Constructorul, septembrie 1952 (Anul 4, nr. 140-142)

1952-09-13 / nr. 140

■I\ CONSTRUCTORUL Pag. 3-* Lucrând in schimburi stahanoviste in cinstea celui de al XIX-lea Congres al P. C. (b) al U. R. S. S., constructorii Canalului Principal Turcmen înregistrează importante succese in muncă . Pe malurile fluviului Amu-Daria au avut loc transformări importante. Pe zeci de kilometri se întind șantierele nodului hidrotehnic. Lu­crările se concentrează tot mai mult ln locul de unde va porni Canalul Principal Turcmen. Cu un an în urmă, lucrările principale se desfășurau într-o mică localitate care se afla în apropierea capului Tahla-Taș. Astăzi, prin­cipalele lucrări de construcție se execută in orașul Tahia-Taș, care crește văzând cu ochii, ca în basme. — Nu de mult­, aici se întindea pustiul, ro­țile camioanelor se înfundau in nisip — po­vestește tov. Ignatov, șeful construcțiilor de locuințe și edilitare din raionul Tahia-Taș. Astăzi, aveți în fața ochilor un adevărat oraș. In curând, Tahia-Taș va crește și mai mult, va deveni și mai bine amenajat. De pe o înălțime, se vede întregul Tahia- Taș. Se întind in linii drepte străzile, în piețe scânteiază în soare apa țâșnind din fântânile arteziene. Se distinge frumoasa clădire a ci­nematografului. In arhitectura acestei clădiri predomină elementele arhitecturii naționale uzbece și turcmene. In depărtare se văd clă­dirile fabricii de panificație, ale restaurante­lor, hotelurilor și instituțiilor de copii. In cartierul industrial al orașului se ridică impu­nătoarea clădire a combinatului de prelucrare a lemnului, mai multe ateliere mecanice și uzina electrică. In partea de Nord-Est a orașului se află o adevărată insulă de verdeață — „Comforrmi­­scaia roscia“. Pe strada Păcii, pe strada Con­structorilor, a Pionierilor, în grădina Victoriei sunt numeroase alei de plopi. Un colectiv spe­cial, condus de vestita silvicultoare Elena Feodorovna Serova, care are o bogată expe­riență în transformarea naturii din Asia Cen­trală și Kazahstan, conduce lucrările de efec­tuare a plantațiilor in oraș și împrejurimi. In prezent, pe întregul șantier domnește un puternic avânt.­ Constructorii lucrează in schimburi stahanoviste în cinstea celui de al XIX-lea Congres al Partidului, întregul co­lectiv de constructori ai centralei hidroelec­trice,a hotărît să îndeplinească planul anual până la 12 Septembrie — a doua aniversare a publicării Hotărîrii Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. cu privire la construirea Canalu­lui Principal Turcmen. Excavatoriștii, buldoze­­riștii, zidarii, dulgherii, tencuitorii și ceilalți membri ai colectivului dau dovadă de iniția­tivă creato­are în muncă. Succese deosebite obțin foștii constructori ai Canalului Volga-Don, veniți să lucreze pe șantierul Canalului Principal Turcmen. Prin­tre aceștia sunt șoferul Alexandr Tupicichin, care lucrează pe un camion autobasc­ulant de 5 tone, excavatoriștii Procopenco și Storo­­jenco, tehnicianul-montor Meleșco, inginerul Paramonov și mulți alții. Fiecare din aceștia consideră transmiterea experienței acumulate pe șantierul Volga-Don ca o datorie de onoare. Șeful de șantier, Mihail Vlasovici Clișcan, care a lucrat la construirea Canalului Volga- Don, relatează: „ Experiența acumulată pe șantierul Cana­lului navigabil Volga-Don ne va ajuta să executăm cu succes lucrările de construire a Canalului Principal Turcmen. Suntem ferm convinși că tradițiile constructorilor Canalu­lui Volga-Don nu numai că vor fi continuate, dar vor fi și considerabil îmbunătățite. Tahia-Taș este punctul de pornire a ofen­sivei împotriva pustiului Cara-Cum, înarmați cu puternica tehnică sovietică, con­structorii hidrocentralei vor face o adâncă incursiune in inima pustiului. Primul detașament a și părăsit malurile fluviului Amu-Daria și s-a oprit în locul unde se va construi nodul hi­drotehnic „Ceapaiev“. In primele zile, apa se aducea în cisterne speciale, mai târziu însă constructorii au refăcut unul din vechile ca­nale de irigație și apa fluviului a început să șerpuiască prin nisipurile pustiului. Omul sovietic cucerește pustiul. Luminile electrice aprinse în Tahia-Taș pătrund tot mai mult în adâncul pustiului Cara-Cum Hotărirea constructorilor centralei hidroelectrice Cahovca Colectivul de multe mii de oameni al constructorilor centralei hidroelectrice Cahovca a primit cu mare bucurie vestea convocării Congresului al XIX-lea al P.C. (b) al U.R.S.S. Participanții la ma­rile construcții ale comunismului, comu­niștii și cei fără de partid își exprimă, în cadrul adunărilor și al convorbirilor, dorința lor unanimă de a întâmpina Con­gresul scumpului lor Partid Bolșevic cu noi succese în producție. Fruntașii echipajului puternicei insta­lații absorbitoare de pământ „500-60”, al cărei șef este comsomolistul Mihail Sîrot­­chin, au hotărît în unanimitate să se in­­cadreze în schimb stahanovist în cinstea Congresului al XIX-lea al partidului. Co­lectivul acestei instalații și-a luat un nou angajament socialist — de a reduce c­u 15 zile durata lucrărilor de excavare a groapei de fundație, destinată ecluzei no­dului hidraulic Cahovca, și de a o preda până la 5 Octombrie — ziua deschiderii Congresului al XIX-lea al P.C. (b) al U.R.S.S. Colectivul acestei instalații ab­sorbitoare de pământ a îndeplinit înainte de termen planul pe luna August, mu­­­tând peste 130.000 m. c. de pământ. Rezervele interne ale fabricilor de cărămizi Proiectul de directivă al­ celui de al XIX-lea Congres al P.C. (b) al U.R.S.S. prevede pentru cel de al cincilea plan cincinal o desvoltare uriașă a construcții­lor industriale, de locuințe și cultural­­sociale. Numai pe linia construcțiilor e­fectuate de stat, în orașe și așezări mun­citorești urmează să fie date în folosință case de locuit însumând o suprafață loca­tivă de circa 105 milioane m.p. In legătură cu aceasta, proiectul pre­vede creșterea producției la principalele materiale de construcții de cel puțin două ori în timpul cincinalului, îmbunătățirea calității acestor materiale și lărgirea sor­timentului lor. Producția de cărămizi ur­mează să crească de aproximativ 2,3 ori. Pentru a spori producția materialele­­de construcții nu se cere numai construi­rea de noi întreprinderi, dar și mărirea capacității întreprinderilor existente, îm­bunătățirea procesului tehnologic, meca­nizarea producției. Activitatea desfășura­tă . Fabrica de cărămizi Nr. 1 din orașul Cicalov dovedește ce­ posibilități uriașe deschide folosirea la maximum a rezerve­lor interne ale întreprinderilor. In ultimii patru ani, fabrica noastră a mărit producția de cărămizi de 3,5 ori. Colectivul nostru a obținut acest succes datorită desfășurării largi a întrecerii so­cialiste, printr’o mai bună folosire a uti­lajului, prin raționalizarea producției și perfecționarea procesului tehnologic. La propunerea lăcătușilor Saveliev și Musaghirov, precum și a șefului secției de presare uscată, comunista Vlasova, s’a­u adus o serie de perfecționări la presele de tip :,C.C.C.IM.-583“. Montând pe pla­ca superioară și pe cea Inferioară a pre­selor perne de metal­ Intermediare, ei au sporit numărul de rotații ale mesei de la 3 la 5 rotații pe minut. In urma acestui fapt, producția s-a mărit de 1,5 ori la fiecare presă. Căutând să măreas­că ritmul și calita­tea arderii cărămizilor crude în cuptoa­rele circulare, de­scărcătorii Chitaev și Haiba­bulin, muncitorul Rîbin, membru în comitetul de întreprindere, maistrul de cuptor Ogonianuț, arzătoarele G.neușeva și Golotpoova, și-au însușit metodele rapide ale laureaților premiului Stalin Muco­­sov, de la fabrica din Alma-Ata și Duva­nov, de la fabrica din Voronej. Apoi ste­­hanoviștii noștri și ceilalți muncitori care deservesc cuptoarele circulare au început să dea câte 1.300 cărămizi la metru cub de culptor în loc de 700—800 cărămizi, învățământul tehnic organizat în reseri­ca noastră a cuprins un mare număr de muncitori. Insușindu-și cunoștințe tehni­ce, membrii colectivului nostru au început să folosească mai bine utilajul, au redus tim­pil morți. Muncitorii, brigadierii și maiștrii, tehnicienii și inginerii­, descope­ră și folosesc cu curaj rezervele interne. In ultimul timp, colectivul a reușit sa îmbunătățească și mai mult tehnologia procesului de ardere a cărămizilor. In consecință, producția de cărămizi la cup­toarele circulare s’a ridicat la 2.000 că­rămizi la metru cub de cuptor. Ministerul Industriei Materialelor de Construcții al U.R.S.S. și C.C. al Sindi­catului au acordat colectivului cuptorului circular Nr. 1 o diplomă de onoare. Cea mai bună arzătoare, comunista Rîndina, curtătoarea Bociarova, maistrul Ogonianț, au primit insigna de :,Fruntaș al întrece­­rii socialiste“. Colectivul acordă multă grijă calității producției. Practica a arătat că, cu cât cărămizile crude se usucă mai mult în șoproane, cu atât crește și calitatea pro­ducției. De aceea, nu­ vom introduce curând uscarea suplimentară a cărămizi­­­lor crude în uscătorii artificiale. Rezulta­te bune au dat reducerea umidității pra­fului de argilă de la 11 la 8—9 la sută, umezirea argilei cu aburi, introducerea în praful de argilă a unor materii com­bustibile ca treizilul de locomotivă, pre­cum și a cojilor de semințe. Introducerea acestor materii permite reducerea conside­rabilă a consumului de combustibil și creșterea vitezei focului. In prezent, vi­teza focului în timpul arderii cărămizi­lor în cuptoarele circulare a crescut delr 21 metri la 30—33 metri în 24 de ore. La accelerarea ritmului procesului de ar­dere și la îmbunătățirea calității produc­ției, contribui și umezirea cu aburi a argilei, care se­­ face în două faze. Pen­tru ca aburul să fie folosit cât mai bine, noi acoperim cu capace mari soarele de argilă. Datorită­­ perfecționării utilajului și îm­bunătățirii procesului tehnologic, colecti­vul uzinei noastre a realizat o creștere a productivității muncii îndeplinind înainte de termen, la 18 August, planul pe pri­mele 8 luni ale anului 1952. Noi nu ne mulțumim însă cu rezultatele obținute. Proiectul de directive ale celui de al XIX-lea Congres cu privire la cel de al cincilea plan cincinal a dat naștere în intreprinderea­ noastră unui uriaș avânt, îi însuflețește pe muncitori, tehnicieni și Ingineri la lupta pentru creșterea conti­nuă a producției și pentru ridicarea nive­lului ei calitativ. Colectivul fabricii și-a luat angajamentul de a îndeplini până la 20 Septembrie planul pe 9 luni, iar până la deschiderea celui de al XIX-lea Con­gres să dea 1.300.000 cărămizi peste plan. Zilele trecute, un grup de starhanoviști și de specialiști a propus să se schimbe modul de organizare a lucrărilor la carie­ră și în secția de presare uscată. De obicei, trecerea argilei de la carieră prin uscătoa­­rele cu tambur până la secția de presare uscată durează o oră. Totuși, în secția de presare uscată și la carieră, lucrul înce­pea la aceeași oră. De aceea, în prima oră, în secție nu se lucra nimic. Acum însă, colectivul secției de presare uscată incepe lucrul cu o oră mai târziu. Dato­rită acestui fapt, în ultimele trei zile pro­ducția de cărămizi brute a sporit cu 12 la sută­ înainte, repararea sau înlocuirea unui ansamblu oarecare al agregatului dura câ­teva ore. La consfătuirea de producție, muncitorii din secția mecanică și de re­parații au propus să fie pregătite în prea­labil diferite piese, precum și ansam­bluri întregi. Această propunere a fost introdusă în practică. De asemenea, tre­buia reparat un piston al presei „C.C.C.IM.-583“ înainte, această repara­ție ar fi durat 8 ore; acum însă, presa nu a fost oprită decât 30 de minute. Iarna, lucrul în fabricile de cărămizi se complică. Pentru a obține aprovizio­narea continuă a fabricii cu materii pri­me în tot cursul anului, noi­­ luăm măsu­rile necesare pentru a feri argila de în­gheț, încadrat în întrecerea socialistă desfă­șurată în cinstea celui de al XIX-lea Con­gres al Partidului Comunist, colectivul nostru luptă cu avânt pentru creșterea productivității muncii. Astfel, descărcăto­rul Chitaev, membru al comitetului de secție, depășește normele cu 100 la sută, muncitorul Rî­bin — cu 80 la sută, etc. Colectivul fabricii noastre de cărămizi va depune toate eforturile de care este capabil, pentru a da Patriei scumpe cât mai­­ multe materiale de construcții de ca­litate superioară. I. MUZICENCO inginer șef al Fabricii de cărămizi Nr. 1 A. CALUGHIN președintele comitetului de întreprindere ♦ É 4 ORAȘ AL COMSOMOLSC-PE-AMUR EPOCII STALINISTE In 1933, comsomoliștii au pus piatra fundamentală a orașului Comsomolsc-pe- Amur — oraș al epocii staliniste. Anul acesta, orașul și-a sărbătorit a XX-a ani­versare. Astăzi, Comsomolsc-pe-Amur este un adevărat focar de cultură în Extre­mul Orient. In întreaga înfățișare a orașului există un farmec deosebit, o prospețime tinerea­scă. Rândurile drepte ale clădirilor cu multe etaje, vopsite în culori luminoase, străzile și bulevardele largi, asfaltate, gri­lajele artistic executate ale parcurilor, fe­linarele vopsite în alb — toate acestea ilustrează dragostea constructorilor pen­tru scumpul lor oraș, dorința lor de a-l face cât mai demn de măreața epocă stalinistă. Nu este stradă, nu este cartier în Com­somolsc în care să nu se ridice noi clă­­­diri. Pe când într’o stradă zidarii ridică zidurile unei noi clădiri, în strada vecină clădirea proaspăt vopsită, cu albul imacu­lat al fațadei scânteind în soare, își aș­­­teaptă locatarii. Majoritatea apartamentelor din noile clădiri au cameră de baie, instalație pen­tru apă fierbinte, încălzire centrală. Anul acesta, constructorii orașului ti­neretului ridică școli — dintre care una unde vor învăța 880 copii, va fi dată în folosință la începutul anului școlar — câ­teva grădinițe de copii și creșe. Se în­tocmește proiectul de construire a unui complex de construcții sanitare. Se va construi a doua tranșă a Palatului de cul­tură. Prima tranșă a acestei clădiri im­punătoare a fost terminată încă din 1944. Pe șantierele de construcție ale orașu­lui, oamenii muncii repurtează importan­te victorii. Vestita brigadă de tineret con­dusă de Nicolai Șceglov construește cel de al XXIII-lea cartier, in cel de al XȚ- lea cartier, construit de această brigadă,­ compus din 29 clădiri pentru locuit și o școală, una din străzi poartă numele ace­stei renumite brigăzi comsomoliste. Majoritatea constructorilor din Comso­­molsc sunt oameni tineri, care și-au în­­­sușit meseria de tencuitori, dulgheri, zi­dari în acest oraș. Mulți din primii constructori ai orașu­lui dețin astăzi posturi importante. Fostul tehnician Ivan Feodorovici Clepk­ov este astăzi secretar al Comitetului orășenesc al P.C. (b) al U.R.S.S., săpătorul Cons­tantin Romanov este vicepreședinte al Co­mitetului Executiv orășenesc. Primul copil născut la Comsomolsc, Va­lia Vadlova, a terminat anul trecut cu succes școala de 10 ani și acum învață un Institut. Aici, la Comsomolsc, a sburat pentru prima dată eroul Uniunii Sovietice, Ale­xei Meresiev. La Comsomolsc și-au înce­put activitatea scriitorii Vasilii Ajaev și Nicolai Zadornov. Tot mai puternic scânteie luminile ora­șului tineretului, într’o regiune care nu de mult era nepopulată și sălbatică, iar astăzi s’a­ transformat într’un ținut în­­­floritor al Țării Socialismului victorios. (după G. HUEBNICOV). ........................................----------------------------­ Brigada de tineret a zidarului Nicolai Șceglov Bulevardul V. I. Lenin din orașul Comsomolsc-pe-Amur O sarcină de cea mai mare importanță a arhitecturii sovietice î­n întreaga Uniune Sovietică se desfă­șoară uriașe lucrări de construcție. Se re­­co­nstruește capitala țării, Moscova. Din cenușă și ruine s'au ridicat orașele Stalingrad, Chiev, Pscov, Minsc, Viazma, Smolensc și altele, distruse în timpul co­tropirii fasciste. Se construiesc canale și centrale hidroelectrice gigantice, numeroa­se întreprinderi industriale. In pustiul Cara-Cum, pe malul viitorului Canal Prin­cipal Turcmen, în stepele Ucrainei și în tundra îndepărtată se ri­dică orașe noi. In prezent, în centrul atenției arhitecților so­vietici s'a situat construirea de locuințe confortabile și frumoase pentru oamenii so­vietici. Pe tot întinsul Țării Sovietice se con­struesc mii și mii de case. Ele se de­osebesc unele de altele în cee­a ce privește proporțiile lor, numărul etajelor, arhitectu­ra lor se schimbă în funcție de cartierul în care a fost construită casa s­au de po­ziția ei, de condiții de climă sau de tra­diții naționale. Insă toți arhitecții urmăresc un singur țel: să creeze pentru omul so­vietic o locuință unde el să aibă cât mai multă liniște și confort, unde să se poată odihni bine și să lucreze în cele mai bune condiții. Toate casele care se construesc în orașele din U.R.S.S., se caracterizează prin frumu­sețea și armonia formelor arhi­tecturale, prin abundența de lumină și aer și prin maximum de confort. In momentul de față, în orașele mari din U.R.S.S. se construesc în spe­cial case de 8—14 etaje. Din această cauză, o impor­tanță deosebită capătă măestria întocmirii unui ansamblu arhitectural. In condițiile so­vietice, noțiunea de „ansamblu arhitectu­ral" are un înțeles nou. Ea înseamnă des­fășurarea lucrărilor de construcție pe baza unui plan întocmit pentru Întregul oraș, iar nu scoaterea in evidență a cutărui sau cu­­tărui sector al orașului din massa clădirilor Înconjurătoare, cum se obișnuia Înainte. Pentru prima oară In Istorie, ansamblul arhitectural încetează de a fi o excepție, devenind o regulă. In fața arhitecturii so­vietice s’au deschis perspective uriașe, care înainte erau irealizabile, în legătură cu crearea unor mari ansambluri de case de locuit, la întocmirea cărora să se țină seama de nevoile materiale și spirituale ale omului. Lucrările de construcție desfășurate în Strada Șcerbacovscaia din Moscova, situa­tă într-un cartier cu numeroase fabrici și uzine și populată în special de muncitorii și funcționarii acestor întreprinderi, pot servi de modell pentru crea­rea unui aseme­nea ansamblu. In locul clădirilor vechi cu 1—2 etaje, dealungul străzii se vor înălța imobile cu 10—14 etaje. Dar această arteră nu va a­­vea nimic comun cu o „stra­dă re ușoar" — casele vor fi așezate la o oarecare distan­ță unele de altele. S’a prevăzut de asemenea o succesiune a caselor cu 10 și cu 14 etaje. Datorită acestui sistem, fiecare clădire va putea fi văzută nu numai din față, dar și din părțile ei laterale. Strada v­a avea o înfățișare cu totul aparte. Dar faptul că în această stradă clădirile nu vor sta în rânduri compacte, lipite unele de altele, mai are și un alt motiv, în afară de cele estetice. Strada Șc­erbacovs­caia se întinde dela Vest spre Est. De aceea clădi­rile dintr’o parte a străzii au fațadele spre Sud iar cele de vis-a-vis au fațadele în­dreptate spre Nord. Astfel, d­acă s’ar con­strui casele în șiruri compacte, partea ca­rosabilă a străzii și casele din partea de Miazăzi, ar fi într’o măsură lipsite de soare. Iată de ce autorii proiectului (colec­tivul de arhitecți în frunte cu membrul ac­tiv al Academiei de Arhitectură N. Colți) au hotărît să creeze între case spații, asi­­gurându-se astfel accesul luminii solare. In spațiile dintre case și în curțile case­lor se plantează pomi, copsei, arbuști, se sfidase flori. Aici se vor amenaja terenuri de tenis și­­ de volei precum și terenuri pentru copii. Autorii proiectului au acordat multă a­­tenție locurilor unde începe și se termină strada. Din partea parcului Ismailovschi, această arteră se va deschide cu două clă­diri monumentale, așezate una în fața alteia. In aceste clădiri vor locui munci­torii combinatului „Șcerbacov" și ai între­prinderilor industriei de automobile și trac­toare. După aceste clădiri se vor înălța ca­sele construite pentru salariații altor între­prinderi și instituții. La capătul celălalt al străzii Șcerbacovscaia se află vechea piață Simionovscaia. Ea va fi lărgită și i se va da o formă mai regulată. In partea de nord a pieții se va construi o casă cu 12 etaje pentru salariații metroului din Moscova. In partea de Sud se va construi o clădire înaltă care va sublinia importanța acestei piețe centrale a raionului. In mijlocul pieții se va ridica o uriașă statuie a lui I. V. Stalin, al cărui nume îl poartă acest raion al capitalei sovietice. Anul acesta, pe strada Șcerbacovscaia se vor construi zece case însumând o supra­față de 110.000 metri pătrați. In curând strada Șcerbacovscaia și piața Simionov­scaia vor forma un ansamblu arhitectural unic care va constitui o adevărată podoabă a unuia din principalele cartiere muncito­rești din Moscova. Lucrările de construcție desfășurate la Moscova pe baza principiului de creare a unor ansambluri arhitecturale compuse din case de locuit, servesc ca exemplu și pen­tru celelalte orașe din U.R.S.S. Astfel, la Chiev, Minsc, Magnitogorsk Stalinsc, Ce­­liabinsc, etc., nu numai că se reconstruiesc Străzi Întregi pe baza acestui principiu, dar se crează cartiere și raioane noi. Grija pentru om, grija pentru satisface­rea cerințelor sale culturale și a cerințelor legate de traiul de fiecare zi este sarcina principală, de cea mai mare importanță a arhitecturii sovietice. cursurile serale, frecventează școlile profe- O măreață construcție a R. Cehoslovace, sionale și devin brfoniști, mentori, mecanici ................_............................................................. f­ii de excavatoare sau zidari. OST­R­A­V UZINELE SIDERURGICE „ELEMENT GOTTWALD” Un câmp pustiu se întindea odinioară pe locul unde se înalță astăzi clădirile primei tranșe a grupului metalurgic Element Gott­wald. Mii de constructori au sosit aici în primăvara anului 1949. La chemarea Partidului comunist, ei veneau să lucreze pe primele mari șantiere socialiste, nume dat în Ceho­slovacia grupului de uzine metalurgice și ora­șului nou care se naște în apropierea vechii Ostrava, cu casele ei înegrite de fum. Am vizitat pentru prima dată aceste șan­tiere în Octombrie la fel. Un mare număr de mașini funcționau pe un teren foarte vast. Zgomotul produs de screpcire și excavatoare se amesteca aici cu cel al grederelor, al be­tonierelor, cu șueratul locomo­tivelor. Maca­rale ridicau grinzi metalice, o ploaie de scân­tei țâșnind din aparatele de sudură electrică cădeau în evantai, reflectându-se in geamu­rile deja montate ale stațiunii electrice. Constructorii uzinelor ,,Klement Gottwald“ au dat dovadă de frumoase pilde de muncă entuziastă. Ei au lucrat cu zel in tot cursul iernii capricioase din Cehoslovacia, în ploaie,­ îngheț și vânturi tăioase. Tineretul era mân­dru că dădea echipelor sale, aflate în insu­fleți­tă întrecere, numele glorioase ale staha­­noviștilor sovietici. Echipa de tineri betoniști „Paulina Șilova“ — numele eroinei recon­strucției Dnepraghesului — lucra la construi­rea unei estacade gigantice, destinată a servi la descărcarea transporturilor de cocs și mi­nereu. Pe un ger zdravăn, când alții voiau să întrerupă turnarea betonului ,echipa ,,Șilova“ a stabilit un record: 370% față de normă, lu­cru de cea mai bună calitate. Cifrele vorbesc mai elocvent decât cuvin­te despre vil"­­­.. ar­ nsfrictorilor. Cu ajutorul ★ ★­ mașinilor și pe cale manuală, ei au săpat sau deplasat în scurt timp 2.250.000 metri cubi de pământ, au turnat 793.000 metri cubi de beton, au montat zeci de mii de tone de grinzi și traverse metalice, au instalat și sudat 7.000 metri conducte de gaz. Nu numai la Bnicice — localitate învecinată cu Ostrava, și unde se află șantierele — se construește uzina, în­treaga Cehoslovacie ia parte la această operă, cblectivele întreprinderilor desfășoară între­cerea socialistă pentru a executa înainte de termen comenzile pentru primele șantiere ale socialismului. La 1 ianuarie 1952, președintele Consiliului de Miniștri, tovarășul Antonin Zspotocky, a inaugurat un cadru solemn, in sunetele Inter­naționalei, primul furnal înalt al Noii Ostrava. Furnalul înalt nu este singurul care a intrat în funcțiune. De pe acum, prima tranșă a sta­țiunii electrice alimentează șantierele și În­treprinderile care și-au început activitatea. Au fost date în exploatare două cuptoare Martin. La sfârșitul lui Iunie a fost inaugurat un blo­oming, cel de al doilea ca mărime din întreaga Republică, dotat cu ut­lajul cel mai perfect. Noul laminor, cu pereții săi albi, cu ferestrele uriașe și cu excelenta sa ventilație, are în­fățișarea unui palat, mai ales in comparație cu halele joase, murdare, rău aerisite ale ve­ch­ilor uzine din Ostrava. Zi și noapte, munca se desfășoară pe șan­tiere într’un ritm rapid. In­ fiecare 24 ore so­sesc aici 1.50­7 vagoane de materiale de con­strucții. Zilnic sunt deplasați 4.000 metri cubi de pământ. In fiecare zi se consumă peste cinci trenuri de nisip și piatră. Pe șantiere s’au format cadre de construc­­ ­­ tari pricepuți, patrioți conștienți de răspun­derea ce o au, înțelegând că prin munca lor ei contribue la lupta pentru pace. Numai ast­fel e posibilă construirea atât de grabnică și nu atât de bune condiții a acestui grandios combinat metalurgic. Iată-ne în sectorul noii baterii de cuptoare de cocs. Găsim aici betoniști, dulgheri, fierar­­betoniști. Echipa de dulgheri de sub condu­cerea lui Stepan Chromy realizează sistematic o productivitate de peste 160% fată de normă. Ea se îngrijește de economisirea tuturor ma­terialelor de construcții, și mai ales a ma­terialului lemnos, folosind materialele vechi și reducând la minimum deșeurile. Echipa de betoniști Condusă de comunistul Dostal își execută sarcinile de plan în proporție de 160, 200 și chiar 250%­. Fierar-bet­oniștii obțin succese asemănătoare; acești muncitori sezo­nieri de odinioară au devenit meseriași în construcții. Șantierele au devenit o adevărată pepinieră de cadre. Muncitorii necalificați care vin aici din toate colțurile Republicii urmează UN ORAȘ NOU Ostrava, oraș al minerilor și al siderurgiști­­lor, este unul din cele mai importante centre industriale ale Cehoslovaciei. Vreme de o sută de ani, regii cărbunelui și ai oțelului au exploatat în mod nechibzuit bogățiile pitores­cului ținut al munților Besk­îd. Era un ade­vărat iad pentru zecile de mii de muncitori condamnați la mizerie. Pe atunci, Ostrava fu­sese poreclită, și pe drept cuvânt, „orașul ne­gru“. Uzinele metalurgice și chimice se a­mestecau haotic cu cartiere de locuințe stră­bătute de străzi întunecoase și intortochiate, lipsite de zone verzi. Aceasta era „moșteni­rea“ lăsată poporului cehoslovac de capitaliștii englezi, francezi, germani și belgieni, foștii stăpâni ai acestor locuri. In Mai 1951, Comitetul Central al Parti­dului Comunist Cehoslovac a hotărît­ construi­rea la Ostrava a primului oraș socialist din țară, destinat muncitorilor din uzine și din mine, un oraș cu palate, cu parcuri, cu bule­varde largi, cu imobile luminoase, cu cana­lizare și cu fântâni arteziene. La sediul Comitetului național al orașului Ostrava a fost expus un enorm plan-proiect. El a fost alcătuit, sub conducerea inginerului Medina, de către un colectiv de arhitecți asi­stat de peste 400 specialiști. Arhitectul Spacii ne spune: — Noua Ostrava va avea 150.000 locuitori. Populația celorlalte orașe și așezări din ba­zinul Ostravei se va mări și ea simțitor. La Earvinna vor fi 70.000 locuitori, la Mistek — 40.000. Lucrările noastre de construcție au ca pivot Noua Ostrava. Proiectul nostru se inspiră din lucrările arhitecților sovietici Șciusev, Jultovschi, Poliacov, Levcenco. Ex­periența urbanismului sovietic ne-a ajutat să găsim cea mai bună soluție. Noul oraș se va întinde pe o suprafață de 880 hectare, la 7 până la 10 kilometri mai la apus de uzine și de vechiul oraș. Vânturile dinspre apus, care bat adesea în această re­giune, ii vor feri pe locuitori de praf și fum. Păduri și parcuri vor înconjura orașul cu un brâu de verdeață. Orașul va fi străbătut de canalul Dunăre-Odra, a cărui săpare va în­cepe în curând. In centrul orașului, lărgimea canalului va atinge 120 metri. El va lega orașul nou de cele mai importante căi de na­vigație. Astfel, Noua Ostrava va deveni un port. Nimic asemănător n’a fost înfăptuit vre­odată în Cehoslovacia. Două bulevarde lungi de doi kilometri late de 80 metri vor forma principalele artere și ale orașului. Prima va uni cetatea universi­tară cu gara, cealaltă va merge de la Parcul central de cultură și odihnă, din valea Opa­­vice, în partea de sud a orașului. Clădirea Comitetului național al regiunii se va înălța în piața centrală, la încrucișarea două bulevarde. Acest imobil Înalt de acestor 150 metri și piața în care e situat vor constitui nucleul ansamblului arhitectonic al orașului nou. Pe lângă sediile organizațiilor sociale și ale instituțiilor publice, vor mai fi construite, dealungul celor două bulevarde, școli, trei teatre, un muzeu regional și o galerie de pic­tură. Cartierele de locuințe vor cuprinde imobile cu patru sau cinci etaje, de asemenea, școli, cluburi, cinematografe, magazine, cămine și creșe pentru copii. Majoritatea apartamentelor se vor compune din două până la patru ca­mere, ca baie, încălzire centrală, apă caldă. Plecare­a partal de locuințe va avea grădina sa­u­ fântânile sale arteziene. Orașul va fi legat­ de uzină printr-un­­ tren electric și prin linii de autobuz și de troleibuz. 10—25 mi­nute vor fi deajuns pentru a ajunge din orice punct al orașului la locul de muncă. Minerii și metalurgiștii au discutat înde­lung proiectul și au formulat multe sugestii prețioase. ★ In cursul acestui an, constructorii trebue să predea 11.000 apartamente. Se construește mai ales orașul minerilor de la Senov-Sumbark și cartierul Porubka, incluse în sistemul Noii Ostrava. Dar cea mai mare desvoltare o ca­pătă lucrările în cartierul Stalingrad, care va face și el parte din noul oraș. început în 1949, au fost terminate aici, până la începu­tul lui Septembrie 1951, 900 apartamente, alte 1200 apartamente cu 2 sau 4 camere, cu tot confortul modern, vor fi construite în acest an. In momentul de față, 660 familii de mi­neri locuesc in noul cartier. In 1953, numărul lor va fi de 2.650. Constructorii Noii Ostrava și cei ai com­binatului metalurgic au acumulat o bogată experiență. S’au format aici adevărați eroi, a căror pildă îi antrenează și pe ceilalți mun­citori. La 3 Iunie fiecare muncitor din echipa zidarului Polomski a așezat intr’o zi de lucru 17.16 metri cubi de cărămizi. Era un record național. Dar la 10 Iunie, membrii Frantisek Ondrich, folosind un cadru echipei con­struit de zidarul Anton Tencer, au realizat 17,86 metri cubi, adică aproape cinci norme. Acest nou record a fost curând depășit; după o lună, trei zidari, sub conducerea lui Cisar, au așezat fiecare câte 20 metri cubi de cără­mizi, calitatea lucrării fiind excelentă. Chiar și ajutorul său Smolka au așezat 18.000 că­rămizi! I ...Astfel lucrează constructorii Novt Ostrava. Și acesta nu e decât un colțișor al Repu­blicii. Pe ei­pricosul întregii Cehoslovacii se înalță schelele. Se construesc neobosit uzine, orașe și așezări muncitorești, centrale hidro­electrice și poduri. Proiectul pieței centrale a viitorului oraș Noua Ostrava. In centru: Clădirea Comi­tetului național. La dreapta — clădirea Uniunii Tineretului Cehoslovac, la stânga — un hotel. Piața va fi străbătută de ca­nalul Dunăre-Odra. I

Next