Constructorul, mai 1952 (Anul 4, nr. 121-124)

1952-05-05 / nr. 121

Bibliot«­ca Centrala Reg. Mures palat­ia Cultural Targu- Mures Anul IV-Nr. 121 4 PAGINI 20 BANI Luni 5 Mai 1952 PENTRU MAI BUNA FOLOSIRE A UTILAJULUI PE ȘANTIERE Constructorii din țara noastră s’au avântat Cu un deosebit entuziasm în lupta pentru realizarea planului de stat pe 1952, pentru consolidarea suc­cesului reformei bănești,­ pentru des­­vdltarea economiei și finanțelor patriei noastră. Realizarea acestor sarcini de seamă­­ este în funcție de creșterea produc­ției și productivității muncii, îmbună­tățirea calității produselor, reducerea sistematică a prețului de cost și in­troducerea unu­i regim sever de econo­mii. Neîncetat­­ treime să scoatem la iveală principalele rezerve interne ale întreprinderilor noastre, punându-le în slujba îndeplinirii planului. ale Una din rezervele interne de seamă întreprinderilor o constitue mai buna folosire a utilajului. Pe nenumăratele șantiere de con­strucții de pe întreg cuprinsul țării, sunt astăzi o serie de mașini și me­canisme, care au transformat în parte caracterul muncii în construcții din meșteșugăresc în industrial. înțeleaptă politică a partidului și guvernului nos­tru, ajutorul permanent al Uniunii Sovietice, au creat condițiile pentru desvoltarea în țara noastră a unei a­­devărate industrii de construcții. Șan­tierele noastre au fost înzestrate cu utilaj și mașini perfecționate, capa­bile să dea un randament ridicat. Nu­mai anul trecut, constructorii noștri au primit, pe lângă Utilajul provenit din uzinele noastre constructoare de mașini, sute de minunate mașini și mecanisme din U­niunea Sovietică. Cu gând de frate ne-au trimis oamenii sovietici numeroase escavatoare, auto­camioane, benzi transportoare, trolii, screpere, grediere, et­c. Muncitorii constructori prețuesc uti­lajul care le-a fost pus la dispoziție îi îngrijesc și îl folosesc din plin, con­tribuind la creșterea continuă a pro­ducției și productivității muncii. Ei știu că mașinile sun­t făcute în primul rân­d pentru a ușura munca omului și a spori productivitatea. Dacă aceasta este situația în țara noastră, apoi cu totul altfel se pre­zintă lucrurile în țările capitaliste, unde mașina devine pentru patron un mijloc de a-l­­ înlocui pe muncitor, de a-l asvârîi în stradă, pradă șomajului și mizeriei. Raidul-anchetă organizat de curând de „Constructorul” în legătură cu fo­losirea rațională a utilajului pe șan­tierele­ de construcție a arătat că unitățile noastre se desvoltă atitudi­­n­­ea socialistă, plină de grijă față de utilaj, față de bunurile muncitor. Constructorii obțin poporului mereu noi succese în folosirea mnai din plin a capacității de producție a utilajului. Desfășurând larg întrecerea socialistă, mecanicii Trustului Nr. 1. Sovromcon­­strucție au îmbunătățit în 1951 indi­cele de utilizare a betonierelor de pe șantiere cu 67%. In lupta pentru prelungirea vieții mașinilor și folosirea lor din plin, de un neprețuit ajutor este aplicarea me­todelor stahanoviștilor sovietici și în primul rând a metodei stahanovistei Nina Nazarova. Peste 70 mecanisme și mașini de pe șantierul „Casa Scânteii” sunt luate în păstrare socialistă cu contract. Mecanici fruntași ca Ion Grătar și Simion Diaconu, au elimi­nat câteva reparații planificate la be­tonierele lor, lungind durata de func­ționare a acestora, tocmai pentru că și-au luat utilajul în păstrare socia­listă. Buna întreținere a utilajului, folo­sirea cât mai complectă a mașinilor pe șantiere, depind de o seamă de condiții. In primul rând, conducerile trusturilor și întreprinderilor trebue să vegheze ca proiectele de organizare a șantierelor să conțină planuri de mecanizare. A ști de câte mijloace me­canice este nevoie pe șantier, a cu­noaște posibilitățile întreprinderii această direcție, a planifica just­re­în partiția și folosirea utilajului pe șan­tier, — iată primul pas spre rezolva­rea problemei utilizării raționale mașinilor și mecanismelor pe șantier.­­ Planul de mecanizare este în strânsă legătură cu metodele de muncă de pe șantier. Fără îndoială că acolo unde, de pildă, se construește după metoda sovietică „în lanț”, utilajului îi sunt de la început create condițiile pentru folosirea mai din plin a capacității de producție. Asemenea condiții prielnice și-a asigurat Trustul de Construcții Nr. 7 — Petroșani, pentru construirea numeroaselor blocuri muncitorești din valea Jiului. Pentru sporirea posibilităților de in­dustrializare a muncii în construcții, de un ajutor prețios este mica meca­nizare. Hotărîrea guvernului și a par­tidului cu privire la măsurile pentru consolidarea succesului reformei bă­nești, a trasat ca sarcină lupta „pen­tru introducerea pe scara cât mai largă a mecanizării” pe șantierele de construcții. Trebui • să avem mereu în față pilda industriei sovietice de con­strucții, care se conduce după cuvin­tele tovarășului Stalin : „...Trebue trecut neîntârziat la me­canizarea celor mai grele procese de muncă, desfășurând mecanizarea în toată amploarea (în industria fores­tieră, in industria construcției, în in­dustria carboniferă, la încărcarea și descărcarea mărfurilor, în transport, în siderurgie)... Mecanizarea procese­lor de muncă este pentru noi, acea forță nouă și hotărîtoare, fără de care nu putem să menținem nici ritmul nostru, nici noile proporții ale pro­ducției”. Conducerile trusturilor și Întreprin­derilor de construcții trebue să ia ur­gente măsuri tehnico-organizatorice pentru a asigura șantierelor lor uti­lajul de mică mecanizare, pentru a le înzestra cu containere, cărucioare tip Malțev, vagoneți basculanți, roabe STAS, etc. Planul de investiții pentru utilaj de mică mecanizare trebue realizat în atelierele proprii, cu cea mai mare strictețe — nu așa cum s’a întâmplat la Grustul Nr. 9 — Cluj, care nu s’a în­grijit nici măcar să-și comande mate­­rialele necesare confecționării utilaju­lui. Nepăsarea față de utilajul de mică mecanizare la acest trust merge până acolo încât toate containerele pe care le posedă stau în magazie, lipsind astfel șantierele de posibilitatea de a-și mări productivitatea la transpor­tul cărămizilor. Folosirea utilajului la capacitatea lui maximă, trebue să preocupe în­deosebi conducerile administrative. Trebue lichidate situații ca cele de anul trecut când, în unele întreprinderi de construcții, betonierele au pro­dus în medie de 6 ori mai puțin decât capacitatea lor de producție. Asigura­rea unei producții ritmice, organizarea bună a locurilor de muncă, aprovizio­narea la timp cu materiale, va duce la eliminarea întreruperilor în funcțio­nare, la creșterea indicilor de utili­zare. Pe șantierele întreprinderii de Construcții Nr. 203, bateriile de beto­niere lucrează în acest fel, fără „a­­salturi” și cu continuitate în lucru. Nu acelaș lucru se poate spune despre șantierele întreprinderii Nr. 504, unde din 20 betoniere sunt utilizate doar 5 și acestea lucrând doar câteva ore pe zi ! Desinteresul și lipsa de răspun­dere față de utilaj, domnesc la acea­stă întreprindere. Un screper stă ne­­folosit de 3 luni de zile, iar mașinile de transport, sunt folosite după bunul, plac, la drumuri incompatibile cu sar­cinile acestor mașini. De pildă, un autocamion de 7 tone a fost pus, zilele trecute, să care un butoi cu apă la 4 km.­ Aceasta în timp ce alte șan­tiere ar avea mare nevoie de un scre­per sau de un camion. Pentru­­ mijloacele de transport este de mare însemnătate ca șantierele să-și creeze drumuri de acces bine întreți­nute, știindu-se că acestea măresc ran­damentul mașinilor și le lungesc viața. Pe șantierele de la Lonea, lipsa dru­murilor de acces a făcut ca mașinile să se înnămolească adesea, stricându­­se în scurtă vreme. Evidența utilajului nu a constituit o preocupare prea serioasă pentru u­­nitățile noastre. Adevărat că sunt în­treprinderi unde se face o repartiție rațională a utilajului și un control se­ver al folosirii lui, sau șantiere (ca „Școala Medie Electrotehnică” al Trus­tului Nr. 1 Sovromconstrucție), unde surplusul de utilaj a fost imediat pus la dispoziția întreprinderii. Dar sunt încă unități unde se aglomerează uti­laj în mod abuziv, după obiceiul de a face rezerve sub motivul: „să fiel”. Asemenea lipsuri și procedee abuzive trebue cu severitate stârpite. Precum nu este admisibil ca o unitate impor­tantă ca Trustul Nr. 4 — Hunedoara, să nu știe nici astăzi ce utilaj are pe șantierele sale ! Evidența clară și precisă este o con­diție de bază pentru raționala folo­sire a utilajului, așa cum, pentru pre­lungirea vieții mașinilor, un rol în­sem­nat îl au întreținerea și repararea utilajului la timp. O parte din utila­jul de pe șantiere iese din funcție îna­inte de vreme pentru că nu se întreține satisfăcător, manipularea nu se face cu grijă, nu se execută reparațiile pre­ventive. Sunt unități ca Trustul Nr. 3, St. U. C.­Brăila și Orașul Stalin care au înțeles rostul reparațiilor pre­ventive și le efectuează cu regulari­tate. Nu tot așa a înțeles lucrurile Trustul Nr. 6 — Craiova. Fără a mai vorbi de reparațiile prost executate, ca în cazul St. U. C.-Cluj care repa­rând defectuos o draglină, aceasta stă de 3 luni fără a putea fi transportată pe șantier. De cea mai mare gravitate este ati­tudinea conducătorilor de șantiere, care refuză să trimită utilajul în re­parație, folosindu-i adesea până la distrugere. Astfel de lipsuri s-au remar­cat la întreprinderea Nr. 3 Izolații și Trustul Nr. 2. Fiecare unitate este da­toare să respecte cu strictețe planul reparațiilor preventive, chezășie a re­ducerii uzurii mașinilor. Orice utilaj ieșit din reparație,­­ ■— cu aceiași valoare pe care o avea când era nou — trebue să poarte asupra sa un „pașaport al mașinii”, care va ga­ranta o bună evidență a folosirii uti­lajului și va sta la baza adoptării me­todei Nina Nazarova. Economia de combustibil și lubrefi­­anți trebue să devină o preocupare atât a manipulantului mașinii, cât și a conducerii șantierului. Se știe de pildă că un carburator care funcțio­nează prost poate mări consumul în proporții nebănuite. Economia nu tre­bue însă greșit înțeleasă: a nu da unui utilaj uleiul necesar atât cantitativ cât și calitativ, nu se numește econo­mie, ci dimpotrivă. Orice utilaj dă un­­ randament mai mare, în mâinile unui muncitor cali­ficat. Iată de ce trebue să luptăm pen­tru creșterea cadrelor de manipulanți și mecanici de utilaj, să antrenăm fe­meile la aceste meserii. Școlarizarea, adoptarea metodei stahanovistei Got­­hear de calificare la locul de muncă și a inițiativei maistrului Francisc Gre­­nian, — sunt mijloace pentru crește­rea de noi cadre. Cu mecanici buni, fiecare întreprindere va avea posibi­litatea să dea unui om în păstrare socialistă o singură mașină, de care să răspundă și pe care să o însoțească în orice deplasare. Cu deosebită atenție trebue privită problema protecției muncii. In jurul utilajului trebue luate toate măsurile de securitate a muncii (verificarea a­­paratelor de ridicat, luminarea locu­rilor de muncă, punerea apărătoarelor la boburi și capace la tablouri elec­trice, etc.)­, pentru a preîntâmpina orice fel de accidente. Comitetelor de întreprindere le re­vine sarcina de a antrena în întrece­rea socialistă întreg personalul care deservește utilajul, de a extinde me­toda Nina Nazarova la fiecare utilaj, de a stimula calificarea mecanicilor, da a mobiliza conducerile administra­tive la ținerea evidenței folosirii uti­lajului. Folosind cât mai­­ din plin utilajul, îngrijindu-l cu toată atenția, vom con­tribui la consolidarea succesului re­formei bănești și întărirea continuă a noului leu, la creșterea bunei stări­ a poporului muncitor, la construirea socialismului îl ­ü acest íhiei*1 Avantajele iniăciî în acord — întrecerea socialistă pentru re­pag. 2-a­­ducerea prețului de cost al lucrărilor — Se pregătesc temeinic pentru da­ de construcții, rea de seaimă și alegerea organelor Pag­ 2­a sindicale. — Conferința pe țară a sectorului pag. 2-a ceramicei brute pag. 4-a — Spre noi succese în munca echi- „ Casa Scânteii” — o construcție a celor artistice de amatori­ socialismului (din „Pravda”) Pag. 2-a pag. 4-a 1— Ziua Pr­esei bolșevice — Să urmărim cu grijă îndeplinirea pag. 3-a angajamentelor din contractul colectiv. 1— Noi mașini pentru industria con- pag- 4-a strucțiilor­ — Munca liberă în numele pacat. pag. 3-a pag. 4-a în, Editura Partidului Muncitoresc Român au apărut : K. MARX —F. ENGELS Opere alese, volumul H V. I. LENIN Opere, volumul 22 I. V. STALIN Opere, volumul IS Măreața sărbătorire a zilei de 1 Mai Măreața zi de 1 Mai, ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc, ziua fră­ției muncitorilor din toate țările, a fost săr­bătorită anul acesta cu o însuflețire fără seamăn. In Capitală, sărbătorirea a început prin­­tr’un mare meeting ce a avut loc la ora 9 dimineața în Piața dominată de statuia marelui Stalin, scăldată în razele soarelui primăvăratec. Sosirea în tribună a conducătorilor Par­­tidului, Guvernului și Prezidiului Marii Adunări Naționale, a reprezentanților diplo­matici ai Marii Uniuni Sovietice și țărilor de democrație populară, a delegațiilor oa­menilor muncii de peste hotare a stârnit a­­clamații prelungite. Ovații puternice au întâmpinat apariția în tribună a iubitului conducător al po­porului nostru muncitor, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. In numele și din însărcinarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, tovarășul Gheorghe Apostol, președintele Confederației Generale a Muncii, a felicitat pe oamenii muncii de pe întreg cuprinsul Republicii, cu prilejul zilei de 1 Mai. După ce a trecut în revistă însemnatele succese obținute de poporul nostru munci­tor, tovarășul Gheorghe Apostol a arătat condițiile minunate ale înfăptuirii cu succes a programului stalinist de construire comunismului, în care popoarele sovietice a sărbătoresc anul acesta ziua de 1 Mai. Trimițând salutul frățesc al poporului nostru tuturor popoarelor luptătoare pentru libertate și independență și adresând un fierbinte și entuziast salut marelui Stalin, eliberatorul și sprijinitorul luptei noastre pentru construirea unei noi vieți, socialiste, tovarășul Gh. Apostol a spus: „Strângând și mai mult rândurile în ju­rul Partidului Muncitoresc Român și Comitetului său Central în frunte cu condu­al­cătorul iubit al poporului nostru muncitor, tovarășul Gheorghiu-Dej, să ridicăm tot mai sus steagul luptei noastre pentru întărirea puterii economice și de apărare a patriei noastre, pentru făurirea u­nei vieți fericite poporului nostru“. Apoi tov. Anton Tatu Jianu, președintele comitetului, executiv al sfatului popular al Capitalei, în numele participanților la marea demonstrație de 1 Mai din Capitală a dat citire unei telegrame adresată tovarășului Stalin. ★ A început apoi marea demonstrație a oamenilor muncii din Capitală. In timp ce fanfara intona cântecul „Sub steagul partidului“, primele coloane s’au pus în mișcare. Ele purtau în frunte un mi­­nunat medalion cu chipurile marilor făuri­tori ai Revoluției Socialiste din Octombrie, Lenin și Stalin. Printre sutele de drapele roșii și tricolore se înălțau portretele con­ducătorilor iubiți ai Partidului, portretele conducătorilor Partidului Comunist (bolșevic) al U.R.S.S., portretele conducătorilor par­tidelor comuniste și muncitorești frățești. In sunetele Marșului Partizanilor au defi­lat apoi, cu pas hotărît gărzile muncito­rești. Au trecut apoi pionierii, purtând tine­rețea in inimi și în priviri. Pe brațele pio­­nierilor împodob­iți cu coronițe de flori se află un frumos portret al marelui Stalin, cel mai iubit prieten al copiilor din lu­mea întreagă. Un alt grup poartă chipul drag al tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, se­cretarul general al C.C. al Partidului Muncitoresc Român, care prin lupta sa a făurit copiilor din țara noastră viața feri­cită pe care o trăiesc astăzi. In rânduri compacte au pășit cu­­ mândrie oamenii muncii din uzatele și fabricile Ca­pitalei Republicii noastre Populare. Astăzi ,ei raportează Partidului și iubi­tului conducător al poporului nostru, to­varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, noile vic­torii obținute cu sprijinul­­ multilateral al Uniunii Sovietice în lupta pentru construirea bazei economice a socialismului. Dragostea manifestată de oamenii muncii prin aclamații puternice pentru conducătorii partidului a însemnat totodată un angaja­ment de a obțin­e noi victo­rii lh lupta pentru consolidarea suculufiei reforiîțe­i bănești, pentru îndeplinirea planului eiiet« nai. Muncitorii Capitalei și-­au afirmat, au pus­tere hotărîrea de a contribui la i­edlinigntâi întărire­a alianței dintre clasa miyrci&jef; și țărănimea muncitoare, îndreptată la țja sjbo­triva elementelor capitaliste, pentru cons­t­­ruirea socialismului. Pe numeroase placarde sunt înscrise în­­­flăcărate lozinci de chem­are în luptă, pen­­­tru întărirea solidarității internaționoste a celor ce muncesc, împotriva noilor hitleri —*­■ imperialiștii americano-englez­i.­­ La măreața demonstrație de 1 Mai au pji,­­șit umăr la umăr cu constructorii sociali"s­­­mului din fabrici și de pe ogoare, oamenii, științei, literaturii și artei. Uriașa coloană care trecea prin Piața Stalin sugera minunat tabloul unirii tutu­ror forțelor poporului nostru în lupta pen­tru socialism. In sunetele pline de voioșie ale fanfarei a început apoi parada sportivă. La sfârșit, din glasurile miilor de oameni ai munci, care au încheiat demonstrația, însoțite de sunetele solemne ale fanfarei militare, a răsunat puternic „Internaționala“­­imnul unității și frăției de neînfrânt a mun­­­citorilor din întreaga lume. Tribuna oficială Și noi am câștigat întrecerea Dulgherul Toma Ambruș, de pe șantierul „Casa Scânteii", e un om inart, cu părul încărunțit și privirea vioaie. Deși are mai bine de 50 ani, dulgherul Ambruș lucrează ca un tânăr de 20 ani, execută ca repezi­ciune fiecare lucrare, cu dibăcie, obținând însemnate depășiri de normă.­­ Datorită frumoaselor realizări pe care le-a obținut cu echipa sa, tov. Ambruș a primit titlul de fruntaș în producție, titlu cu care se mândrește și pe care-l păstrează de câ­teva luni de zile. Într’o zi, pe la începutul lunii Aprilie, după terminarea lucrului, cei șapte tovarăși din echipa dulgherului Ambruș erau cu toții într’o cameră și discutau despre organizarea muncii, despre angajamentele in cinstea zilei de 1 Mai. — Nu trebue să rămânem mai prejos decât ceilalți tovarăși — le spuse șeful de echipă, Toma Ambruș. De când am venit pe șantierul „Casa Scânteii", nu existat echipă care să mi-o ia înainte. Și nici de data aceasta nu aș vrea să ne întreacă vreo altă echipă de dulgheri. — Tovarășe Ambruș — spuse Ioe Popa — eu aș zice ca in cinstea zilei de 1 Mai, sărbătoarea noastră a celor ce mun­cim, să chemăm la întrecere echipa lui Ion Gâtiu. In contract să prevedem și un punct în legătură cu îmbunătățirea calită­ții lucrărilor executate. Ceilalți muncitori din echipă când au au­zit de tov. Gâtiu, cum șovăian. — O să ne întreacă echipa lui Gâtiu și o să ne facem de rușine, — spuse unul din­tre ei. — Cum să ne întreacă tovarăși? interveni imediat tov. Ștefan Ianoș. Dacă vom munci mai bine, dacă ne vom organiza lucrul, îi vom lăsa In urmă. Și vom reuși să câș­tigăm intrecerea, tovarăși. Asta trebue să fie angajamentul fiecăruia. In contractul socialist de întrecere au fost trecute printre alte angajamente luate: depășirea sarcinilor de plan cu 50%, eco­­nomisirea unei cantități însemnate de ma­terial lemnos, realizarea unor lucrări de calitate superioară etc. A doua zi, muncitorii din echipa dulghe­rului Toma Ambruș, lucrau cu mai mult elan. Măsurau cu atenție scândurile, stâl­pii, băteau grinzile, montau cofrajele. Ma­terialul era din zi in zi tot mai rațional folosit, încât, la locul de muncă, rareori puteai să găsești resturi de materiale. Din zi în zi întrecerea dintre cele două echipe, devenea tot mai însuflețită, inima, pe fiecare muncitor în lupta pentru reali­zarea angajamentelor luate în cinstea lui 1 Mai. Graficele de urmărire a întrecerii socia­liste, arătau din zi in zi depășiri tot mai mari de normă. Nu era zi fără ca atât mun­citorii din echipa Im Ambruș, cât și cei din echipa lui Gotiu să nu se oprească în fața graficelor, să vadă care au obținut realizări mai mari. Și întrecerea socialistă a ajutat pe cele două echipe să dea viață angajamentelor luate, și chiar să le depășească cu mult, întrecerea a fost câștigată de echipa dal­gherului Toma Ambruș care a depășit nor­ma cu 75 % față de 50% cât s’a anga­jat. Echipa tov [UNK] Ion Gâtiu a obținut­ o depășire de 66%. Amândouă echipele au realizat însemnate economii de material lemnos. — Tovarășe Gâtiu, am câștigat întrece­rea in cinstea lui 1 Mai — îi spuse Ilie Popa, mândru că au reușit să-i întreacă. — Și noi suntem câștigători ai între­cerii, pentru că ziua de 1 Mai ne-a găsit cu angajamentele îndeplinite și depășite. Și noi am depus toate străduințele, contri­buind la realizarea sarcinilor de plan ale șantierului, la înălțarea acestei mărețe cons­­trucții a socialismului, a păcii! O. MAREȘ Comisia pentru măsuri de la Trustul de Comisia de la Trustul de Construcții Nr. 5 pentru luarea de măsuri tehnico-organi­zatorice în vederea aplicării sarcinilor tra­sate de Hotărîrea guvernului și partidului privitoare la consolidarea succesului re­formei bănești, desfășoară o intensă ac­tivitate. Comisia este formată din membri ai conducerii trustului. Pentru a extinde activitatea comisiei până jos, cu sprijinul organizației de bază, a organelor sindicale și a organizației U.T.M., s'au format pe fiecare șantier subcomisii, compuse din: in­gineri, tehnicieni, stahanoviști și fruntași în producție. In urma muncii comisiei și subcomisiilor, s'au primit numai dela două întreprinderi peste 30 propuneri, dintre care 50% s’au și transformat în măsuri tehnico-organiza­torice aplicate, menite să ducă la economii, la reducerea prețului de cost și astfel la tehnico­­ organizatorice construcții No. 5 consolidarea succesului reformei bănești. Dintre propunerile aplicate pe șantierele întreprinderii Nr. 501, importantă este ino­vația dulgherului Andrei Benedek. Prin construirea unui pod rulant de lemn pen­tru instalarea luminei electrice, s-a înlocuit un eșafodaj întreg, economie indu­-se 60 m.c. lemn rotund și 11 m.c. dulapi, în va­loare totală de 8000 lei. Concomitent cu munca comisiilor, au crescut și realizările muncitorilor, însem­nate depășiri de normă au realizat: zidarii Ștefan Deak, Gociman, Tikosi, Maria Ni­­colae, dulgherii Dumitru Bulea, Marin Ioan, fierarii-betoniști Petre Scara, Nicolae Du­­mitrache, Iosif Pop și alții. WILHELM GHIDALI corespondent Să luptăm pentru realizarea de economii complexe STEFAN BALCO Zidar stahianovist șantierul Centrull Universitar Agrozootehnic ★ ★ Lucr­ez pe șantierul Centrul­­ Univer­sitar Agrozootehnic ca muncitor zidar. In tot, timpul ,m’am preocupat de îm­bunătățirea muncii, de realizarea unei înalte­­ productivități. Auzeam mereu de numeroși zidari, care, aplicând metoda sovietică Orlov, reușeau să obțină însemnate depășiri ele­norme, să zidească tot mai mulți metri cubi într’un schimb. Atunci am început să citesc și eu cărți și broșuri care ex­plicau metodele sovietice de­­ zidărie, să cer lămuriri tovarășilor care apli­cau aceste metode. Intr’una din zile am­ format o echipă ele 3 și am început să zidesc după metoda Orlov. Rezul­tatele au fost din zi în zi mai bune, am zidit din zi în zi mai mult și mai bine. Dar nu mulțumit cu­m’am atât. Vedeam că pe șan­tier se risipesc o serie de materiale, că unele echipe nu se preocupă de problema miilor. Mai econo­mult chiar, conducerea administrativă nu se îngrijea să in­troducă o evidență clară asupra econo­miilor realizate de unele echipe. M’am gândit mult pentru a găsi o metodă, un procedeu care să antreneze pe toți muncitorii în lupta pentru economii. In cinstea zilei­­ de 1 Mai am luat ini­țiativa să chem la între­cere pe mun­citorii șantierului nostru pentru rea­lizarea de economi­i complexe la lu­crările de zidărie. Eu mi-am luat an­gajamentul să economisesc 12 cărămizi la fiecare metru cub și să reduc cu 10 Ia sută pierderea admisă fia mortar. Iată în ce constă inițiativa mea: De unde înainte nu se știa câte că­rămizi la fiecare zidar și cât mortar consumă, acum am propus ca fiecare zidar, șef de echipă să ia în primire dela gestionar o anumită cantitate de cărămizi. Acelaș lucru se întâmplă și cu mortarul. Vărnicerii țin socoteala tomberoanelor trimise fiecărei echipe și deci se poate ști precis cât a con­sumat. La sfârșitul fiecărei zile de muncă normatorul face măsurătorile respec­tive și calculează câți metri cubi a zi­dit fiecare. Apoi face numărătoarea că­rămizilor care au rămas și află ime­diat câte cărămizi s’au consumat. Din­ acest calcul ved­e economia făcută la­­ cărămizi,­­ ținându-se seama de consu­mul normal de cărămizi care trebue să intre la un metru, cub. Tot așa se pro­cedează și pentru calcularea economiilor la mortar. In această luptă sunt an­trenați și­ vărnicerii care se străduc să facă economie de var și nisip. Lucrând în felul acesta echipa mea a reușit să obțină până în prezent în­semnate economii la cărămizi și mor­tar. Numai în primele 5 zile noi am­ economisit­­ 1S9 cărămizi și 0,136 m. c. mortar. Realizările acestea au crescut și acum aproape zilnic economisim circa 100 cărămizi. In ziua de 25 A­­prilie am îndeplinit planul pe întreaga lună, depășind astfel­­ angajamentul luat în cinstea zilei de 7 Mai. Inițiativa mea a fost urmată și de zidarul stahanovist Ana Aurel, care a obținut economii deasemeni impor­tante. Pentru ca această inițiativă să dea rezultate însemna­te și să aducă șan­tierului economii cât mai mari, tre­bue antrenați toți muncitorii în lupta pentru realizarea economiilor com­plexe. In același timp conducerea șantierului trebue­ să ia măsurile ne­cesare pentru a asigura o cât mai precisă evidență asupra economiilor realizate. In această privință eu pro­pun îmbunătățirea sistemului de evi­dență. In fiecare loc de muncă să se afișeze o tablă sau un grafic in care, să fie trecute zilnic economiile rea­lizate. In prezent noi nu știm ce eco­nomii obținem decât la cel puțin i­ă­­ie, fapt care nu constitue un sti­mulent pentru muncitori în lupta pen­tru economii. Prin afișarea unui gra­fic fiecare muncitor ar ști în fiecarei zi ce economii a făcut, ar fi stirvitTM, pornindu-se o adevărată întrecere a economiilor. Realizând economii însemnate de materiale, noi aducem o contribuție prețioasă la înfăptuirea mărețelor con­strucții ale păcii, la consolidarea suc­cesului reformei bănești, la înflorirea patriei noastre. *

Next