Constructorul, aprilie 1952 (Anul 4, nr. 117-120)
1952-04-07 / nr. 117
Pag- 2 vHisuAiutMBncns nB DECADA LITERATURII RUSE Dragostea pentru literatura marelui ft ©p ®r rus Sărbătorirea în țara noastră a ..Decadei literaturii ruse"" a îmbrăcat un caracter de massă. Cu dragoste și interes, milioane de oameni ai muncii, tinerii din școli, sătenii, citesc și discută minunatele opere ale literaturii clasice ruse și ale literaturii sovietice, cea mai înaintată din lume. Revoluția culturală în plină desfășurare în patria noastră găsește în literatura rusă un mare izvor de învățăminte și un puternic îndemn în lupta pentru instaurarea orânduirii sociale avansate — orânduirea socialistă. Tema eliberării, tema năzuinței hotărite spre o viață mai bună caracterizează literatura clasică rusă. Scriitorii ruși au avut o strânsă legătură cu mișcările populare, cu activitatea democraților revoluționari, cu întreaga luptă împotriva despotismului țarist, împotriva exploatării feudale. Ei au smuls fățarnica mască de pe chipurile dâde ale moșierilor și capitaliștilor, care țineau poporul în cel mai apăsător și mai înjositor întuneric, pradă neștiinței de carte, superstițiilor și misticismului, pradă învrăjbirii naționale, pentru a-și putea menține astfel dominația lor nestânjienită, cu sprijinul aparatului de stat corupt. Figurile marilor scriitori ruși Radișcev, Pus Chin, Lermontov, Gogol, Saltirov-Șcedrin, Necrasov, Turgheniev, Ostrovschi, Lev Tolstoi, Cehov, sunt cunoscute și îndrăgite de întreaga omenire progresistă. Marii democrați-revoluționari Belinschi, Cernîșevschi, Hersen și Dobroliubov au îndrumat literatura rusă pe o cale justă, sănătoasă, calea oglindirii și sprijinirii năzuințelor populare de eliberare, calea luptei pentru o viață luminoasă, liberă. Bazată pe viguroasa tradiție a literaturii ruse, călăuzită de principiile realismului socialist, a căror măreață pildă o constitue creația literară a lui Maxim Gorki, literatura sovietică a realizat opere monumentale, oglindind lupta revoluționară a popoarelor U.R.S.S. dinainte și după Revoluția din Octombrie, viața liberă a constructorilor socialismului și comunismului. Romane ca „Așa s'a călit oțelul"", de N. Ostrovschi, „Pe Donul liniștit", de M. Șolohov, ,,Departe de Moscova", de V., Ajaev, „Cavalerul stelei de aur", de S. Babaevschi, „Secerișul", de G. Nicolaeva, versurile inspirate ale lui V Maiacovschi, N. Tihonov, Isacovschi,rele de teatru ale lui R. Lavreniev, V. Vișnevschi, N. Virta, etc., au un înalt conținut politic și ideologic, din care străbat umanismul socialist, patriotismul sovietic, năzuința vie spre pace, spre viitorul comunist al omenirii. Literatura rusă și sovietică, a cărei însemnătate revoluționară internațională fost subliniată în repetate rânduri de Lenin a și Stalin, este astăzi sărbătorită cu drag de poporul nostru. Conferințele, spectarelele teatrale și cinematografice, cercuri literare, prezintă operele marilor scriitori ruși și sovietici. In întreprinderi și instituții, comisiile culturale organizează manifestări culturale pentru a face și mai cunoscute oamenilor muncii succesele literaturii ruse și sovietice. In zilele decadei, sporește simțitor numărul constructorilor care studiază, în biblioteci, operele literaturii ruse. La aceasta contribue agitația vizuală, astfel ca la Întreprinderea Nr. 3 „Sovromconstrucție", unde — la centrală și la atelierul de tâmplărie — au apărut, prin grija cercului A.R.L.U.S, panouri frumos executate înfățișând coperțile unor cărți literare ruse dintre cele mai cunoscute și cuprinzând articole despre „Decada literaturii ruse". La clubul întreprinderii „Sovromconstrucție" Nr. 1 a apărut o vitrină cu chipurile și operele marilor scriitori ruși și sovietici — Pușchin, Tolstoi, Gogol, Gorchi, Maiacovschi, Ehrenburg. S'a organizat, de asemenea, o manifestare culturalartistică, in cadrul căreia s’a conferențiat despre însemnătatea literaturii ruse și au fost prezentate fragmente din operele acestei literaturi. Cinstind minunata literatură rusă și sovietică, oamenii muncii din țara noastră își exprimă odată mai mult dragostea și recunoștința față de marele popor rus, cu ajutorul căruia noi pășim azi pe drumul luminos al socialismului, al vieții libere, pașnice și fericite. Din activitatea unui colț roșu în ultima vreme, activitatea bibliotecii din colțul roșu al fabricii de cărămizi Giurgiu s’a îmbunătățit simțitor. La aceasta a contribuit reorganizarea bibliotecii și dotarea ei cu cărți noi. Responsabila bibliotecii, tov. Valeria Fălticeanu, se strădue să desvolte în rândurile muncitorilor gustul cititului, folosind în acest scop multiple forme de agitație. Astfel, în colțul roșu există o mică expoziție permanentă de cărți, cuprinzând operele marilor dascăli ai proletariatului Marx, Engels, Lenin, Stalin. Prin gazeta de perete, afișe și anunțuri sunt popularizate cărțile apărute recent. Vizitatorilor clubului li se atrage atenția în deosebi asupra noutăților din literatura tehnică. Cartea ajunge, prin grija bibliotecarei, la muncitorii din toate schimburile. Tov. Valeria Fălticeanu trece cu cele două biblioteci volante ,de la cuptor la cuptor, întâmpinată cu bucurie. Numeroși salariați participă la grupa de citit, care se întrunește foarte des în localul colțului roșu. Ei citesc în colectiv și comentează fragmente din romane ca „Secerișul“ de Galina Nicolaeva, „Druim fără pulbere" de Petru Dumitriu, „Oțel și pâine“ de Ion Călugăru și altele. Când împrumută o carte, în afară de recomandările bibliotecarei, muncitorii consultă și caetul în care fiecare cititor își scrie impresiile despre volumele citite. Unii fac recenzii ample, astfel ca tovarășii Dumitru Burcea, Dumitru Adam, Vasile Gheorghe și Gheorghe Nicolas, care recomandă cu căldură cărțile tehnice pe care le-au studiat. îmbunătățirea muncii bibliotecii cu cititorii poate fi constatată din simplul fapt că, dacă în cursul anului trecut numărul celor ce împrumutau cărți nu depășea 2—3 pe zi, acum el s’a ridicat simțitor. O latură slabă a activității colțului roșu este însă cea privind conferințele. Colectivul de conducere al colțului roșu, în frunte cu tov. Stan Alexandru, nu manifestă o preocupare permanentă pentru ridicarea nivelului de cunoștințe tehnice al muncitorilor. Inițiativa organizării de consfătuiri și conferințe cu caracter tehnic este de cele mai multe ori luată de către tehnicieni, și nu de colectivul de conducere, cum ar fi firesc. Deasemeni, deși la activitatea colțului roșu participă un număr destul de mare de muncitori, ei ascultă adesea conferințe nelegate de specificul muncii lor.. Astfel, de la începutul anului s-au ținut numai două conferințe în legătură cu metodele sovietice în construcții, pe când celelalte au avut ca temă... organizarea S.M.T.-urilor și a gospodăriilor agricole de stat. In viitor, e necesar să se organizeze în colțul roșu conferințe pe marginea problemelor de economie și de organizare a muncii, care să dea muncitorilor cunoștințele necesare în lupta pentru consolidarea succesului reformei bănești. FLORIAN STANESCU corespondent. Activitatea cercului A.S.I.T. dela Fieni e slab organizată In ultimul raport de activitate al conducerii cercului A.S.I.T. din fabrica Fieni, tov. secretar Ștefan Vinișan a insistat asupra „greutăților“ datorită cărora cercul nu și-a desfășurat activitatea „așa cum trebuia“. In parte, cele susținute de tov. Vinișan sunt juste. Și anume, în ceea ce privește slaba activitate a cercului. Iar „greutățile" sunt mai mult de ordin subiectiv, și asupra lor vom insista. Cercul A.S.I.T. a obținut unele realizări de necontestat. Astfel, el a atras în munca sa mai mult de jumătate din numărul inginerilor și tehnicienilor. Sprijinul său le-a fost folositor tovarășilor Ion Popescu și Gheorghe Stratulat, care au realizat câteva raționalizări la linia de funicular, ca și tovarășilor Gheorghe Saulea și Gheorghe Neagu, care au folosit un nou sistem de bobinare a electromotoarelor Dar munca cercului n’ar trebui să se limiteze aici — așa cum se întâmplă în realitate. Adevărul e că, de o bucată de vreme, cercul activează la întâmplare, și chiar atunci când are un plan de acțiune, nu-l respectă. De la începutul anului până la 15 Martie, cercul A.S.I.T. din fabrica Fieni a ținut o singură ședință, cu o slabă participare a membrilor. Nu s’a realizat nici punctul din plan privitor la ținerea a cinci conferințe în legătură cu tehnologia cimentului și a klinkerului și cu funcționarea agregatelor. Conducerea cercului nu știe să sesizeze la timp și să sprijine elementele noi în desfășurarea producției. Extinderea inițiativei lui Simion Faur, adoptată pentru prima oară în fabrică de arzătorul Nicolae Șuțu, nu s-a bucurat de contribuția cercului A.S.I.T., care ar fi putut totuși desbate problemele tehnice legate de sarcina îndeplinirii planului la toți indicii. Cercul A.S.I.T. nu s’a preocupat nici de popularizarea și extinderea noului sistem de transport al blinkerului, adoptat de tov. Gh. Savu, și nu a discutat căile și posibilitățile de reducere a prețului de cost al producției, de descoperire și folosire a rezervelor interne, etc. Cercul A.S.I.T. lipsește astfel colectivul fabricii de ajutorul pe care i l-ar putea da in organizarea cu mai mult succes a luptei pentru consolidarea succesului reformei bănești. Dealtfel nici direcțiunea nici comitetul de întreprindere nu s’au interesat de activitatea cercului A.S.I.T. subapreciind importanța acestuia. Organizându-și o activitate planificată, și multilaterală, dând dovadă de mai multă inițiativă, cercul A.S.I.T. din fabrica Fieni va putea da sprijin prețios colectivului fabricii în lupta sa pentru îndeplinirea planului pe 1952 înainte de termen și la toți indicii 1. I $ I t CONSTRUCTORUL Ce se citim: Cu prilejul „DECADEI LITERATURII RUSE” Gorki • PENTRU PACE Ș 1 DEMOCRAȚIE (Editura „Cartea Rusă”) Volumul „Pentru pace și democrație", ce a apărut în Editura ,,Cartea Rusă" cu prilejul „Decadei Literaturii ruse" cuprinde fragmente din schițele, pamfletele, articolele, cuvântările și scrisorile marelui scriitor Maxim Gorki, in aceste pagini Gorki demască imperialismul american, conducător al reacțiunii internaționale și smulge vălul ipocriziei de pe fața „pacifiștilor" burghezi, a intelectualilor și readerilor socialiști de dreapta, puși în slujba ațâțătorilor la război. Deasemeni, Gorchi înfierează pe ideologii dolarului — savanți, filosofi, scriitori și gazetari cosmopoliți — care servesc cu slugărnicie interesele agresive ale Wall- Street-ului. Vie muncă artistică la „Izolatorul” Comitetul de întreprindere de la ..Izolatorul" consideră, ca un factor principal în îmbunătățirea producției, intensificarea muncii culturale. In acest scop s'a înființat o echipă artistică care își duce activitatea în direcția popularizării fruntașilor în producție și a metodelor lor de muncă. In fiecare zi, după încheierea programului de lucru, comisia culturală se pregătește pentru a prezenta muncitorilor un nou program cultural-artistic. In timpul mesei de prânz, la stația de radioamplificare sunt anunțate noile realizări obținute de muncitori după care urmează recitări și cântece. O altă metodă de popularizare și stimulare a fruntașilor este popularizarea la locul de muncă. Săptămâna trecută, de pildă, au fost sărbătorite tovarășele Ecaterina Ghiță și Alexandrina Tutar, care în cinstea Săptămânii Mondiale a Tineretului și-au depășit planul de lucru cu 50%. Ele au fost întâmpinate cu flori și cântece, au urmat apoi dansuri și recitări, la care au participat și celelalte echipe din secție. Această metodă de popularizare la locul de muncă este folosită ori de câte ori se ivesc noi fruntași în producție. Cei evidențiați în întrecerea socialistă sunt sprijiniți și stimulați și prin conferințele organizate în cadrul coltului roșu, prin gazeta de perete, întâlniri între fruntași, etc. Primii care s’au evidențiat în acțiunea de popularizare a fruntașilor în producție sunt tov. Ion Lemnrău, care organizează munca culturală în întreprindere, Radu Bodoaga, Ion Răznoveanu, Emilia Rârloveanu și Lucreția Rotaru. Munca artistică și de popularizare a fruntașilor în producție, desfășurată „Izolatorul", contribue la ridicarea nivelulului cultural al muncitorilor, la îmbunătățirea producției. se extinde" Inițiativa maistrului Crenian întreprinderile de construcții in Inițiativa maistrului stahanovist Francisc Crenian, a găsit un puternic ecou la întreprinderea Nr. 18 Instalații Electrice. Pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, problema creșterii de noi cadre calificate a devenit o preocupare permanentă a conducerii și comitetului de întreprindere, începând din luna ianuarie, întreprinderea a organizat instruirea la locul de muncă, pe șantiere și în ateliere a muncitorilor necalificați. Cu sprijinul tehnicienilor și al maiștrilor, s’a reușit că in decurs de 2 luni să fie trimiși pe șantiere, pentru instruire, un număr de 131 muncitori necalificați. In această acțiune de creștere de noi cadre, întreprinderea a primit sprijinul Direcției Generale de Instalații din Minister. Din primul moment, s’a dat o deosebită atente calificării femeilor. Astfel, un număr de 30 femei se găsesc astăzi în curs de instruire practică pe șantiere și ateliere. Muncitorii necalificați lucrează pe lângă instructori aleși dintre muncitorii cu cea mai bună pregătire. Instruirea practică se face în cadrul formațiilor de lucru, prin obișnuirea la început a muncitorilor recalificați in mânuirea sculelor și a uneltelor, pentru a cunoaște bine întrebuințarea lor. In acest scop ii se dau spre executare operațiuni simple. Treptat, sunt instruiți apoi în operațiunile mai grele. Sub Îndrumarea maiștrilor, ei trebue să treacă prin toate operațiunile de bază, astfel încât să poată cuprinde un întreg complex de operațiuni ale unui proces de producție. Paralel cu instruirea practică, muncitorii necalificați primesc și o pregătire teoretică, prin cursuri special organizate la locul de muncă. Asemenea cursuri s-au organizat pe șantierul Casa Scânteii și la Atelierul Filaret, fiind în curs de organizare și pe alte șantiere. Pentru instruirea teoretică care complectează pregătirea practică, un sprijin deosebit i-au dat tehnicienii și maiștrii care au luat parte activă la predarea cunoștințelor teoretice în cadrul programului de minimum tehnic. Printre primii care au răspuns inițiativei de instruire la locul de muncă, semnând contracte de instruire practică, a fost electriciana Maria Pănuță, iuntașă în producție. Tov. Pănuță lucrează pe șantierul Casa Scânteii la lucrări de instalații electrice și a dovedit întotdeauna un interes deosebit în ajutorarea tovarășilor ei de muncă necalificați. „Vreau să instruesc 2—3 tovarășe necalificate, — ne-a spus tov. Maria Pănuță — să formez din ele bune instalatoare electriciene, să dovedesc prin aceasta că în patria noastră, femeia poate să învețe orice Tovarășul Ion Alexandru care instruește la locul de muncă pe tov. Elena firfirică îi arată acesteia cum se face rotunjirea cuțitelor pentru hebluri, meserie, poate contribui activ la îndeplinirea mărețelor sarcini ale planului cincinal. Printre muncitoarele necalificate care sunt instruite de tov. Maria Pănuță, este și Geta Maria, o tânără care dă dovadă de multă voință și putere de muncă: „Sunt mândră că am ca instructoare o tovarășă fruntașă în producție. Și voi urma îndrumările pentru a putea deveni și eu o bună electr eiană ‘, a spus tov. Geta Maria. Stahanovistul Adolf Halm care instruește pe Niculae Melfert și-a luat angajamentul să-l pregătească în meseria de de cabine de ascensoare, Tov Halua obțin rezultate foarte bune în munca de instruire In fiecare dimineață, înainte de începerea lucrului, el explică tovarășului Medert parte din operațiunile mai simple ce sunt de executat,iar în cursul zilei îi încredințează treptat și unele operațiuni mai complicate, tind să-l lămurească care e Procesul, cel mai bun pentru a realiza lucrări calitate. Pe șantierul Casa Scânteii, un număr însemnat de muncitori și muncitoare necalificați sunt instruiți la locul de munca, iar Vladimir Kobac, maistru șef, este permanent preocupat de pregătirea în cele mai bune condiții a muncitorilor necalificați. In cadrul cursului teoretic el predă tehnologia lucrului. Dintre muncitorii necalificați, s’a evidențiat în mod deosebit tov. Ionel Kaufman, exemplu de disciplină și de sârguință. El a părăsit vechea ocupație de funcționar și astăzi se străduește să învețe temeinic meseria de instalator electrician. Dacă în cea mai mare parte instructorii au dovedit multă abnegație în munca lor de creștere de noi cadre calificate, mai există unii care nu au înțeles să-și dea tot interresul în această direcție. Astfel tov. Vili Iacoveanu de la secția aparataj, nu ajută suficient pe tov. Elena Firfirică și nu iie dă explicațiile necesare, chiar când aceasta i le cere. Tov. Iacoveanu trebue să-și schimbe atitudinea față de elevii săi cu atât mai mult cu cât tovarășa Elena Firfirică s’a dovedit a fi foarte sârguincioasă în munca sa; nu sunt nici 2 iuni de când a intrat pentru prima oară în atelier și astazi ea execută lucrări de categorii superioare. Continuând și intensificând acțiunea de formare de noi cadre calificate, conducerea și comitetul întreprinderii Nr. 18 Instalații, vor reuși să ducă la îndeplinire în bune condițiuni, sarcinile pe care planul de stat le pune în fața colectivului întreprinderii Peim?mele mates? latens? publicate in articolul „Dările de seamă asupra îndeplinirii contractelor colective”, apărut în Nr. 108 din 2 Februarie 1952 al gazetei noastre, a fost criticat sectorul Brăila al Intreprinderii de Construcții Nr. 7. Nu mult după aceea, conducerea sectorului ne-a răspuns, arătând măsurile luate pentru îndreptarea lipsurilor. In răspuns se spune printre altele: „Reforma bănească și sarcinile care ne stau în față pentru consolidarea ei, ne-au dat imbold să ne analizăm mai temeinic munca și să luăm mai cu îndrăzneală hotărîrile. Roadele s-au văzut, căci planul pe prima lună a fost depășit cu 19%, iar productivitatea a crescut cu 20% față de sarcina planificată. Colaborarea strânsă dintre conducere și comitetul de întreprindere a dus la o mai bună organizare a consfătuirilor de producție și la înființarea comisiei de inovații. Zidarii lucrează acum cu coffareie Șircov. Se studiază pentru noile lucrări aplicarea bobului cu două platforme și a altor metode noi în dulghterie, la grinzi, caloți și diferite cofraje. Răspunzând criticii aduse de ziarul nostru prin articolul „Cum se desfășoară pregătirea cadrelor sindicale în regiunea Stalin”, Comitetul Regional Sindical Constructori al regiunii Stalin ne comunică măsurile luate pentru lichidarea lipsurilor constatate. Responsabilul cultural al acestui comitet, tov. Ioan Marton, și-a alcătuit un plan de muncă în care a prevăzut ședințe lunare cu responsabilii culturali din întreprinderi și cu colectivele de conducere ale cursurilor. Un grafic centralizator îl va ajute să cunoască în fiecare moment situația cursurilor sindicale de cadre și de instructaj ale constructorilor din regiune. Pentru a asigura nivelul corespunzător al cursurilor, se va pune accentul pe buna pregătire a lectorilor și pe crearea tuturor condițiilor necesare desfășurării lecțiilor și seminariilor. In răspunsul său, Comitetul Regional a ocolit însă tocmai principalul aspect al problemei: neîndeplinirea planului de deschidere a cursurilor. Intr’adevăr, acest plan nu a fost respectat deci din punct de vedere numeric, nici pe categorii; în unele unități nu au fost organizate cursurile prevăzute, în altele au început să funcționeze cursuri pe alte probleme decât cele stabilite inițial. Trecând la deschiderea tuturor cursurilor planificate, Comitetul Regional va trebui să dea cea mai mare însemnătate înarmării cu cunoștințe politice, ideologice, economice și sindicale a cadrelor, astfel ca ele să poată organiza cât mai bine lumea constructorilor pentru consolidarea succesului reformei bănești. Nu toate unitățile înțeleg să răspundă semnalelor din presă. Sunt întreprinderi care și-au făcut un obicei din a rămâne nepăsătoare la criticile făcute prin ziar Această atitudine trebue aspru condamnată. Ce părere au întreprinderile de construcții Nr. 9-Cluj și Nr. 4-Iași, comitetele întreprinderilor Nr. 6-Craiova și Nr. 12-Petroșani, fabricile „Idea T”-Cernavodă, „Reconstrucția“-Feldioara, Satu Mare,, „Solidaritatea”, „Cărămida Poporului”-Pleașa? întrebări și răspunsuri începând cu acest număr, gazeta noastră înființează o rubrică de întrebări și răspunsuri cu privire la probleme financiare, contabile, de planificare, etc. Tovarășii din întreprinderile de construcții și materiale de construcții care se ocupă cu aceste probleme, vor adresa întrebările redacției noastre. Care este destinația vărsămintelor pentru amortizări? Vărsămintele pentru amortizări, reglementate prin Decretul Nr. 269/950, sunt destinate pentru reinoirea mijloacelor de bază uzate în cadrul procesului de producție și pentru reparațiunile capitale ale acestora. Cota destinată reînoirii mijloacelor de bază se varsă la Banca de Investiții, iar cota destinată reparațiunilor capitale se depune într-un cont special la dispoziția întreprinderii, de unde poate fi utilizată în conformitate cu planul de reparații capitale aprobat de Ministerul tutelar. Cari sunt condițiunile care determină calitatea de gospodărire chibzuită unei organizațiuni economice? Organizarea întreprinderilor de Stat pe baza metodei de gospodărire chibzuită, este reglementată prin Decretul Nr. 199/949. Metoda de gospodărire chibzuită, implică îndeplinirea următoarelor condițiuni esențiale: 1) Calitatea de persoană juridică, care face din întreprindere o unitate distinctă, putând să încheie contracte, să fie reprezentată în justiție, etc. Această calitate se obține pe baza Hotărîrii Consiliului de Miniștri de înființare a întreprinderii și pe baza înregistrării întreprinderii la Ministerul Finanțelor. 2) Independența patrimonială și operativă, care se obține prin dotarea întreprinderii de către Stat cu mijloace de bază și de rulment și prin dreptul acesteia de a dispune de ele în cadrul legilor și a Planului de Stat, în vederea realizării și depășirii sarcinilor de plan în modul cel mai economic. 3) Conducerea unică, realizată prin acordarea de către Stat a încrederii sale unei persoane, învestită cu puteri depline în conducerea întreprinderii, dar și cu răspunderea pentru buna ei gospodărire. 4) Cointeresarea materială a salariaților în îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan prin următoarele forme concrete: — Sistemul premiat. — Fondul directorului. — Cota din beneficiile realizate din producția de bunuri de larg consum din rămășițe. 5) Evidenta contabilă și bilanț propriu, condițiuni absolut necesare pentru realizarea conducerii operative, evidențierea rezultatelor, stabilirea răspunderilor și cointeresarea materială a salariaților. Fără simțul răspunderii o întreprindere de construcții e un organism viu. Ea trăește prin toate șantierele sale, unite de sângele viguros care sunt condrele, oamenii. Când e nevoe, inima organismului — centrala întreprinderii — trimite un val mai puternic de sânge acolo unde-i lipsă — pe acel șantier unde lucrările cer brațe de muncă de o anumită calificare. Mi-a venit în minte această imagine, găndindu-mă la un caz pe care l-am aflat de curând. Un caz in care un om lipsit de simțul răspunderii a gâtuit posibilitatea de a folosi tocmai acolo unde e nevoie, cadrele calificate pe care i le punea la dispoziție centrala. Concret, un șantier din Bacău a cerut centralei întreprinderii, aflată la Iași, să i se trimită de urgență parchetari pentru unele lucrări în curs. La sfârșitul lunii ianuarie, ajutorul a venit, în persoana parchetarilor Nicolae Roman, Ioan Duca și Vasile Aldea.. Oameni destoinici, pricepuți, care de vreme îndelungată dețineau titlul de fruntași în producție. Sosiți pe șantier, ei au mers să vadă locul de muncă. Nu le-a trebuit mult ca să-și dea seama că locul nu era pregătit cum se cuvine. Dușumelele oarbe erau executate din bucăți mărunte de material, care, mai mult, nici nu erau la cumpănă, văruielile și vopsitoria nu se terminaseră, caloriferele nu erau instalate definitiv. „Nu merge așa, tovarășe inginer Leibovici — s’au adresat ei conducătorului regionalei Bacău, care, constatând situația la fața locului, le-a dat dreptate. Intr'adevăr, montarea parchetului în aceste condiții ar fi putut periclita calitatea lucrării, aceasta ar f trebuit să fie refăcută, ceea ce ar fi încărcat prețul de cost. Cei patru muncitori s-au întors la Iași, cu promisiunea că în decurs de o lună se vor crea toate condițiile necesare executării lucrărilor. Intr’adevăr, în februarie au fost chemați din nou. Și la Bacău — totul, neclintit, ca mai înainte. Au mers oamenii la șeful șantierului, ing. Chirculescu, să-l întrebe ce-l de făcut. — Cum, ce-i de făcut! Să lucrați îmi dau și eu seama dacă se poate lucra sau nu. Sunt tehnician, și am mai văzut eu în viața mea parchet și parchetari ca voi! Iată gâtuirea. Inginerul Chirculescu nu le asigură celor patru parchetari condiții bune de lucru, și reține din producție plimbându-i pe drum intre un oraș și altul și, mai mult, nesocotește experiența lor și simțul de răspundere față de lucrarea ce o au de executat. Astfel de atitudini ca aceea a inginerului Chirculescu frânează creșterea productivității muncii, duc la lipsuri in calitatea construcțiilor, frânează inițiativa și noua atitudine față de muncă a muncitorilor. Astfel de atitudini trebue stârpite din rădăcini. ADRIAN RUSU (După o corespondență trimisă ele tov. C. Dumitrescu) Cum a reușit fabrica de ciment „Temelia“ să realizeze pianul pe trimestrul 1 înainte de termen " In cursul anului 1951 colectivul nostru de muncă a obținut rezultate însemnate în lupta pentru îndeplinirea planului înainte de termen. Pentru aceste realizări fabrica noastră a primit Mențiunea pe țară a Consiliului de Miniștri și Drapelul Roșu al producției al Ministerului Construcțiilor și Industriei Materialelor de Construcții și al Uniunii Sindicatelor Constructori pe anul 1951 pe întreg sectorul de ciment. Sub conducerea organizației de partid, mobilizați în întrecerea socialistă de comitetul de întreprindere, muncitorii și tehnicienii și-au îndeplinit cu cinste angajamentul luat față de partid și iubitul nostru conducător, tovarășul Gheorghe Gheorghiu - Dej, realizând planul anual de producție pe anul 1951 în 10 luni și 25 zile. Realizările obținute în anul 1951 se datoresc bunei organizări a întrecerii socialiste, care a constituit o metodă permanentă de lucru și aplicării pe scară tot mai largă a metodelor avansate de muncă ale stahanoviștilor sovietici Nina Nazarova, Coroliov, ■(la înzidirea cuptoarelor), Covaliov, A. B. Goldstein, Cuznețov și Cotlear, precum și inițiativa creatoare a muncitorilor și tehnicienilor care au realizat noi îmbunătățiri tehnice. Bazat pe aceste însemnate succese, colectivul nostru a pornit cu un nou avânt în muncă, la îndeplinirea planului pe 1952. Intensificând întrecerea socialistă, am reușit să obținem încă din primele luni ale anului, o serie de realizări importante. Sub conducerea organizației de partid cu sprijinul comitetului de întreprindere și al conducerii administrative, colectivul nostru a îmbrățișat cu deosebit entuziasm inițiativa arzătorului fruntaș Aurel Moldovan, care, urmând e •f MATEI PINCOVICI directorul fabricii ,,Temelia” . E xemplul stahanovistului Faur Simion de la Turda, a chemat pe toți muncitorii fabricii la luptă pentru„realizarea planului la toți indicii și înainte de termen. Această inițiativă a constituit un imbold puternic în munca noastră. In scopul asigurării îndeplinirii tuturor indicilor de plan s’au organizat o serie de consfătuiri în cadrul cărora s‘a arătat muncitorilor care sunt indicii agregatelor, pentru ca ei să fie cunoscuți, precum și posibilitățile pe care le au, nu numai pentru îndeplinirea acestor indici ci și pentru depășirea lor. Pentru efectuarea unor reparații de bună calitate și înainte de termenul planificat, s-au luat o serie de măsuri și anume: întocmirea unui grafic cuprinzând toate reparațiile care au fost eșalonate, pregătirea din timp a pieselor și sculelor necesare, s‘a trecut la o justă înlănțuire a operațiunilor, etc. Datorită acestor măsuri și bunei organizări a echipelor de reparații s’au obținut însemnate realizări. Astfel reparațiile cuptoarelor s’au redus la unul din cuptoare cu 3 zile și jumătate iar la altul cu 13 zile. Un aport prețios l-au adus zidarul șamotor stahanovist Andrei Lörincz, lăcătușii fruntași Iosif Hajdu, Francisc Hoszu, maiștrii Beke Beta și Szenyesi Petre și alții. Echipele de reparații de la morile de ciment, lucrând în mod organizat au adus o contribuție prețioasă la scurtarea timpului de reparații planificat pentru aceste agregate. Ele au reușit să dea morile în funcțiune cu câteva zile înainte de termenul planificat. Muncitori ca lăcătușii Iosif Willger, Sigismund Antal, Andrei Desjo, Petre Kubaska, Hoszu Domokos, s’au evidențiat în mod deosebit la efectuarea acestor reparații. O atenție deosebită s’a acordat și reparațiilor instalațiilor ajutătoare, care trebue să asigure o funcționare omogenă a agregatelor în timpul anului, pentru obținerea cantităților de materiale semifabricate. Astfel reparațiile morilor brute au fost eșalonate, aducându-se cu această ocazie importante îmbunătățiri calitative la unele instalații, cum ar fi: montarea unui nou motor la o moară, modificarea sistemului de transmisie la separatorul unei alte mori după un model experimentat în anul 1951, înlocuirea unui melc de alimentare cu piatră printr-unul mult mai puternic, ceea ce va ușura mult munca tovarășilor din această secie și va asigura o alimentare omogenă a morilor de făină. Reparații de calitate superioară s-au executat și la escavatoare fapt care asigură o bună alimentare cu materii prime a întregului proces de fabricație. Buna desfășurare a campaniei de reparații, scurtarea timpului de reparații la unele agregate, precum și luarea unor măsuri tehnico-organizatorice a dat posibilitatea colectivului nostru de muncă să obțină și în cursul trimestrului 1 1952 însemnate realizări. Astfel planul de producție pe trimestrul I a fost îndeplinit la blinker în ziua de 22 Martie, iar la ciment la 24 Martie. Până la sfârșitul trimestrului planul s-a realizat în proporție de 113,5% obținându-se la ciment o depășire de 13°/o, la klinker de 15,2% la var 4,8% și la calcar 6°/«. Analiza realizării planului după indici arată că importantele depășiri ale planului de producție se datoresc în cea mai mare parte depășirii indicelui gradului de ocupare (indicele extensiv) și numai în mică măsură indicelui de utilizare (indicele intensiv). In lunile Ianuarie și Februarie numai unele echipe au realizat depășirea indicelui intensiv ca de exemplu cea a morarului Bodo Iosif. Fl a depășit acest indice în Ianuarie cu 3,6% iar în luna Februarie cu 2,1% în timp ce indicele extensiv a fost depășit în medie de toate echipele de arzători și morari cu 25-30%. Acest fapt demonstrează că s-ar fi putut obține depășiri și mai importante dacă toate echipele ar fi depășit și indicele intensiv. Evoluția indicelui de consum, care dă indicații asupra posibilităților de reducere a prețului de cost sau, evoluția indicelui de calitate care marchează uneori creșteri exagerate peste prevederile STAS-ului, «ne arată deasemeni că nu am dat toată atenția îndeplinirii și depășirii indicelui de utilizare. Aceste observații făcute zilnic ne-au permis să cunoaștem din timp lipsurile și să luăm o serie de măsuri concrete pentru înlăturarea lor. In luna Martie datorită acestor măsuri realizarea indicilor a fost îmbunătățită de toate echipele de arzători și morari. Arzătorul fruntaș Aurel Moldovan cu echipa sa, a realizat în luna Martie în majoritatea zilelor indicele de utilizare, indicele gradului de ocupare și indicele de consum, obținând depășiri de la 0,2-2,5% a indicelui de utilizare, de la 1—4% a gradului de ocupare și o reducere a indicelui de consum de la 0,3-3%. Deasemeni toate echipele de morari și-au îndeplinit și depășit zilnic indicii cu 3-15%. Cele mai bune rezultate le-a obținut echipa morarului fruntaș Iosif Bodo. Ca și în anul trecut realizările muncitorilor, tehnicienilor inginerilor și funcționarilor fabricii noastre, se datoresc în mare parte bunei organizări a întrecerii socialiste în cadrul căreia inițiativele creatoare și avansatele metode sovietice au fost aplicate și extinse la tot mai multe locuri de muncă. De exemplu, după terminarea reparațiilor fiecărui agregat, s’au reînoit contractele de luare în păstrare socialistă a mașinilor după metoda Nina Nazarova și s’a extins această metodă și asupra unui importate număr de mașini și utilaj care în anul 1951 nu au fost luate în păstrare socialistă. In prezent 138 muncitori aplică această metodă. La reparații s’au folosit cu succes metodele stahanoviștilor sovietici: Coroliov (la înzidiri), A. B. Goldstein (pentru morari), Cuznețov (de recondiționare a pieselor) și metoda de sudură cu fascicul de electrozi. Ridicarea de noi cadre calificate a constituit o problemă de seamă pentru colectivul nostru și din zi în zi tot mai mulți muncitori își îmbogățesc cunoștințele lor profesionale, contribuind din plin la realizarea și depășirea sarcinilor de plan. Maistrul Grigore Crihană, însușindu-și inițiativa maistrului stahanovist Francisc Crenan de la Reșița și-a luat angajamentul să califice 3 muncitori. El și-a întocmit un plan în baza căruia va preda lecțiile teoretice legate de munca practică. Deasemeni sunt în curs de calificare 52 muncitori, după metoda Cotlear. Preocupat de îmbunătățirea rezultatelor în muncă, colectivul nostru va urmări folosirea pe o scară și mai largă a noilor inițiative și metode sovietice, va urmări prin aceste metode desvoltarea întrecerii socialiste pe treapta ei superioară — stahanovismul. Pentru a asigura și în celelalte trimestre obținerea unor importante realizări la toți indicii planului și deci îndeplinirea planului anual înainte de termen, vom lua în viitor o serie de măsuri tehnico-organizatorice menite să ducă la creșterea productivității muncii și la reducerea sistematică a prețului de cost. De pildă vom mecaniza muncile grele din întreprindere ca: recondiționarea instalațiilor de desprăfuire și ventilație din secții și ateliere, vom asigura utilajul necesar carierelor noastre, etc. Deasemeni în cursul trimestrului Nvarri introduce evidența zilnică a realizărilor indicilor și la celelalte agregate ca: uscătorii, mori brute și concasorul de piatră. Cu sprijinul comitetului de întreprindere vom populariza în permanență pe muncitorii și tehnicienii care vor obține succese frumoase în ceea ce privește îndeplinirea și depășirea tuturor iudicilor de plan, extinzând inițiativa patriotică a arzătorului fruntaș Simion Faur. In vederea reducerii permanente a prețului de cos* vorri antrena întregul colectiv în lupta pentru realizarea de însemnate economii, vom încuraja și stimula inițiativele creatoare ale muncitorilor pentru descoperirea și folosirea rezervelor interne. Brigăzile complexe de economii vor fi activizate și totodată se va da o deosebită atenție deschiderii de noi conturi de economii. Învățând din experiența anului trecut, vom trece la aplicarea și mai temeinică a principiului gospodăririi chibzuite la principalele secții, lucru pe care l-am experimentat în 1951 și care a și dat unele roade. Extinderea gospodăririi chibzuitore ne va da posibilitatea desfășurării cu și mai mult succes a luptei pentru reducerea prețului de cost. Tot în acest scop vom lua măsuri pentru micșorarea cu minimum 20% a cheltuielilor de locație a vagoanelor, precum și a cheltuielilor administrative. Toate aceste obiective se vom putea realiza prin aplicarea pe scară și mai largă a metodelor sovietice, metode care ne-au dat posibilitatea să realizăm până acum importante succese, prin organizarea temeinică a întrecerii socialiste și punerea în aplicare a inițiativelor creatoare ale muncitorilor. Colectivul fabricii noastre, însuflețit de realizările obținute în trimestrul I, a pornit cu avânt sporit pentru a traduce în viață sarcinile planului pe celelalte trimestre pentru realizarea planului înainte de termen și la toți indicii, contribuind astfel activ la consolidarea succesului reformei bănești, la construirea socialismului în patria noastră«