Constructorul, august-septembrie 1952 (Anul 4, nr. 135-139)

1952-08-09 / nr. 135

o ate törtté) ahiți-vă! ConSVuj^ßAid 'jmtöMM. Anul IV — Nr. 1354 PAGINI V. BANI Sâmbătă 9 August 1952 MUNCITORII CONSTRUCTORI CINSTESC PROIECTUL NOII CONSTITUȚII Proiectul noii Constituții e Republicii­ Popa- Aplicând pe scară largă experiența oameni­­lore Române, Constituția vieții noi care con­­for sovietici, constructorii de pe șantierele sfințește prin puterea legii cuceririle istorice ale ptesei muncitoare, cuceriri care au schimbat fundamental situația celor ce muncesc, a fost primită cu o deosebită bucurie de fiecare om al muncii. In fabrici și uzine, în instituții și pe șantiere , munc­itorii, tehnicienii, inginerii­ și funcționarii și-au exprimat dorința lor fermă de a cinsti proiectul de Constituție cu noi și însem­­nate realizări în producție. Dovada­r­e­a a­­cestui entuziast și înflăcărat patriotism sunt desbaterile largi, schimburile de onoare orga­nizate în cinstea proiectului, precum și minu­natele succese pe care oamenii muncii le obțin în lupta pentru sporirea producției și produc­­tivitâții muncii, contribuție de seamă la întă­rirea victoriilor istorice cucerite de clasa mun­citoare sub conducerea înțeleaptă a pa­ridului nostru. Muncitorii constructor, alături de toți oa­menii muncii din țara noastră, conștient­ de fa­ptul că orice realizare obținută în producție înseamnă o contribuție de seamă te desvolta­­rea economiei noastre, la întărirea indepen­denței naționale și te întărirea frontului păcii, și-au sporit eforturile pentru a cinsti proiec­tul noii Constituții a R. P. R. S­ ziua de 23 August, cea de a 8-a aniversare a eliberării patriei noastre de către glorioasa Armată Sovietică, prin fapte vii, prin însem­nate succese in lupta pentru realizarea plana­tei pe 1952 înainte de termen. Grăitoare sunt realizările obținute de, fabrica de ciment ,,Te­melia”, fabrica de cărămizi „Timișoara”, în­treprinderea de Instalații No. 18 și fost tutul de Proiectări în Construcții, cărora, datorită succeselor înregistrate, îi - a acordat Steagul Roșu de producție. Însuflețiți de aceste reali­zări colectivele de muncă ale întreprinderilor care au primit Steagul Roșu de producție și-au sporit angajamentele, arătându-și astfel drago­stea fierbinte față de partid și patrie, hotă­­rîrea lor fermă de a aduce o contribuție și mai însemnată re­construirea socialismului. Fabrica de cărămizi „Timișoara“ și In­stitutul de Proiectări în Construcții, de pildă, s-au angajat să îndeplinească planul anual în 10 luni și 20 zile, iar întreprinderea de In­stalații Nr. 18 în 11 luni. Colectivul de muncă al fabricii de ciment „Temelia", va da cu 8 la sută mai mult ciment peste plan, față de 5,5 te sută Cât prevedea angajamentul 'n'tțial. Cu câtă dragoste muncesc astăzi construc­torii de pe șantierele cincinalului și socialis­mului! Muncă nouă într’o țară nouă. Munca dintr'o postură grea și rușinoasă, din robie, cum era pe vremea cruntei exploatări capita­­liste, s'a transformat într’o chestiune de onoa­re și glorie, oamenii muncii bucurându-se de cele mai largi drepturi și libertăți democra­tice. Atitudinea nouă, soci­alistă față de mun­că — rod al mărețelor transformări revolu­ționare din viața poporului nostru, transfor­mări care sunt oglindite în proiectul de Con­stituție — își găsește expresia cea mai vie în întrecerea socialistă care cuprinde din ce în ce mai de tot mai largi de muncitori și teh­nicieni. Proiectul noii Constituții a R.P.R. însufle­țește pe fiecare muncitor constructor în lupta pentru a da tot mai multe locuințe, cluburi și clădiri de instituții celor ce muncesc. „Proiectul noii Constituții a R.P.R. — a spus arzătorul stahanovist Sim­on Faur, — îl voi cinsti prin muncă. Pentru întărirea cu­ceririlor obținute până acum, pentru a le lăr­gi din ce în ce mai mult, voi munci cu avânt, cu toată puterea mea de muncă, știind că dând patriei cât mai multe tone de ciment peste plan contribui la făurirea unei vieți mai bune și mai fericite pentru cei ce muncesc din pa­tria noastră". Cuvintele acestea, sunt cuvintele fiecărui , muncitor constructor dornic să cinstească Constituția vieții noi, să arate dragostea ne­țărmurită f­ață de partid și patrie. Arzătorul stahanovist, Iacob Văcaru, de la fabrica de ciment „Turda”, în c­nstea proiec­tului de Constituție a pornit întrecerea pe pro­fesie cu arzătorul fruntaș în producție A­­lexandru Ghere, de la fabrica Dej, luându-și angajamente concrete. Minunate sunt realizările­­ constructoi­lor ob­ținute în cinstea proiectului de Constituție. Zi­darul stahanovist Petru Hladek, de la Trustul de Construcții Nr. 4 Hunedoara, care lucrează după metoda Orlov, cinstește Constituția mari­­lor cuceriri, dând zilnic mai mult de­­ 4 norme peste plan. Aplicând pe scară largă metodele de lucru sovietice brigăzile utemiștilor: Stan Ion, Grigore Sârbu, Grigore Drăghici și Tu­dor Frâncu, de pe șantierul „Sovromconstruc­­ție" Nr. 7 realizează cu regularitate 3 norme peste plan. Biruitorul avânt al constructorilor sovie­tici constitue un exemplu viu pentru munci­torii noștri constructori, care însușindu-și tot mai mult tehnica înaintată reușesc să dea viață construcțiilor cincinalului. Pilda de ero­ism a muncitorilor constructori sovietici care au înfăptuit Canalul navigabil Volga — Don, însuflețește pe fiecare constructor din țara noastră, termocentralelor „Gheorghe Gheorghie-Dej" de la Doicești și „Ovidiu II“, au obținut zilele acestea tn cadru­l planului de electrifcare a țării o strălucită­ victorie: darea în folosință a două construcții mărețe ale patriei noastre. Cele două termocentrale chemate să dea un nou avânt economiei noastre, au început de pe acum să furnizeze energie electrică. Mun­citorii și tehnicienii constructori care au lu­crat pe aceste șantiere pot fi mândri de con­tribuția pe care au adus-o re­înflorirea patri­ei. Ei știu că mulțumită strădaniei lor, indus­tria petroliferă și șantierele Canalului Dună­re—Marea Neagră vor cunoaște acum o și mai puternică desvoultare. Mai mult ca oricând, muncitorii și tehnicie­nii constructori își dau astăzi seama de im­portanța sarcinilor care le revin în bătălia construirii socialismului. Ei văd că de munca lor se leagă strâns îndeplinirea planului cin­cinal, ridicarea fabricilor și uzinelor, a con­strucțiilor care fac din patria noastră o țară mereu mai înfloritoare, m­ai puternică, mai fe­­ricită. Ei înțeleg mai bine necesitatea nu nu­mai de a îndeplini la timp sarcinile ce le re­vin, dar și datoria de a obține o cât mai bună calitate, o producție cât mai eftină. Comuni­­catul asupra îndeplinirii planului pe s­mes­­trul al doilea al anului acesta, oglindește și contribuția noastră a muncitorilor construc­­tori. Ministerul nostru și-a îndeplinit planul de producție în proporție de 102,5 la sută. Comunicatul arată că fabricile de ciment au obținut în această perioadă o producție de 129 la sută, ter­mele de cărămizi de 16­»/o. Față de perioada corespunzătoare a anului trecut, vo­lumul lucrărilor de construcții executat de Ministerul Construcțiilor și Industriei Mate­rialelor de Construcții reprezintă 108,4%. Este limpede că noi construim astăzi cât n’a construit burghezia în zeci de ani. Con­strucții ca: hidrocentrala „V. I. Lenin” de la Bicaz, Canalul Dunăre-Marea Neagră, „Casa Scânteii“ și altele, umplu de mândrie ’n'm­e tuturor oamenilor muncii din țara noastră, ele fac ca patria noastră să devină din ce în ce mai frumoasă, mai bogată și mai puternică în frontul de neînfrânt al păcii, în fruntea că­ruia se află Marea Uniune Sovietică, condusă de stegarul păcii, tovarășul I. V. Stalin. Patria noastră a devenit un imens șantier al vieții noi. Se construesc noi fabrici și uzi­ne, locuințe muncitorești, cluburi și instituții Volumul lucrărilor de construcții ce se în­­făptuesc îm­ patria noastră crește necon­ten­t. Valoarea totală a lucrărilor de construcții pre­­văzute in cadrul planului cincinal depășește suma a 25 bugete ale României burghezo-mo­­șierești. Dacă în țara noastră, ca și în celeilalte țări de democrație popula­ră oamenii muncii își au asigurat dreptul la muncă, el fiind consfințit și garantat de proiectul noii Constituții, în statele capitaliste muncitorilor li se acordă „dreptul” de a muri de foame, de a șoma. Co­loane nesfârșite de muncitori cer pâine, liber­tate, cer salvarea copiilor care mor de toam­e. Acestea sunt „drepturile" și „libertățile” pe care statele capitaliste, în frunte cu S.U.A., le acordă milioanelor de muncitori. Aceasta a fost atâta amar de ani și viața oamenilor muncii din țara noastră. Pe vremu­­rile cruntei asupriri burghezo-moșiare și mii și mii de muncitori constructori erau siliți să pribegească din oraș în oraș, căutând de lu­cru. Condițiunile de viață și de muncă din acele vremuri, nu erau decât puțin deosebite de cele ale robilor. Victoria istorică a Uniunii Sovietice, lupta dârză și eroică a gloriosului nostru partid, ne-au deschis drumul spre libertate, spre via­ța fericită­ pe care o trăim zi de zi. In țara noastră ca și în toate țările unde puterea se află in mâinile clasei muncitoare, a dispărut pentru totdeauna șomajul, crește necontenit bună­starea celor ce muncesc, mas­­sele muncitoare — fără deosebire de naționa­litate și rasă — se bucură de cele mai de­pline drepturi și Lbertăți. Proiectul noii Constituții a R.P.R. este o­­glinda acestor minunate drepturi și libertăți cucerite de oamenii muncii din țara noastră. In cinstea proiectului noii Constituții, oa­menii muncV au sporit avântul întrecerii so­cialiste. Ei muncesc cu dragoste, cu entuziasm pentru a dobândi noi și însemnate succese în cinstea proiectului de Constituție, știind că prin aceasta contribuie la întărirea patriei, la bunăstarea poporului muncitor. In focul întrecerii socialiste, muncitorii și tehnicienii constructori sunt hotărîți să obți­nă rezultate demne de încrederea și cinstea de care se bucură în ochii tuturor oamenilor muncii. Conștienți că de munca lor avântată se leagă îndeplinirea atâtor mărețe sarcini, muncitorii și tehnicienii din ramura construc­țiilor vor ști să întâmpine cu cinste marea sărbătoare a eliberării patriei noastre, să tra­ducă în fapte chemările la luptă ale partidu­lui. Sub imboldul proiectului noii Constituții, vom da cu încredere și avânt bătălia îndepli­nirii înainte de termen a planului pe anul 1952, vom face din acest an, un pas hotărîtor pe drumul fericitei orânduiri socialate. Succesele raț'onali?atori!or dela fabrica de ciment Comarnic In lupta pentru lichidarea rămânerii în urmă la producția de k­inker, arzătorii și tehnicienii fabricii de ciment Comarnic au obținut o serie de succese. Muncitorii de la cuptoare și inginerii fa­bricii au luat măsuri concrete pentru înlă­turarea cauzelor neîndeplinirii planului. A fel, lipsind aparatele de control, s-a con­struit un manometru „coloană de apă”, cu ajutorul căruia se poate stabili un control eficace asupra consumului de gaze și asupra cantității de aer necesar în raport cu debitul de gaze Ca urmare, consumul de gaze a scăzut cu aproape 20%. De asemenea, dato­rită unei raționalizări — prin Introducerea unui șnec în plus la silozurile de materie primă — s-a obținut un amestec de omogeni­zare mult mai bun, ceea ce ușurează mult arderea in cuptoare a producției de blinker In cinstea proiectului noii Constituții și a zilei de 23 August, arzătorii fabricii obțin acum însemnate succese, intr’una din zilele trecute, la cuptoarele fabricii s’a obținut cea mai mare producție de klinker atinsă co­­dată, depășindu-se norma cu 27%, dep­­in­­du-se indicii de utilizare a cuptoarelor cu 2—10%, reducându-se consumul de energie electrică cu 14,9% și de gaze cu aproape 20%. Fruntașă în întrecere este echipa arzăto­rului Gheorghe Moraru, care a depășit nor­ma cu 31% și indicele de utilizare cu 9,7%. De asemenea echipa arzătorului Ioan Pii­o­­rea a înregistrat o depășire de normă de 28<g&. Această echipă a realizat cel mai înalt indice obținut vreodată la cuptor, depășind indicele planificat cu 14,7%. I. GHEORGHE corespondent f­ort­ațiunea socialistă, căreia îi aparține total cohdacatof­iri economia­ națională a Republicii Populare Române, constitue baza desvoltării țării pe calea socialismului. Statul de democrație populară, proclamând ca principală sarcină a sa construirea socialismului, întărește și lărgește neîncetat formațiunea socialistă, asigură creșterea neîntreruptă a bunei stări materiale și a nivelului cultural al oamenilor muncii. [Din proiectul de Constituție a Republicii Populare Române­] =rj=s In cinstea proiectului de și a zilei de 23 August Un strălucit succes Luptând pentru îndeplinirea angaja­mentelor luate în cinstea proiectului noii Constituții și în întâmpinarea zilei de 23 August, muncitorii șantierului St.U.C. al Trustului de Construcții Nr. 2 din București au depășit cu 95% planul de producție ce le revenea până la 23 August. Ei au redus prețul de cost cu 1 °/h față de cel planificat și au mărit productivitatea munci cu 11 °/o. S’au evidențiat prin realizările lor stahanovistul Nicolae Cristescu, care a depășit planul la montarea prefabri­catelor cu 80 °/o, fruntașul în producție Marin Ștefănescu, care și-a îndeplinit planul de producție cu 25 zile înainte de termen. De asemenea, echipa condusă de tov. Mihai Scripcaru, montator, și-a înde­plinit cu 21 zile mai devreme planul de producție. In afară de realizările obținute în producție, echipele fruntașe au făcut și însemnate economii de materiale. Rcadele graficului orar La fabrica de cărămizi „Solidari­tatea“ a fost introdusă metoda de lu­cru după graficul orar a stahanovistei sovietice Valentina Hrisanova. Brigă­­zile de la prese conduse de Elena Ou­teanu și Ioana Matei, au pornit în în­trecere pe baza graficului orar. Metoda de urmărire orară a produc­ției a dat avânt nu numai muncii pre­­sarelor ci și muncii vagonetarilor și a celor două brigăzi de banchetare con­duse de Elena Dinicuță și Natalia Duc­­neanu. Graficul orar este în așa fel așezat încât becurile lui pot fi văzute și de muncitoarele de la banchetare. încă din prima zi de aplicare a noii metode, presele Nr. 1 și 2 au obținut succese însemnate. Brigs­­t­' Elena Ol­­teanu și-a depășit planul cu 128 ln sută, iar brigada Ioana Matei cu 120 la sută, cinstind astfel prin fapte vii proiectul noii Constituții și ziua de 23 August GH. GHEORGHE corespondent O echipă fruntașă Bune rezultate în producție obține unitatea Nr. 1 a fabricii de cărămizi și țigle „Mondial“-Lugoj. Cu deosebite roade a lucrat în ultim­i­ma vreme echipa de la presa de cără­mizi compusă din: Alexandru Molnár, Ion Balog, Iosif Racz, Emeric Borka, Mihai Wibiral, Ioan Miclea, Elena Ma­­teas, Ana Berhardt, Ana Maru­, Ana Lodi, Ana Pustai, Ana Balint, Agneta Reimuller, Maria Schmadl, Iuliana Si­­monka. Echipa aceasta a depășit cu mult norma de producție. ILEANA DIACONOVICI corespondentă Muncitorii și tehnicienii fabricii de ciment București și-au ales zilele trecute biroul Frontului Democrației Populare. Biroul în care au fost aleși tovarășii Țipeanu Gh­eor­­ghe, secretarul organizației de bază, Lipea­­nu Paraschiv, președintele comitetului de întreprindere, Chiulamilea Mircea șeful pro­ducției, Zamola Francisc secretarul organiza­ției U.T.M., Sta­ncu Stan, va coordona mun­ca de popularizare a proiectului de Consti­tuție. In acest scop biroul și-a întocmit un plan de muncă pe care a început să-l traducă in fapt. Angajamentul luat în fața muncitorilor pentru o vie agitație în fabrică pentru o cât mai largă popularizare a proiectului de Constituție a prins viață. La centrul de agitație al fabricii cu loc zilnic, cu muncitorii, tehnicienii și inginerii, discuții asupra proiectului de Constituție. A­­gitatorii printre care se află muncitorii: Mi­­haela Stoica, Osias Bart, Ilie Ionescu, Mari­a Bărbulescu, etc. au dus muncă de lămurire și in cartierul Balta Albă, unde au discutat Carnetul Maistrul de secție este una din verigile principale în ierarhia factorilor de condu­cere ai întreprinderilor. In afară de di­rector mai există în întreprinderi o serie de conducători mici și mijlocii, despre care tovarășul Stalin spune că sunt oameni mo­­dești, pe­ care aproape că nici nu-i observi, și totuși a nu-i observa, înseamnă a fi orb, căci de acești oameni depinde soarta între­prinderilor industriale din toată economia națională. Maistrul este și el un astfel de conducă­tor. Ca factor organizator al producției, el are autoritatea de a împărți și conduce munca în secția sa, el răspunde personal de felul în­­ care se desfășoară munca în sec­ție, de felul cum muncesc oamenii pe care îi conduce. Și astăzi încă, pe alocuri în fabricile noastre, se dă prea puțină atenție maistru­lui, adică celui ce asigură legătura opera­tivă între organele de conducere ale intre­­prinderii și între muncitorul executant. Fabrica de ciment „Temelia" a făcut o co­titură serioasă în această privință. Ea a căutat permanent să ridice și să întărească autoritatea și răspunderea maiștrilor de secție, considerând că altfel, lipsiți de aju­torul maistrului, chiar muncitori buni, mâ­nuind agregate bune, nu dau randamentul dorit în producție. Prima măsură luată la fabrica de ciment „Temelia”­­a fost aceea de a-1 scoate pe maistru din birou, de a-1 transforma din­­tr-un muncitor sau funcționar auxiliar — care aleargă toată ziua prin fabrică după piese, sau materiale — într’un organizator nemijlocit al producției ,într’un conducă­tor cu depline drepturi al secției, doua măsură a fost luată de curând, când s’a introdus „carnetul maistrului". Fiecare maistru de secție a primit un car­net, în care pentru fiecare om din secție are rubrici cuprinzând­ metodele folosite proiectul de Constituție cu cetățenii cartie­­rului. Pretutindeni în întreprindere au fost afi­șate textele prefectului de Constituție pre­cum și placate care demască falsa „demo­crație“ burgheză, fotografii și caricaturi înfierând­ ticăloasa politică războinică imperialiștilor americani și a slugilor lor.­­ Intensa muncă de agitație de la fabrica de ciment București a început să dea roade. Tov. Tudor Hromonic muncește cu râvnă pentru a duce la îndeplinire angajamentele pe care și le-a luat în cinstea proiectului de Constituție și anume de a da­ mai multe tone de material și de a ridica noi fruntași în producție, din rândul muncitorilor colec­­tivului său. In afară de aceasta tovarășul Hromonic este un activ agitator, care se străduește să popularizeze în Întreaga în­treprindere prevederile proiectului de Con­stituție și să lămurească tovarășilor săi de muncă importanța istorică a acestui docu­ment în care se oglindesc mărețele reali­zări ale regimului nostru de democrație maistrului inovațiile făcute, economiile realizate, res­pectarea disciplinei în muncă, depășirile de normă îngrijirea utilajului, frecvența la serviciu, școlile absolvite, etc. Toate a­­ceste date se com­plectează lunar, maistrul având în felul acesta o oglindă vie a ac­tivității fiecărui om din secție. Datele a­­cestea folosesc maistrului și pentru apre­cierea oamenilor pe baze reale și nu „după ochi” cum se făcea înainte, „Carnetul maistrului" este cel mai bun îndreptar pentru repartizarea oamenilor după capa­citățile și meritele lor. Pe baza datelor din carnetul său, maistrul mecanic Iuliu Olah, șeful secției carieră, a putut propune pe escavatoristul Iosif Ferenc pentru titlul de stahanovist iar pe bagheristul Mihai Klusch și pe Iuliu Dereșega pentru titlul de frun­taș în producție. Tot așa, maistrul electri­cian Iosif Szilagy, șeful secției forță a pu­tut propune pentru un premiu de 200 lei pe electricianul fruntaș Petre Ruja, care a făcut economii prin scurtarea timpului de reparații. Când a propus procentajul de premiu care să i se dea lui Ruja, maistrul Szilagy a ținut seama și de celelalte date din carnetul său. Acolo a notat că Petre Ruja și-a depășit norma în ultima lună cu 45%, că nu are absențe nemotivate, că a inovat o apărătoare la tabloul electric, că folosește metoda Cuznețov, urmează ini­­țiativa­ CreMan și este elevul ing. Hoffmann (după inițiativa ing. Vasile Dicu). Iată clar cum „carnetul maistrului" de­vine un ajutor de preț în munca maiștrilor Carnetul acesta de evidență, ținut la zi, ri­dică autoritatea maistrului în secție, pen­­tru că fiecare muncitor are convingerea că va fi apreciat după merite. Inițiativa fabricii de ciment „Temelia” trebue urmată în fabricile de materiale de construcții. B. VLADESCU Schimb de onoare la fabrica „Stânca” La fabrica de ciment „Stânca”-Brăila început munca în primul schimb de onoare a­ în cinstea proiectului de Constituție. Mun­citorii care au hotărît ținerea schimbului de onoare, au venit la fabrică înainte de înce­­perea lucrului. Steaguri roșii și lozinci mo­bilizatoare împânzeau incinta fabricii. Agregatele lucrează , din plin. Oamenii sunt hotăriți să obțină rezultate deosebite în a­­ceastă zi. Succesul primului schimb s-a îm­binat cu a­l celui de al doilea și cu al celui de noapte. In câteva secții, unde se lucrează după metoda stahanovistei sovietice Valentina Hri­­sunovai, muncitorii urmăresc becul roșu al graficului orar. La secția cuptoare becul s’a aprins cu un sfert de oră mai devreme. Ziua schimbului de onoare în cinstea pro­­iectului noii Constituții a fost deosebit de rodnici. Fabrica de ciment „Stânca” a pro­dus in acea zi peste plan: 31 tone blinker, 48 tone făină și 12 tone ciment. Pe șantierele Trustului Nr. 4 „Sovromconstrucție“ La chemarea lansată de șantierul Nr. 5 — Iași, șantierele Trustului „Sovromcon­­strucție” Nr. 4 desfășoară întrecerea socia­­listă în întâmpinarea zilei de 23 August, cinstind cu noi succese în producție proiec­­­tul noii Constituții a R.P.R. Pe șantierul Nr. 5, echipele de dulgheri ale tov. Simion Petrov și Constantin Baiar­­di luptă pentru îndeplinirea angajamentului de a executa o cantitate de co­frate­rioară celei planificate, depășind norma supe­de producție cu 30o/0 și folosind în proporție de 250/C material recuperat (cherestea și cuie). Echipele de ziduri ale tov. Nicolae Barbu, Ion I­usterea și Gheorghe Barbu își depă­șesc norma cu 11—19 °­.­ In fruntea echipei sale de fierari-betoniști, tânărul muncitor Gheorghe Spiru a executat o importantă lucrare cu 3’zile înainte de termen, depă­șind planul cu 18%. TEODOR VALINTE corespondent fii Muncitorii și tehnicienii șantierului Comă­­nești al Trustului Nr. 4 „Sovromconstruc­­ție", organizăndu-și munca din ce în ce mai temeinic și întărind disciplina de pro­­ducție, obțin pe zi ce trece noi victorii in lupta pentru mărirea producției și producti­vității muncii, pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. Entuziasmul cu care muncitorii și tehni­cienii acestui șantier s’au antrenat in­ între­­cerea socialistă se oglindește în realizările ce se obțin zilnic. Astfel echipa de dulgheri condusă de Marin Mănescu, prin organizarea temeinică a muncii, prin menținerea unei dis­­cipline ferme față de sarcinile de plan și prin folosirea din plin a celor 480 minute de lucru, reușește să depășească zilnic sarcina de plan cu 65,75«10. Numai in cursul lunii Iulie, echipa a înregistrat o depășire media a normei de 131*>lo. Succese însemnate obținut echipa in folosirea metodei staliano­a vistei sovietice Cotlear, tov. Marin Mănescu califică la locul de muncă 13 elevi în mese­ria de dulgheri, dintre aceștia se eviden­țiază tov. Emeric Gârbea și Gh. Chirieș. însemnate succese in producție obțin și alte echipa de pe acest șantier. De pildă, e­­chipa de fierari-betoniști al cărei responsabil este tov. Anton Uscatu și-a depășit norma, de la apariția proiectului de Constituție până în prezent, cu 1050 lo. Rezultate asemă­nt­­ătoare obțin echipa de zugravi vopsitori a tov. Petre Ciobanu și cea de instalatori a tov. Gh. Luca, care și-au depășit normele cu 90 și 1IC«/„. C. DUMITRU corespondent La interval de numai câteva zile, au prins viață primele două mari construc­ții ale planului de electrificare a țării. Centralele termoelectrice ..Gh. Gheorghiu. Dej” de la Doicești și „Ovidiu II” de pe șantierul Canalului Dunăre-Marea Nea­gră au intrat în funcțiune. Ele reprezintă imaginea vie a succeselor obținute de statul dem­ocrat-popular în desvoltarea formațiunii socialiste, în construirea bazei economice a socialismului. Prin punerea lor în funcție, poporul nostru muncitor înscrie o însemnată victorie în lupta pen­tru înfăptuirea mărețului plan de electri­ficare a țării. Termocentralele Doicești și „Ovidiu I” reprezintă doar începutul drumului. Nu peste mult timp, alte lumini ne vor răs­punde de la alte termocentrale și hidro­centrale ale patriei noastre, vestind noi victorii în lupta pentru făurirea vieții noi, fericite, pentru pace și socialism. ★ Ziua de 28 Iulie va rămâne de neuitat pentru sutele de muncitori și tehnicieni, constructorii termocentralei „Gh. Gheor­­ghiu-Dej” de la Doicești. De pe malul Ia­­lomiței s’a trimis pentru prima oară cu­rent electric Capitalei. Acum constructorii se pregătesc pentru ziua inaugurării. Mândri de fapta lor, muncind fără preget până la victoria fi­nală, ei nu­ uită toamna lui 1950, când in valea pustie a Dolanului au coborât din mașini primele echipe de oameni cu apa­rate de măsurat, cu diferite unelte de muncă. Au venit apoi alte mașini, tractoare, be­toniere. Ziari, dulgheri, betoniști, montori, erau însuflețiți in muncă de însemnătatea­ măreței termocentrale. Clădirea și coșul centralei se înălțau cu repeziciune. Se terminau barajul și conducta de aduc­­țiune. La stația de transportare se lucra de zor. Apoi, când clădirea centralei era pe terminate, au început să sosească pe șan­tier camioane cu piesele turbinelor și mo­toarelor. In sălile construcției a început după­ câteva zile montajul. Avântul mun­citorilor și tehnicienilor în întrecere, vo­ința­ lor de a învinge greutățile, sporeau cu gândul la minunatele zile când din acest loc se vor revărsa lumini spre orașe, spre fabrici și uzine. Și au fost greutăți destule. Să amintim doar fapta echipei de­ betoniști Adrian Bănescu, care, în luna Ianuarie, la temperatura de mi­nus 15 grade, când înghiață apa în fur­tunul de nivel, a turnat betonul stând în apa de jumătate metru, câte 2 schim­buri la rând. De neprețuit a fost în munca șantie­rului sprijinul glorioasei Uniuni Sovie­tice. In afara utilajului modern și a ma­terialelor primite, planul de producție a putut fi încontinuu depășit datorită a­­plicării metodelor sovietice de zidire ra­pidă, de calificare la locul de muncă etc. Deosebit de fructuoasă a fost colabo­rarea frățească dintre constructorii ro­mâni și cei cehoslovaci. Pe panoul de onoare al șantierului puteau fi văzute alături fotografiile maistrului strungar Ion Dincă și constructorului ceh Frantisek Hadrava. A sosit și ziua dării în folosință a pri­mului grup producător de energie elec­trică. bucuroși de apariția proiectului noii Constituții, constructorii de la Doi­cești nu precupețesc niciun efort pen­tru a da țării cât mai multă energie elec­trică. De la puternica termocentrală „Gh Gheorghiu-Dej” dela Doicești pornesc prin liniile de înaltă tensiune mii de kilowați­ ore care vor permite o largă des­voltare a unor regiuni industriale de cea mai mare importanță pentru economia națională: București, regiunea Stalin, Va­lea Prahovei. Totodată va fi alimentată cu­­ mai multă energie electrică regiunea petroliferă Târgoviște, iar zeci și sute de sate vor fi împânzite cu rețele de lumină. Aceasta este prima dintre marile lu­crări ale planului de electrificare a țării, pe care poporul muncitor, la chemarea și sub conducerea partidului, s'a angajat să-l traducă în fapte. ★ Regiunea Dobrogei a fost ținută de re­gimurile burghezo-moșierești în înapoiere. Pe locurile aceste pustii, totală cu stâncă golașă, cu bălți și smârcuri de iarbă săracă, lucrările construcției Ca­nalului Dunăre-Marea Neagră au adus suflu de viață nouă, perspectiva desvol­­tării și a unui viitor luminos. In ansamblul de lucrări ale Canalului, a fost prevăzută și construirea marii termo­centrale Ovidiu II. La 3 August, în cin­stea zilei eliberării și­ a proiectului noii Constituții muncitorii, tehnicienii și inginerii constructori și montorii termo­centralei au făcut posibilă darea în func­țiune a primului grup producător de ener­gie electrică Pe cablurile electrice pornit, în noapte, curentul de înaltă ten­a­siune, vestind măreața victorie a con­­st­uctorilor termocentralei Ovidiu II, o nouă și măreață înfăptuire a poporului muncitor. Tine­­tul, căruia i s-a încredințat con­strucția marii uzine, și-a făcut pe deplin datoria. La chemarea U.T.M.-ului au venit pe șantier sute de tineri din toate colțurile țării. Sub conducerea comu­niștilor, massele de tineri au muncit cu dârzenie și abnegație, plin­ de elan ti­neresc, însuflețiți de înflăcărat patriotism, pentru înfăptuirea acestei mărețe con­strucții a socialismului în patria noastră. Dintre cei 1.500 tineri care s’au cali­ficat pe șantier s’au evidențiat brigăzile dulgherului stahanovist Tudor Pârjol și a betonistului Victor Bălțățeanu. Realizarea termocentralei Ovidiu II nu putea fi concepută fără ajutorul larg, fră­țesc, pe care l-a primit poporul nostru din partea oamenilor sovietici. Proiecta­rea uzinei, executarea celor mai dificile lucrări de montare a agregatelor și pie­selor complicate, — toate acestea sunt legate de numele specialiștilor sovietici Minunatele mașini și agregate, tot echi­pamentul uzinei, — produse ale celei mai înaintate tehnici din lume — ne-au sosit din marea Țară a Socialismului biruitor. Datorită ajutorului sovietic, termocentrala Ovidiu II este astăzi cea mai modernă uzină termoelectrică din țară. După­ 2 ani de muncă dârz­ă s’a dat viață unei noi construcții de seamă planului de electrificare inițiat de Comite­n­tul Central al Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însemnătatea acestei termocentrale este deosebită. Datorită curentului electric atât de așteptat pe șantierele Canalului, rit­mul lucrărilor de construcție va spori considerabil. Astfel termocentrala Ovi­diu II va face ca termenul de dare în exploatare a măreței construcții păcii și socialismului din tara noastră să a fie mult scurtat. Cu nerăbdare este aș­teptată energia electrică a termocentralei la noile industrii ridicate în regiunea Ca­nalului, la fabricile de ciment și cărămizi, la atelierele mecanice și alte industrii, pe întinsul ogoarelor și în satele altădată năpăstuite. Termocenteala Ovidiu II d­ezășuiește belșugul și înflorirea crescândă, ridicarea economică a Dobrogei.­ Mărețele realizări ale regimului de democrație populară Termocentralele „Gh. Gheor­ghiu-Dej” și „Ovidiu IF” au intrat in funcțiune ?

Next