Constructorul, februarie 1952 (Anul 4, nr. 108-110)

1952-02-02 / nr. 108

r Proletari dinn toate țările uniți-va! Anul IV Nr. 108­4 PAGINI 20 BANI Sâmbătă 2 Februarie 1952 Un puternic pas pe calea creșterii bunei stări a celor ce muncesc cu nemărginită bucurie, cu adâncă în­credere și recunoștință în partid și gu­vern, au aflat oamenii muncii din țara noastră despre noua cucerire a regimului de democrație populară, pe care o anunță Hotărârea Consiiliului de Miniștri ai R.P.R. și a Comitetului Central al P.M.R. cu privire la efectuarea reformei bănești și la reducerile de prețuiri. Acest act istoric prezintă o covârși­toare însemnătate pentru continua înflo­rire pe calea socialismului a economiei noastre naționale, pentru consolidarea in­dependenței economice a statului nostru față de celelalte țări, pentru avântul bu­nei stări materiale a celor ce muncesc, pentru întreaga desfășurare a construcției socialiste în Republica Populară Română. Prin reforma bănească, leul vechi, cărui putere de cumpărare nu mai cores­a­pundea sarcinii ridicării nivelului de trai al mintsieilor muncitoare, este înlocuit cu un leu nou, mai puternic, bază solidă pen­tru creșterea salariului real al muncitorilor și funcționarilor, pentru­­ intensificarea schimbului de mărfuri între oraș și sat, pentru îmbunătățirea aprovizionării celor ce muncesc. De ce era necesară, și ce a făcut posi­bilă reforma bănească? De la data trecutei reforme bănești, din anul 1947, o serie de prefaceri radicale au intervenit în caracterul orânduirii de Stat și al­ economiei țării noastre. Mătu­rarea reprezentanților burgheziei din gu­vern și lichidarea monarhiei au dus, prin lupta poporului muncitor în frunte cu clasa muncitoare condusă de partidul ei, la instaurarea regimului de democrație populară, care pune întreaga putere poli­tică în mâinile celor ce muncesc. Princi­palele mijloace de producție și instituțiile bancare au devenit proprietate socialistă de stat. Agricultura a pășit pe drumul transformării ei socialiste, prin înființarea gospodăriilor agricole de stat și a stațiu­nilor de mașini și tractoare, și prin con­stituirea a numeroase gospodării colec­tive. S-a trecut la conducerea planificată a economiei naționale; primele două pla­nuri economice de Stat ale R.P.R., sarci­nile primului an din planul cincinal și din mărețul plan­ de electrificare, au fost de­pășite, înregistrându-se o considerabilă creștere a producției industriale și agri­cole, paralel cu importante succese în mărirea volumului investițiilor, în creș­terea productivității muncii, în reducerea prețului de cost al produselor industriale, în ridicarea nivelului de trai al oameni­lor muncii în desvoltarea culturii socia­liste. Toate aceste realizări au fost obți­nute cu sprijinul permanent și neprecupe­țit al marii noastre prietene. Uniunea So­vietică. Acest uriaș avânt al construcției socia­liste în toate domeniile de activitate, ob­ținut prin eforturile patriotice ale oameni­lor muncii călăuziți de partid și în lupta dârză cu elementele capitaliste rămase la orașe și sate, a făcut cu putință noua reformă bănească, destinată a întări pu­terea leului. Reforma bănească a fost necesară pen­tru lichidarea anumitor fenomene care frânează desvoltarea economică a țării, fenomene ce s-au manifestat în perioada 1947—1951 și care, după cum arată Ho­­tărîrea, au permis speculanților și altor elemente capitaliste de la orașe și sate, agenții de tot felul ai imperialismului a­­mericam și englez, să ducă­ o muncă de subminare a puterii leului și de desorga­­nizare a circulației mântuirilor între oraș și sat. Acești dușmani înrăiți ai regimu­­lu de democrație populară și ai poporului muncitor speculează cu mărfurile alimen­tare de larg consum, pe care le strâng în cantități mari și le scot pe piață doar în mică parte, la prețuri umflate, a­­cumulând mari sume de bani subu­rase cir­culației. Pe de altă parte, nivelul coborît ali colectărilor de produse agricole și munca nesatisfăcătoare a organelor de colectare nu au permis statului să concen­treze în mâinie sale cantitatea necesară de produse agricole pentru aprovizionarea deplină a populației și pentru zdrobirea Speculei. Lichidarea acestor piedici în calea­ des­­voltării economiei noastre naționale­­ de­vine posibilă dată fiind puterea politică și economică a statului nostru, putere în­temeiată pe predominanța absolută a sect­torului socialist în industrie și transpor­turi pe desvoltarea sectorului socialist în agricultură și comerț, pe concentrarea comerțului exterior în mâinile statului și pe însănătoșirea sistemului financiar și de credit organizat și condus astăzi în în­tregime de către stat, în folosul celor ce muncesc. Lichidarea piedicilor menționate se face prin reforma băneasca, datorita căreia leul devine mai puternic, cu un conținut în aur mai ridicat, cursul lui fi­ind stabilit pe bază de rublă sovietica - valuta cea mai stabilă din lume, valuta țării cu cea mai mare și de neîntrecut putere economică din lume valuta Uniunii Sovietice. . Lovind în exploatatorii de la orașe­­ și sate reforma bănească vine în sprijinul Clasei muncitoare, contribuind la cverea salariului real al muncitorilor și funcționa­rite ș la o mai bună aprovizionare; ea vine, de asemenea, în sprijinul țărănimii munci­toare, căreia îi dă posibilitatea măririi ve­niturilor pe calea desvoltării juste a schim­bului de mărfuri cu orașul. Reforma bănească e însoțită de o­ im­portantă reducere a prețurilor unei întregi serii de mărfuri de larg consum ce se des­fac prin sectorul comercial socialist, pre­cum pâinea, carnea și preparatele de crime, zahărul și produsele zaharoase, pas­tele făinoase, sarea, vinurile, țesăturile, confecțiunile și tricotajele, țigările, etc. — reduceri cifirându-se între 5—25% și în urma cărora populația va realiza un câștig de peste 10 miliarde lei vechi. Re­ducerea prețurilor și comerțul de stat va înrâuri și piața neorg­anizată, în sensul ief­tinirii mărfurilor. Iată, deci, că și pe a­­ceastă ca­le partidul și guvernul vin în a­­jutoru­l celor ce muncesc, dândude putința să obțină mai multe produse pentru banii câștigați , prim muncă cinstită. Aceste arvantagii materiale vor compensa cu prisosință unele sacrificii necesare în momentul schimbului, pe care l-au făcut păturile muncitoare ale populației. Noile măsuri economice pregătesc calea pentru alte viitoare reduceri de prețuiri­ comerci­ale, pentru desființarea regimului de apro­vizionare pe bază de cartele și pemt­ru tre­cerea la prețuri comerciale unice. Succesele noastre comstitue, și de acea­stă dată, o­ palmă usturătoare pe timj pieirialștilor ațâțători la război, obrazul care plesnesc de ciudă văzând cum o țară pe care au pierdut-o pentru totdeauna din ghiareile lor hrăpărețe se gospodărește singură și se întărește necontenit, făcând și mai puternică stavila de neînvins a for­țelor păcii în fața planurilor americane­­engleze de cucerire a dominației mondiale. In vreme ce reforma bănească și reduce­rile de prețuiri împing Republica Popu­lară Română spre o nouă înflorire, econo­mia țărilor imperialiste și a celor mar­shall­izate se prăbușește tot maii mult în haosul crizei, al pregătirilor de război ne­bunești, care pun sarcini de nesuportat pe spinarea oamenilor muncii din acele țări. In Statele Unite, de pildă, cantitatea de semne moneta­ce de hârtie aflată în cir­culație a crescu de 3,5 ori față de 1937, impozitele­ au crescut de șase ori f­ață de cele dinainte de război, deficitul bugetar sporind totuși vertiginos. In ultimii­ ani, 14 țări marshall­izate și-au devalorizat manete, dând astfel frâu liber expansiunii economice a S.U.A. Cantitatea de monetă aflată în circulație în 1950 era, față de cea din 1937, cu 80 la sută mai mare în An­­gl­ia, cu 1600 la sută — în Franța, cu 6300 la sută — în Italia, ia­r prețurile au crescut la un nivel inaccesibil salariului mediu al muncitorului sau funcționarului. Ori­zia se manifestă dureros și în Iugoslavia unde banda titoistă a procedat de cu­rând la o nouă și însemnată devalorizare a di­mărului, încercând totodată — zadarnic însă — să acopere deficitul bugetar prin sporirea excesivă a impozitelor, prin care oamenii muncii sunt siliți să acopere chel­­tuelile de război și uriașa sumă a datori­ilor titoliștite față de imperialiștii ameri­­cano-englezi. De o astfel de situație dezastruoasă noi suntem feriți pentru totdeauna, datorită regimului de democrație populară și plani­ficării economiei naționale, datorită carac­terului pașnic al construcției noastre eco­nomice, datorită, mai presus de toate, aju­torului de care ne bucurăm din partea Uni­unii Sovietice. Făcând posibilă o simțitoare creștere a bunei stări a oamenilor muncii, partidul Si guvernul le cer totodată acestora sa-si in*­tesnisi,fiice lupta pentru avântul economic al patriei noastre. Pentru a asigura stabilirea monetei, e necesară o cât mai mare cantitate de mărfuri aflate în mâna statului și puse în circulație la prețuri fixe. Creșterea­­ pro­ducției bunurilor de consumm e, la rândul ei, strâns legată de creșterea producției în celelalte sectoare ale economiei națio­nale. Hotărîrea Consiliului de Miniștri al R.P.R. și a Comitatului Central al P.M.R. stabilește, de aceea, o serie de co­n­diții pentru viitoarea desvoltare economică a țării noastre, condiții care sunt, totodată, sarcini de seamă ale tuturor celor ce mun­cesc: mărirea producției industriale bunurilor de lar­g consum, mărirea produc­­­ției-marfă în agricultură, lupta consec­ventă pentru mărirea continuă a producti­vității muncii, pentru reducerea prețurilor de cost și pentru realizarea regimului de severe economii, controlul riguros asupra cheltuirii fondului de salarii, concentrarea în mâinile statului de rezerve de mărfuri­, întărirea legăturii de producție și de co­merț între sat și oraș, controlul respec­tării termenelor de plată a impozitelor­­ și taxelor datorate statului și al îndeplinirii obligațiilor de colectări, întărirea discipli­nei financiare și de plan. Alături de oamenii muncU din întreaga țară, constructorii sunt adânc recunoscă­tori partidului și guvernului pentru îmbu­nătățirea traiului te, realizată prin re­forma bănească și reducerile de prețuiri. Conștienți de datoria noastră în consolida­rea acestor măsuri de cea mai mare impor­tanță, să ridicăm și mai sus steagul între­­cerii socialiste pentru continua înflorire a Patriei noastre, pentru consolidarea cau­zei păcii și socialismului 1 Maiștrii de la fabrica „Temelia“ urmează inițiativa maistrului stahanovist Crenian Inițiativa maistrului stahanovist Crenian este "urmată și de maiștrii fabricii de ci­ment Temelia“. Maistrul Gri­gore Cahană, care în cursul anului 1951 a calificat, număr de 6 tineri, astăzi muncitori de baza în secția sa, a primit cu o vie satisfacție Inițiativa maistrului stahanoyist de la Re­șița. Intr’o consfătuire de producție, el a a­­nunțat că va aplica această inițiativă, anga­­ndu-se ca numai in cursul semestrului I si califice după metoda Cotlear un număr de 6 tineri în meseria de strungari, rabo­­tori, lăcătuși, etc­ Maistrul Crihană a re­partizat pe acești 6 tineri pe lângă 6 din muncitorii cu o calificare mai înaltă. Astfel, pe lângă rabotorul Ion Iosifescu a fost­­ re­partizat tânărul Alexandru Luca, iar pe lângă lăcătușul Sigismund Antal a fost re­partizat tânărul Kato Iosif. In acelaș fel au fost repartizați și restul muncitorilor ne­­calificați. . Pentru a-i ajuta să-și însușească cât mai temeinic cunoștințele profesionale, maistrul Crihană și-a întocmit un plan de ajutorare a celor 6 tineri. In acest program el și-a propus ca din 2 în 2 zile să țină câte o lec­ție practică cu cei ce se califică. In această ori ,tinerii vor lucra direct sub suprave­gherea lui. Maistrul Crihană și-a mai pro­pus deasemenea să țină in fiecare săptămână o ședință cu cei 6 tineri, la Cire să parti­cipe și muncitorii ce­ i au în primire și în care să se analizeze progresele făcute în cursul unei săptămâni. Maistrul Crihană și-a întocmit deaseme­nea un plan de ridicare a nivelului teo­retic al celor 6 muncitori tineri, plan care prevede ținerea de lecții teoretice de 2 ori pe lună. In cadrul acestor lecții el va preda celor ce se califică noțiuni asu­pra mașinilor, asupra organizării muncii, disciplină în­ timpul muncii, etc.­ I — Centenarul I. L. Camagiale — o —‘ Reforma bănească și reducerile de prețuri, nou imbold în muncă (pag 2-a). — Poporul sovietic a îndeplinit cu succes Planul de stat pe 1951 (pag­ 3-a). In a­cest număr, măreață sărbătoare a culturii naționale (pag. 3-a). — Dările de seamă asupra îndepli­nirii contractelor colective (pag. 3-a). — Cu forțe sporite, înainte spre victoria socialismului îm țara noastră (pag. 4-a). Aspilicarea Inițiativei arzătorului Faur Simion în întreprinderile sectorului de corusstrrucții, de Mina Voicu, membru în Comite­tul Executiv al Uniunii Con­structori (pag. 4-a). Un episod din lupta­ pentru pace a muncitorilor constructori ita­lieni (pag. 4-a). Combinatului metalurgic din Magnitogorsk MOSCOVA 31 (Agerpres). TASS transmite textul mesajului de salut adresat de I. V. Stalin colectivului combinatului metalurgic din Magnitogorsk. Combinatul metal­urgic din MAGNITOGORSK. Tovarășului BORISOV, directorul combinatului. Tovarășului VORONOV, inginer șef al combinatului Orașul MAGNITOGORSK, «JSL SVETVV• * 0"*««" COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST (co,m,c> a, Tovarășului PLISKANOS, președintele Comitetului sindical al­ combinatului Tovarășului PANKOV, organizator de Comsomol al COMITETULUI CENTRAL AL COMSOMOLULUI IftfSASÄASK făurirea capacităților de producție al­e" combi­natului'ș­au'însuși c^TsuccesSnlcinoÎă ’au sporit'Lînce­ at productii de'tatal PSTau îndeplinit cu, cinste sarcinile trasate de Partid și Guvern pentru’asigurarea țării noastre cu metal­u * de metal au Din toata inima va urez, tovarași, noi succese în munca voastră. I. STALIN AU APĂRUT IN EDITURA P.M.R. In Editura Partidului Muncitoresc Român au apărut broșuri cuprinzând: — Hotărîrea Consiliului de Miniștri al R.P.R. și a Comitetului Central al P.­M.R­ d­î privire la efectuarea refor­­mei bănești și la reducerile de prețuri, — Hotărîrea Consiliului de Miniștri cu­ privire la întocmirea și publicarea ca­taloagelor de prețuri și tarife și modul de recalculare a prețurilor și tarife­lor până la apariția cataloagelor. — Instrucțiunile Ministerului de Finanțe al R.P.R. privitoare la modul de efec­tuare a reformei bănești. H­O­T­Ă­R­I­R­E­A Consiliului de Miniștri al R. P. R. și a Comitetului Central al P. M. R. cu privire la efectuarea reformei bănești și la reducerile de m­et­ri „­­r .L ■­catul“1­­postru stă sarcina înfăptuirii unei noi reforme bănești, în scopul întăririi puterii de cumpărare a leului, ridicării cursului său extern, creș­terii salariului real al muncitorilor și funcționarilor și îmbunătățirii aprovizionării celor ce muncesc. In cei 4 ani și jumătate care au trecut de la reforma bănească din 1947, în țara noastră s’au produs schimbări fundamentale. La sfârșitul anului 1947 au­­ fost Înlăturați din guvern reprezentanții burgheziei și lichidată monarhia întreaga putere politica a fost preluată de clasa muncitoare, aliată cu țărănimea muncitoare. La 11 iunie 1948 principalele întreprinderi industriale, de transporturi, pre­cum și băncile au fost naționalizate, devenind proprietate socialistă de stat, tre­­cându-se apoi la conducerea planificată a economiei naționale. Primele planuri economice de Stat ale R.P.R. pe anii 1949 și 1950 au fost depășite, ceea ce a înles­nit trecerea la elaborarea și înfăptuirea primului nostru plan cincinal plan de con­struire a bazei economice a socialismului în țara noastră și a planului de electri­ficare de 10 ani. Datorită eforturilor eroice depuse de către clasa muncitoare și de către toți oamenii muncii din țara noastră, planul primului an al planului cincinal a fost deasemeni depășit. In Industrie nivelul de producție atins în anul 1950 a fost de­pășit cu 28 °/h în 1951. In agricultură recoltele anului 1951 au depășit cu peste 20% pe cele ale anului 1950, întrecându-se pentru prima oară nivelul din 1938. In cursul Îndeplinirii cu succes a planurilor anuale pe 1949 și 1950 și a pri­mului an al planului cincinal s’au reconstruit numeroase întreprinderi vechi și s’au construit noi întreprinderi socialiste; volumul Investițiilor din 1951 este de două ori mai mare față de cel din 1949. Productivitatea mu­ncii în industrie crește din an în an, atingându-se în 1951, 110% față de anul 1950. S-au obținut rezultate pozitive în domeniul re­ducerii prețului de cost al produselor industriale. Șomajul, care în timpul regi­mului burghezo-moșieresc a adus muncitorimii din țara noastră cruntă mizerie, suferințe grele și nesiguranța zilei de mâine, a fost lichidat pentru totdeauna. In agricultură s’au înființat câteva sute de gospodării de stat, s'a cre­at o rețea puternică de aproape 200 stațiuni de mașini și tractoare, s’au constituit peste 1.000 de gospodării agricole colective, pășindu-se astfel la transformarea socialistă a agriculturii. Sectorul socialist al economiei care în 1947 nu exista încă, este acum complect predominant în Industrie (95%/o) și transporturi (85%). El deține o par­te importantă în agricultură (12,S%/o din pământul cultivabil, 85 °/o din păduri), precum și în comerț (76 °/o). Comerțul exterior a devenit monopol de stat. Sistemul financiar și de credit a fost pus în slujba statului de democrație populară. Partea precumpănitoare a bugetului de stat (două treimi) se bazează pe acumulările sectorului socialist al economiei, spre deosebire de trecut, când veniturile statului, în proporție covârșitoare constituiau o povară suportată de oamenii muncii sub forma unor impozite ridicate — directe și mai ales indirecte. Cheltuelile bugetare, spre deosebire de trecut, nu sunt cheltueli de întreținere a unui aparat polițienesc de reprimare și asuprire a celor ce muncesc, ci cheltueli de finanțare a Industrializării, a reconstruirii socialiste a țării, a desvoltării cul­turii și ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. In economie se întărește tot mai mult controlul prin leu. Succese de seamă s’au realizat în domeniul desvoltării culturii socialiste. Statul cheltuește anual mijloace însemnate pentru creiarea de noi așezăminte de învățământ, știință și artă, pentru lărgirea rețelei de case de odihnă, sanatorii, creșe și spitale. Succesele obținute deschid în fața țării noastre noi posibilități de desvoltare economică și culturală, cât și de satisfacere în măsură tot mai mare a nevoilor celor ce muncesc. Aceste succese au devenit posibile datorită ajutorului frățesc al Uniunii Sovietice, colaborării economice din ce în ce mai strânse a țării noastre cu Uniunea Sovietică și țările de democrație populară. Ele sunt rodul eforturilor eroice ale oamenilor muncii din țara noastră și îndeosebi ale clasei muncitoare, în frunte cu forța conducătoare și călăuzitoare a Republicii Populare Române — Partidul Muncitoresc Român. Pe lângă aceste realizări se constată însă că în perioada 1947—1951 s'au manifestat și anumite fenomene care frânează desvoltarea economică a țării. Statul de democrație populară a avut de luptat împotriva haosului economic și financiar, împotriva deficitelor bugetare cronice, inflației, speculei și bur­sei negre, moștenire­a regimului capitalisto-moșieresc, a dominației capitaliștilor români și străini și urmare a criminalului război antisovietic în care a fost arun­cată țara de trădătorii și călăii poporului român, Antonescu, Maniu, Brătianu. Reforma bănească din anul­­ 1947 a pus capăt inflației, a expropriat mari fonduri acumulate de burghezie, contribuind la însănătoșirea vieții economice a țării noastre, încercările claselor exploatatoare de a submina reforma bănească din 1947 au fost înfrânte cu hotărîre de către clasa muncitoare. In perioada ce s’a scurs după reforma bănească din 1947, speculanții și alte elemente capitaliste de la orașe și sate, agenții de tot felul al Imperialis­mului american și englez au dus o muncă de subminare a puterii leului și de desorganizare a circulației mărfurilor între oraș și sat. Elementele capitaliste de la orașe și sate manevrează cu mărfurile alimentare de larg consum pe care le dețin în mari cantități, dar nu le scot pe piață decât în parte, făcând speculă și umflând prețurile. Prețul produselor agricole a crescut pe piața neorganizată de peste trei ori față de 1947, în timp ce prețurile mărfurilor industriale cerute de țărani au rămas aproape la acelaș nivel. Aceasta duce la slăbirea schimbului între oraș și sat, temelia economică a alianței între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare. Creșterea Industriei și desvoltarea orașelor duc la o cerere tot mai mare de produse agricole. In acelaș timp înfăptuirea reformei agrare care a dat țără­nimii muncitoare peste un milion hectare pământ, sprijinirea de către stat a țără­nimii muncitoare prin credite și avansuri, anularea unor datorii ale țărănimii către stat, îngrădirea de către stat a exploatării chiaburești, numeroase avantagii acordate țărănimii muncitoare — toate acestea au dus după sine creșterea veni­turilor și un surplus de produse agricole-marfă, în gospodăriile țărănești. Cu toate serioasele avantagii pe care le-a adus țărănimii statul de demo­crație populară, piața nu a fost suficient aprovizionată cu produse agricole trebuin­cioase consumului și producției industriale. Agricultura în ansamblul ei a rămas în urmă față de ritmul ridicat de desvoltare a Industriei și construcțiilor. Dato­rită nivelului coborît al colectărilor de produse agricole și muncii nesatisfăcă­toare a organelor de colectare , statul nu a putut concentra în mâinile sale cantități suficiente de produse agricole pentru a asigura complet aprovizionarea pe bază de cartelă și pentru a putea exercita influența necesară asupra prețurilor pe piața neorganizată. Datorită cauzelor arătate mai sus, normele de aprovizionare stabilite pe cartele nu se îndeplinesc integral pentru unele produse. Iar muncitorii și funcțio­narii sunt obligați să cheltuiască o bună parte din salariul lor pentru a cumpăra mărfuri agricole, alimentare, la prețuri de speculă. Elementele capitaliste din orașe și sate, chiaburimea și speculanții se îm­bogățesc pe socoteala clasei muncitoare și a țărănimii muncitoare. Concentrând astfel în aceleași mâini fonduri bănești însemnate și mari cantități de mărfuri de consum, exercită presiuni asupra pieții, încercând să lovească economicește și poli­ticește în regimul de democrație populară. Insuficienta folosire a pârghiilor impozitelor și colectărilor pentru îngră­direa creșterii elementelor capitaliste la sate, a îngăduit chiaburimii să profite de pe uria măsurilor luate de regimul de democrație populară în vederea spriji­nirii țărănimii muncitoare. In unele ramuri ale economiei naționale s’au manifestat serioase lipsuri orga­nizatorice , nu s’a dus cu destulă perseverență lupta pentru continua ridicare a productivității muncii, reducerea prețului de cost, raționala Întrebuințare a mij­loacelor bănești și un regim strict de economii. Proasta calitate a sem­nelor bănești, circulația unor semne bănești ce s’au păstrat încă din timpul monarhiei răsturnate de poporul nostru, sau a altor semne bănești cu efigii necorespunzătoare noului caracter al statului nostru, numeroase falsificări de bani organizate în deosebi de dușmanii din afară ai Republicii Populare Române, au contribuit și ele la slăbirea circulației bănești în țară. . Toate acestea au provocat o oarecare creștere peste normal a volumului de semne bănești aflate în circulație și slăbirea puterii de cumpărare a leului. La existente fac necesară aplicarea unei reforme bănești menite nil­­h nH ? * ban n ° ’ putere de cumpârare mult mai măreț care vor înlocui banii vechi cu o putere de cumpărare mai mică Această reformă bănească­ — va întări cursul leului ridicând conținutul lui în aur; .... ~ va Ș^hili cursul leului pe bază de rublă sovietică, ceea ce înseamnă sta­i,­noac Cur­sului banilor neștri Pe baza valutei celei mai stabile din lume, valuta U.R.S.S., țară cu care avem cele mai strânse legături economice și de la care pri­mim cel mai mare sprijin, și nu pe baza dolarului, de care era înainte legat cursul leului și care este o valută nestabilă, Inflaționistă, lovită de criză, valută a cărei putere de cumpărare este în continuă scădere. Reforma bănească se va înfăptui pe baza următoarelor principii: __. Schimbul banilor în circulație în numerar se va face diferențiat: sumele mai mici vor fi preschimbate în condițiuni mai avantajoase. Cu prilejul aplicării reformei bănești, salariile muncitorilor și funcționa­rilor precum și veniturile țăranilor ce vor proveni din colectări și achiziții făcută de organele de stat și cooperație, precum și alte venituri din muncă ale populației, vor fi menținute la acelaș nivel și vor fi plătite în bani noi pe baza de 20 lei vechi pentru un leu nou ținând seamă de noul nivel de prețuri. Depunerile la casele de economii vor fi recalculate în condițiuni mai avan­tajoase decât preschimbarea numerarului, această măsură având ca scop favori­zarea micilor depunători, oameni ai muncii și, deasemeni, stimularea depunerilor la casele de economii. Reforma bănească, pusă în aplicare în țara noastră pe baza principiilor expuse mai sus este diametral opusă „reformelor bănești“ din țările capitaliste. In S.U.A. finanțarea pregătirilor de război împotriva U.R.S.S. și țărilor de demo­crație populară duce la devalorizarea accelerată a dolarului și creșterea mizeriei poporului muncitor. In Anglia în Septembrie 1949 s-a făcut deja o devalorizare a lirei sterline față de dolar, care a adus noi lipsuri celor ce muncesc, creșterea șomajului și înseamnă o tot mai mare aservire a Britaniei față de S­U­A Și mai gravă este Starea în semicoloniile și coloniile americane și engleze. Astfel în Iu­goslavia banda de spioni și asasini a lui Tito­ Rankovici a înfăptuit de curând o devalorizare a dinarului, scăzând cursul anterior al dinarului față de dolar de șase ori, ceea ce demonstrează încă odată falimentul economiei Iugoslaviei și în­seamnă noi suferințe îngrozitoare pentru popoarele Iugoslaviei robite imperia­liștilor americani de către clica fascistă de la Belgrad. In opoziție cu ceea ce se petrece în țările capitaliste unde cursa înarmărilor duce la inflație, la devalorizare, care înseamnă intensificarea exploatării celor ce muncesc, a șomajului și a lipsurilor pentru populația muncitoare, — reforma bă­nească ce se înfăptuiește în R.P.R. va ridica cursul banilor noștri față de celelalte valute, va întări puterea lor de cumpărare, va servi avântului economiei noastre pe drumul construirii socialismului, ridicând nivelul de trai al oamenilor muncii. Condițiunile schimbului lovesc în elementele capitaliste de la orașe și sate,— în deosebi chiaburimea, — care prin speculă au contribuit la creșterea prețurilor produselor agricole alimentare pe piața neorganizată și au îngreuiat și sabotat rea­lizarea planurilor de colectări și de achiziții a produselor agricole. Ei vor trebui, cu prilejul reformei bănești, să restitue statului celor ce muncesc ceea ce au acumulat pe căi ilegale. Odată cu reforma bănească se vor reduce prețurile comerciale la o serie de mărfuri importante de larg consum, cum sunt: pâinea, carnea, zahărul, pastele făinoase, preparatele de carne, produsele zaharoase, vinuri, sare, țesături, confec­­țiuni și tricotaje, țigări și alte mărfuri — reduceri care creiază populației însemnate foloase materiale. In acest fel, drept rezultat al reformei bănești și al reducerii prețurilor comer­ciale mai sus arătate, poporul va primi, în locul leului aflat în circulație, cu putere de cumpărare scăzută­, un leu nou — cu o putere de cumpărare simțitor mai mare. Unele sacrificii necesare în momentul schimbului pe care le vor face păturile muncitoare ale populației vor fi cu prisosință compensate de avantagii materiale rezultate din reducerea prețurilor și din toate urmările reformei bănești. După înfăptuirea reformei bănești o bună parte din mărfurile de larg consum (pâine, petrol, țigări, chibrituri ș. a.) vor avea prețuri, exprimate în subdiviziuni de leu — în bani. Leii noi și banii noi vor avea o putere de cumpărare mult sporită. Acest lucru impune oamenilor muncii o grijă deosebită în cheltuirea veniturilor lor, ei având îndatorirea pe de oparte de a întrebuința banii cu chibzuință și economie iar pe de altă parte de a veghea ca elementele speculative să nu submineze noii noștri bani sănătoși și puternici. Dar înfăptuirea reformei bănești, prelevarea acumulărilor bănești ilegale nu rezolvă de la sine, în condițiunile menținerii sistemului de aprovizionare pe cartelă, lipsurile și greutățile în aprovizionarea populației muncitoare. Sistemul de aprovizionare pe bază de cartelă și existența mai multor prețuri pentru acelaș produs reprezintă în Republica Populară Româna o măsură vremelnic necesară, care arată că în țara noastră mai există greutăți în domeniul producției și repartiției mărfurilor de larg consum greutăți ce nu au fost încă înlăturate. Punerea de ordine în circulația bănească, creșterea producției de mărfuri de larg consum și concentrarea lor în mâinile statului în cantități îndestulătoare pentru aprovizionarea populației și pentru exercitarea influenței necesare asupra prețurilor pieții neorganizate, vor face posibile într'un viitor apropiat noi reduceri de prețuri comerciale, desființarea regimului de aprovizionare pe bază de cartele și trecerea la prețuri comerciale unice, ceea ce va însemna o nouă ridicare a salariului real al mun­citorilor și funcționarilor, cât și a veniturilor țărănimii muncitoare. Pentru realizarea acestor sarcini însemnate, sunt necesare o seamă de condiții: — mărirea producției industriale a bunurilor de larg consum atât la între­prinderile de importanță republicană, la întreprinderile locale, subordonate Sfa­turilor Populare, precum și la întreprinderile cooperației meșteșugărești; — mărirea producției-marfă în agricultură, atât la gospodăriile de stat, gospo­dăriile colective, întovărășirile de lucrare in comun a pământului, cât și la gospodăriile individuale ale țăranilor muncitori; — lupta consecventă pentru mărirea continuă a productivității muncii în in­dustrie și agricultură; — lupta consecventă pentru reducerea prețului de cost și, drept urmare, a prețurilor de vânzare; — lupta hotărîtă pentru realizarea regimului de severe economii în întreaga economie națională precum și la organele de administrație; — un control riguros asupra cheltuirii fondului de salarii; — concentrarea în mâinile statului de resurse de mărfuri suficiente pentru asigurarea aprovizionării fără cartele a populației și pentru a acționa în sens re­gulator asupra pieței neorganizate ; — întărirea legăturii de producție și de comerț între oraș și sat, temelia eco­nomică a alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare prin îndreptarea raportului dintre prețurile mărfurilor agricole și ale celor industriale; — controlul respectării termenelor de plată a impozitelor și taxelor datorate statului și al îndeplinirii obligațiilor de colectări; — întărirea disciplinii financiare și de plan. Sistemul bănesc al statului democrației populare se întemeiază pe Întreaga bogăție și putere­a economiei țării, pe volumul crescând al mărfurilor produse, pe Industria și agricultura sa în desvoltare și devine cu atât mai puternic cu cât forța economică a statului sporește. Ca și în anul 1947, în anul 1952, ne bucurăm de marele ajutor al Uniunii Sovietice prin acordurile economice anuale și de lungă durată, prin ajutorul tehnic și științific, prin desvoltarea colaborării economice în cadrul Sovromurilor și în multe alte forme. Ridicarea conținutului în aur a leului corespunde desvoltării economiei noastre naționale, ridicării potențialului său de producție, perspectivelor sale de viitor. Reforma bănească se face în primul rând în folosul clasei muncitoare, deoarece: — este o nouă lovitură puternică dată pozițiilor claselor exploatatoare și o măsură de îngrădire a chiaburilor și speculanților din oraș; — înseamnă creșterea salariului real al muncitorilor și funcționarilor; — servește opera de industrializare socialistă a țării. (Continuare in pagina, 2-a)

Next