la cel mai mic semn de răcire a cuptorului, ci acționat întâi cu flacăra, gazul și aerul și numai în ultima instanță când nu se mai poate ajuta cu aceste elemente, să se reducă treptat viteza grătarului. Acest lucru nu l-a aplicat corect nici unul din arzători. Cantitatea de gaz și raportul cu aerul primar au un efect important asupra flăcării, temperaturii și deci indirect asupra randamentului. Cantitățile depind de situația cuptorului, dar este foarte indicat a se urmări constanța acestor elemente, fapt pe care l-au urmărit toți arzătorii, cu rezultate puțin mai slabe la tov. Karcsa. Raportul între gaz și aer îl potrivesc arzătorii după culoarea și aspectul flăcării. Analiza gazelor a dovedit că tov. Hosszú a reușit cea mai bună combustiune a gazului. Poziția injectorului menținută cât mai la centrul cuptorului și cât mai aproape de gura cuptorului dau direcția cea mai bună flăcării, a fost urmărită și realizată, mai bine de tov. Moldovan și Kajcsa, mai slab de tov. Hosszú. Metoda cea mai bună de ardere în condițiunile arătate ale cuptorului și ale materiei prime prelucrate, este cea arătată mai sus, care trebuie complectată de concursul tehnic al urmăririi omogenității și constanței compoziției chimice precum și al prezentării unor tablouri de reglaj al raportului de gaz și aer, bazat pe rezultatele analizelor gazelor arse, precum și pe funcționarea regulată mecanică. Urmărind constanța compoziției chimice și fizice a materiei prime, respectând indicațiile arătate mai sus, stăruind asupra comstanței elementelor, asupra trecerii gradate de la o poziție la alta și asupra urmăririi stăruitoare a cuptorului, însușindu-și procedeele arzătorilor fruntași Aurel Moldovan și Francisc Hosszú, ceilalți arzători vor putea deveni și ei fruntași, mărind randamentul și durata de funcționare a cuptoarelor rotative. Studiul făcut pentru introducerea metodei inginerului Covaliov, a putut fi dus la bun sfârșit, datorită în primul rând sprijinului permanent dat de organizația de bază, care a fost în permanență în fruntea acestei acțiuni. Revine acum ca sarcină conducerii fabrici ca, sub conducerea organizației de bază și cu sprijinul comitetului de întreprindere, să prelucreze cu ceilalți arzători și cu tehnicienii fabricii, procedeele optime de lucru, astel încât ele să fie adoptate de toți. Deasemeni, rămâne ca o sarcină permanentă menținerea unui control riguros al materiei prime și al funcționării mecanice a cuptoarelor, pentru asigurarea condițiilor necesare obținerii randamentului maxim al cuptoarelor. Totodată va trebui folosită experiența căpătată prin aplicarea metodei Covaliov la cuptoare, pentru introducerea ei și la mori. Adaptând studiul efectuat aci pentru aplicarea metodei Covaliov, la condițiile de lucru specifice proprii, celelalte fabrici de ciment din țara noastră precum și fabricile de alte materiale de construcție, vor putea crea condițiile transformării mișcării stahanoviste într’o mișcare de massă, vor ajuta să fie scoase la lumină minunatele calități ale muncitorilor, vor face din experiența fruntașilor și stahanoviștilor un bun al întregii clase muncitoare. Astfel se va putea traduce în viață Hotărîrea Partidului Guvernului, pentru folosirea tuturor rezerveșilor interne, pentru mărirea productivității mumii și capacității de producție a fabricilor, grăbindu-se realizarea și depășirea mărețelor sarcini pe care ni le-a pus în față primul nostru Plan cincinal. Ing. A. GROSMAN, jng. I. DAVID și N. RUSAN