Constructorul, aprilie 1952 (Anul 4, nr. 117-120)

1952-04-07 / nr. 117

Pag- 2 vHisuAiutMBncns nB DECADA LITERATURII RUSE Dragostea pentru literatura marelui ft ©p ®r rus Sărbătorirea în țara noastră a ..Decadei literaturii ruse"" a îmbrăcat un caracter de massă. Cu dragoste și interes, milioane de oameni ai muncii, tinerii din școli, sătenii, citesc și discută minunatele opere ale lite­raturii clasice ruse și ale literaturii sovie­tice, cea mai înaintată din lume. Revoluția culturală în plină desfășurare în patria noastră găsește în literatura rusă un mare­ izvor de învățăminte și un pu­ternic îndemn în lupta pentru instaurarea orânduirii sociale avansate — orânduirea socialistă. Tema eliberării, tema năzuinței hotărite spre o viață mai bună caracterizează lite­ratura clasică rusă. Scriitorii ruși au avut o strânsă legătură cu mișcările populare, cu activitatea democraților revoluționari, cu întreaga luptă împotriva despotismului țarist, împotriva exploatării feudale. Ei au smuls fățarnica mască de pe chipurile dâde ale moșierilor și capitaliștilor, care țineau poporul în cel mai apăsător și mai înjositor întuneric, pradă neștiinței de carte, superstițiilor și misticismului, pradă învrăjbirii naționale, pentru a-și putea menține astfel dominația lor nestânjienită, cu sprijinul aparatului de stat corupt. Fi­gurile marilor scriitori ruși Radișcev, Pus­ Chin, Lermontov, Gogol, Saltirov-Șcedrin, Necrasov, Turgheniev, Ostrovschi, Lev Tolstoi, Cehov, sunt cunoscute și îndrăgite de întreaga omenire progresistă. Marii de­­mocrați-revoluționari Belinschi, Cernîșevs­­chi, Hersen și Dobroliubov au îndrumat literatura rusă pe o cale justă, sănătoasă, calea oglindirii și sprijinirii năzuințelor populare de eliberare, calea luptei pen­tru o viață luminoasă, liberă. Bazată pe viguroasa tradiție a literaturii ruse, călăuzită de principiile realismului socialist, a căror măreață pildă o constitue creația literară a lui Maxim Gork­i, lite­ratura sovietică a realizat opere monu­mentale, oglindind lupta revoluționară a popoarelor U.R.S.S. dinainte și după Revo­luția din Octombrie, viața liberă a cons­tructorilor socialismului și comunismului. Romane ca „Așa s'a călit oțelul"", de N. Ostrovschi, „Pe Donul liniștit", de M. Șo­­lohov, ,,Departe de Moscova", de V., Ajaev, „Cavalerul stelei de aur", de S. Babaevschi, „Secerișul", de G. Nicolaeva, versurile inspirate ale lui V Maiacovschi, N. Tihonov, Isacovschi,­­­­rele de teatru ale lui R. Lavreniev, V. Vișnevschi, N. Virta, etc., au un înalt conținut politic și ideologic, din care străbat umanismul so­cialist, patriotismul sovietic, năzuința vie spre pace, spre viitorul comunist al ome­nirii. Literatura rusă și sovietică, a cărei în­semnătate revoluționară internațională fost subliniată în repetate rânduri de Lenin a și Stal­in, este astăzi sărbătorită cu drag de poporul nostru. Conferințele, spectarelele teatrale și ci­nematografice, cercuri­ literare, prezintă operele marilor scriitori ruși și sovietici. In întreprinderi și instituții, comisiile cul­turale organizează manifestări culturale pentru a face și mai cunoscute oamenilor muncii succesele literaturii ruse și sovie­tice. In zilele decadei, sporește simțitor nu­mărul constructorilor care studiază, în bi­blioteci, operele literaturii ruse. La aceasta contribue agitația vizuală, astfel ca la În­treprinderea Nr. 3 „Sovromconstrucție", unde — la centrală și la atelierul de tâm­­plărie — au apărut, prin grija cercului A.R.L.U.S, panouri frumos executate înfă­țișând coperțile unor cărți literare ruse dintre cele mai cunoscute și cuprinzând ar­­ticole despre „Decada literaturii ruse". La clubul întreprinderii „Sovromcons­­trucție" Nr. 1 a apărut o vitrină cu chipu­rile și operele marilor scriitori ruși și sovietici — Pușchin, Tolstoi, Gogol, Gorchi, Maiacovschi, Ehrenburg. S'a orga­nizat, de asemenea, o manifestare cultural­­artistică, in cadrul căreia s’a conferențiat despre însemnătatea literaturii ruse și au fost prezentate fragmente din operele a­­cestei literaturi. Cinstind minunata literatură rusă și so­vietică, oamenii muncii din țara noastră își exprimă odată mai mult dragostea și recunoștința față de marele popor rus, cu ajutorul căruia noi pășim azi pe drumul luminos al socialismului, al vieții libere, pașnice și fericite. Din activitatea unui colț roșu­ ­ în ultima vreme, activitatea bibliotecii din colțul roșu al fabricii de cărămizi Giurgiu s’a îmbunătățit simțitor. La a­­ceasta a contribuit reorganizarea biblio­tecii și dotarea ei cu cărți noi. Responsabila bibliotecii, tov. Valeria Fălticeanu, se strădue să desvolte în rân­durile muncitorilor gustul cititului, folo­sind în acest scop multiple forme de agi­tație. Astfel, în colțul roșu există o mică expoziție permanentă de cărți, cuprinzând operele marilor dascăli­­ ai proletariatului Marx, Engels, Lenin, Stalin. Prin ga­zeta de perete, afișe și anunțuri sunt popularizate cărțile apărute recent. Vizi­tatorilor clubului li se atrage atenția în deosebi asupra noutăților din literatura tehnică. Cartea ajunge, prin grija bibliotecarei, la muncitorii din toate schimburile. Tov. Valeria Fălticeanu trece cu cele două bi­blioteci volante ,de la cuptor la cuptor, întâmpinată cu bucurie. Numeroși salariați participă la grupa de citit, care se întrunește foarte des în localul colțului roșu. Ei citesc în colectiv și comentează fragmente din romane ca „Secerișul“ de Galina Nicolaeva, „D­ruim fără pulbere" de Petru D­um­it­riu, „Oțel și pâine“ de Ion Călugăru și altele. Când împrumută o carte, în afară de recomandările bibliotecarei, muncitorii consultă și caetul în care fiecare cititor își scrie impresiile despre volumele citi­te. Unii fac recenzii ample, astfel ca to­varășii Dumitru Burcea, Dumitru Adam, Vasile Gheorghe și Gheorghe Nicolas, care recomandă cu căldură cărțile tehnice pe care le-au studiat. îmbunătățirea muncii bibliotecii cu citi­torii poate fi constatată din simplul fapt că, dacă în cursul anului trecut numărul celor ce împrumutau cărți nu depășea 2—3 pe zi, acum el s’a ridicat simțitor. O latură slabă a activității colțului roșu este însă cea privind conferințele. Colectivul de conducere al colțului roșu, în frunte cu tov. Stan Alexandru, nu ma­nifestă o preocupare permanentă pentru ridicarea nivelului de cunoștințe tehnice al muncitorilor. Inițiativa organizării de consfătuiri și conferințe cu caracter teh­nic este de cele mai multe ori luată de către tehnicieni, și nu de colectivul de conducere, cum ar fi firesc. Deasemeni, deși la activitatea colțului roșu participă un număr destul de mare de muncitori, ei ascultă adesea conferințe nelegate de specificul muncii lor.. Astfel, de la începu­tul anului s-au ținut numai două confe­rințe în legătură cu metodele sovietice în construcții, pe când celelalte au avut ca temă... organizarea S.M.T.-urilor și a gos­podăriilor agricole de stat. In viitor, e necesar să se organizeze în colțul roșu conferințe pe marginea pro­blemelor de economie și de organizare a muncii, care să dea muncitorilor cunoștin­țele necesare în lupta pentru consolidarea succesului reformei bănești. FLORIAN STANESCU corespondent. Activitatea cercului A.S.I.T. dela Fieni e slab organizată In ultimul raport de activitate al con­ducerii cercului A.S.I.T. din fabrica Fieni, tov. secretar Ștefan Vinișan a in­sistat asupra „greutăților“ datorită cărora cercul nu și-a desfășurat activitatea „așa cum trebuia“. In parte, cele susținute de tov. Vi­nișan sunt juste. Și anume, în ceea ce privește slaba activitate a cercului. Iar „greutățile" sunt mai mult de ordin su­biectiv, și asupra lor vom insista. Cercul A.S.I.T. a obținut unele realizări de necontestat. Astfel, el a atras în mun­ca sa mai mult de jumătate din numărul inginerilor și tehnicienilor. Sprijinul său le-a fost folositor tovarășilor Ion Popescu și Gheorghe Stratulat, care au realizat câteva raționalizări la linia de funicular, ca și tovarășilor Gheorghe Saulea și Gheorghe Neagu, care au folosit un nou sistem de bobinare a electromotoarelor Dar munca cercului n’ar trebui să se limiteze aici — așa cum se întâmplă în realitate. Adevărul e că, de o bucată de vreme, cercul activează la întâmplare, și chiar atunci când are un plan de ac­țiune, nu-l respectă. De la începutul anului până la 15 Mar­tie, cercul A.S.I.T. din fabrica Fieni a ținut o singură ședință, cu o slabă par­ticipare a membrilor. Nu s’a realizat nici punctul din plan privitor la ținerea a cinci conferințe în legătură cu tehnolo­gia cimentului și a klinkerului și cu func­ționarea agregatelor. Conducerea cercului nu știe să sesizeze la timp și să sprijine elementele noi în desfășurarea producției. Extinderea ini­țiativei lui Simion Faur, adoptată pentru prima oară în fabrică de arzătorul Nico­­lae Șuțu, nu s-a bucurat de contribuția cercului A.S.I.T., care ar fi putut totuși desbate problemele tehnice leg­ate de sar­­cina îndeplinirii planului la toți indicii. Cercul A.S.I.T. nu s’a preocupat nici de popularizarea și extinderea noului sistem de transport al blinkerului, adoptat de tov. Gh. Savu, și nu a discutat căile și posibilitățile de reducere a prețului de cost al producției, de descoperire și folo­sire a rezervelor interne, etc. Cercul A.S.I.T. lipsește astfel colectivul fabricii de ajutorul pe care i l-ar putea da­ in organizarea cu mai mult succes a luptei pentru consolidarea succesului reformei bănești. Dealtfel nici direcțiunea nici comitetul de întreprindere nu s’au interesat de acti­vitatea cercului A.S.I.T. subapreciind im­portanța acestuia. Organizându-și o activitate planificată, și multilaterală, dând dovadă de mai multă inițiativă, cercul A.S.I.T. din fa­brica Fieni va putea da sprijin prețios colectivului fabricii în lupta sa pentru îndeplinirea planului pe 1952 înainte de termen și la toți indicii 1. I $ I t C­O­N­S­T­R­U­C­T­O­R­U­L Ce s­e citim: Cu prilejul „DECADEI LITERATURII RUSE” Gorki • PENTRU PACE Ș 1 DEMOCRAȚIE (Editura „Cartea Rusă”) Volumul „Pentru pace și democrație", ce a apărut în Editura ,,Cartea Rusă" cu prilejul „Decadei Literaturii ruse" cuprinde fragmente din schițele, pam­­fletele, articolele, cuvântările și scri­sorile marelui scriitor Maxim Gork­i, in aceste pagini Gorki demască im­perialismul american, conducător al reacțiunii internaționale și smulge vălul ipocriziei de pe fața „pacifiștilor" burghezi, a intelectualilor și readerilor socialiști de dreapta, puși în slujba ațâțătorilor la război. Deasemeni, Gorchi înfierează pe ideologii dolarului — savanți, filosofi, scriitori și gazetari cosmopoliți — care servesc cu slu­gărnicie interesele agresive ale Wall- Street-ului. Vie muncă artistică la „Izolatorul” Comitetul de întreprindere de la ..Izola­torul" consideră, ca un factor principal în îmbunătățirea producției, intensificarea muncii culturale. In acest scop s'a înfiin­țat o echipă artistică care își duce activi­­tatea în direcția popularizării fruntașilor în producție și a metodelor lor de muncă. In fiecare zi, după încheierea programului de lucru, comisia culturală se pregătește pen­tru a prezenta muncitorilor un nou pro­gram cultural-artistic. In timpul mesei de prânz, la stația de radioamplificare sunt anunțate noile realizări obținute de mun­citori după care urmează recitări și cân­tece. O altă metodă de popularizare și stimu­lare a fruntașilor este popularizarea la lo­cul de muncă. Săptămâna trecută, de pildă, au fost sărbătorite tovarășele Ecaterina Ghiță și Alexandrina Tutar, care în cinstea Săptămânii Mondiale a Tineretului și-au depășit planul de lucru cu 50%. Ele au fost întâmpinate cu flori și cântece, au urmat apoi dansuri și recitări, la care au par­ticipat și celelalte echipe din secție. A­­ceastă metodă de popularizare la locul de muncă este folosită ori de câte ori se ivesc noi fruntași în producție. Cei eviden­țiați în întrecerea socialistă sunt sprijiniți și stimulați și prin conferințele organizate în cadrul coltului roșu, prin gazeta de pe­rete, întâlniri între fruntași, etc. Primii care s’au evidențiat în acțiunea de popularizare a fruntașilor în producție sunt tov. Ion Lemnrău, care organizează munca culturală în întreprindere, Radu Bod­oaga, Ion Răznoveanu, Emilia Rârlo­­veanu și Lucreția Rotaru. Munca artistică și de popularizare a fruntașilor în producție, desfășurată „Izolatorul", contribue la ridicarea nive­lu­lului cultural al muncitorilor, la îmbună­tățirea producției. se extinde" Inițiativa maistrului Crenian întreprinderile de construcții in Inițiativa maistrului stahanovist Francisc Crenian, a găsit un puternic ecou la între­prinderea Nr. 18 Instalații Electrice. Pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, problema creșterii de noi cadre calificate a devenit o preocupare permanentă a conducerii și co­mitetului de întreprindere, începând din luna ianuarie, întreprinderea a organizat instruirea la locul de muncă, pe șantiere și în ateliere a muncitorilor ne­­calificați. Cu sprijinul tehnicienilor și al mai­­ștrilor, s’a reușit că in decurs de 2 luni să fie trimiși pe șantiere, pentru instruire, un număr de 131 muncitori necalificați. In a­­ceastă acțiune de creștere de noi cadre, în­treprinderea a primit sprijinul Direcției Ge­nerale de Instalații din Minister. Din primul moment, s’a dat o deosebită atente calificării femeilor. Astfel, un număr de 30 femei se găsesc astăzi în curs de in­struire practică pe șantiere și ateliere. Muncitorii necalificați lucrează pe lângă instructori aleși dintre muncitorii cu cea mai bună pregătire. Instruirea practică se face în cadrul formațiilor de lucru, prin obiș­­nuirea la început a muncitorilor recalificați in mânuirea sculelor și a uneltelor, pentru a cunoaște bine întrebuințarea lor. In acest scop ii se dau spre executare operațiuni sim­ple. Treptat, sunt instruiți apoi în operațiu­nile mai grele. Sub Îndrumarea maiștrilor, ei trebue să treacă prin toate operațiunile de bază, astfel încât să poată cuprinde un întreg complex de operațiuni ale unui pro­ces de producție. Paralel cu instruirea practică, muncitorii necalificați primesc și o pregătire teoretică, prin cursuri special organizate la locul de muncă. Asemenea cursuri s-au organizat pe șantierul Casa Scânteii și la Atelierul Filaret, fiind în curs de organizare și pe alte șan­tiere. Pentru instruirea teoretică care complec­­tează pregătirea practică, un sprijin deosebit i-au dat tehnicienii și maiștrii care au luat parte activă la predarea cunoștințelor teore­tice în cadrul programului de minimum tehnic. Printre primii care au răspuns inițiativei de instruire la locul de muncă, semnând con­tracte de instruire practică, a fost electri­ciana Maria Pănuță, i­untașă în producție. Tov. Pănuță lucrează pe șantierul Casa Scânteii la lucrări de instalații electrice și a dovedit întotdeauna un interes deosebit în ajutorarea tovarășilor ei de muncă necalifi­cați. „Vreau să instruesc 2—3 tovarășe ne­calificate, — ne-a spus tov. Maria Pănuță — să formez din ele bune instalatoare elec­triciene, să dovedesc prin aceasta că în patria noastră, femeia poate să învețe orice Tovarășul Ion Alexandru care instruește la locul de muncă pe tov. Elena f­irfirică îi arată acesteia cum se face rotunjirea cuțitelor pentru hebluri, meserie, poate contribui activ la îndeplinirea mărețelor sarcini ale planului cincinal­­. Prin­­tre muncitoarele necalificate care sunt in­struite de tov. Maria Pănuță, este și Geta Maria­, o tânără care dă dovadă de multă voință și putere de muncă: „Sunt­­ mândră că am ca instructoare o tovarășă fruntașă în producție. Și voi urma îndrumările pentru a putea deveni și eu o bună electr­ eiană ‘, a spus tov. Geta Maria. Stahanovistul Adolf Halm­ care instruește pe Niculae Melfert și-a luat angajamentul să-l pregătească în meseria­ de de cabine de ascensoare, Tov­ Halu­­a obțin rezultate foarte bune în munca­ de instruire In fiecare dimineață, înainte de începerea lu­crului, el explică tovarășului Medert parte din operațiunile mai simple ce sunt de exe­cutat,­iar în cur­sul zilei îi încredințează trep­tat și unele operațiuni mai complicate, tind să-l lămurească care e Procesul, cel­­ mai bun pentru a realiza­ lucrări calitate. Pe șantierul Casa Scânteii, un număr însemnat de muncitori și muncitoare necali­­ficați sunt instruiți la locul de munca, iar Vladimir Kobac, maistru șef, este permanent preocupat de pregătirea în cele mai bune condiții a muncitorilor necalificați. In ca­drul cursului teoretic el predă tehnologia lu­crului. Dintre muncitorii necalificați, s’a evi­dențiat în mod deosebit tov. Ionel Kaufman, exemplu de disciplină și de sârguință. El a părăsit vechea ocupație de funcționar și as­tăzi se străduește să învețe temeinic meseria de instalator electrician. Dacă în cea mai mare parte instructorii au dovedit multă abnegație în munca­ lor de creștere de noi cadre calificate, mai există unii care nu au înțeles să-și dea­ tot inte­r­resul în această direcție. Astfel tov. Vili Ia­­coveanu de la secția aparataj, nu ajută su­ficient pe tov. Elena Firfirică și nu iie dă explicațiile­ necesare, chiar când aceasta i le cere. Tov. Iacoveanu trebue să-și schimbe atitudinea­ față de elevii săi cu atât mai mult cu cât tovarășa Elena­ Firfirică s’a dovedit a fi foarte sârguincioasă în munca sa; nu sunt nici 2 iuni­ de când a intrat pentru prima­ oară în atelier și astazi ea execută lucrări de categorii superioare. Continuând și intensificând acțiunea de formare de noi cadre calificate, conducerea și comitetul întreprinderii Nr. 18 Instalații, vor reuși să ducă la îndeplinire în bune condițiuni, sarcinile pe care planul de stat le pune în fața colectivului întreprinderii P­e­im?mele mates? latens? publicate in articolul „Dările de seamă asupra înde­­plinirii contractelor colective”, apărut în Nr. 108 din 2 Februarie 1952 al gazetei noastre, a fost criticat sectorul Brăila al Intreprin­derii de Construcții Nr. 7. Nu mult după aceea, conducerea sectorului ne-a răspuns, arătând măsurile luate pentru îndreptarea lipsurilor. In răspuns se spune printre al­tele: „Reforma bănească și sarcinile care ne stau în față pentru consolidarea ei, ne-au dat imbold să ne analizăm mai temeinic munca și să luăm mai cu îndrăzneală hotă­­rîrile. Roadele s-au văzut, căci planul pe prima lună a fost depășit cu 19%, iar pro­ductivitatea a crescut cu 20% față de sarcina planificată. Colaborarea strânsă dintre con­ducere și comitetul de întreprindere a dus la o mai bună organizare a­ consfătuirilor de producție și la înființarea comisiei de ino­­vații. Zidarii lucrează acum cu coffareie Șir­­cov. Se studiază pentru noile lucrări apli­carea bobului cu două platforme și a altor metode noi în dulghterie, la grinzi, caloți și diferite cofraje. Răspunzând criticii aduse de ziarul nostru prin articolul „Cum se desfășoară pregătirea cadrelor sindicale în regiunea Stalin”, Co­mitetul Regional Sindical Constructori al regiunii Stalin ne comunică măsurile luate pentru lichidarea lipsurilor constatate. Responsabilul cultural al acestui comitet­, tov. Ioan Marton, și-a alcătuit un plan de muncă în care a prevăzut ședințe lunare cu responsabilii culturali din întreprinderi și cu colectivele­ de conducere ale cursurilor. Un grafic centralizator îl va ajute să cu­noască în fiecare moment situația cursurilor sindicale de cadre și de instructaj ale con­structorilor din regiune. Pentru a asigura nivelul corespunzător al cursurilor, s­e va pune accentul pe buna pregătire a lectorilor și pe crearea tuturor condițiilor necesare desfășurării lecțiilor și seminariilor. In răspunsul său, Comitetul Regional a ocolit însă tocmai principalul aspect al pro­blemei: neîndeplinirea­ planului de deschi­dere a cursurilor. Intr’adevăr, acest plan nu a fost respectat deci din punct de vedere nu­meric, nici pe categorii; în unele unități nu au fost organizate cursurile prevăzute, în altele au început să funcționeze cursuri pe alte probleme decât cele stabilite inițial. Trecând la deschiderea tuturor cursurilor planificate, Comitetul Regional va trebui să dea­ cea mai mare însemnătate înarmării cu cunoștințe politice, ideologice, economice și sindicale a cadrelor, astfel ca ele să poată organiza cât mai bine lumea constructorilor pentru consolidarea succesului reformei bă­­nești. Nu toate unitățile înțeleg să răspundă semnalelor din presă. Sunt întreprinderi care și-au făcut un obicei din a rămâne nepăsă­­toare la criticile făcute prin ziar Această atitudine trebue aspru condamnată. Ce părere au întreprinderile d­e construcții Nr. 9-Cluj și Nr. 4-Iași, comitetele între­prinderilor Nr. 6-Craiova și Nr. 12-Petro­­șani, fabricile „Idea T”-Cernavodă, „Recon­­strucția“-Feldioara, Satu Mare,, „Solidarita­tea”, „Cărămida­ Poporului”-Pleașa? întrebări și răsp­u­nsuri începând cu acest număr, gazeta noastră înființează o rubrică de întrebări și răspunsuri cu privire la probleme financiare, contabile, de planificare, etc. Tovarășii din întreprinderile de construcții și materiale de construcții care se ocupă cu aceste probleme, vor adresa întrebările redacției noastre. Care este destinația vărsămintelor pen­tru amortizări? Vărsămin­tele pentru amortizări, regle­mentate prin Decretul Nr. 269/950, sunt destinate pentru reinoirea mijloacelor de bază uzate în cadrul procesului de produc­ție și pentru reparațiunile capitale ale acestora. Cota destinată reînoirii mijloacelor de bază se varsă la Banca de Investiții, iar cota destinată reparațiunilor capitale se depune într-un cont special la dispoziția întreprinderii, de unde poate fi utilizată în conformitate cu planul de reparații ca­pitale aprobat de Ministerul tutelar. Cari sunt condițiunile care determină calitatea de gospodărire chibzuită unei or­­ganizațiuni economice? Organizarea întreprinderilor de Stat pe baza metodei de gospodărire chibzuită, este reglementată prin Decretul Nr. 199/949. Metoda de gospodărire chibzuită, impli­că îndeplinirea următoarelor condițiuni esențiale: 1) Calitatea de persoană juridică, care face din întreprindere o unitate distinctă, putând să încheie contracte, să fie repre­zentată în justiție, etc. Această calitate se obține pe baza Hotă­­rîrii Consiliului de Miniștri de înființare a întreprinderii și pe baza înregistrării în­treprinderii la Ministerul Finanțelor. 2) Independența patrimonială și operati­vă, care se obține prin dotarea întreprin­derii de către Stat cu mijloace de bază și de rulment și prin dreptul acesteia de a dispune de ele în cadrul legilor și a Pla­nului de Stat, în vederea realizării și de­pășirii sarcinilor de plan în modul cel mai economic. 3) Conducerea unică, realizată prin a­­cordarea de către S­tat a încrederii sale unei persoane, învestită cu puteri depline în conducerea întreprinderii, dar și cu răspunderea pentru buna ei gospodărire. 4) Cointeresarea materială a salariaților în îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan prin următoarele forme concrete: — Sistemul premiat. — Fondul directorului. — Cota din beneficiile realizate din pro­ducția de bunuri de larg consum din rămășițe. 5) Evidenta contabilă și bilanț propriu, condițiuni absolut necesare pentru realiza­rea conducerii operative, evidențierea re­zultatelor, stabilirea răspunderilor și coin­teresarea materială a salariaților. Fără simțul răspunderii o întreprindere de construcții e un orga­nism viu. Ea trăește prin toate șantierele sale, unite de sângele viguros care sunt con­drele, oamenii. Când e nevoe, inima orga­nismului — centrala întreprinderii — tri­mite un val mai puternic de sânge acolo unde-i lipsă — pe acel șantier unde lucră­rile cer brațe de muncă de o anumită ca­lificare. Mi-a venit în minte această imagine, găn­­dindu-mă la un caz pe care l-am aflat de curând. Un caz in care un om lipsit de simțul răspunderii a gâtuit posibilitatea de a folosi tocmai acolo unde e nevoie, cadrele calificate pe care i le punea la dispoziție centrala. Concret, un șantier din Bacău a cerut centralei întreprinderii, aflată la Iași, să i se trimită de urgență parchetari pentru unele lucrări în curs. La sfârșitul lunii ianuarie, ajutorul a venit, în persoana parchetarilor Nicolae Roman, Ioan Duca și Vasile Aldea.. Oameni destoinici, pricepuți, care de vreme îndelungată dețineau titlul de fruntași în producție. Sosiți pe șantier, ei au mers să vadă lo­­cul de muncă. Nu le-a trebuit mult ca să-și dea seama că locul nu era pregătit cum se cuvine. Dușumelele oarbe erau executate din bucăți mărunte de material, care, mai mult, nici nu erau la cumpănă, văruielile și vop­­sitoria nu se terminaseră, caloriferele nu erau instalate definitiv. „Nu merge așa, tovarășe inginer Leibo­­vici — s’au adresat ei conducătorului regio­­nalei Bacău, care, constatând situația la fața locului, le-a dat dreptate. Intr'adevăr, mon­­tarea parchetului în aceste condiții ar fi pu­tut periclita calitatea lucrării, aceasta ar f trebuit să fie refăcută, ceea ce ar fi încărcat prețul de cost. Cei patru muncitori s-au întors la Iași, cu promisiunea că în decurs de o lună se vor crea toate condițiile necesare executării lu­crărilor. Intr’adevăr, în februarie au fost chemați din nou. Și la Bacău — totul, neclintit, ca mai înainte. Au mers oamenii la șeful șan­tierului, ing. Chirculescu, să-l întrebe ce-l de făcut. — Cum, ce-i de făcut! Să lucrați­ îmi dau și eu seama dacă se poate lucra sau nu. Sunt tehnician, și am mai văzut eu în viața mea parchet și parchetari ca voi! Iată gâtuirea. Inginerul Chirculescu nu le asigură celor patru parchetari condiții bune de lucru, și reține din producție plim­­bându-i pe drum intre un oraș și altul și, mai mult, nesocotește experiența lor și simțul de răspundere față de lucrarea ce o au de exe­cutat. Astfel de atitudini ca aceea a inginerului Chirculescu frânează creșterea productivită­­ții muncii, duc la lipsuri in calitatea cons­trucțiilor, frânează inițiativa și noua atitu­dine față de muncă a muncitorilor. Astfel de atitudini trebue stârpite din rădăcini. ADRIAN RUSU (După o corespondență trimisă ele tov. C. Dumitrescu) Cum a reușit fabrica de ciment „Temelia“ să realizeze pianul pe trimestrul 1 înainte de termen " In cursul anului 1951 colectivul nostru de muncă a obținut rezultate însemnate în lupta pentru îndeplinirea planului înainte de ter­men. Pentru aceste realizări fabrica noastră a primit Mențiunea pe țară a Consiliului de Miniștri și Drapelul Roșu al producției al Ministerului Construcțiilor și Industriei Ma­terialelor de Construcții și al Uniunii Sindi­catelor Constructori pe anul 1951 pe întreg sectorul de ciment. Sub conducerea­ organizației de partid, mo­bilizați în întrecerea socialistă de comitetul de întreprindere, muncitorii și tehnicienii și-au îndeplinit cu cinste angajamentul luat față de partid și iubitul nostru conducător, tovarășul Gheorghe Gheorgh­iu - Dej, rea­lizând planul anual de producție pe anul 1951 în 10 luni și 25 zile. Realizările obținute în anul 1951 se dato­­resc bunei organizări a întrecerii socialiste, care a constituit o metodă permanentă de lucru și aplicării pe scară tot mai largă a metodelor avansate de muncă ale stahano­­viștilor sovietici Nina Nazarova, Coroliov, ■­(la înzidirea cuptoarelor), Covaliov, A. B. Goldstein, Cuznețov și Cotlear, precum și inițiativa creatoare a muncitorilor și tehni­cienilor care au realizat noi îmbunătățiri tehnice. Bazat pe aceste însemnate succese, co­lectivul nostru a pornit cu un nou avânt în muncă, la îndeplinirea planului pe 1952. In­tensificând întrecerea socialistă, am reușit să obținem încă din primele luni a­le anului, o serie de realizări importante. Sub conduce­rea organizației de partid cu sprijinul comi­tetului de întreprindere și al conducerii ad­­ministrative, colectivul nostru a îmbrățișat cu deosebit entuziasm inițiativa arzătorului fruntaș Aurel Moldovan, care, urmând e­ •f­ MATEI PINCOVICI directorul fabricii ,,Temelia” . E­ xemplul stahanovistului Faur Simion de la Turda, a chemat pe toți muncitorii fabricii l­a luptă pentru„realizarea planului la toți indicii și înainte de termen. Această iniția­tivă a constituit un imbold puternic în mun­ca noastră. In scopul asigurării îndeplinirii tuturor indicilor de plan s’au organizat o serie de consfătuiri în cadrul cărora s‘a arătat mun­citorilor care sunt indicii agregatelor, pen­­tru ca ei să fie cunoscuți, precum și posibili­tățile pe care le au, nu numai pentru înde­plinirea­ acestor indici ci și pentru depășirea lor. Pentru efectuarea unor reparații de bună calitate și înainte de termenul planificat, s-au luat o serie de măsuri și anume: în­tocmirea unui grafic cuprinzând toate repa­rațiile care au fost eșalonate, pregătirea din timp a pieselor și sculelor necesare, s‘a tre­cut la o justă înlănțuire a operațiunilor, etc. Datorită acestor măsuri și bunei organizări a­ echipelor de reparații s’au obținut însem­nate realizări. Astfel reparațiile cuptoarelor s’au redus la unul din cuptoare cu 3 zile și jumătate iar la altul cu 13 zile. Un aport prețios l-au adus zidarul șamotor stahanovist Andrei Lörincz, lăcătușii fruntași Iosif Hajdu, Francisc Hoszu, maiștrii Beke Beta și Szenyesi Petre și alții. Echipele de reparații de la morile de ci­ment, lucrând în mod organizat au adus o contribuție prețioasă la scurtarea­ timpului de reparații planificat pentru aceste agre­gate. Ele au reușit să dea morile în funcțiu­ne cu câteva zile înainte de termenul pla­nificat. Muncitori ca lăcătușii Iosif Will­­ger, Sigismund Antal, Andrei Desjo, Petre Kubaska, Hoszu Domokos, s’au evidențiat în mod deosebit la efectuarea acestor repa­rații. O atenție deosebită s’a acordat și reparaț­­iilor instalațiilor ajutătoare, care trebue să asigure o funcționare omogenă a agregatelor în timpul anului, pentru obținerea cantități­­lor de materiale semifabricate. Astfel repa­rațiile morilor brute au fost eșalonate, adu­­cându-se cu această ocazie importante îm­bunătățiri calitative la unele instalații, cum ar fi: montarea unui nou motor la o moară, modificarea sistemului de transmisie la se­paratorul unei alte mori după un model experimentat în anul 1951, înlocuirea unui melc de alimentare cu piatră printr-unul mult mai puternic, ceea ce va ușura mult munca­ tovarășilor din această seci­e și va asigura o alimentare omogenă a morilor de făină. Reparații de calitate superioară s-au exe­­cutat și la escavatoare fapt care asigură o bună alimentare cu materii prime a întregu­lui proces de fabricație. Buna desfășurare a campaniei de reparații, scurtarea timpului de reparații la unele a­­gregate, precum și luarea unor măsuri teh­­nico-organizatorice a dat posibilitatea­ colec­tivului nostru de muncă să obțină și în cursul trimestrului 1 1952 însemnate reali­zări. Astfel planul de producție pe trimestrul I a fost îndeplinit la blinker în ziua de 22 Martie, iar la ciment la 24 Martie. Până la sfârșitul trimestrului planul s-a realizat în proporție de 113,5%­ obținându-se la ciment o depășire de 13°/o, la klinker de 15,2% la var 4,8% și la calcar 6°/«. Analiza realizării planului după indici arată că importantele depășiri ale planului de producție se datoresc în cea­ mai mare parte depășirii indicelui gradului de ocupare (indicele extensiv) și numai în mică măsură indicelui de utilizare (indicele intensiv). In lunile Ianuarie și Februarie numai unele echipe au realizat depășirea­ indicelui inten­siv ca de exemplu cea a morarului Bodo Iosif. F­l a depășit acest indice în Ianuarie cu 3,6%­ iar în luna Februarie cu 2,1% în timp ce indicele extensiv a fost depășit în medie de toate echipele de arzători și morari cu 25-30%. Acest fapt demonstrează că s-ar fi putut obține depășiri și mai importante dacă toate echipele ar fi depășit și indicele intensiv. Evoluția indicelui de consum, care dă in­­dicații asupra posibilităților de reducere a prețului de cost sau, evoluția indicelui de ca­litate care marchează uneori creșteri exage­rate peste prevederile STAS-ului, «ne arată deasemeni că nu am dat toată atenția înde­plinirii și depășirii indicelui de utilizare. Aceste observații făcute zilnic ne-au per­­mis să cunoaștem din timp lipsurile și să luăm o serie de măsuri concrete pentru înlă­turarea lor. In luna Martie datorită acestor măsuri realizarea indicilor a fost îmbunătă­țită de toa­te echipele de arzători și morari. Arzătorul fruntaș Aurel Moldovan cu echipa sa, a realizat în luna Martie în majoritatea zilelor indicele de utilizare, indicele gradului de ocupare și indicele de consum, obținând depășiri de la 0,2-2,5% a indicelui de utili­zare, de la 1—4% a gradului de ocupare și o reducere a indicelui de consum de la 0,3-3%. Deasemeni toate echipele de morari și-au îndeplinit și depășit zilnic indicii cu 3-15%. Cele mai bune rezultate le-a obținut echipa morarului fruntaș Iosif Bodo. Ca și în anul trecut realizările muncito­rilor, tehnicienilor inginerilor și funcționari­lor fabricii noastre, se datoresc în mare parte bunei organizări a întrecerii socialiste în cadrul căreia inițiativele creatoare și avan­satele metode sovietice au fost aplicate și extinse la tot mai multe locuri de muncă. De exemplu, după terminarea reparațiilor fiecărui agregat, s’a­u reînoit contractele de luare în păstrare socialistă a mașinilor după metoda Nina Nazarova și s’a extins această metodă și asupra unui importate număr de mașini și utilaj care în anul 1951 nu au fost luate în păstrare socialistă. In prezent 138 muncitori aplică această metodă. La reparații s’au folosit cu succes metodele stahanoviștilor sovietici: Coroliov (la înzi­­diri), A. B. Goldstein (pentru morari), Cuz­­nețov (de recondiționare a pieselor) și me­­toda de sudură cu fascicul de electrozi. Ridicarea de noi cadre calificate a consti­tuit o problemă de seam­ă pentru colectivul nostru și din zi în zi tot mai mulți munci­tori își îmbogățesc cunoștințele lor profesio­nale, contribuind din plin la realizarea și de­pășirea sarcinilor de plan. Maistrul Grigore Criha­nă, însușindu-și inițiativa maistrului stahanovist Francisc Cren­an de la Reșița și-a luat angajamentul să califice 3 muncitori. El și-a întocmit un plan în baza căruia va preda lecțiile teoretice legate de munca prac­tică. Deasemeni sunt în curs de calificare 52 muncitori, după metoda Cotlear. Preocupat de îmbunătățirea rezultatelor în muncă, colectivul nostru va urmări folosirea pe o scară și mai largă a noilor inițiative și metode sovietice, va urmări prin aceste me­tode desvoltarea întrecerii socialiste pe treapta ei superioară — stahanovismul. Pentru a asigura și în celelalte trimestre obținerea unor importante realizări la toți indicii planului și deci îndeplinirea planului anual înainte de termen, vom lua în viitor o serie de măsuri tehnico-orga­­nizatorice menite să ducă la creșterea pro­ductivității muncii și la reducerea siste­matică a prețului de cost. De pildă vom me­­caniza muncile grele din întreprindere ca: recondiționarea instalațiilor de desprăfuire și ventilație din secții și ateliere, vom asi­gura utilajul necesar carierelor noastre, etc. Deasemeni în cursul trimestrului N­­varri introduce evidența zilnică a realizărilor indi­cilor și la celelalte agregate ca: uscătorii, mori brute și concasorul de piatră. Cu sprijinul comitetului de întreprindere vom populariza în permanență pe muncitorii și tehnicienii care vor obține succese frumoa­se în ceea ce privește îndeplinirea și depăși­­rea tuturor iudicilor de plan, extinzând ini­țiativa patriotică a arzătorului fruntaș Simion Faur. In vederea reducerii permanente a prețului de cos* vorri antrena întregul colectiv în lup­ta pentru realizarea de însemnate economii, vom încuraja și stimula inițiativele creatoare ale muncitorilor pentru descoperirea și folo­­si­rea rezervelor interne. Brigăzile complexe de economii vor fi activizate și totodată se va da o deosebită atenție deschiderii de noi conturi de economii. Învățând din experiența anului trecut, vom trece la aplicarea și mai temeinică a princi­piului gospodăririi chibzuite la principalele secții, lucru pe care l-am experimentat în 1951 și care a și dat unele roade. Extinderea gospodăririi chibzuitore ne va da posibilitatea desfășurării cu și mai mult succes a luptei pentru reducerea prețului de cost. Tot în acest scop vom lua măsuri pentru micșora­rea cu minimum 20% a cheltuielilor de loca­ție a vagoanelor, precum și a cheltuielilor administrative. Toate aceste obiective se vom putea realiza prin aplicarea pe scară și mai largă a meto­delor sovietice, metode care ne-au dat posi­­bilitatea să realizăm până acum importante succese, prin organizarea temeinică a între­cerii socialiste și punerea în aplicare a ini­țiativelor creatoare ale muncitorilor. Colectivul fabricii noastre, însuflețit de realizările obținute în trimestrul I, a pornit cu avânt sporit pentru a traduce în viață sarcinile planului pe celelalte trimestre pen­tru realizarea planului înainte de termen și la toți indicii, contribuind astfel activ la consolidarea succesului reformei bănești, la construirea socialismului în patria noastră«

Next