Constructorul, mai 1952 (Anul 4, nr. 121-124)
1952-05-05 / nr. 121
Bibliot«ca Centrala Reg. Mures palatia Cultural Targu- Mures Anul IV-Nr. 121 4 PAGINI 20 BANI Luni 5 Mai 1952 PENTRU MAI BUNA FOLOSIRE A UTILAJULUI PE ȘANTIERE Constructorii din țara noastră s’au avântat Cu un deosebit entuziasm în lupta pentru realizarea planului de stat pe 1952, pentru consolidarea succesului reformei bănești, pentru desvdltarea economiei și finanțelor patriei noastră. Realizarea acestor sarcini de seamă este în funcție de creșterea producției și productivității muncii, îmbunătățirea calității produselor, reducerea sistematică a prețului de cost și introducerea unui regim sever de economii. Neîncetat treime să scoatem la iveală principalele rezerve interne ale întreprinderilor noastre, punându-le în slujba îndeplinirii planului. ale Una din rezervele interne de seamă întreprinderilor o constitue mai buna folosire a utilajului. Pe nenumăratele șantiere de construcții de pe întreg cuprinsul țării, sunt astăzi o serie de mașini și mecanisme, care au transformat în parte caracterul muncii în construcții din meșteșugăresc în industrial. înțeleaptă politică a partidului și guvernului nostru, ajutorul permanent al Uniunii Sovietice, au creat condițiile pentru desvoltarea în țara noastră a unei adevărate industrii de construcții. Șantierele noastre au fost înzestrate cu utilaj și mașini perfecționate, capabile să dea un randament ridicat. Numai anul trecut, constructorii noștri au primit, pe lângă Utilajul provenit din uzinele noastre constructoare de mașini, sute de minunate mașini și mecanisme din Uniunea Sovietică. Cu gând de frate ne-au trimis oamenii sovietici numeroase escavatoare, autocamioane, benzi transportoare, trolii, screpere, grediere, etc. Muncitorii constructori prețuesc utilajul care le-a fost pus la dispoziție îi îngrijesc și îl folosesc din plin, contribuind la creșterea continuă a producției și productivității muncii. Ei știu că mașinile sunt făcute în primul rând pentru a ușura munca omului și a spori productivitatea. Dacă aceasta este situația în țara noastră, apoi cu totul altfel se prezintă lucrurile în țările capitaliste, unde mașina devine pentru patron un mijloc de a-l înlocui pe muncitor, de a-l asvârîi în stradă, pradă șomajului și mizeriei. Raidul-anchetă organizat de curând de „Constructorul” în legătură cu folosirea rațională a utilajului pe șantierele de construcție a arătat că unitățile noastre se desvoltă atitudinea socialistă, plină de grijă față de utilaj, față de bunurile muncitor. Constructorii obțin poporului mereu noi succese în folosirea mnai din plin a capacității de producție a utilajului. Desfășurând larg întrecerea socialistă, mecanicii Trustului Nr. 1. Sovromconstrucție au îmbunătățit în 1951 indicele de utilizare a betonierelor de pe șantiere cu 67%. In lupta pentru prelungirea vieții mașinilor și folosirea lor din plin, de un neprețuit ajutor este aplicarea metodelor stahanoviștilor sovietici și în primul rând a metodei stahanovistei Nina Nazarova. Peste 70 mecanisme și mașini de pe șantierul „Casa Scânteii” sunt luate în păstrare socialistă cu contract. Mecanici fruntași ca Ion Grătar și Simion Diaconu, au eliminat câteva reparații planificate la betonierele lor, lungind durata de funcționare a acestora, tocmai pentru că și-au luat utilajul în păstrare socialistă. Buna întreținere a utilajului, folosirea cât mai complectă a mașinilor pe șantiere, depind de o seamă de condiții. In primul rând, conducerile trusturilor și întreprinderilor trebue să vegheze ca proiectele de organizare a șantierelor să conțină planuri de mecanizare. A ști de câte mijloace mecanice este nevoie pe șantier, a cunoaște posibilitățile întreprinderii această direcție, a planifica justreîn partiția și folosirea utilajului pe șantier, — iată primul pas spre rezolvarea problemei utilizării raționale mașinilor și mecanismelor pe șantier. Planul de mecanizare este în strânsă legătură cu metodele de muncă de pe șantier. Fără îndoială că acolo unde, de pildă, se construește după metoda sovietică „în lanț”, utilajului îi sunt de la început create condițiile pentru folosirea mai din plin a capacității de producție. Asemenea condiții prielnice și-a asigurat Trustul de Construcții Nr. 7 — Petroșani, pentru construirea numeroaselor blocuri muncitorești din valea Jiului. Pentru sporirea posibilităților de industrializare a muncii în construcții, de un ajutor prețios este mica mecanizare. Hotărîrea guvernului și a partidului cu privire la măsurile pentru consolidarea succesului reformei bănești, a trasat ca sarcină lupta „pentru introducerea pe scara cât mai largă a mecanizării” pe șantierele de construcții. Trebui • să avem mereu în față pilda industriei sovietice de construcții, care se conduce după cuvintele tovarășului Stalin : „...Trebue trecut neîntârziat la mecanizarea celor mai grele procese de muncă, desfășurând mecanizarea în toată amploarea (în industria forestieră, in industria construcției, în industria carboniferă, la încărcarea și descărcarea mărfurilor, în transport, în siderurgie)... Mecanizarea proceselor de muncă este pentru noi, acea forță nouă și hotărîtoare, fără de care nu putem să menținem nici ritmul nostru, nici noile proporții ale producției”. Conducerile trusturilor și Întreprinderilor de construcții trebue să ia urgente măsuri tehnico-organizatorice pentru a asigura șantierelor lor utilajul de mică mecanizare, pentru a le înzestra cu containere, cărucioare tip Malțev, vagoneți basculanți, roabe STAS, etc. Planul de investiții pentru utilaj de mică mecanizare trebue realizat în atelierele proprii, cu cea mai mare strictețe — nu așa cum s’a întâmplat la Grustul Nr. 9 — Cluj, care nu s’a îngrijit nici măcar să-și comande materialele necesare confecționării utilajului. Nepăsarea față de utilajul de mică mecanizare la acest trust merge până acolo încât toate containerele pe care le posedă stau în magazie, lipsind astfel șantierele de posibilitatea de a-și mări productivitatea la transportul cărămizilor. Folosirea utilajului la capacitatea lui maximă, trebue să preocupe îndeosebi conducerile administrative. Trebue lichidate situații ca cele de anul trecut când, în unele întreprinderi de construcții, betonierele au produs în medie de 6 ori mai puțin decât capacitatea lor de producție. Asigurarea unei producții ritmice, organizarea bună a locurilor de muncă, aprovizionarea la timp cu materiale, va duce la eliminarea întreruperilor în funcționare, la creșterea indicilor de utilizare. Pe șantierele întreprinderii de Construcții Nr. 203, bateriile de betoniere lucrează în acest fel, fără „asalturi” și cu continuitate în lucru. Nu acelaș lucru se poate spune despre șantierele întreprinderii Nr. 504, unde din 20 betoniere sunt utilizate doar 5 și acestea lucrând doar câteva ore pe zi ! Desinteresul și lipsa de răspundere față de utilaj, domnesc la această întreprindere. Un screper stă nefolosit de 3 luni de zile, iar mașinile de transport, sunt folosite după bunul, plac, la drumuri incompatibile cu sarcinile acestor mașini. De pildă, un autocamion de 7 tone a fost pus, zilele trecute, să care un butoi cu apă la 4 km. Aceasta în timp ce alte șantiere ar avea mare nevoie de un screper sau de un camion. Pentru mijloacele de transport este de mare însemnătate ca șantierele să-și creeze drumuri de acces bine întreținute, știindu-se că acestea măresc randamentul mașinilor și le lungesc viața. Pe șantierele de la Lonea, lipsa drumurilor de acces a făcut ca mașinile să se înnămolească adesea, stricânduse în scurtă vreme. Evidența utilajului nu a constituit o preocupare prea serioasă pentru unitățile noastre. Adevărat că sunt întreprinderi unde se face o repartiție rațională a utilajului și un control sever al folosirii lui, sau șantiere (ca „Școala Medie Electrotehnică” al Trustului Nr. 1 Sovromconstrucție), unde surplusul de utilaj a fost imediat pus la dispoziția întreprinderii. Dar sunt încă unități unde se aglomerează utilaj în mod abuziv, după obiceiul de a face rezerve sub motivul: „să fiel”. Asemenea lipsuri și procedee abuzive trebue cu severitate stârpite. Precum nu este admisibil ca o unitate importantă ca Trustul Nr. 4 — Hunedoara, să nu știe nici astăzi ce utilaj are pe șantierele sale ! Evidența clară și precisă este o condiție de bază pentru raționala folosire a utilajului, așa cum, pentru prelungirea vieții mașinilor, un rol însemnat îl au întreținerea și repararea utilajului la timp. O parte din utilajul de pe șantiere iese din funcție înainte de vreme pentru că nu se întreține satisfăcător, manipularea nu se face cu grijă, nu se execută reparațiile preventive. Sunt unități ca Trustul Nr. 3, St. U. C.Brăila și Orașul Stalin care au înțeles rostul reparațiilor preventive și le efectuează cu regularitate. Nu tot așa a înțeles lucrurile Trustul Nr. 6 — Craiova. Fără a mai vorbi de reparațiile prost executate, ca în cazul St. U. C.-Cluj care reparând defectuos o draglină, aceasta stă de 3 luni fără a putea fi transportată pe șantier. De cea mai mare gravitate este atitudinea conducătorilor de șantiere, care refuză să trimită utilajul în reparație, folosindu-i adesea până la distrugere. Astfel de lipsuri s-au remarcat la întreprinderea Nr. 3 Izolații și Trustul Nr. 2. Fiecare unitate este datoare să respecte cu strictețe planul reparațiilor preventive, chezășie a reducerii uzurii mașinilor. Orice utilaj ieșit din reparație, ■— cu aceiași valoare pe care o avea când era nou — trebue să poarte asupra sa un „pașaport al mașinii”, care va garanta o bună evidență a folosirii utilajului și va sta la baza adoptării metodei Nina Nazarova. Economia de combustibil și lubrefianți trebue să devină o preocupare atât a manipulantului mașinii, cât și a conducerii șantierului. Se știe de pildă că un carburator care funcționează prost poate mări consumul în proporții nebănuite. Economia nu trebue însă greșit înțeleasă: a nu da unui utilaj uleiul necesar atât cantitativ cât și calitativ, nu se numește economie, ci dimpotrivă. Orice utilaj dă un randament mai mare, în mâinile unui muncitor calificat. Iată de ce trebue să luptăm pentru creșterea cadrelor de manipulanți și mecanici de utilaj, să antrenăm femeile la aceste meserii. Școlarizarea, adoptarea metodei stahanovistei Gothear de calificare la locul de muncă și a inițiativei maistrului Francisc Grenian, — sunt mijloace pentru creșterea de noi cadre. Cu mecanici buni, fiecare întreprindere va avea posibilitatea să dea unui om în păstrare socialistă o singură mașină, de care să răspundă și pe care să o însoțească în orice deplasare. Cu deosebită atenție trebue privită problema protecției muncii. In jurul utilajului trebue luate toate măsurile de securitate a muncii (verificarea aparatelor de ridicat, luminarea locurilor de muncă, punerea apărătoarelor la boburi și capace la tablouri electrice, etc.), pentru a preîntâmpina orice fel de accidente. Comitetelor de întreprindere le revine sarcina de a antrena în întrecerea socialistă întreg personalul care deservește utilajul, de a extinde metoda Nina Nazarova la fiecare utilaj, de a stimula calificarea mecanicilor, da a mobiliza conducerile administrative la ținerea evidenței folosirii utilajului. Folosind cât mai din plin utilajul, îngrijindu-l cu toată atenția, vom contribui la consolidarea succesului reformei bănești și întărirea continuă a noului leu, la creșterea bunei stări a poporului muncitor, la construirea socialismului îl ü acest íhiei*1 Avantajele iniăciî în acord — întrecerea socialistă pentru repag. 2-aducerea prețului de cost al lucrărilor — Se pregătesc temeinic pentru da de construcții, rea de seaimă și alegerea organelor Pag 2a sindicale. — Conferința pe țară a sectorului pag. 2-a ceramicei brute pag. 4-a — Spre noi succese în munca echi- „ Casa Scânteii” — o construcție a celor artistice de amatori socialismului (din „Pravda”) Pag. 2-a pag. 4-a 1— Ziua Presei bolșevice — Să urmărim cu grijă îndeplinirea pag. 3-a angajamentelor din contractul colectiv. 1— Noi mașini pentru industria con- pag- 4-a strucțiilor — Munca liberă în numele pacat. pag. 3-a pag. 4-a în, Editura Partidului Muncitoresc Român au apărut : K. MARX —F. ENGELS Opere alese, volumul H V. I. LENIN Opere, volumul 22 I. V. STALIN Opere, volumul IS Măreața sărbătorire a zilei de 1 Mai Măreața zi de 1 Mai, ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc, ziua frăției muncitorilor din toate țările, a fost sărbătorită anul acesta cu o însuflețire fără seamăn. In Capitală, sărbătorirea a început printr’un mare meeting ce a avut loc la ora 9 dimineața în Piața dominată de statuia marelui Stalin, scăldată în razele soarelui primăvăratec. Sosirea în tribună a conducătorilor Partidului, Guvernului și Prezidiului Marii Adunări Naționale, a reprezentanților diplomatici ai Marii Uniuni Sovietice și țărilor de democrație populară, a delegațiilor oamenilor muncii de peste hotare a stârnit aclamații prelungite. Ovații puternice au întâmpinat apariția în tribună a iubitului conducător al poporului nostru muncitor, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. In numele și din însărcinarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, tovarășul Gheorghe Apostol, președintele Confederației Generale a Muncii, a felicitat pe oamenii muncii de pe întreg cuprinsul Republicii, cu prilejul zilei de 1 Mai. După ce a trecut în revistă însemnatele succese obținute de poporul nostru muncitor, tovarășul Gheorghe Apostol a arătat condițiile minunate ale înfăptuirii cu succes a programului stalinist de construire comunismului, în care popoarele sovietice a sărbătoresc anul acesta ziua de 1 Mai. Trimițând salutul frățesc al poporului nostru tuturor popoarelor luptătoare pentru libertate și independență și adresând un fierbinte și entuziast salut marelui Stalin, eliberatorul și sprijinitorul luptei noastre pentru construirea unei noi vieți, socialiste, tovarășul Gh. Apostol a spus: „Strângând și mai mult rândurile în jurul Partidului Muncitoresc Român și Comitetului său Central în frunte cu condualcătorul iubit al poporului nostru muncitor, tovarășul Gheorghiu-Dej, să ridicăm tot mai sus steagul luptei noastre pentru întărirea puterii economice și de apărare a patriei noastre, pentru făurirea unei vieți fericite poporului nostru“. Apoi tov. Anton Tatu Jianu, președintele comitetului, executiv al sfatului popular al Capitalei, în numele participanților la marea demonstrație de 1 Mai din Capitală a dat citire unei telegrame adresată tovarășului Stalin. ★ A început apoi marea demonstrație a oamenilor muncii din Capitală. In timp ce fanfara intona cântecul „Sub steagul partidului“, primele coloane s’au pus în mișcare. Ele purtau în frunte un minunat medalion cu chipurile marilor făuritori ai Revoluției Socialiste din Octombrie, Lenin și Stalin. Printre sutele de drapele roșii și tricolore se înălțau portretele conducătorilor iubiți ai Partidului, portretele conducătorilor Partidului Comunist (bolșevic) al U.R.S.S., portretele conducătorilor partidelor comuniste și muncitorești frățești. In sunetele Marșului Partizanilor au defilat apoi, cu pas hotărît gărzile muncitorești. Au trecut apoi pionierii, purtând tinerețea in inimi și în priviri. Pe brațele pionierilor împodobiți cu coronițe de flori se află un frumos portret al marelui Stalin, cel mai iubit prieten al copiilor din lumea întreagă. Un alt grup poartă chipul drag al tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, secretarul general al C.C. al Partidului Muncitoresc Român, care prin lupta sa a făurit copiilor din țara noastră viața fericită pe care o trăiesc astăzi. In rânduri compacte au pășit cu mândrie oamenii muncii din uzatele și fabricile Capitalei Republicii noastre Populare. Astăzi ,ei raportează Partidului și iubitului conducător al poporului nostru, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, noile victorii obținute cu sprijinul multilateral al Uniunii Sovietice în lupta pentru construirea bazei economice a socialismului. Dragostea manifestată de oamenii muncii prin aclamații puternice pentru conducătorii partidului a însemnat totodată un angajament de a obține noi victorii lh lupta pentru consolidarea suculufiei reforiîței bănești, pentru îndeplinirea planului eiiet« nai. Muncitorii Capitalei și-au afirmat, au pustere hotărîrea de a contribui la iedlinigntâi întărirea alianței dintre clasa miyrci&jef; și țărănimea muncitoare, îndreptată la țja sjbotriva elementelor capitaliste, pentru construirea socialismului. Pe numeroase placarde sunt înscrise înflăcărate lozinci de chemare în luptă, pentru întărirea solidarității internaționoste a celor ce muncesc, împotriva noilor hitleri —*■ imperialiștii americano-englezi. La măreața demonstrație de 1 Mai au pji,șit umăr la umăr cu constructorii sociali"smului din fabrici și de pe ogoare, oamenii, științei, literaturii și artei. Uriașa coloană care trecea prin Piața Stalin sugera minunat tabloul unirii tuturor forțelor poporului nostru în lupta pentru socialism. In sunetele pline de voioșie ale fanfarei a început apoi parada sportivă. La sfârșit, din glasurile miilor de oameni ai munci, care au încheiat demonstrația, însoțite de sunetele solemne ale fanfarei militare, a răsunat puternic „Internaționala“imnul unității și frăției de neînfrânt a muncitorilor din întreaga lume. Tribuna oficială Și noi am câștigat întrecerea Dulgherul Toma Ambruș, de pe șantierul „Casa Scânteii", e un om inart, cu părul încărunțit și privirea vioaie. Deși are mai bine de 50 ani, dulgherul Ambruș lucrează ca un tânăr de 20 ani, execută ca repeziciune fiecare lucrare, cu dibăcie, obținând însemnate depășiri de normă. Datorită frumoaselor realizări pe care le-a obținut cu echipa sa, tov. Ambruș a primit titlul de fruntaș în producție, titlu cu care se mândrește și pe care-l păstrează de câteva luni de zile. Într’o zi, pe la începutul lunii Aprilie, după terminarea lucrului, cei șapte tovarăși din echipa dulgherului Ambruș erau cu toții într’o cameră și discutau despre organizarea muncii, despre angajamentele in cinstea zilei de 1 Mai. — Nu trebue să rămânem mai prejos decât ceilalți tovarăși — le spuse șeful de echipă, Toma Ambruș. De când am venit pe șantierul „Casa Scânteii", nu existat echipă care să mi-o ia înainte. Și nici de data aceasta nu aș vrea să ne întreacă vreo altă echipă de dulgheri. — Tovarășe Ambruș — spuse Ioe Popa — eu aș zice ca in cinstea zilei de 1 Mai, sărbătoarea noastră a celor ce muncim, să chemăm la întrecere echipa lui Ion Gâtiu. In contract să prevedem și un punct în legătură cu îmbunătățirea calității lucrărilor executate. Ceilalți muncitori din echipă când au auzit de tov. Gâtiu, cum șovăian. — O să ne întreacă echipa lui Gâtiu și o să ne facem de rușine, — spuse unul dintre ei. — Cum să ne întreacă tovarăși? interveni imediat tov. Ștefan Ianoș. Dacă vom munci mai bine, dacă ne vom organiza lucrul, îi vom lăsa In urmă. Și vom reuși să câștigăm intrecerea, tovarăși. Asta trebue să fie angajamentul fiecăruia. In contractul socialist de întrecere au fost trecute printre alte angajamente luate: depășirea sarcinilor de plan cu 50%, economisirea unei cantități însemnate de material lemnos, realizarea unor lucrări de calitate superioară etc. A doua zi, muncitorii din echipa dulgherului Toma Ambruș, lucrau cu mai mult elan. Măsurau cu atenție scândurile, stâlpii, băteau grinzile, montau cofrajele. Materialul era din zi in zi tot mai rațional folosit, încât, la locul de muncă, rareori puteai să găsești resturi de materiale. Din zi în zi întrecerea dintre cele două echipe, devenea tot mai însuflețită, inima, pe fiecare muncitor în lupta pentru realizarea angajamentelor luate în cinstea lui 1 Mai. Graficele de urmărire a întrecerii socialiste, arătau din zi in zi depășiri tot mai mari de normă. Nu era zi fără ca atât muncitorii din echipa Im Ambruș, cât și cei din echipa lui Gotiu să nu se oprească în fața graficelor, să vadă care au obținut realizări mai mari. Și întrecerea socialistă a ajutat pe cele două echipe să dea viață angajamentelor luate, și chiar să le depășească cu mult, întrecerea a fost câștigată de echipa dalgherului Toma Ambruș care a depășit norma cu 75 % față de 50% cât s’a angajat. Echipa tov [UNK] Ion Gâtiu a obținut o depășire de 66%. Amândouă echipele au realizat însemnate economii de material lemnos. — Tovarășe Gâtiu, am câștigat întrecerea in cinstea lui 1 Mai — îi spuse Ilie Popa, mândru că au reușit să-i întreacă. — Și noi suntem câștigători ai întrecerii, pentru că ziua de 1 Mai ne-a găsit cu angajamentele îndeplinite și depășite. Și noi am depus toate străduințele, contribuind la realizarea sarcinilor de plan ale șantierului, la înălțarea acestei mărețe construcții a socialismului, a păcii! O. MAREȘ Comisia pentru măsuri de la Trustul de Comisia de la Trustul de Construcții Nr. 5 pentru luarea de măsuri tehnico-organizatorice în vederea aplicării sarcinilor trasate de Hotărîrea guvernului și partidului privitoare la consolidarea succesului reformei bănești, desfășoară o intensă activitate. Comisia este formată din membri ai conducerii trustului. Pentru a extinde activitatea comisiei până jos, cu sprijinul organizației de bază, a organelor sindicale și a organizației U.T.M., s'au format pe fiecare șantier subcomisii, compuse din: ingineri, tehnicieni, stahanoviști și fruntași în producție. In urma muncii comisiei și subcomisiilor, s'au primit numai dela două întreprinderi peste 30 propuneri, dintre care 50% s’au și transformat în măsuri tehnico-organizatorice aplicate, menite să ducă la economii, la reducerea prețului de cost și astfel la tehnico organizatorice construcții No. 5 consolidarea succesului reformei bănești. Dintre propunerile aplicate pe șantierele întreprinderii Nr. 501, importantă este inovația dulgherului Andrei Benedek. Prin construirea unui pod rulant de lemn pentru instalarea luminei electrice, s-a înlocuit un eșafodaj întreg, economie indu-se 60 m.c. lemn rotund și 11 m.c. dulapi, în valoare totală de 8000 lei. Concomitent cu munca comisiilor, au crescut și realizările muncitorilor, însemnate depășiri de normă au realizat: zidarii Ștefan Deak, Gociman, Tikosi, Maria Nicolae, dulgherii Dumitru Bulea, Marin Ioan, fierarii-betoniști Petre Scara, Nicolae Dumitrache, Iosif Pop și alții. WILHELM GHIDALI corespondent Să luptăm pentru realizarea de economii complexe STEFAN BALCO Zidar stahianovist șantierul Centrull Universitar Agrozootehnic ★ ★ Lucrez pe șantierul Centrul Universitar Agrozootehnic ca muncitor zidar. In tot, timpul ,m’am preocupat de îmbunătățirea muncii, de realizarea unei înalte productivități. Auzeam mereu de numeroși zidari, care, aplicând metoda sovietică Orlov, reușeau să obțină însemnate depășiri elenorme, să zidească tot mai mulți metri cubi într’un schimb. Atunci am început să citesc și eu cărți și broșuri care explicau metodele sovietice de zidărie, să cer lămuriri tovarășilor care aplicau aceste metode. Intr’una din zile am format o echipă ele 3 și am început să zidesc după metoda Orlov. Rezultatele au fost din zi în zi mai bune, am zidit din zi în zi mai mult și mai bine. Dar nu mulțumit cum’am atât. Vedeam că pe șantier se risipesc o serie de materiale, că unele echipe nu se preocupă de problema miilor. Mai economult chiar, conducerea administrativă nu se îngrijea să introducă o evidență clară asupra economiilor realizate de unele echipe. M’am gândit mult pentru a găsi o metodă, un procedeu care să antreneze pe toți muncitorii în lupta pentru economii. In cinstea zilei de 1 Mai am luat inițiativa să chem la întrecere pe muncitorii șantierului nostru pentru realizarea de economii complexe la lucrările de zidărie. Eu mi-am luat angajamentul să economisesc 12 cărămizi la fiecare metru cub și să reduc cu 10 Ia sută pierderea admisă fia mortar. Iată în ce constă inițiativa mea: De unde înainte nu se știa câte cărămizi la fiecare zidar și cât mortar consumă, acum am propus ca fiecare zidar, șef de echipă să ia în primire dela gestionar o anumită cantitate de cărămizi. Acelaș lucru se întâmplă și cu mortarul. Vărnicerii țin socoteala tomberoanelor trimise fiecărei echipe și deci se poate ști precis cât a consumat. La sfârșitul fiecărei zile de muncă normatorul face măsurătorile respective și calculează câți metri cubi a zidit fiecare. Apoi face numărătoarea cărămizilor care au rămas și află imediat câte cărămizi s’au consumat. Din acest calcul vede economia făcută la cărămizi, ținându-se seama de consumul normal de cărămizi care trebue să intre la un metru, cub. Tot așa se procedează și pentru calcularea economiilor la mortar. In această luptă sunt antrenați și vărnicerii care se străduc să facă economie de var și nisip. Lucrând în felul acesta echipa mea a reușit să obțină până în prezent însemnate economii la cărămizi și mortar. Numai în primele 5 zile noi am economisit 1S9 cărămizi și 0,136 m. c. mortar. Realizările acestea au crescut și acum aproape zilnic economisim circa 100 cărămizi. In ziua de 25 Aprilie am îndeplinit planul pe întreaga lună, depășind astfel angajamentul luat în cinstea zilei de 7 Mai. Inițiativa mea a fost urmată și de zidarul stahanovist Ana Aurel, care a obținut economii deasemeni importante. Pentru ca această inițiativă să dea rezultate însemnate și să aducă șantierului economii cât mai mari, trebue antrenați toți muncitorii în lupta pentru realizarea economiilor complexe. In același timp conducerea șantierului trebue să ia măsurile necesare pentru a asigura o cât mai precisă evidență asupra economiilor realizate. In această privință eu propun îmbunătățirea sistemului de evidență. In fiecare loc de muncă să se afișeze o tablă sau un grafic in care, să fie trecute zilnic economiile realizate. In prezent noi nu știm ce economii obținem decât la cel puțin iăie, fapt care nu constitue un stimulent pentru muncitori în lupta pentru economii. Prin afișarea unui grafic fiecare muncitor ar ști în fiecarei zi ce economii a făcut, ar fi stirvitTM, pornindu-se o adevărată întrecere a economiilor. Realizând economii însemnate de materiale, noi aducem o contribuție prețioasă la înfăptuirea mărețelor construcții ale păcii, la consolidarea succesului reformei bănești, la înflorirea patriei noastre. *