Constructorul, iulie 1952 (Anul 4, nr. 130-133)
1952-07-05 / nr. 130
FORȚA DE NEÎNVINS A VOINȚEI DE PACE A POPOARELOR LUMII Cu deosebit interes urmărește omenirea iubitoare de pace lucrările, sesiunii extraordinare a Consiliului Mondial al Păcii, for suprem al uriașei mișcări care încadrează în rândurile ei sute de milioane de oameni hotărîți să impună voința lor de a zădărnici planurile războinice ale imperialismului american. Prin acțiunile ei viguroase și energice, prin poziția clară și combativă pe care a adoptat-o în toate problemele ce se leagă de interesele vitale ale omenirii, mișcarea mondială a partizanilor Jăjcii și-a câștigat în ciuda tuturor mașinațiunilor dușmănoase ale imperialismului o extraordinară autoritate. Nici cei mai înrăiți ațâțători la război, nici cei mai înveninați profesioniști ai calomniei nu-și mai permit astăzi să disprețuiască această mișcare sau să-i subaprecieze forțele. Imperialiștii americani și simbriașii lor își dau seama că pe orice drum ar apuca spre a merge pe calea deslănțuirii unui nou război mondial ei vor întâlni rezistența îndârjită a partizanilor păcii. In țările capitaliste, coloniale și dependente pe care imperialiștii americani nădăjduiesc să le jefuiască și să le arunce în măcel, partizanii păcii au ridicat la luptă massele largi populare, au făcut din voința lor un obstacol pe care uneltirile ațâțătorilor la război nu-l poate frânge. Ațâțătorii la război au fost siliți să constate eșecul uneia din armele pe care puneau mai mult preț și anume putința de a amăgi popoarele și de a le târî astfel fără voia lor într-un nou măcel mondial. Partizanii păcii au știut să destrame mreaja minciunilor urzite de propaganda trusturilor. Cunoscând întregul adevăr, popoarele au urmat învățătura marelui Stalin și au dovedit că știu să ia cauza păcii în propriile lor mâini, apărând-o până la capăt împotriva oricăror dușman. Popoarele lumii n’au putut fi înșelate de ’demagogia găunoasă a guvernanților imperialiști care vorbesc cu nerușinare de pretinsa lor voință de pace, chiar atunci când pun la cale cele mai tâlhărești acțiuni războinice. Dimpotrivă, popoarele lumii și-au dat seama că in toate problemele vitale ce privesc soarta păcii, singura, cale justă și cinstită este aceea pe care o indică și o apără politica externă a Uniunii Sovietice. Partizanii păcii din lumea întreagă și-au putut da seama că în cele mai încurcate situații ce se ivesc în viața internațională, există întotdeauna și un drum care să înlăture războiul, că acest drum îl indică în toate ocaziile propunerile Uniunii Sovietice. Convingerea că războiul poate și trebue să fie evitat a insuflat milioanelor de partizani ai păcii de pretutindeni mai multă ardoare și o nețărmurită încredere în izbândă.Victoriile pe care ei le obțin, victorii cum este aceea a eliberării tovarășului Jacques Dublos, dau partizanilor păcii puteri sporite. In Uniunea Sovietică, R.P. Chineză și țările de democrație populară, lupta pentru pace îi face pe oamenii liberi să muncească cu și mai mult avânt le înflorirea și întărirea coninuă a lagărului păcii și socialismului. Sesiunea extraordinară de la Berlin a Consiliului Mondial al Păcii a înscris pe ordinea de zi problemele cele mai importante ale momentului actual.. Prima dintre chestiunile discutate este aceea a soluționării pașnice și juste a problemelor Germaniei și Japoniei. In anii din urmă, omenirea iubitoare de pace a privit cu crescândă îngrijorare desfășurarea politicii imperialiste față de aceste țări: împotriva voinței popoarelor german și japonez, împotriva intereselor vitale ale tuturor popoarelor, imperialiștii americani și complicii lor au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a menține aceste țări în vechea lor situație de focare războinice care să amenințe pacea și securitatea țărilor vecine, pentru a face din ele baze ale unui nou război de agresiune îndreptat împotriva Uniunii Sovietice și a țărilor de democrație populară. Atât în Germania Apuseană, cât și în Japonia, imperialiștii americani au călcat în picioare obligațiile pe care și le luaseră în timpul războiului și imediat după terminarea lui. In loc să acționeze în sensul democratizării acestor țări, în loc să ajute aceste popoare să-și ia cât mai repede locul în rândul popoarelor libere și pașnice, imperialiștii americani s’au aliat cu cele mai ticăloase elemente fasciste și revanșarde, au încurajat fățiș reînvierea fascismului, refacerea forțelor armate de agresiune. In ciuda faptului că atât în Germania Apuseană, cât și în Japonia, imperialiștii au introdus un regiim reacționar dușman oricăror drepturi democratice, massele populare din aceste țări s’au ridicat masiv și cu hotărîre împotriva războiului și asupririi. Vrând să consfințească planul lor de transformare a acestor tari în principale baze de război, imperialiștii au recurs tratate separate pe care le-au semnat cu regimurile reacționare patronate de ei. Mașinațiunile războinice ale imperialismului american și ale complicilor săi stârnit revolta a milioane de germani au și japonezi. Cu îndârjire crescândă luptă aceste popoare împotriva jugului și a politicii care încearcă să le american împingă din nou pe calea războiului. Mișcarea mondială a partizanilor păcii a condamnat de la începutul existenței sale politica imperialistă americană cu privire la aceste țări. Popoarele lumii își dau seama că această politică constitue o gravă amenințare a păcii și libertății lor. Omenirea iubitoare de pace și-a dat aprobarea sa entuziastă propunerilor drepte și cinstite ale Uniunii Sovietice, singura cale care garantează popoarelor german și japonez putința unei vieți libere și democratice, putința de a aduce contribuția lor la întărirea păcii și colaborării internaționale. Desbaterile Consiliului Mondial al Păcii vădesc voința oamenilor cinstiți din lumea întreagă de a se ajunge la rezolvarea grabnică a problemelor germană și japoneză în spiritul dreptății și al respectului față de interesele vitale ale tuturor popoarelor. O altă problemă importantă pe care o desbate acum Consiliul Mondial al Păcii este aceea a încetării imediate a războiului pe care imperialiștii americani s-au deslănțuit împotriva poporului coreean. Faptele petrecute în ultimile luni dovedesc că imperialiștii caută pe toate căile și prin mijloace fie ele cât de criminale, să împiedice încheierea armistițiului. Folosirea barbarei arme bacteriologice, bestialele masacre săvârșite de imperialiști împotriva prizonierilor de pe insula Rocledo au arătat lumii întregi care este adevărata față a lucrurilor. Este clar că aceste fapte, ca și recentele bombardamente sălbatice asupra hidrocentralelor de pe fluviul Yafu urmăresc ruperea definitivă a tratativelor de pace, continuarea acestui război de agresiune Partizanii păcii din lumea întreagă care s’au ridicat cu adâncă indignare împotriva barbariilor comise de imperialiști în Coreea, sunt hotărîți să impună o grabnică și justă rezolvare a războiului care de doi ani însângerează această țară. Consiliul Mondial al Păcii, reprezentantul voinței de pace a sute de milioane de oameni pune această problemă în centrul preocupărilor sale, hotărât să impună rezolvarea ei în sensul salvării intereselor vitale ale tuturor popoarelor și al respectului legilor internaționale și ale omeniei. Tot în cadrul acestei sesiuni extraordinare, Consiliul Mondial al Păcii dezbate și problema frânării cursei nebunești a înarmărilor desfănțaită de imperialiștii americani. La ordinul trusturilor monopoliste interesate în fabricarea armamentului și cercurilor care uneltesc un nou măcel monarhial, guvernul Statelor Unite ca și guvernele în subordinea sa cheltuiesc astăzi sume imense, majoritatea bugetelor naționale, pentru înarmări, imperialiștilor și simbriașilor lor din țările satelite, nu le pasă că această cursă nebunească înseamnă ruina, mizeria și suferința a zeci de milioane de oameni ai muncii. Dar grevele tot mai dese și de mai mare amploare, lupta dârză a proletariatului împotriva condițiilor neomenești de viață și muncă din țările capitalismului dovedesc că popoarele refuză să accepte această nebunie. Oamenii muncii din lumea capitalistă pornesc cu și mai multă ardoare lupta lor împotriva cursei nebunești a înarmărilor când văd din realizările istorice ale Uniunii Sovietice și din progresul rapid al țărilor de democrație populară, cât de minunate sunt roadele unei politici de pace. Partizanii păcii din lumea întreagă își dau seama că există posibilități reale de frânare a acestei curse nebunești. Propunerile concrete făcute la O.N.U. de reprezentanții U.R.S.S. deschid o cale sigură pentru eliminarea acestei grele și periculoase poveri pe care imperialiștii americani o aruncă în spinarea popoarelor pe care le-au subjugat. Cea de a patra problemă pe care o analizează sesiunea extraordinară de la Berlin a Consiliului Mondial al Păcii, este aceea a rezultatelor și perspectivelor luptei pentru un Pact al Păcii. Se știe că pentru acest Pact, s’au pronunțat până acum peste 600 de milioane de oameni de pe tot globul, care și-au expus astfel convingerea lor fermă că numai calea unor negocieri cinstite și pașnice între state poate rezolva toate problemele internaționale. Popoarele își dau seama de faptul că dacă imperialiștii americani au refuzat până acum să asculte glasul voinței de pace a omenirii, lupta nu trebue abandonată, ci dimpotrivă pornită cu și mai multă dârzenie. Pline de încredere în forța lor popoarele lumii pășesc hotărîte înainte unită, pe drumul luptei pentru pace. In rândurile acestei uriașe mișcări pășește și poporul nostru. Delegații care reprezintă voința noastră neclintită de pace, au dus sesiunii extraordinare de la Berlin a Consiliului Mondial al Păcii, angajamentul nostru de a nu slăbi nici o clipă lupta împotriva uneltirilor războinice. Partizanii păcii de pretutindeni se pot bizui cu încredere pe voința noastră de a da o contribuție cât mai lunare la zădărnicirea nemernicelor uneltiri războinice ale imperialismului. In frunte cu partidul nostru, urmând cuvântul înflăcărat al iubitului nostru conducător, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, oamenii muncii din patria noastră liberă, întăresc lupta de apărare a păcii și libertății pentru a fi demni de prietenia și ajutorul frățesc al eliberatorilor noștri sovietici, de stima și dragostea pe care ne-o acordă popoarele care luptă astăzi pentru acelaș nobil țel. O STRĂLUCITĂ VICTORIE A FORȚELOR PĂCII Jacques Duclos a fost pus in libertate Sub presiunea opiniei publice mondiale Jacques Duclos, secretar al Partidului Comunist Francez, a fost smuls din ghiarele temniței.El a părăsit închisoarea „Santé“ în ziua de 1 Iulie, la orele 20 seara. In momentul în care Jacques Duclos a părăsit închisoarea, mii de persoane l-au întâmpinat cu urale: „Trăiască Duclos!“ Camera de punere sub acuzare care a anchetat cazul lui Jacques Duclos a fost nevoită să ordone punerea lui în libertate. Judecătorii nu au putut stabili ,,flagrantul delict“ și de aceea au fost nevoiți să nu dea urmare ordinelor stăpânilor americani care au ordonat întemnițarea iubitului fiu al clasei muncitoare, franceze. In felul acesta se vădește eșecul grosolanei provocări polițienești, puse la cale de guvernanții americani ai Franței, în legătură cu pretinsul „complot la securitatea internă a statului". Eliberarea lui Jacques Duclos constitue o victorie a luptei poporului francez care, la chemarea Partidului Comunist Francez, a ridicat sus steagul luptei pentru eliberarea patrioților întemnițați din ordin american. Această luptă continuă pentru eliberarea lui André Stil, redactorul șef ziarului L’HUMANITÉ, a cărui elibearare a fost refuzată. Eliberarea lui Jacques Duclos dă un imbold și mai puternic luptei poporului francez pentru eliberarea tuturor patrioților arestați din ordinul imperialiștilor americani. Expunerea tovarășului Gheorghe Gheorgin - Dej la consfătuirea pe țară a muncitorilor mineri din industria carboniferă (Pag. 2—3 —4) Scrisoarea stahanovistelor sovietice Mana Rojneva și Lidia Cononenco, adresată arzătorului stahanovist Simion Faur de la fabrica de ciment Turda Dragă tovarășe Faur. Am citit cu mare plăcere scrisoarea dumitale în care ne vorbești despre succesele colectivului fabricii voastre în îndeplinirea și depășirea planului de producție, despre inițiativele muncitorilor în lupta pentru continua creștere a productivității muncii și îmbunătățirea calității produselor. Suntem foarte bucuroase că folosiți experiența noastră în munca voastră de zi cu zi și vă scrim acum despre o nouă inițiativă apărută în fabrica noastră din Cupavna, care a fost larg răspândită și adoptată de către muncitorii din țara noastră. Colectivul fabricii de postavuri line din Cupavna, unde lucrăm noi, a îndeplinit planul Pe 1951, dând peste plan zeci de mii de metri de țesături de prima calitate și a depășit toți indicii tehnico-economici. Dar noi, ca toți oamenii sovietici, care construesc societate comunistă, nu ne-am mulțumit cu cele realizate. Fiecare membru din colectivul nostru, fiecare muncitor, tehnician și inginer este in permanență preocupat de problema creșterii producției și a productivității muncii. Și numai datorită unei asemenea munci creatoare noi am putut să obținem frumoasele rezultate, cu care am încheiat anul 1951 și primul trimestru al anului 1952. Dar aceasta, desigur, nu Înseamnă că noi am folosit toate rezervele noastre. In fabrica noastră mai sunt încă rezerve nefolosite. Analizând amănunțit posibilitățile noastre, noi am hotărit să scoatem la iveală aceste rezerve interne pentru depășirea planului pe 1952. La adunarea generală a muncitorilor fabricii noastre, ne-am adresat întregului colectiv cu propunerea de a mobiliza toate rezervele noastre pentru depășirea planului pe 1952. Apelul a fost primit și susținut nu numai în fabrica noastră. La acest apel au răspuns muncitorii din numeroase ramuri industriale din toată țara, întrecerea pentru o producție peste plan din materia primă economisită prin scoaterea la iveală a rezervelor suplimentare, a devenit cauza întregului popor. Aceasta este una din caracteristicile societății sovietice: susținerea și desvoltarea inițiativei oamenilor înaintați, îndreptată spre căutarea de noi căi și izvoare pentru o și mai mare accelerare a desvoltării economiei socialiste. Inovatorii în producție, stahanoviștii fabricii noastre nu se limitează la succesele lor. Ei se străduesc să ajute întregul colectiv pentru realizarea unor căi mai bune rezultate în producție. Ei transmit experiența lor muncitorilor, folosind metoda de calificare la locul de muncă, precum și prin școlile stahanoviste, unde predau. Și rezultatele obținute sunt considerabile. Fabrica continuă să mențină titlul de ,,fabrică de calitate excelentă și de înaltă productivitate". Zi de zi crește cantitatea materiei prime economisite. In anul 1952 colectivul și-a luat angajamentul să dea din materii prime și semifabricate economisite, 6 tone de fire toarse, 12 mii metri materie primă, 20 mii metri de mărfuri Unite peste plan și să reducă prețul de cost al produselor cu 800 mii ruble peste sarcina de plan. Brigăzile noastre depășesc în mod sistematic planul. La începutul anului acesta brigăzile noastre au economisit 210 kg. până în valoare de 5.684 ruble, reducând deșeurile la 1,21% față de pierderea admisă de 2,‘. Toată producția noastră este de o calitate excelentă. Fiecare muncitor din colectivul nostru este interesat să dea mai multe produse, să mărească productivitatea muncii, deoarece aceasta contribue la continua creștere a bogăției patriei noastre socialiste și odată cu aceasta la creșterea bunei stări a oamenilor sovietici. Vă urăm, dragă tovarășe, și tuturor muncitorilor și muncitoarelor fabricii voastre noi și mari succese în îndeplinirea și depășirea planului de producție, în construirea socialismului în țara voastră. Cu salutări tovărășești MARIA ROMEVA LIDIA CONONENCO Spre noi victorii in întrecerea socialistă Aplicând metodele sovietice Pe șantierele Trustului de Construcții Nr. 6 se desfășoară cu avânt întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August Tot mai repede se înalță zidurile blocurilor de locuințe pentru muncitorii de la „Electroputere” și de la alte fabrici din Craiova, ale școlii medii tehnice etc. In fruntea întrecerii se află echipele zidarului stahanovist Silviu Paganini, fierarului stahanovist Dumitru Smântânescu, dulgherului Aurel Teodorescu și altele. De curând au fost confirmați noi stahanoviști și fruntași în producție. Astfel, fierar-betonistul Ion Buzatu, care-și depășește norma cu 223 °» și își ajută tovarășii de muncă, a devenit stahanovist, ca și sudorul Constantin Teodorescu, care își îndeplinește sarcina de plan în proporție de 257%, organizându-și locul de muncă după metoda Voroșin și sprijinind calificarea tinerilor, după metoda Cotlear. Printre noii fruntași în producție se numără zidarul Petre Brighente, dulgherul Francisc Szász, tâmplarul Ștefan Bărbulescu, lăcătușul C. Vreju, șoferul Ion Popa și alții. Primele victoriiin întrecere Muncitorii, tehnicienii și inginerii din întreprinderea de Construcțiii Nr. 102 au sărbătorit de curând prima victorie în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August: planul de producție pe luna Iunie a fost îndeplinit în proporție de 105,8%. Pe principalele șantiere ale întreprinderii, colectivele de constructori au primit sarcini suplimentare, pe care și-au luat angajamentul să le realizeze înainte de termen. Avântul fruntașilor în producție Ion Aci, Ladislau Nagy și alții, care antrenează în întrecere massa constructorilor, asigură îndeplinirea acestui angajament. N. GAVRILIUC corespondent Hotărîți să întâmpine cea de 38-a aniversare a eliberării patriei noastre cu noi și însemnate succese în producție, muncitorii și tehnicienii fabricii de ciment Turda desfășoară cu însuflețire întrecerea socialistă, pentru a trimite șantierelor de construcții tot mai mu i ciment peste plan. Luptând pentru descoperirea și mobilizarea rezervelor interne existente la fiecare loc de producție în vederea îndeplinirii planului la toți indicii, colectivul fabricii a reușit nu numai să recupereze rămânerea în urmă din trimestrul I,ci să încheie chiar planul semestrial înainte de termen. La 27 iunie la klinker și la 28 Iunie la ciment, fabrica a dat ultimele zone prevăzute în planul pe prima jumătate a anului. Acelaș succes l-a obținut și secția de ipsos. In cadrul întrecerii pe profesiuni, fruntaș la secția cuptoare este arzătorul Iacob Văcar, care, aplicând inițiativa arzătorului stahanovist Simion Faur, a obținut frumoase rezultate. El a depășit indicele de utilizare extensivă cu 2.6 °/o, cel intenseci. 19.9»/« și a realizat însemnate economii de combustibil. Deasemenea, Simion Faur a depășit indicii de utilizare, producând cu 4,7% mai mult klinker peste plan. O contribuție de seamă la realizarea succeselor au mai dat: arzătorii Ion Sorga și Ion Oprea, morarul fruntaș Ion Galan, Ion, morarii Simion Văcar, Ion Lazăr și Dionisie Bakó, Iosif Csáki și Stan Adam dela secția argilă, Ioan Leluțiu dela concasoare, Zaharia Farcaș, Emil Pop și Andrei Komaromi dela secția de var, Iosif Păiș dela secția ipsos; încărcătorul Ludovic Vándor, excavatoristul Ioan Mureșan și perforatorul Tănase Morovan de la cariera de calcar. Pentru întregirea acestor succese, este nevoie ca la secțiile: mori de ciment, concasoare, împachetare, cariera de calcar și ipsos, să se organizeze munca mai temeinic, în vederea obținerii unor rezultate tot mai bune în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August. IOSIF FARKAȘ și TEOFIL DRAGAN corespondenți Au îndeplinit planul semestrial înainte de termen După exemplul maistrului Ion Flatz Fabrica noastră de ciment a fost deseori criticată pentru lipsă de grijă fața de materiale. Acest lucru a pus pe gânduri pe muncitori. Ei au găsit în inițiativa maistrului Ion Flatz de la „Oțelul Roșu" o bună soluțiepentru descoperirea și punerea în valoare a lucrurilor mărunte, prezente peste tot în fabrică. Sub îndrumarea organizației de bază și cu sprijinul comitetului de întreprindere, au luat ființă de curând 8 brigăzi de valorificare a lucrurilor mărunte, la secțiile de exploatare, fabricație, Întreținerea utilajului. Din brigăzi fac parte maiștri, lăcătuși, fierari, strungari etc. Trecând la acțiune, brigada maistrului sculer Traian Anghelescu a confecționat din bucăți de arcuri de vagoane, 10 dălți pentru tăiat fier, iar din plumbul adunat de la deșeurile de cablu a confecționat 210 garnituri rondele pentru autoclapele locomotivei și a cazanelor cu aburi. Deasemenea din deșeuri de fier, brigada fierarului Valeria Șerban a confecționat 1200 crampoane pentru linia de cauville, 105 copci pentru elevatoare, 4 matrițe și 40 pene pentru morile brute. Succese importante în activitatea lor au obținut și brigăzile conduse de lăcătușii Ion Manu și Gheorghe Neacșu care au valorificat până acum peste 250 kg. diferite materiale, fieroase. V. ZANOLEA corespondent Urmând inițiativa lui Francisc Creman la lucrările de instalații de calorifere și sudură executate pe șantierele din Iași ale Trustului „Sovromconstrucție" Nr. 4 se resimțea lipsa unui număr suficient de cadre calificate. Această piedică la îndeplinirea și depășirea planului îl frământa zilnic pe maistrul Ioan Roman. Articolele din ziarul „Constructorul“, care arătau cum se rezolvă problema creșterii de noi cadre calificate pe șantiere prin adoptarea inițiativei maistrului stahanovist Francisc Czemian de la „Sovrommetral" — Reșița, i-sau dat răspunsul necesar. Intr-o consfătuire de producție, maistrul loan Roman și-a anunțat hotărîrea de a sprijini calificarea a 6 muncitori în meseria de instalator. Trecând la îndeplinirea angajamentului său, tov. loan Roman și-a mărit echipa cu 6 tineri, pe care i-a repartizat, pentru instruirea practică la locul de muncă, pe lângă 3 muncitori calificați. Seara, după terminarea lucrului, el se preda noțiuni tehnice teoretice, și iniția în specificul metodelor sovietice de muncă. Astăzi, Instructajul celor șase muncitori s’a încheiat. Numărul instalatorilor calificați a sporit cu tovarășii Gh. Trifu, Teodor Vidale, Victor Zaharia, S. Crăciun, A. Medler și Corneliu Dimiciuc. Cu îndreptățită bucurie urmărește astăzi maistrul Ioan Roman munca noilor instalatori. Este mândru de buna calitate a lucrărilor pe care ei le execută, de faptul că ei își depășesc de pe acum normele cu 10—15%. De bună seamă, tov. Ioan Roman nu se mulțumește cu atât. In curând el va trece la instruirea și calificarea altor muncitori — căci cu cât sarcinile constructorilor sunt mai mari, cu atât e nevoie de cadre mai multe și mai bine pregătite. T. VALINTE corespondent Eri strungar, azi tehnician Nu-i mult de-atunci. Nici 3 ani impliniți. Pe panoul de onoare al atelierului mecanic au apărut o fotografie nouă și un nume nou. Erau amândouă deopotrivă ale tânărului strungar Gheorghe Iacobescu. Organizația U.T.M. și-a felicitat destoinicul membru toată fabrica de ciment și apoi a aliat n'a lipsit mult până să ajungă vestea în tot Fieniul. Acasă, bătrânul său părinte l-a sărutat pe frunte și i-a zis: — Trei feciori am și-s bucuros că numai fată-mi faceți! Nți doresc să ai parte de tot mai mult bine. Nu erau vorbe'n vânturările bătrânului. Știa el bine că prăslea familiei e menit să urce în viață. Toată ziua, cât stătea pe-acasă, nu scotea mică nasul din cărți, Ii prindea adesea cântatul cocoșilor cu lampa aprinsă lângă carte, cu creionul în mână, notând și desenând cine știe ce închipuiri ale viselor lui tinerești. Ca orice tânăr de astăzi din țara noastră, Gheorghe Iacobescu făurea în nopțile de veghe vise îndrăznețe, idealuri spre care călătorea pe aripa gândului, își cunoștea bine meseria și strungul era pentru el nu numai mașina la care-ți împlinești cele 8 ore de lucru, ci un adevărat Prieten cu ajutorul căruia scoți la iveală minunate piese, unele mai migăloase decât altele, adevărate bijuterii. Mecanica unei fabrici de ciment cere însă multă precizie și o mare varietate de cunoștințe, egală cu feluritele agregate care duc la producerea cimentului. Nu-i vorbă, știa destule tânărul strungar de la Fieni. Adesea îl uimea pe maistrul atelierului cu soluțiile pe care le dădea la confecționarea câte unei piese. Dar Gh. Iacobescu voia să știe, să afle, mereu mai multe. Citea și învăța singur, cu drag. Tare ar fi vrut insă să poată descifra un plan, o schiță, poată face singur calculele, să ridice nnșă felul pregătirii sale profesionale de la poziția de executant la aceea de stăpân al tehnicii... Cuvintele binecunoscute ale tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, „...tinerii din țara noastră își pot permite astăzi visurile cele mai îndrăznețe, cu siguranța că le vor putea realiza", I-au îmbărbătat, i-au dat simțământul sigur că viitorul îi aparține. ...Și visele au devenit realitate. In August 1949, strungarul Gh. Iacobescu a fost înscris ca student al facultății muncitorești din Orașul Stalin. A luptat cu greutățile începutului (ah! calculele acelea de algebră!), a studiat sârguincios, nu s'a dat bătut și — așa cum se întâmplă oamenilor de felul lui — a biruit! Toamna trecută, în biroul directorului fabricii de ciment Turda a intrat un tânăr de 25 ani, surâzător, sigur pe sine, deloc intimidat — și s'a prezentat: — Tehnicianul de exploatare Gheorghe Iacobescu, repartizat la fabrica Turda! ★ Tehnicianul Gh. Iacobescu este astăzi șeful atelierului mecanic al fabricii din Turda. Muncitorii îl stimează pentru cunoștințele lui teoretice, bazate pe o practică temeinică. Ei spun: „iată un tehnician tânăr plecat din rândurile noastre, care stă cu o mână pe cartea și cu alta pe mașină!". Inginerii din fabrică prețuesc progresele tânărului lor coleg și sunt câteodată uimiți de modul cum rezolvă probleme grele. Ing. Silviu Opriș îl ajută cu multă dragoste pe Gh. Iacobescu, care continuă să urmeze prin corespondență cursurile Institutului de Mecanică din Orașul Stalin. Meritele sale au fost curând apreciate, el fiind ales secretar al cercului A.S.I.T. din fabrică. Pe bună dreptate i-a zis taică-său într'una din scrisori, așa: .,Nu puteai să-mi faci mai mare bucurie decât să ajungi acolo unde azi poate ajunge orice muncitori". B. VLADESCU Grija pentru odihna oamenilor muncii Tot mai minunate și mărețe sunt realizările muncitorilor constructori din patria noastră. Alături de ceilalți muncitori din toate sectoarele industriale, constructorii, prin avântul lor creator, prin munca însuflețită depusă pe marile șantiere ale socialismului fac ca cifrele primului nostru plan cincinal să se transforme în realitate, în fapte vii. Ei muncesc cu dragoste convinși de faptul că odată cu realizările pe care le obțin,, realizări care contribue la înflorirea patriei noastre, crește și nivelul lor de trai. „Faptul cel mai important — spune tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej — este că oamenii muncii pot privi cu încredere ziua de mâine, având conștiința că pe măsura desvoltării economiei noastre spre socialism se ridică și nivelul lor de trai și cultural”. Printre numeroasele drepturi de care beneficiază oamenii muncii din țara noastră, este și dreptul de odihnă, drept care nici nu putea fi conceput în timpul regimului burghezo-moșieresc. Zeci de mii de constructori care în timpul exploatatorilor au cunoscut crunta mizerie, sărăcia și șomajul, au acum posibilitatea să-și petreacă concediile în cele mai frumoase și mai pitorești colțuri ale patriei noastre. La munte și la mare, în stațiunile climatice și balneare, unde altădată huzureau exploatatorii, constructorii noștri petrec acum zile minunate de odihnă, admirând pădurile seculare sau marea cu întinderea ei nesfârșită. Spre deosebire de constructorii din țările capitaliste înrobite dolarului, care trăiesc în mizerie, foamete și șomaj, constructorii ca și ceilalți oameni ai muncii din țara noastră își făuresc sub conducerea partidului o viață mai bună și mai îmbelșugată. Arătând marea grijă ce o poartă oamenilor muncii, partidul și guvernul nostru acordă o deosebită atenție creării celor mai bune condiții de odihnă, de îngrijire a sănătății. Confederația Generală a Muncii împreună cu Ministerul Sănătății au pregătit anul acesta, în cele mai frumoase regiuni ale țării, numeroase case de odihnă înzestrate cu biblioteci, mijloace de distracție. Peste 12.000 de constructori își vor petrece anul acesta concediile la casele de odihnă de la munte și de la mare. Ei se vor întoarce cu forțe proaspete pentru a munci cu avânt sporit pentru îndeplinirea și depășirea planului. Odihna binemeritată a constructorilor se va desfășura în bune condiții dacă organele sindicale și în primul rând comitetele de întreprindere vor duce o intensă activitate, dacă vor pune în aplicare sarcinile trasate de C.C. a G.C.M. cu privire la această problemă. Comitetele de întreprindere au sarcina ca în colaborare cu organele administrative să întocmească din timp tabelele cu cei ce urmează să plece în concediu în tot cursul anului și să vegheze ca acestea să fie respectate. Deasemenea ele trebue să ducă o temeinică muncă de lămurire în rândul salariaților, să-i anunțe din timp pe cei ce urmează să plece în concediu. In acelaș timp comitetele trebue să aibă în vedere ca la casete de odihnă să fie trimiși în primul rând muncitorii stahanoviști și fruntași în producție care contribue din plin la mărirea producției și productivității muncii. O bună parte din comitetele de întreprindere au înțeles și duc la bun sfârșit sarcinile ce le revin. De pildă, tov. Constantin Georgescu, responsabilul comisiei de asigurări sociale din cadrul comitetului întreprinderii Sovromconstrucție Nr. 3 ajutat de întregul comitet a întocmit din timp tabelul cu salariații care trebue să plece în concediu, în așa fel ca producția să nu sufere. Deasemenea au fost repartizate din timp salariaților toate locurile la casele de odihnă. Asemenea realizări au obținut și comitetele întreprinderilor Nr. 18 Instalații, 201 Construcții, 3 Izolații și altele care au ținut o permanentă legătură cu secția asigurări sociale a Uniunii, ducându-și cu succes sarcinile la îndeplinire. Nu acelaș lucru se poate spune însă despre unele comitete care privesc cu ușurință problema trimiterii salariaților la casele de odihnă. Un exemplu în această privință îl constitue comitetul local sindical' constructori Roman, care din cele 47 de locuri primite pentru diferite stațiuni nu a repartizat decât un singur loc, restul trimițându-le înapoi Uniunii. Acest lucru se datorește faptului că comitetul a privit cât nepăsare și în mod birocratic munca de asigurări sociale, lipsindu-i prin aceasta pe salariați de posibilitatea de a-și petrece concediul la casele de odihnă. Alte cimitete pentru a „scăpa” de locurile repartizate de Uniune le-au împărțit la întâmiplare fără să mai țină seamă de cei ce merită a fi trimiși în primul rând la casele de odihnă. Așa a procedat comitetul Intreprinderii Nr. 4 Iași. Lipsuri în această problemă au avut și comitetele Intreiprinderii Nr. 2 Oradea, grupului de șantiere Ploești și întreprinderii Nr. 19 instalații. Comitetele de întreprindere din sectorul construcțiilor trebue să privească cu mai multă seriozitate această importantă problemă. Ele trebue să fie pătrunse de faptul că prin trimiterea la casele de odihnă a salariaților, le dau posibilitatea acestora să se întoarcă în producție cu forțe noi, să lupte cu succes pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan. VIRGIL CUCU din secția Asigurări Sociale a Uniunii Sindicatelor Constructori