Constructorul, noiembrie-decembrie 1952 (Anul 4, nr. 152-155)

1952-11-06 / nr. 152

CONSTRUCTORUL Să desfășurăm larg întrecerea socialistă in cinstea zilei de 30 Decembrie Către Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dsj Secretar General al C. O. al P. M. R. Scumpe tovarășe Gheorghiu-Dej,. Colectivul de Hrab­îtWÎ, tehnicieni, ingineri și funcționari ai Fabricii de mașini-unelte „Iosif Rarigh”s­-Arad, desfășurând larg întrecerea socialistă în cinstea alegerilor de deputați în Marea Adunare Națională, a obținut importante succese, realizând planul anual de producție globală la data de 4 Noembrie, iar planul în Unități naturale la 24 Noembrie 1952. Aceste realizări au fost posibile datorită elanului muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor și funcționarilor antrenați în întrecerea socialistă, datorită ajutorului frățesc și dezinteresat al Uniunii Sovietice, precum și aplicării înaintatelor metode de muncă ale stahanoviștilor sovietici și ale stahanoviștilor și fruntașilor în producție din țara noastră. O mare însuflețire a trezit printre muncitorii, tehnicienii, in­ginerii și funcționarii din întreprinderea noastră, cuvântarea tova­rășului Gh. Gheorghiu-Dej la adunarea alegătorilor din circum­scripția electorală „Grivița Roșie“ din București, și în mod deose­bit acea parte în care se arată că „s’au creat condițiile pentru ca în anul 1953 să se atingă nivelul de creștere a producției industriale prevăzut pentru anul 1954. Aceasta constitue o bază trainică pentru desfășurarea luptei muncitorilor, inginerilor, teh­nicienilor și funcționarilor din întreprinderile noastre în vederea îndeplinirii prevederilor planului cincinal în 4 ani“, înflăcărați de aceste perspective mărețe pe care suntem hotă­­­rîți să le transformăm în realitate, plini de dorința de a întâm­pina ziua de 30 Decembrie — a 5-a aniversare a Republicii Popu­lare Române — cu noi succese în producție, noi muncitorii, tehni­cienii, inginerii și funcționarii întreprinderii ,,Iosif Rangheț“ ne luăm următoarele angajamente : — Să realizăm o depășire a planului de producție global, astfel ca, la 39 Decembrie 1952 să lucrăm în contul zilei de 12 Februarie 1953. — In ziua de 30 Decembrie 1852 să dăm strunguri în contul zilei de 8 Februarie 1953. — Să mărim productivitatea muncii pe cap de muncitor pe anul 1952 cu 16 la sută față de sarcina planificată. — Să reducem prețul de cost pe anul 1952 sub cel planificat realizând o economie de 1.025.926 lei peste sarcina planificată — Vom depăși sarcina de beneficii cu 4 la sută. — Printr’o mai bună organizare a locului de muncă și prin perfecționarea procesului tehnologic, să reducem rebuturile la sec­torul turnătorie cu 25 la sută pe luna Decembrie față de norma­tiv, iar la secția de uzinaj-montaj cu 30 la sută. Pentru îndeplinirea acestor obiective vom extinde larg, în cadrul întrecerii socialiste, metodele de lucru ale stahanoviștilor sovietici și inițiativele stahanoviștilor noștri. București In cinstea zilei de 30 Decembrie vom introduce inițiativa co­muniștilor de la Boldești pentru extinderea în mod planificat a metodelor sovietice la următoarele sectoare: sectorul 1 turnăto­rie, sectorul 2 uzinaj-montaj. Se va organiza o brigadă tehnologică la turnătorie, în vede­rea reducerii adausurilor de prelucrare la piesele turnate și vom extinde inițiativa brigăzilor tehnologice de strungari și frezori. In vederea ridicării nivelului tehnico-profesional al strunga­rilor vom organiza o școală stahanovistă. Vom extinde și îmbunătăți calitatea muncii brigăzilor de calitate și U.T.M. Pentru a creia condiții din ce în ce mai bune muncitorilor la locul de muncă, în vederea realizării cu succes a angajamentelor, conducerea administrativă va lua următoarele măsuri tehnice­­organizatorice : — Darea în exploatare până la 15 Decembrie a încă unui cubilou la turnătorie, precum și a cuptorului de tensionare a pie­selor turnate, până la 20 Decembrie. 1— Se vor introduce 6 modele metalice la turnătorie în locul celor de lemn. — Mărirea și amenajarea sculăriei pentru a face față ne­cesităților. — Pentru extinderea metodei de frezare rapidă, vor fi con­fecționate încă 8 bucăți freze cu plăcuțe de metal dur, în cursul lunii Decembrie.­­ — Până la data de 10 Decembrie se va­ pune în funcțiune spălătoria mecanică pentru haine de protecție. Suntem convinși că exemplul nostru va fi urmat de către toate colectivele de muncitori, tehnicieni, ingineri și funcționari din toate întreprinderile din patria noastră dragă, pentru a da un nou și puternic avânt întrecerii socialiste în cinstea zilei de 30 Decembrie. Chemăm colectivele tuturor întreprinderilor din întreaga țară să desfășoare mai larg întrecerea socialistă pentru a întâmpina a 5-a aniversare a Republicii Populare Române cu planul pe 1952 îndeplinit și depășit. Sub conducerea partidului nostru drag, în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, vom obține noi succese în producție, contribuind astfel la întărirea patriei noastre scumpe. Republica Populară Română — una din noile „brigăzi de șoc“ ale mișcării revoluționare și muncitorești mondiale — factor activ în narele front al păcii, în fruntea căruia stă neclintită Invincibila Uniune Sovietică, condusă de marele stegar al păcii și libertății popoare­lor, Iosif Vissarionovici Stalin. Colectivul Fabricii de mașini-unelte „IOSIF RANGHEȚ“ - Arad Răspunzând inflă­căratei chemări. Ia cuvântarea sa la­­ adunarea alegătorilor din circumscripția electorală „Grivița Roșie“ din București tovarășul Gh. Ghe­orghiu-Dej a arătat că succesele obținute de oamenii muncii în întrecerea socialistă „constitue o bază trainică pentru desfășurarea luptei muncitori­lor, inginerilor, tehnicienilor și funcționari­lor din întreprinderile noastre în vederea în­deplinirii prevederilor planului cincinal în patru ani“. Însuflețiți de cuvintele iubitului conducător și poporu­lui muncitor oamenii muncii din In­­trelprin­derea de Construcții Nr. 302, răspun­zând chemării adresate de colectivul fabricii de mașini-unelte ,,Iosif Ran­gheț“-Arad, și-au luat noi și avântate angajamente în cinstea celei de a 5-a aniversări a proclamării Repu­blicii Populare Române. , La principalele lucrări executate de între­prindere, planul de producție v­a fi realizat astfel ca la 30 Decembrie, șantierul Teatrul Muzical să lucreze în contul­­ zilei de 15 Ia­nuarie 1953, iar șantierul Nr. 222 In contul zilei de 7 Ianuarie. Pe întreaga întreprindere, planul pe luna Decembrie va fi depășit cu 40 la sută, productivitatea muncii va crește pe luna Decembrie cu 8 la sută fața de cea planificată, ceea ce va face ca depășirea aces­tei sarcini pe întregul an să fie de 2 la sută. Cele 6 brigăzi de economii vor fi ajutate să realizeze la locul de muncă în cursul acestei luni, economii în valoare de 25.000 lei. Sar­cina de plan privind școlarizarea muncitori­lor va fi depășită cu 10 la sută prin absol­virea de către 1­92 de muncitori a cursului de calificare gradul I. Vor fi organizate for­mații speciale de lucru c­a­re să aplice simul­tan mai multe metode sovietice — ca meto­dele de zidire rapidă Orî­ov și Coroliov, lu­crul în lanț, metodele Schilev, Cotlear și Lidia Corabelnicova. Pe baza acestor expe­riențe se vor introduce în mod planificat me­­­­todele sovietice de lucru, după inițiativa pe­troliștilor din Boldești. Va crește, de ase­­menea, numărul brigăzilor și emisie de cali­tate. Măsurile tehnico-organizatorice prevăzute cuprind amenajarea pentru iarnă a atelieru­lui de prefabricate, folosirea­ integrală a ca­pacității m­acaralei-turn pe șantierul Nr. 222, conteinerizarea transportului cărămizilor acelaș șantier în proporție de 00 la sută, îm­pe­bunătățirea­ aprovizionării cu materiale și a evidenței economiilor realizate la locurile de muncă, utilizarea complectă a deșeurilor și resturilor de cărămizi. Colectivul întreprinderii de Constructs Nr. 302 a pornit leu elan la realizarea acestor an­gajamente în cinstea­ zilei de 30 Decembrie. Organizarea reviziei obștești de protecția muncii Decizia Ministerului Construcțiilor și al Industriei Materialelor de Construcții și Uniunii Sindicatelor Constructori Ministru­l Construcțiilor și si indus­triei Materialelor de Construcții și Președintele Uniunii Sindicatelor de salariați din întreprinderile de construcții. In vederea aplicării Hotărîrii Comitetului Executiv al Confederației Generale a Muncii din 14 Noembrie 1951,­ pentru organizarea re­viziei obștești de protecția muncii, acțiune care reprezintă o formă concretă de aplicare a experienței glorioaselor sindicate sovietice. Având în vedere procesul verbal al ședin­ței Colegiului M.C.I.M.C. și a Uniunii din ziua de 11 Noembrie prezidiului 1952 în care s-au analizat măsurile și instrucțiunile pentru punerea în aplicare a Hotărîrilor Co­mitetului Executiv al C.G.M. din 14 Noem­brie 1951 și SR—47 Septembrie 1952. DECID: 1. In cursul lunii Noembrie 1952 va începe acțiunea de revizie obștească de protecția muncii în cadrul întreprinderilor, fabricilor și unităților tutelate de Ministerul Construc­țiilor și al Industriei Materialelor de Con­strucții. Primele revizii se vor face la fabrica de ciment Temelia-Orașul Stalin și la fabrica de cărămizi Ghiriș-Arieș Câmpia Turzii. La celelalte întreprinderi termenele de în­ceperea acțiunii vor fi comunicate ulterior. 2. Scopul reviziei obștești este: a) Verificarea și îmbunătățirea stării teh­­nicei securității muncii, pentru reducerea la minimum a numărului de accidente în pro­ducție și a bolilor profesionale. b) Îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă prin ușurarea efortului fizic și apli­carea dispozițiilor legislației muncii. c) Îmbunătățirea stării instalațiilor tehnico­­sanitare din întreprinderi, pe întreg terito­riul lor și a grupurilor sociale. 3. Revizia obștească a stării tehnicei securității și protecția muncii, prilejuiască o analiză temeinică a trebui să m­odului cum organele administrative de protecția muncii, tehnicienii și inginerii au înțeles să ducă munca pentru înlăturarea accidentelor și îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă 4. Pentru a creia condițiile unei bune des­fășurări a acestei acțiuni se trasează ca sar­cină ca în perioada de pregătire a reviziei obștești să se prelucreze în mod temeinic re­gulile de tehnica securității muncii în con­strucții și industria materialelor de construc­ții, cu toți muncitorii, inginerii și tehni­cienii. 5. Efectuarea reviziei obștești va fi prece­dată, însoțită și urmată de o intensă muncă de agitație și propagandă, menită să atragă masse cât mai largi la realizarea reviziei și la îmbunătățirea protecției muncii și tehni­cii securității. Această muncă se va organi­za conform instrucțiunilor anexe care fac parte integrantă din prezenta Decizie. 6. Baza întregii acțiuni de revizie obștea­scă trebue să fie îmbunătățirea condițiilor de muncă prin descoperirea și folosirea la maximum a resurselor interne ale fiecărui loc de muncă. 7. Revizia obștească trebue să ducă la des­­voltarea inițiativei muncitorilor pentru rezol­varea problemelor de protecția muncii, să-i antreneze să facă și să mențină ordine e­­xemplară la locul de muncă și să-i înarmeze cu cunoștințele necesare pentru înlăturarea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale. 8. Membrii comisiilor și echipelor de revi­zie obștească își vor desfășura activitatea în afara orelor de producție. 9. Se va acorda o atenție deosebită rezol­vării de către conducerile administrative a propunerilor venite din partea muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor. 10. Pentru conducerea acestei acțiuni în cadrul Ministerului Construcțiilor și al In-Ministrul adjunct­­ al Construcțiilor și al Industriei Materialelor de Construcții (ss) ing. EM. FLORESCU­ dustriei Materialelor de Construcții și Uniu­nii Sindicatelor I Constructori se formează o comisie centrală compusă din : — Președintele Uniunii Sindicatelor Con­structori, ca președinte al comisiei. — Ministrul Adjunct al M.C.I.M.C. însăr­cinat cu problemele de protecția muncii. — Reprezentantul Ministerului Sănătății. 11. In cadrul Direcțiilor Geberale comisia va fi compusă din : — Responsabilul Secției Protecției Mun­cii din Uniune. — Directorul General al Direcției G-rale respective. — Reprezentantul Ministerului Sănătății. 12. Pentru organizarea și conducerea revi­ziei obștești de massă în întreprinderile ce aparțin Ministerului Construcțiilor și al In­dustriei Materialelor de Construcții se vă forma câte o comisia de revizie obștească pe întreprindere conform instrucțiunilor anexe. 13. Întregul activ sindical precum și orga­nele administrative care contribue la acțiu­nea de revizie obștească trebue să fie pă­trunsa de faptul că această­­ acțiune constitue o metodă de îmbunătățire a muncii _tuturor organelor sindicale și administrative de pro­tecția muncii prin­­ antrenarea masselor largi de muncitori, tehnicieni și ingineri de a par­ticipa activ la această acțiune, venind cu propuneri concrete de îmbunătățire a muncii. 14. Oficiul Protecția Muncii, Direcția G-rală Liatoți, Direcția G-rală a Ceramicei vor tri­mite delegați la fabricile menționate la art. 1, care împreună cu organele Uniunii și de­legații Ministerului Sănătății vor lua măsu­rile organizatorice necesare în conformitate cu planul de acțiune anexat în așa fel ca lu­crările pregătitoare să fie gata până la data de 15.XII.1952. 15. Oficiul Protecția Muncii, Direcțiile o­rale tutelare de întreprinderi și Secția Protecția Muncii din cadrul Uniunii răspund de executarea dispozițiunilor prevăzute In prezenta Decizie. Președintele Uniunii Sindicatelor de Salariați din Întreprinderii­e de Construcții, (ss) SZABÓ IOSIF Când nu va îmbunătăți­ munca la clubul Întreprinderii Nr. S Ssalafii u­ n minunat mijloc pentru cult­ura­rea masselor îl constitue clubul,­osit cu pricepere și dragoste acest loc dă rezultate din cele mai fru­­ase. ntreprinderea Nr. 3 Izolații are un x­ de club foarte bun. Dar comite­­stadical nu dă importanța cuvenită bului, cu toate că are toate condi­­i pentru a desfășura acolo o vie­nță culturală. Lipsa de interes a literului sindical față de activita­­clubului a făcut ca acesta să nu-și poată atinge scopul. In asemenea con­diții nu e de mirare că materialul de agitație vizuală de la club are o... ve­chime de aproape 2 ani, biblioteca care numără peste 4.000 volume (cărți care stau îngrămădite în două dulapuri) este veșnic închisă și tovarășii din în­treprindere nu o pot folosi. In fișele de evidență sunt înscriși cititori care au luat cărți în 1951, ba chiar și în 1950, fără să le mai înapoieze. Biblio­teca a încheiat contract cu „Colectura Bibliotecilor”, dar nu a mai ridicat cărțile de aproape 5 luni. Nici com­i­tetul sindical, nici responsabilul clu­bului, tov. Ioni­ță, nu se interesează de aceste probleme. Este timpul ca tov. Miron Weiss, responsabilul comisiei muncii cultu­rale de massă, cu sprijinul întregului comitet, să lichideze aceste lipsuri, iar clubul întreprinderii Nr. 3 Izolații să-și recapete adevăratul său rol, de mijloc de educație al oamenilor muncii din­­ întreprindere. GH. GHERMAN corespondent V Pag. 3-a Constituția celei mai înalte democrații La 5 Decembrie 1936, Congresul so­vietelor a aprobat în unanimitate legea de bază a statului socialist, Constituția Uni­unii Republicilor Sovietice Socialiste, pe care poporul sovietic a numit-o in cinstea creatorului ei, Constituția Stalinistă. Constituția Stalinistă a consfințit marile drepturi ale cetățenilor, drepturi pe care poporul sovietic, sub conducerea partidu­lui comunist le-a cucerit în lupta eroică împotriva dușmanilor socialismului, împo­triva tuturor forțelor întunecate ale lumii vechi. Uniunea Republicilor Sovietice Socia­­liste este un stat­­ socialist al muncitorilor și țăranilor. Clasa muncitoare, ca cea mai înaintată clasă este la conducerea sta­tului. In U.R.S.S. toată puterea aparține oa­menilor muncii de la orașe și sate repre­zentați de sovietele de deputați ai oame­nilor muncii, care constitue baza politică, a U.R.S.S. In aceasta constă deosebirea fundamen­tală dintre democrația sovietică și demo­crația burgheză. In condițiunile democra­ției burgheze, puterea aparține de fapt claselor dominante exploatatoare, iar com­ponența guvernului și politica acestuia sunt determinate de marile monopoluri ca­pitaliste, de magnații oțelului, cărbunelui, petrolului, etc. In U.R.S.S. a fost lichidată pentru tot­deauna exploatarea omului de către om. Sistemul economic socialist și proprieta­tea socialistă asupra uneltelor și mijloa­celor de producție au devenit baza econo­mică de neclintit a societății sovietice. A fost creată o economie nouă, care nu numai că nu cunoaște crize și șomaj, care nu cunoaște mizeria și ruina masselor muncitoare, dar care asigură creșterea fermă a bunei stări materiale, a nivelului cultural al poporului. In Uniunea Sovietică a fost realizată pe deplin exercitarea puterii de către popor. Constituția sovietică garantează tuturor cetățenilor deplina egalitate în drepturi, ea nu conține restricții de nici un fel, care să îngrădească drepturile unor părți ale populației. Marele Stalin ne învață că ceea ce­ determină situația unui cetățean în societate nu este nici averea lui, nici se­xul, nici origina lui națională, ci aptitudi­nile sale, munca sa. Politica partidului lui Lenin și Stalin a asigurat femeilor o autentică egalitate de drepturi politice și economice a atras multe milioane de femei muncitoare de la orașe și sate în rândurile luptătorilor ac­tivi pentru socialism. In Constituția Sovietică și-a­­ găsit ex­presia una din minunatele cuceriri ale so­cialismului, egalitatea în drepturi a națiu­nilor și raselor, lipsa oricărei discriminări, prietenia indestructibilă dintre popoarele libere. Constituția Stalinistă pornește de la premiza că toate națiunile și rasele, indi­ferent de situația lor din trecut și din pre­zent, indiferent de puterea sau de slăbi­ciunea lor, trebue să se bucure de aceleași drepturi în toate sferele vieții economice sociale, de stat și culturale ale societății. Constituția stalinistă fiind întruchiparea democratismului socialist în acțiune, a fi­xat în mod legislativ istoricele ale poporului sovietic, cum sunt cuceriri dreptul la muncă, dreptul la odihnă, dreptul la în­vățătură, la asigurarea materială la bă­trânețe, precum și în c­az de pierdere a capacității de muncă. Nimeni și nimic nu poate înăbuși glasul poporului sovietic, deoarece presa nu a­­parține capitaliștilor, ci oamenilor muncii. Libertatea cuvântului și a presei își gă­sesc expresia în dezvoltarea criticii li­bere care nu ține cont de persoana criti­cată. Potrivit Constituției Staliniste alegerile pentru toate organele puterii de stat, în­cepând cu sovietele sătești și orășenești și terminând cu sovietul suprem al U.R.S.S., se fac prin vot direct, egal și secret. (Ce­tățenii sovietici participă efectiv la rezol­varea problemelor generale ale statului, la stabilirea politicii statului­ sovietic­e și a căilor de dezvoltare a societății sovietice. Spre deosebire de constituțiile țărilor burgheze, Constituția U.R.S.S. nu Se li­­mitează la a proclama pur și simplu drep­­tul cetățenilor, ci le și garantează. Fie­­care cetățean simte, zi de zi și ceas de ceas, realitatea drepturilor și libertăților democratice care îi sunt asigurate. Bucurându-se de drepturi mărețe garan­>­tate prin Constituția Stalinistă, cetățenii­ U.R.S.S. au datoria să respecte legile so­vietice, disciplina muncii, să pățească și să întărească proprietatea socialistă, să apere patria de dușmani. Poporul sovietic, care sub conducerea Partidului Comunist a înfăptuit transfor­mări revoluționare de însemn­ătate isto­rică mondială, e exemplu măreț de dat lumii întregi , un" dezvoltare nemaicu­noscută a forțelor de producție. Lagărul păcii ,democrației și socialis­mului, în frunte cu Uniunea Sovietică creș­te și se întărește neîncetat, în timp ce lagărul imperialist, în frunte cu S.U.A., se sbate în profunde contradicții interne și este înconjurat de ura celor mai largi mase populare .slăbește pe zi ce trece, își pierde una după alta pozițiile sale. Constituția U.R.S.S. este un act de a­­cuzare contra fascismului, reacțiunii și a*­țâțătorilor la război din zilele noastre. Constituția U.R.S.S. este o confirmare istorică a faptului că „socialismul și de­mocrația sunt de neînvins". In gigantica luptă pentru o pace trai­nică, pentru democrație și socialism care se desfășoară cu intensitate, popoarele din toată lumea văd în Constituția Stalinistă întruchiparea speranțelor lor, sorb dîh­ea forțe noi. Constructori din Moscova luptă pentru îndeplinirea și depășirea prevederilor celui de al 5-lea plan cincinal stalinist Pa baza indicațiilor marelui Stalin, a fost întocmit planul general de reconstrucție a Moscovei pe perioada 1951-1960. Potrivit acestui plan, constructorii din Moscova au de realizat un program grandios. In cursul unui deceniu urmează să se construiască la Moscova case de locuit însumând zece mili­oane metri pătrați de supraf­ață locativă, ca­se înzestrate cu maximum de confort modern. Din acestea, se vor construi în al 5-lea cin­cinal (1951-1955), 4.200.000 metri patra­ți de suprafață locativă, adică de trei ori mai mult decât în cincinalul precedent (1946-1950). Constructorii din Moscova trebue să con­struiască în decursul unui deceniu un nu­măr de 400 școli, din care 170 in al 5-lea cincinal, spitale cu 26.000 paturi, hoteluri cu 4.000 camere, etc. Numărul cinematografelor se va dubla. Planul prevede o cons­id­erabilă lărgire a rețelei transportului urban. Lucră­rile de aprovizionare cu gaze naturale, lu­crările edilitare etc., au luat o mare amploare. Șantierele de construcții din Moscova sunt înzestrate cu mașini și mecanisme de cel mai nou tip. Lucrările de construcție se execută după metode industriale, folosindu-se larg ele­mente prefabricate. ,,Să construim repede,­­bine și ieftini“ — iată deviza constructorilor din Moscova. Muncitorii de la Trustul de Construcții Nr. 4 al Ministerului Industriei Petrolifere au fost printre primii care au pornit lupta pen­tru realizarea sarcinilor Congresului al XIX-lea al P.C.U.S. cu privire la ridicarea productivității muncii în domeniul construc­țiilor cu 55%. Escavatoriștii din acest­ tru­st sapă în fiecare schimb câte 16fi­mc pământ în loc de 120 cât prevede norma. Folosind metoda de lucru în bandă — defalcată pe operații, temeuitorii depășesc zilnic norma cu 70-80%, dulgherii dau câte 2,5 norme, etc. Constructorii care lucrează la ridicarea a 2 clădiri cu 6 etaje pe strada 8 Martie ridică un etaj în­­ numai 5 zile. Zidarii au realizat această înaltă productivitate a muncii dato­rită aplicării metodei de zidărie în formație de cinci. Aplicând această metodă brigăzile de zidari conduse de zidarii Ustinov, Guriev și altele, au zidit în 25 zile atâtea cărămizi câte, po­trivit normei, trebuiau așezate în 2 luni. Unele echipe de cinici așează în cursul unui schimb /câte 10.000 cărămizi. Rezultate deo­sebite au înregistrat zidarii St­rccov și Cono­­neco, care lucrează la construirea unei case cu 8 etaje în strada Bolșaia Cașirscai­a. Ac­celerând­­ necontenit ritmul lucrărilor, acești zidari au atins o productivitate medie de 20.000 cărămizi pe zi, la o formație de ci­n­ci. Zidarii inovatori Mironov, Matveev, Cerca­­sov și Tiu­lem­eiv, caută mereu noi metode de ridicare a productivității muncii, datorită că­rora au obțin­ut succese considerabile.­ In 4 zile ei nu numai că reușesc să ridice zidu­rile unui etaj dar și să mon-te­ze platrașeele dintre etaje. Lucră­ri­le executate de acești zi­dari sunt recepționate întotdeauna cu califi­cativul „excelent“. O particularitate caracteristică pentru etapa actuală de dezvoltare a întrecerii socialiste în rândurile constructorilor din­­ Moscova­, este faptul că participanții la această întrecere nu luptă­­ numai pent­ru ridicarea productivității muncii, pentru îndeplinirea indicilor care pri­vesc volumul lucrărilor, ci și pen­tru ridica­rea nivelului calitativ al lucrărilor de con­strucții și montaj, precum și pentru reducerea prețului de cost al acestor lucrări. Și în acest domeniu, constructorii din Mos­cova caută și găsesc n­oi căi pentru o cât mai bună rezolvare a acestei­ sarcini, pun­ă in fața­ constructorilor sovietici de Congresul al XIX-lea, sarcină care constă în reducerea cu cel puțin 20% a costului lucrărilor de con­­stru­cție. Di­n inițiativa­ stahanoviștilor de la trustul „Mossilstroi“, pe multe din șantierele din capitala Uniunii Sovietice, se desfășoară cu intensitate întrecerea sociali­stă pentru redu­cerea complexă a prețului­­ fe cost la fiecare fel de lucrări. Zidării, dulgherii, tencuitorii, zugravii, parefretarii și alți muncitori con­structori au elaborat în colaborare cu ingine­rii planuri pentru realizarea de economii pe brigăzi și au organizat evidența consumului de materiale și mijloace la fiecare sector de lucru, creind prin aceasta o bază concretă pentru desfășurarea întrecerii ca­re are ca obiectiv reducerea costului construcțiilor. In urma întrecerii socialiste pentru redu­cerea­ costului construcțiilor, pent­ru folosi­rea rațională a materialelor, inventarului și sculelor și pent­ru accelerarea­ ritmului de exe­cutare a lucrărilor, numai în zece organiza­ții de construcție un­­ număr de 3.180 munci­tori a­u economisit în­­ primul semestru al anu­lui 1952 o cantitate de 293.000 cărămizi, 113 mc de m­ort­ar, 317 mc material lemnos, 541 mc de tencuială uscată, 12,8 tone metal etc. A­ceste economii evaluate în bani însumează 775.000­­ ruble. Problemele referitoare la re­ducerea costului construcțiilor, ocupă un loc de frunte la angajamentele socialiste ale con­structorilor. Munca plină de abnegație a constructorilor­ di­n­­ Moscova dă rezultate minunate. Capitala primului stat socialist din lume, orașul Mos­cova, devine tot mai frumoasă pe an ce trece. M. BALIHIN inginer economisi Aplicăm metodele stahanovistului sovietic Goldstein Spre sfârșitul anului 1950, fabrica noastră se­­ plângea de dese strangulări l­a mori. Ră­mâneam în ur­mă cu planul de producție și, firește, n­u eram mulțumiți de productivitatea morilor noastre. Problema era să găsim și să aplicăm o serie de măsuri tehnice c­are să fa­vorizeze creșterea productivității agregate­lor de măcinare. In acest mo­ment greu ne-a venit într’a­ju­­to­r manualul tehnicianului sovietic I. S. Luze; „Concasarea și măcinarea în industria cimen­tului“. In acest manual extrem de folositor am găsit noi metodele câtorva staha­noviști sovietici, care introducând o serie întreagă de propuneri prețioase, au contribuit la spo­rirea simțitoare a productivității morilor. Cele mai interesante pent­ru noi ni s’au părut metodele de muncă ale mecanicului sta­­ha­novist A. B. Goldstein de la morile de ci­ment ale fabricii din Sciurovsc. încetul cu încetul — pe măsură­­că nu se însușeam — noi am introdus câteva di­n me­todele mecanicului Goldstein și rezultatele au fost excelente. In primul rând am introdus zdrobirea pre­alabilă a klinkerului. Adică, înainte de a fi trimis în moară, blinkeruil este supus unei comcasări prealabile, ceea ce asigură alimenta­rea uniformă a morilor și ușurea­ză funcționarea primei camere. Ca urmare, productivitatea mori­lor a crescut, consumul specific de ener­gie electrică a scăzut și am obținut o măci­nare mult mai fină a cimentului. Concasa­rea prealabilă a kikikenului s­e exe­cută cu valțuri cu intervalul cât m­ai mic. Noi a­m observat că pe măsu­ră ce van­țu­rile se uzează, s­cade și productivitatea morilor cu 5—10%. Este și normal, căci bucățile mari care­­ pătrund î­n silozurile morilor astupă des­chiderile și stânjenesc alimentarea normală a morilor, micșorân­du-le astfel producția. In plus, măcinarea bucăților mari pretinde un consum sporit de energie și duce la funcțio­narea neu­niformă a celei de a doua camere a morii, deoarece prima cameră nu este în star­e — în aceste condiții — să pregătească mate­rial pentru trecerea în cea de a doua. In al doilea rând, am introdus executarea reviziilor la mori prin golirea totală a came­relor și resortarea bilelor (corpurilor de mă­cinare). De când avem un grafic de reparații preventive, noi oprim morile strict la­­ datele prevăzute și descărcăm toate bilele sortându­­le, înainte vreme, uzura bilelor nefiind veri­ficată, făceam numai com­pl­e­ctă­ri ale încăr­căturii după aprecieri foarte a­proxima­tive, ce­ea ce desigur era in detrimentul nostru. In al treilea rând, am introdus urmărirea permanentă a ventilației în moară. Se știe că o ventilație­­ proastă se răsfrânge mult asupra funcționării morii. Tira­jul natural complectat cu exhaustoare crează o circulație rapidă a aeriului, făcând­ posibilă răcirea mate­ri­alului di­n mori și conducerea măcinării în condițiuni normale de temperatură. Iată de ce este atât de important controlul ventilației în perma­nență: Folosirea acestor metode de m­u­ncă a făcut ca morile noastre să atingă curând cifre re­cord de productivitate. Numai în anul 1951, productivitatea morilor noastre a s­pocit în medie cu 10% față de anul precedent, ceea ce reprezintă de­st­ul de m­ult. T­rebue ținut sea­mă că în momente de vârf, morile noastre au depășit și cu 20% productivitatea din trecut. Sigur că­­ noi ou am­ epuizat adoptarea mi­nunatelor indicații ale bogatei experiențe so­vietice. Staha­n­ovistul A. B. Goldstein a mai folosit cu mult succes propriile sale­ inovații privitoare la: grătarul pe­ntru gura­­ de vizi­tare (pent­ru eva­cu­area din mers a Incluziu­nilor metalice) sau pragul dintre ca­mera a d­o­ua și a treia (pentru obținerea fineței de­­măcinare cerută). Colectivul de mu­ncă al fabricii „Temelia“ este mereu gata sa primească noi î­n­vățătu­ri din tezaurul celei mai înaintate tehnici din lume, tehnica sovietică. Ing. ION DAVID șeful producției la fabrică de ciment „Temelia“ Schimb de experiență intre comitetele de Întreprindere Pentru îmbunătățirea activității comitetelor de întreprindere din regiu­nea Hunedoara, Comitetul sindical regional constructori spri­jinit de o brigadă formată din activiști ai Uniunii Sindicatelor Constructori a organizat un schimb de experiență cu toți președinți și locțiitorii de președinți de comitete din regiune. Cu acest prilej tovarășul Victor Seimeanu, președintele comitetului întreprinderii Nr. 703 a p­rezentat un referat asu­pra muncii depuse de comitet de la alegerea sa. Referatul a scos în evidență o serie de părți pozitive în munca depusă și a analizat în mod auto­critic u­nele lipsuri ce mai dăinue în activi­tatea comitetului. Tov. Seim­eanu a arătat­ că realizările co­mitetului se datoresc activității duse pe baza unui plan de muncă în care au fost trecute sarci­ni concrete pentru fiecare membru al comitetului. Grupele sindicale in frunte cu organizatorii de gru­pe, delegații cu munca culturală, dele­gații cu asigurări sociale și cei cu protecția muncii duc o activitate intensă. Fiecăru­i membru din comitet îi e­ste­­ repartizat­ă u­n­­ număr de grupe sindicale pe care le ajută și le în­d­rumează în munc­a lor. Comisiile pe probleme sunt organizate în majoritatea lor, având largi colective ob­ștești. Dint­re acestea o bună activitate duce comisia muncii de massă în producție; fie­care membr­u al comisiei are o sarcină con­cretă de care răspunde în fața colectivului. Comisia ajută prin membrii său pe munci­tori să ia angajamente concrete în întrecerea soci­alistă, urmărește ca propunerile munci­torilor în legătură cu măsurile tehnico-orga­­nizato­rice ce t­rebue luate, să fie duse la în­deplinire. Comi­sia mobilizează organele­ de conducere în urmărirea întrecerii socialiste. Pentru creșterea productivității muncii, în planul de muncă al comisiei un loc de frunte îl ocupă extinderea metodelor înaintate de muncă. Astfel metoda stahanovistului sovie­tic Orlov, este aplicată de 17 echipe de zi­dari, pent­ru îmbunătățirea calității construc­țiilor 28 de echipe aplică metoda staha­novis­­tului sovietic Sc­hiler. Aplicând metoda Or­lov, stahanovistul Andrei Doboș realizează zilnic 16 m. c. zidărie de bună calitate. La propunerea comisiei muncii de masfă în producție, 14 echipe de Pe șantierul Lonea aplică inițiativa comuniștilor de la Schela Boldești, de­ extindere în mod planificat a metodelor stahanoviștilor sovietici. O preocupare deosebită în munca­ comisiei este și aceea a or­ganizării cu regularitate a consfătuirilor de producție î­n cadrul cărora se analizează realizările, lipsurile și greu­tățile întâmpinate în­­ muncă și se fac propu­neri pentru remedierea lor, luându-se noi an­gajamente pentru luna următoare Prin îmbunătățirea­ consfătuirilor de produc­ție s’a reușit ca numărul fruntașilor în pro­ducție să crească în cinstea zilei de 7 Noem­brie la 44, iar n­umărul stahanoviștilor să s­poreasca­­ încă cu 2 tovarăși având în pre­zent 7 stahanoviști. Pentru ca metodele de muncă a­le staha­noviștilor să fie însușite de u­n cât mai mare număr de muncitori, comitetul de întreprin­dere a organizat­­ un schimb de experiență în cadrul căruia 4 echipe de zidari lucrând după metoda Orlov a­u realizat însemnate depășiri de normă. O activitate pozitivă are și comisia muncii culturale de massă c­are se preocupă îndea­proape de sprijinirea întrecerii Socialiste prin diferite mijloace (club, colțuri roșii, etc.) mobilizând mu­ncitorii cu ajutorul delegaților culturali din grupe pentru a lua­ parte la manifestările culturale organizate. O lipsă a comisiei culturale și în spe­cial a tov. Mihai Pa­raschivescu, responsabi­lul comisiei, este că nu a folosit toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a sprijini ridicarea nivelului cultu­ral al mun­citorilor. Biblioteca nu a funcționat bine și nu a fost complectată cu cărți nou apărute, de as­emenea au fost neglijate și conferințele ca și munca de difuzare a presei. Din discuțiile ce au­­ urm­at au reușit și alte lipsuri în muncă ale comitetului de întreprin­dere. Astfel, tov. Ștefan Hegyi a­ scos in evidență lipsa de preocupare a comitetului în ce privește condițiile de cazare a muncitori­lor și îmbunătățirea funcționării cantinei. Cu multă insistență tovarășii care au luat parte la discuții a­u cerut ca asemenea schim­buri de experiență să fie organizate și pe viitor, ele constituind un sprijin real în acti­vitatea lor. Au fost însă și tovarăși care au considerat că nu au ce învăța din asemenea ședințe, ca de pildă tov. Gavrilă Ilieș, președintele co­mitetului de întreprindere al Trustului de Construcții Nr. 4, care a prefe­rat să asiste la un match de fotbal în loc să ia parte la ședință. Este ca­zul ca tov. Ilieș să-și analizeze această­­ poziție și să dea dovadă de răs­pundere față de sarcinile care i-au­ fost în­credințate și încrederea ce i-a fost arătată atunci când a fost ales în fruntea comite­tului. Schimbul de experiență organizat de Comi­tetul sindical regional constructori din Hu­nedoara a a­rătat partici­panților metode prac­tice de muncă care trebue folosite de co­mitete în activitatea lor. Analiza făcută în spirit critic și autocritic a realizărilor și­­ lipsurilor în munca sindicală din această regiune, va contribui­ l­a ridicarea nivelului întregii activități sindicale, va în­tări legătura organelor sindicale cu massele de constructori care luptă pentru realizarea primului nostru plan cincimi, pentru con­struirea socialismului și apărarea păcii. C. TARANDA activist a­l U­niu­nii Sindicatelor, Constructori

Next