Constructorul, iunie 1952 (Anul 4, nr. 126-129)

1952-06-07 / nr. 126

Pag. 2 . edMs.Tj­u­ ci,gyttito Zilele acestea s’a publicat înștiința­rea cu privire la ședința plenară a Co­mitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român, ce a avut loc în zilele de 26—27 Mai a. a. Plenara a ascultat și desbătut ra­portul Comisiei de Partid care a veri­ficat activitatea și organizarea siste­mului financiar din perioada 1947 (8 Noembrie) — 1652 (9 Martie) precum și o informație preliminară asupra re­zultatelor verificării făcute de Comisia de Partid care a cercetat activitatea desfășurată în sis­temul schimbului de mărfuri. In cursul plenarei au fost supuse a­­nalizei o serie de probleme centrale ale activității partidului nostru. Ple­nara a constatat cu acest prilej depli­na justețe a liniei partidului, care are la bază genialele învățături ale lui Le­nin și Stalin și uriașa­­ experiență a Partidului Bolșevic. Conducând po­porul muncitor în măreața operă de construire a socialismului, partidul no­stru urmează linia de industrializare socialistă, ca bază a desvoltării între­gii economii, de întărire și consolida­re a alianței între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, în vederea în­grădirii și eliminării elementelor capi­taliste de la sate și orașe și transfor­mării socialiste a agriculturii, linia de întărire continuă a statului de demo­crație populară, ca formă a dictaturii proletariatului, și de activă participare la lupta pentru apărarea păcii în strân­să prietenie și alianță cu Uniunea So­vietică și cu țările de democrație popu­lară. Bazele acestei politici sunt expu­se în astfel de documente ale partidu­lui, ca rapoartele tovarășului Gheor­­ghiu-Dej la Conferința națională a partidului și la Congresul Partidului Muncitoresc Român, raportul și rezo­luția Plenarei C.C. al P.M.R. din 3-5 Martie 1949, hotărîrile partidului guvernului privitoare la Planul Cinci­si­nal, la Planul de Electrificare și alte hotărîri ale partidului si lucrări ale tovarășului Gheorghiu-Dej. Urmând cu fermitate aceasta linie marxist-leninistă, partidul nostru, în fruntea celor ce muncesc, a obținut succese de seamă în opera de făurire și consolidare a regimului democrației populare, de construire a bazei eco­nomice a socialismului. Industria noastră socialistă și, în principal, industria mijloacelor de pro­ducție, crește și se desvoltă în ritm rapid. Masse tot mai mari ale țărăni­mii muncitoare pornesc pe drumul transformării socialiste a agriculturii. Crește continuu nivelul de trai mate­rial și cultural al celor ce muncesc. Politica partidului se bucură de sprijinul activ al masselor largi ale po­porului. Experiența luptei pentru in­staurarea și întărirea regimului de de­mocrație populară, dusă de oamenii muncii sub conducerea partidului în decursul celor 8 ani ce au trecut de la eliberarea României de către Armata Sovietică, a sădit în conștiința masse­­lor muncitoare de la orașe și sate con­vingerea că politica partidului este singura în măsură să asigure înflori­rea patriei noastre și bunăstarea celor ce muncesc. De aceea poporul munci­tor privește poți­ti­ca partidului ca poli­tica sa proprie și înlătură din calea lui pe oricine se ridică împotriva li­niei partidului, rupându-se astfel de popor. Pe măsura înaintării țării noastre pe drumul socialismului, clasele ex­ploatatoare izgonite de la putere și­ e­­îerventele capitaliste pe care le gene­rează necontenit mica producție de mărfuri, văzând apropierea sfârșitu­lui lor, își întețesc împotrivirea fată­­ de politica revoluționară a partidului nostru. Dar partidul și statul de de­mocrație populară, cu sprijinul entu­ziast al milioanelor de muncitori, ță­rani muncitori și intelectuali înaintați de mască și zdrobesc uneltirile dușma­nului. 1 Dezbătând rapoartele ce i-au fost prezentate, Plenara C.C. al P.M.R. a constatat că în sistemul Ministerului de Finanțe, al Băncii R.P.R. și al Băncii pentru Credit și Investiții, precum și în cooperație, au fost menținute și în­cadrate un număr mare de elemente dușmane, care s-au grupat în jurul lui M­. Luca și care au dus o intensă ac­tivitate dușmănoasă de subminare a regimului de democrație populară și de sabotare a operei de construire a bazei economice a socialismului în țara noastră. In opoziție cu linia C.C., care pre­vede limitarea și eliminarea elemente­lor capitaliste de la sate și orașe, ei au­­ dus o politică contrarevoluționară de stimulare și avantajare a chiaburimii și exploatatorilor din orașe. In politica fiscală, ei au favorizat creșterea elementelor capitaliste la sate și orașe și le-au apărat împotriva lo­viturilor dictaturii proletariatului, mare parte dintre chiaburi au fost tre­­­cuți în categoria „mijlocașilor“, dân­­d­u-i-se astfel putința de a se sustrage efectelor politicii de îngrădire duse de statul de democrație populară. ■ In politica prețurilor, dușmanii po­porului au urmărit mărirea continuă a prețurilor de achiziții și contractări de produse agricole alimentare în sco­pul creării condițiunilor de îmbogățire a chiaburilor și speculanților, stabilind în acelaș timp prețuri pentru unele mărfuri industriale destinate satelor, sub prețul de cost.­­Acțiunea lor duș­mănoasă și-a găsit de asemenea expre­sia în nereali­zarea planului de colec­tare a produselor agricole și a planu­lui de achiziții prin cooperative. In privința finanțării economiei na­ționale dușmanii poporului au încercat să submineze activitatea productivă a întreprinderilor socialiste, întârziind dotarea lor cu fond de rulment și sta­bilind sarcini de beneficii și de pier­deri planificate necorespunzătoare pla­nului lor de producție, nevoilor și po­sibilităților lor reale. 1. ítf. privínța în austrfalfe.Tîî­­stfctaiste­a țării ei au dus o politică de frânare a investițiilor, îndeosebi în ramurile Industriei grele, încercând să pună piedici desvoltării acestor ramuri-cheie ale economiei țării și marilor construc­ții ale socialismului — de pildă Cana­lul Dunăre-Marea Neagră, „Casa Scânteii“, etc. In domeniul agriculturii socialiste au urmărit să creeze condiții tot mai grele de activitate gospodăriilor de stat, blocându-le conturile în cea mai mare parte a anului. Politica pe care au dus-o în dome­niul fiscal, de credite, de contractări și de prețuri, stimulând îmbogățirea pă­turii avute a țărănimii, a constituit o frână în transformarea socialistă a a­­griculturii. In privința comerțului socialist de stat, dușmanii poporului au încercat desorganizarea și lichidarea sa, trecând unele unități în patrimoniul coopera­ției, care devenise în multe locuri un adăpost al elementelor exploatatoare și speculante de la orașe și sate. In perioada pregătirii și înfăptuirii reformei bănești, aceste elemente con­trarevoluționare au acționat intens cu scopul de a împiedica și submina a­­plicarea Hotărîrii C.C. din Septembrie 1951 pentru efectuarea reformei bă­nești. Aceste elemente dușmănoase au fost sursa tuturor zvonurilor cu carac­ter provocator și diversionist, menite să ajute elementelor capitaliste de la orașe și sate să se sustragă efectelor reformei și să producă desorientare, neîncredere și panică în rândurile populației muncitoare, împotriva hotărîrilor partidului guvernului, fosta conducere a sistemu­­i­lui financiaro-bancar a dus o politică dăunătoare statului și poporului mun­citor în domeniul circulației bănești. In acelaș timp, pentru a provoca ne­mulțumiri și a săpa încrederea oame­nilor muncii în partid și guvern, ei nu au îndeplinit sarcina dată de condu­cerea partidului de a plăti salariile pri­mei b­enzine din luna ianuarie înain­te de reformă, neplătind salariile la o parte însemnată de muncitori din ra­murile principale ale industriei. Această politică contrarevoluționară a fost desfășurată prin menținerea ve­chiului aparat financiaro-bancar bur­­ghezo-moșieresc și prin concentrarea în cadrul acestui aparat a unui mare număr de foști exploatatori, foști a­­genți de siguranță și alte elemente contrarevoluționare îndepărtate din a­­paratul de stat, dându-le astfel posibi­litatea de a sabota opera de construire a socialismului. Pentru a-și putea realiza obiectivele, acești dușmani au urmărit tot timpul ruperea planului financiar și a buge­tului statului de planul economic de stat, au urmărit să introducă anarhie și desordine în sectorul socialist al eco­nomiei, au încurajat furturile și pe je­fuitorii bunurilor poporului. Scopul urmărit era de a crea con­dițiile restabilirii capitalismului în țara noastră. Această acțiune criminală fost zădărnicită, demascată și sdrobită , cu hotărîre de partid și de guvern, cu sprijinul masselor muncitoare de la orașe și sate. Reforma bănească a reu­șit pe deplin, dând o lovitură puternică elementelor capitaliste de la orașe și sate și contribuind la ridicarea nive­lului de trai al clasei muncitoare. 2 Plenara C.C. al P.M.R. a constatat că acțiunea acestor elemente contrarevolu­ționare s’a împletit strâns cu activita­tea antipartinică și antistatală a lui Vasi­le Luca. De mulți ani, V. Luca a pierdut simțul de clasă, s’a rupt de partid și de clasa muncitoare, a mers pe o linie a sa proprie, contrară liniei generale a partidului, stabilită prin Hotărîrile și Rezoluțiile Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân. El nu numai că a fost dela în­ceput împotriva reformei bănești, dar a căutat să o lovească și să zădărni­cească înfăptuirea ei. El a devenit pur­tătorul principal al abaterii de dreapta de la linia partidului, principalul expo­nent al oportunismului în partid, împotriva liniei partidului, care pre­vede,construirea bazei economice a so­cialismului în țara noastră și întărirea regimului de democrație populară, V. Luca a introdus în domeniile în care a lucrat o altă linie, antimarxistă, anti­­leninistă, care consta în : — frânarea desvoltării industriei mij­loacelor de producție, deci încetinirea ritmului de industrializare socialistă a țării ; « — subminarea activității gospodăriilor agricole de stat și gospodăriilor colec­tive, împiedicarea creării și desvoltă­rii întovărășirilor (tip T.C.Z.), deci în­­greunarea transformării socialiste a agriculturii ; — favorizarea comerțului capitalist de speculă prin stabilirea prețurilor de achiziții și contractări după prețurile pieții neorganizate, ceea ce ducea la slăbirea schimbului între oraș și sat, la slăbirea leului vechi — dinainte de re­formă — și scăderea puterii de cumpă­­rare a salariilor­ — subminarea realizării planului de colectări și achiziții a cerealelor și al­tor produse alimentare, ceea ce a dău­nat grav aprovizionării cu alimente a clasei muncitoare și a oamenilor mun­cii din orașe, lovind direct în intere­sele lor vitale. __ V. Luca a formulat în numeroase ar­ticole, b­roșuri și expuneri tezele liniei sale oportuniste. La rădăcina ei stă concepția antimarxistă, că în condițiile trecerii dela capitalism la socialism lupta de clasă nu se ascute ci se stinge, pe baza așazisei integrări pașnice elementelor capitaliste în socialism, că­a cheia desvoltării economice a țării ar fi nu industrializarea socialistă, ci îm­bogățirea chiaburimii. Rezultatul acestei linii de frânare a desvoltării sectorului socialist al eco­nomiei naționale și de sprijinire a sec­torului capitalist din economie, a ele­mentelor capitaliste de la orașe și sate, a fost împiedicarea aprovizionării cu produse alimentare îndeosebi a munci­torilor, funcționarilor, intelectualilor din orașe și centre muncitorești, îm­piedicarea creșterii nivelului de trai al clasei muncitoare și, în general, al oamenilor muncii din țara noastră, în măsura prevăzută de partid și guvern. Aceasta a lovit totodată și în intere­sele populației muncitoare de la sate. Țărănimea muncitoare este intere­sată ca mărfurile de larg consum să fie eftine, iar umflarea prețurilor agri­cole duce la scumpirea și a mărfurilor industriale de larg consum, la o înrău­tățire a aprovizionării satelor cu pro­­duse industriale. Țărănimea munci­toare este vital interesată ca industria socialistă să se desvolte, deoarece des­­voltarea industriei este baza întăririi întregii economii naționale, baza con­struirii socialismului în țara noastră, deci și baza creșterii bunei stări a țără­nimii muncitoare. In lupta împotriva devierii oportu­niste de dreapta, partidul nostru se că­lăuzește după învățătura lui Lenin și Stalin. Tovarășul Stalin ne învață că devierea de dreapta este deosebit de periculoasă, pentru că ea reprezintă pă­trunderea influenței elementelor capi­taliste în clasa muncitoare și în par­tid, pentru că ea „reflectă rezistența elementelor principale ale claselor pe cale de dispariție” (Stalin, Opere, vol. 12 pag. 384), — pentru că ea „adoarme clasa muncitoare, subminează hotărî­rea de mobilizare a forțelor revoluționare ale țării noastre, demobilizează clasa muncitoare și înlesnește ofensiva ele­mentelor capitaliste împotriva Puterii Sovietice”. (Vol. 12 pag. 42). Linia antipartinică a lui V. Luca nu este întâmplătoare. Ea reprezintă con­tinuarea vechilor abateri și metode fracționiste practicate de Vasile Luca încă în perioada activității ilegale a partidului. V. Luca a jucat un rol con­ducător în luptele fracționiste fără de principii din partidul nostru din anii 1929-31, lupte care au dăunat g­rav desvoltării mișcării muncitorești și par­tidului, ducând partidul la un pas de lichidare. V. Luca a atras atunci și sin­dicatele în luptele fracționiste, abătân­­du-le de la sarcinile lor și izolându-le de masse. Deasemeni a sprijinit activ atragerea U.T.C. și Ajutorului Roșu în aceste lupte. Acestea se petreceau într’o perioadă când burghezia și moșierimea urmăreau să iasă din criză, înrăută­țind și mai mult situația clasei munci­toare, pregătind fascizarea țării, des­­lănțuirea criminalului război antisovie­­tic, când, pentru înfăptuirea acestor scopuri mârșave, clasele exploatatoare aveau nevoie de slăbirea unității de luptă a clasei muncitoare și destrăma­rea avantgărzii sale. Pentru activitatea sa fractionistă, V. Luca a fost scos atunci din conducere și trimis la mun­ca de jos. In 1938-39 V. Luca a contribuit la elaborarea și aplicarea liniei greșite de intrare a elementelor democratice în organizația monarho-fascistă F.R.N. (așanumitul „Front al renașterii națio­nale”), ceeace a constituit o piedică pentru organizarea de către partid unei acțiuni largi de luptă împotriva a fascismului și pregătirilor de război antisovietic. V. Luca folosea în partidul nostru metode de înăbușire a criticii și auto­criticii, ceea ce a dăunat creșterii sănă­toase a cadrelor și a redus din elanul de muncă și combativitatea tot. 3 încă demult tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a combătut manifestă­rile oportuniste ale lui V. Luca, însă, acesta, cu fățărnicia caracteristică de­­viatorilor de dreapta, a căutat să în­șele partidul prin acceptarea formală a liniei și hotărîrilor partidului, în timp ce în realitate aplica propria sa linie oportunistă de dreapta. Caracterul antipartinic al liniei lui V. Luca s’a desvăluit cu putere cu pri­lejul pregătirii și efectuării reformei bă­nești, împotriva căreia Luca s’a ridicat direct și fățiș. In ședințele plenare din 29 Februa­rie — 1 Martie și 26—27 Mai a. c., Co­mitetul Central și-a analizat autocri­tic activitatea, apreciind „drept o mare slăbiciune a sa faptul că a descoperit cu întârziere abaterea de dreapta...” (Scrisoarea C. C. al P.M.R. către orga­nizațiile și membrii Partidului din Mar­tie a.c.). Vasile Luca și-a putut desfășura ac­tivitatea sa antipartinică, pentru că a fost sprijinit și încurajat de tovarășii Teohari Georgescu și Ana Pauker, care au avut tot timpul o atitudine de împăciuitorism și sprijinire a abaterii de dreapta de la linia partidului. Plenara a constatat că tov. Teohari Georgescu a manifestat o atitudine îm­­păciuitoristă față de devierea de dreap­ta a lui V. Luca. S’a dovedit că această atitudine a tov. T. Georgescu ascundea propriile sale greșeli oportuniste de dreapta, lipsa sa de combativitate îm­potriva dușmanului de clasă și pierde­rea vigilenței revoluționare în munca sa. Aceasta a permis elementelor duș­mane să-și desfășoare activitatea lor vrăjmașă intereselor statului. Tov. Teohari Georgescu nu a luat măsuri pentru a lovi în speculanții care je­­fuesc pe muncitorii din orașe și pe ță­ranii muncitori. Plenara a stabilit că tov. Ana Pau­ker a avut o poziție de sprijinire a de­vierii de dreapta a lui V. Luca, că a deviat ea însăși de la linia partidului în problemele agriculturii și colectărilor, de care răspundea față de Comitetul Central al partidului și de guvern. Aceasta s-a manifestat îndeosebi prin întârzierea organizării întovărășirilor de lucrare în comun a pământului (tip T.C.Z.), prin neglijarea întemeierii a noi gospodării colective, prin tolerarea chiaburilor în gospodării colective și în întovărășiri, precum și prin desintere­­sul față de problemele S.M.T.-urilor și Gospodăriilor de Stat, în care s’au cui­bărit un m­are număr de elemente duș­mănoase. Tov. Ana Pauker a săvârșit și abateri de ..stânga“ de la linia parti­dului în problema construirii gospodă­riilor agricole colective, tolerând călca­rea principiului liberului mânt al țăranilor, muncitori, consimță­La ple­nara C.C. al P.M.R. ce a avut loc la 29 Februarie — 1 Martie, tov. A. Pau­ker a luat o atitudine de critică formală la adresa lui V. Luca și a devierii sale de dreapta, iar după plenară s-a ridicat împotriva hotărîrii plenarei C.C. și a scrisorii pe care plenara a adresat-o organizațiilor de partid și membrilor partidului. Tov. A. Pauker a cultivat relații ne­principiale în interiorul conducerii par­tidului. Intre V. Luca și tov. T. Geor­gescu și A. Pauker au avut loc întâl­niri și discuții în vederea înțelegerii prealabile asupra problemelor politice, lucru pe care l-au ascuns partidului și care a devenit o regulă practicată timp îndelungat. Ei priveau sectoarele de ac­tivitate ce le fuseseră încredințate ca un fel de feude, de domenii personale, împiedicând conducerea partidului să exercite un control sistematic asupra felului cum aceste sarcini erau aduse la îndeplinire. Aceasta reprezintă o gravă călcare a regulilor partidului, o știrbire a principiului unității de fier a partidului și a conducerii de partid, cu desăvârșire inadmisibile într’un partid marxi­st -l­eni­ni­s­t. După plenara dela 29 Februarie — 1 Martie a.c., Vasile Luca s’a ridicat îm­potriva Hotărîrii Plenarei C.C. al P.M.R. și a Scrisorii C.C. al P.M.R., către organizațiile și membrii de partid din Martie a.c., a dus discuții separate, călcând regulile de partid, cu tovarășii Teohari Georgescu și Ana Pauker, în scopul unei acțiuni coordonate împo­triva Hotărîrii plenarei C.C. al P.M.R. Ca urmare, în ședința din 13 Martie a.c. a Comisiunii de partid Instituite de Comitetul Central, V. Luca, tov. Teo­hari Georgescu și Ana Pauker au luat atitudinea stabilită de comun acord, împotriva Hotărîrii Plenarei C.C. Atitudinea tovarășilor T. Georgescu și­­ Pauker a înlesnit lui V. Luca să pună în practică linia sa antipartinică și a îngreunat Comitetului Central lupta contra devierii de dreapta. Atitu­dinea lor împăciuitoristă și abaterile lor de dreapta sunt strâns legate de faptul că ei au alunecat pe panta aristocrați­­­zării, rupându-se de masse. Plenara C.C. al partidului a luat poziție fermă de luptă împotriva pri­o­mejdiei pe care o constitue împăciui­torismul față de oportunism, împăciuitorismul nu este­­ decât o formă a oportunismului. Cu privire la aceasta, tovarășul Stalin ne învață: „Fapt este că, atunci când se declară război devierii de dreapta, deviatorii de dreapta se travestesc de obicei în împăciuitori ștî­și pun partidul într’o situație dificilă. Pentru a preîn­tâmpina această manevră a deviaturilor de d­reapta, e necesar să se pună ches­tiunea unei lupte hotărîte împotriva împăciuitorismului”. (Stalin, Opere, vol. 12, pag. 24). Aceasta înseamnă că, pen­tru a zdrobi oportunismul, trebue lichi­dat împăciuitorismul. Mai cu seamă a­­cum, împăciuitorismul față de devie­rea de dreapta este elementul cel mai periculos. In timp ce oportunismul este azi demascat în fața partidului împă­ciuitorismul mai încearcă să se ascun­dă sub fraze de aparentă recunoaștere a liniei partidului, în scopul de a în­șela partidul asupra adevăratului con­ținut al devierii și a activității devia­toril­or. Plenara C.C. al P.M.R. — desbătând rapoartele prezentate și constatând că Vasile Luca a revenit asupra celor recunoscute în plenara precedentă, și-a călcat angajamentul luat de a aplica fără șovăire linia partidului, s’a ridi­cat împotriva hotărîrilor Plenarei și a încercat să târască și pe alți membri ai C.C. pe această cale — a hotărît în unanimitate excluderea lui din Co­mitetul Central și trimiterea sa în fața Comisiei Controlului de Partid. Prezi­diul Marii Adunări Naționale l-a scos din funcția de vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri în care rămăsese după scoaterea lui din funcția de Ministru al Finanțelor în ce-l privește pe tov. Teohari Geor­­gescu. Plenara a apreciat ca nesatisfă­cătoare autocritica pe care și-a făcut-o și a hotărît în unanimitate scoaterea tov. Teohari Georgescu din Secretaria­tul C.C.. din Biroul Politic și Biroul Organizatoric și trimiterea lui la mun­ca de jos. Prezidiul Marii Adunări Na­­ționale l-a eliberat din funcția de vice­președinte al Consiliului de Miniștri și din aceea de Ministru de Interne. Plenara, criticând cu o severitate gre­șelile tov. A. Pauker, a hotărît în una­nimitate să-i dea un avertisment și nu a mai reales-o în Secretariatul și Biroul Politic al C.C. al P.M.R. In urma criticii făcute de plenară, tov. A. Pauker a recunoscut unele gre­șeli săvârșite, luându-și în fața ple­narei angajamentul de a lupta pentru aplicarea liniei și hotărîrilor partidului. C.C. a hotărît să o ajute mai departe să vadă originea abaterilor și greșelilor sale și să le recunoască pe deplin. 4 Plenara a constatat că dezbaterea Scrisorii adresate de C.C. al P.M.R. or­ganizațiilor de partid și membrilor par­tidului a dovedit creșterea nivelului po­litic și combativității revoluționare a membrilor de partid, contribuind la întărirea spiritului critic și autocritic în organizațiile partidului. Dezbaterea a constituit o ripostă viguroasă dată de întregul partid celor ce au crezut c­ă vor putea slăbi unitatea partidului. Dezbaterea Scrisorii s’a transformat în­­tr’o puternică manifestare a unității în­tregului partid în jurul C.C. în frunte cu tovarășul Gheorghiu-Dej și a hotă­rîrii partidului de a lichida complect­­ devierea de dreapta. Hotărîrile plenarelor C.C. al parti­dului din 29 Februarie—1 Martie 26—27 Mai sunt expresia devotamen­­t tului fără margini al partidului nostru față de interesele clasei muncitoare și ale poporului muncitor, a fidelității lui nestrămutate fată de cauza socia­lismului, a hotărîrii și a intransigen­ței lui în lupta contra dușmanilor po­porului. înfrângerea devierii­­ de dreapta în­seamnă o grea lovitură dată dușmanu­lui dinăuntru și din afară, înseamnă în­lăturarea unei mari piedici din calea desvoltării economice, politice și cul­turale a țării și a ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, aplicarea fer­mă a liniei partidului în opera de con­struire a socialismului în țara noastră. Tot ce întărește patria noastră, în­tărește lagărul păcii, slătuind totodată lagărul imperialist. Nu trebue uitat că în condițiile ascu­­­țirii luptei între lagărul păcii, democra­ției și socialismului și lagărul ațâță­torilor la război, în cap cu imperia­liștii americani și englezi, aceștia văd în partidele comuniste și muncitorești unul din principalele obstacole în calea planurilor lor sângeroase și poartă un interes deosebit oricărei devieri care ar putea slăbi unitatea și capacitatea de luptă a avantgardei clasei muncitoare. De aceea înfrângerea devierii de dreap­ta înseamnă pentru poporul nostru un mare succes în lupta pentru apărarea păcii. Nu încape îndoială că hotărîrile luate de partid vor stârni zarvă în tabăra dușmană. Ori de câte ori partidul nos­tru sau alte partide frățești au luat măsuri de lichidare a abaterilor, de descoperire și sdrobire a elementelor dușmănoase, dușmanul a urlat. In ur­letele lui răsună furie neputincioasă. Căci întotdeauna când partidul a luat asemenea măsuri, ele au contribuit la întărirea lui ca partid revoluționar marxist-leninist, capabil de a face față oricăror primejdii și greutăți, de a conduce cu succes poporul muncitor pe calea construirii socialismului. Măsurile luate de Comitetul Central pentru lichidarea abaterii de dreapta dovedesc forța și sănătatea partidului nostru, capacitatea lui de a învinge și lichida abaterea de dreapta și atitudi­nea împăciuitoristă față de ea. Ele sunt menite să întărească și mai mult uni­tatea și disciplina rândurilor partidului. Tovarășul Stalin ne învață că partidul are nevoie de o unitate reală, nu for­mală, iar o unitate reală nu poate exista decât pe o bază principială : ea se obține nu prin cocoforirea divergen­țelor ci prin desvăluirea și lichidarea lor, prin lupta necruțătoare contra abaterilor și tendințelor împăciuitoriste, care pun în primejdie unitatea parti­dului. Partidul se întărește prin sdro­­birea oportunismului și împăciuitoris­mului. Partidul nostru este bazat pe o disci­plină de fier, egală pentru toți; el nu cunoaște două discipline, două măsuri — una pentru membrii de rând ai partidului, alta pentru conducători, sau pentru cei cu „merite din trecut“. Vor­bind despre acei oameni cu merite din trecut, care, deveniți „mari personagii simandicoase", nu socot de datoria lor să execute hotărîrile partidului și gu­vernului, surpând astfel baza discipli­nei de partid și de stat, tovarășul Stalin spune: „Ei nădăjduesc că Puterea Sovietică, ținând seama de meritele lor din trecut, nu se va atinge de ei. Aceste personagii înfumurate socot că sunt de neînlocuit și că pot călca fără teamă hotărîrile organelor de conducere. Ce să facem cu acești oameni ? Ei trebue înlăturați fără șo­văire din posturile de conducere, fără a ține seamă de meritele lor din tre­cut”. (Stalin : Raportul de activitate al C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S. la Con­gresul al XVII-lea al Partidului. ( Ediția 1951, pag. 184). Partidul primește acum în rândurile sale pe cei mai activi, mai combativi fii ai clasei muncitoare, devotați cau­zei poporului muncitor, cauzei socialis­­mului. Primirile de noi membri de par­tid vor duce la îmbunătățirea compo­ziției sociale a partidului, la întărirea lui în lupta pentru deplina lichidare a oportunismului și împăciuitorismului. 1 1 Noua compoziție a organelor C.C., alese de Plenara din 26-27 Mai, în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, constitue o chezășie a unității parti­dului, a creșterii combativității lui re­voluționare, a aplicării neșovăitoare a liniei și hotărîrilor partidului. Sesiunea XII a Marii Adunări Națio­nale, care a avut loc din 2 iunie, a hotărît cu entuziasm, în unanimi­tate, numirea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej în funcția de Președinte al Consiliului de Miniștri, în urma ale­gerii tov. Dr. Petru Groza ca Preșe­dinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale. Alegerea secretarului general al C.C. al P.M.R. în această funcție de Stat de înaltă răspundere înseamnă în­tărirea regimului de democrație popu­lară și asigură aplicarea cu și mare fermitate a liniei Partidului mai în munca Statului nostru. 5 Plenara C.C. al P.M.R din 26—27 Mai a.c. și desbaterile și hotărîrile luate înseamnă o cotitură în viața par­tidului nostru. Desbaterea hotărîrilor plenarei în partid și orientarea muncii întregului partid pe calea trasată de hotărîrile a­­cestei plenare vor însemna u­n pas im­portant pe drumul bolșevizării parti­dului nostru. Principalele sarcini care stau în­­ fața partidului nostru pe baza Hotărî­­rilor plenarei din Mai sunt: — lupta pentru lichidarea­­ din rădă­cini a oportunismului și a împăciui­torismului față de oportunism; — lupta împotriva oricărei încercări de a slăbi unitatea partidului, pentru întărirea unității de monolit a parti­dului ; — lupta împotriva oricărei devieri care slăbește alianța clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare, pentru întă­rirea alianței, baza regimului de demo­crație populară și chezășia succesului deplin al construirii socialismului în țara noastră ; — folosirea curajoasă a criticii și autocriticii ca armă sigură de întărire a activității de partid și de stat; — întărirea disciplinei de partid și lupta împotriva oricărei abateri de la­ principiile și disciplina de fier a parti­­dului ; —­ aplicarea întocmai a Hotărîrilor C.C. al P.M.R. și ale Consiliului de Miniștri și întărirea controlului asupra îndeplinirii lor; — întărirea necontenita a legăturilor partidului cu massele; — ridicarea vigilenței revoluționare pe linie de partid și de stat, creșterea vigilenței poporului contra uneltirilor dușmanului de clasă, din interior și din afară, îndreptate împotriva indepen­denței de stat, a drepturilor și libertă­ților democratice ale poporului; — educarea și promovarea de noi ca­dre de tip leninist-stalnist, ridicarea nivelului politic-ideologic al membrilor­­ de partid, înarmarea lor cu temeinice cunoștințe economice; — întărirea statului prin aplicarea fermă a tuturor legilor și combaterea oricărei manifestări de slăbire a disci­plinei de stat, a tendințelor de delăsare și moleșală în îndeplinirea sarcinilor de stat ; — mobilizarea tuturor forțelor pen­tru împlinirea sarcinilor Planului Cin­cinal și a Planului de Electrificare, an de an, trimestru de trimestru lună de lună, chezășia ridicării mnve­­i­tului material și cultural al masselor celor ce muncesc dela orașe și sate; — păstrarea cu strictețe a secretului de partid și de stat, îndeplinirea sarcinilor puse de Hotă­­rîrea Consiliului de Miniștri și a C.C. al P.M.R. cu privire la reforma băneas­­că din 26 Ianuarie 1952 cât și de Hotă­­rîrea Guvernului și a Partidului privi­tor la consolidarea succesului reformei bănești din 7 Martie 1952 trebue să ocupe locul central în întreaga activi­tate a organizațiilor de partid. Sub conducerea iubitului tovarăș Gheorghe Gheorghiu-Dej, nostru Se­cretarul General al CC. al P.M.R., partidul nostru merge cu hotărîre înainte pe drumul aplicării învățăturii leninist-staliniste despre călirea și bol­­șevizarea partidului, pe linia întăririi și consolidării prieteniei cu Uniunea Sovietică, garanția sigură a indepen­denței naționale și a suveranității noa­­stre de stat. Lichidând oportunismul și împăciuiă­torismul față de oportunism, vom în­tări unitatea de voință și de acțiune a partidului, care călăuzește clasa mun­citoare și poporul pe drumul construc­­ției socialiste și al luptei pentru apăra­rea și consolidarea păcii, pe dru­mul luminat de geniul marelui Stalin. Conducătorul și învățătorul oamenilor muncii din lumea întreagă, slăvitul stegar al păcii, libertății și indepen­denței popoarelor. (Din „Scânteia” Nr. 2364 din 3 luni) Pentru continua întărire a partidului

Next