Constructorul, ianuarie 1953 (Anul 5, nr. 156-160)

1953-01-03 / nr. 156

ijfm Prófétán din boáte tanile, vnîlți-vă­­imi:'ii;iii:iiii;iinimii;niiim Anul V —Nr. 156 4 PAGINI 20 BANI Sâmbătă 3 Ianuarie 1953 PENTRU REALIZAREA PLANULUI DE CONSTRUCȚII PE ANUL 1953 N­oul an 1953 a fost primit de massele de oameni ai muniteii de pe șantierele și din întreprinderile noastre cu entuziasmul și voința celui ce­­ pornește la săvârșirea unei mărețe fapte. Pentru fiecare din noi, acesta treime să însemne un an de noi victorii, mai mari decât toate cele prece­dente și care să ne apropie și mai­­ mult de minunatul­ țel­ al făuririi depline a socia­lamului. In fiecare din noi trăesc cuvintele to­varășului Gh. Gheorghiu-Dej, care des­chid minunate perspective: „Datorită muncii eroice depuse de cla­sa muncitoare, datorită politicii juste a partidului și guvernului, planul nostru cincinal și planul de electrificare se rea­lizează cu deplin succes... S’au creat con­dițiile pentru ca în anul 1953 să se atin­gă nivelul de creștere a producției indus­triale prevăzut pentru anul 1954. Aceasta constitue o bază trainică pentru desfășu­rarea luptei muncitorilor, inginerilor, teh­nicienilor și funcționarilor din întreprin­derile noastre în vederea îndeplinirii pre­vederilor planului cincinal în 4 ani“. Iată dece anul 1953 este, pentru noi, anul hotărîtor al cincinalului și o etapă din cele mai importante în opera con­strucției socialiste. Planul de­ stat pe 1953 pune în fața noastră sarcini mari și de răspundere. Față de anul trecut, volumul total al in­vestițiilor va fi cu 32 la sută mai mare. Volumul lucrărilor de construcții și mon­taj prevăzut pentru acest an depășește cu 41 la sută realizările preliminare pe 1952. Planul prevede darea în folosință a 735.000 m.p. suprafață de locuințe, pentru care s-a alocat un fond de peste 580 milioane lei; aceasta reprezintă­­ mai mult decât dublul realizărilor pe 1952 și cu 40 la sută mai mult decât se prevedea inițial pentru anul 1953 in planul cinci­nal. Productivitatea muncii pe șantiere va trebui să crească cu 13,8 la sută, pre­țul de cost al lucrărilor scăzând totodată cu cel puțin 7,5 la sută. In scopul realizării acestor sarcini, sta­tul pune la dispoziția întreprinderilor im­portante mijloace. Șantierele vor fi do­tate cu utilaje perfecționate și în mic număr, investițiile proprii vor asigura creșterea capacității de producție a ate­lierelor anexe ale trusturilor, se va îm­bunătăți recrutarea organizată a brațelor de muncă. Organizațiilor de construcții le revine însă în primul rând sarcina de a folosi cu maximum de eficacitate mijloacele exis­tente, de a descoperi și utiliza toate re­zervele interne ale producției. In actuala fază de dezvoltare a cor­nul­­ui. i­n­ i­­n­ji­ - țo­r í noastră, o f­ormi­tu, pr ,n­cipal’ devine tehnica nouă, înaintată, in­trodusă în mod organizat și însușită de jflâssele cele mai largi a­le­ muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor constructori. Experiența ultimilor ani ne dovedește a­­cest lucru­. Tehnica perfecționată, însușită din bogata experiență sovietică, și-a spus cuvântul în minunatele realizări ale uni­tăților care și-au îndeplinit cu mult înain­te­­ de termen planul de producție ,p © 1952: întreprinderile nr. 801, 101. Trustul n­ 5 construcții, întreprinderile nr. 107, ate­lierul de prefabricate, nr. 3 izolații, nr. 18 și 21 instalații, Trusturile nr. 2 și 3 ,­­Sov­rom-consstruic­ție“, etc. Procedeele teh­­nice­ inginerești elaborate de specialiștii sovietici, metodele de lucru ale etahano­­vișitilor din U.R.S.S., experiența sovietică în organizarea șantierelor devin tot mai mult un factor indispensabil în munca pe șantierele noastre. Aceasta este însă — și trebuie să fie — numai începutul. Pentru înoi­rea din te­melii a caracterului muncii în construcții nu­­ mai sunt sufficien­te succesele izolate, experimentarea, studiul. Experiența do­bândită­­ trebuie generalizată. Treime sa desfășurăm în mod hotărît o mișcare de impassă pentru introducerea tehnicii noi a construcțiilor, în scopul accelerării lucră­rilor, al ieftinirii și îmbunătățirii lor, al ridicării nivelului productivității muncii. Cele mai mari eforturi trebui să se în­drepte spre industrializarea crescândă a muncii pe șantiere. Ca micul atelier meș­teșugăresc de marea uzină modernă, se deosebesc azi șantierele noastre de șan­tierele din vremea antreprenorilor capita­liști. Stagnarea producției în timpul iernii este treptat înlăturată. A dispărut sama­rul, și locul său i-au luat dispozitive și utilaje perfecționate, de la conteiner până la maca­raua-tum d­e construcție sovietică. An de an crește gradul de mecanizare a muncilor grele și de mare volum. Se schimbă procesul tehnologic: prefabrica­tele, cofrajele glisante, stațiile de bato­­nare, organizarea­­ muncii în lanț, grăbesc ritmul producției, aduc însemnate econo­mii de materiale și ridică calitatea lucră­rilor. Pășind mai departe pe această cale, strădania patriotică a oamenilor muncii trebui s­ă se con­eentreze asupra rezolvării unor probleme atât de însemnate ca re­ducerea tot mai accentuată a caracterului sezonier al producției în construcții, acce­lerarea ritmului de execuție și scurtarea termenului de predare a lucrărilor de construcții, realizarea și depășirea sarcinii de creștere a productivității muncii pre­văzută în plan. Sarcina de a asigura continuarea acti­vității pe șantiere în cursul lunilor de iar­nă din trimestrul 1 al acestui an privește deopotrivă organele de conducere, execu­ție și proiectare. Acolo unde planul de măsuri tehnico-organizatorice pentru lu­crul la temperaturi scăzute nu a fost încă în întregime transpus în practică, acest lucru trebui făcut fără întârziere. Trebue ca producția să se desfășoare fă­ră între­rupere la lucrările în continuare și să înceapă de îndată la lucrările pentru care există documentație: trebue, de asemenea, să se strângă legătura cu beneficiarii și proiectanții, pentru a se urgenta primirea d­ocu­mentației la șantierele ce urmează să fie deschise. Atitudinea acelor tehnicieni cu­­ mentalitate­­ învechită, care încetinesc în mod nejustificat activitatea șantierelor pe timp de iarnă, trebue combătută cu tărie. Organizațiile de construcții dispun î­n prezent de un mare par­c de utilaj de con­strucții și de mijloace de transport. De buna funcționare a acestor mecanisme de­pinde în cea mai înaltă­­ măsură executarea la timp și în bune condiții a lucrărilor pe șantiere. Muncitorul care, în vremea pa­tronilor capital­­iști, se istovea s­ubb po­vara samarului cu cărămizi, ori la am­este­carea betonului, ori la săparea fundații­­lor, prețuiește azi mașina — prietenul său drag, care-i face munca ușoară și plă­cuită. De aceea nu mai pot fi tolerate ca­z­urile de proastă întreținere a­­ utilajelor, de folosire a lor sub capacitatea planifi­cată, de executare a unor reparații d­e proastă calitate. Reparațiile generale și revizuirea utilajelor trebue înfăptuite în cel mai scurt termen. Pentru a grăbi darea în folosință a lu­crărilor ce se execută în prezent, ca și a celor ce se vor executa până la sfârșitul acestui an, se impune o mai bună organi­zare și desfășurare a lucrărilor de finisaj; va trebui să crească simțul de răspundere al tehnicienilor și muncitorilor din acest sector fața de calitatea lucrărilor; vor trebui extinse metodele, procedeele și­­ materialele noi la lucrările de instalații și finisaje, ca tencuielile uscate, nodurile de instalații prefabricate, plăcile de fațadă, etc. Recrutarea forțelor de muncă, perma­nentizarea muncitorilor în construcții, ri­dicarea calificării profesionale a cadrelor existente, sunt probleme a căror rezolva­e cere o permanentă din­­ partea organelor grijă și preocupare conducătoare ale Trusturilor și întreprinderilor de con­strucții, ca și din partea conducerii șan­tierelor. Să prețuim mai mult uriașa re­zervă de forță d­e­­ muncă pe care o con­­stitu­e. femeile­ și tineretul, să ne asigurăm mai bune condiții de lucru și de însușire a me­seriilor de bază din construcții! In anul acesta trebue să continue și mai in­tens activitatea de îmbunătățire a nivelu­­­lui de trai­­ al muncitorilor constructori, prin crearea unor mai bune condiții de cazare, prin aprovizionarea la timp cu a­­limente, prin dezvoltarea producției agri­cole anexe. In sarcina organelor sindicale, de la de­legații de grupe până la comitetele re­gionale, revine mobilizarea și mai largă a masselor de oameni ai muncii din construcții la îndeplinirea tuturor Indici­lor planului de stat pe 1953. întrecerea socialistă, care a dat pe cele mai multe șantiere minunate roade în realizarea înainte de termen a planului în anul tre­cut, trebue continuată și dezvoltată, îm­bogățită cu forme n­oi, superioare. Co­mitetele de între­prindere și de șantier trebue să vegheze la luarea de către or­ganele tehnice și administrative a măsu­rilor necesare pentru desfășurarea lucru­lui în cele mai bune condiții — repartiția rațională a echipelor la locurile de mun­că, aprovizionarea cu materiale, folosirea integrală a capacității utilajelor, califica­rea și perfecționarea profesională a mun­citorilor, urmărirea concretă a rezultate­lor în producție. In fața organelor sindi­cale stă sarcina de cea mai mare însem­nătate de a sprijini dezvoltarea mișcării etaihanoviștilor și fruntașilor în producție, de a populariza succesele lor. Angajamen­tele luate de colectivele a numeroase în­treprinderi, de a aplica inițiativa patrio­tică a petroliștilor din schela Boldești, privind extinderea planificată a metodelor sovietice d­e lucru, nu pot fi duse l­a în­d­eplinire fără ajutorul activ și continuu al organelor sindicale. In permanentă trebue să fim călăuziți, în munca la care pornim în noul an, de sarcina de a îndeplini planul în mod rit­mic, fără salturi, astfel ca producția să crească treptat lună de lună, trimestru de trimestru.­­ Muncitori, ingineri, tehnicieni, și func­ționari din construcții! Munca noastră este o parte însemnată din munca ce se des­fășoară ,pe întreg cuprinsul țării, în toate ramurile producției, pentru îndeplinirea planului pe 1953. Construcțiile ce le vom executa î­n acest an vor face să crească puterea industriei, vor spori bunăstarea celor ce muncesc. Să dăm cu toate forțele bătălia pentru punerea în funcțiune la termen a acestor construcții! Sub glorio­sul steag al partidului, să desfășurăm cu avânt sporit lupta pentru a ne făuri o mi­nunată patrie socialistă! - Pentru realiza­rea planului­­ de con­strucții pe 1953 (pag. 1-a) - Pentru înfăptuirea mărețelor sar­cini ale arhitecților (pag. 1-a) - Toată atenția stahanoviștilor și fruntașilor în producție (pag. 2-a) - Foileton: „Consfătuirea de produc­ție“ (pag. 2-a) In acest numar* *­ - Școala stahanovistului Ivan Cu­tencov (pag. 3-a) - Lupta pentru reducerea prețului de cost pe șantierele din U.R.S.S. (pag. 3-a) - Țările de democrație populară pe drumul construirii socialismului (pag. 3-a) Aplicăm metodă de lucru în lanț (pag. 4-a) , „Fabricat in R.P.R.“ (pag. 4-a) Să asigurăm condițiile pentru ex­t­tinderea inițiativelor patriotice (pag. 4-a) Criza construcțiilor civile din ță­rile capitaliste (pag. 4-a) ) Adunarea in cinstea celei de a a Republicii Populare Cu o deosebită bucurie și cu încredere nețărmurită în viitorul luminos al patriei noastre libere, au sărbătorit oamenii mun­cii din țara noastră împlinirea a 5 ani de la proclamarea Republicii Populare Ro­mâne, eveniment de uriașă însemnătate în Istoria poporului nostru. In sala Ateneului R.P.R. a avut loc cu acest prilej Marți seara o adunare festivă organizată de Comitetul orășenesc Bucu­rești al P.M.R. și de Comitetul executiv al Sfatului popular al Capitalei. Alături de conducătorii­­ partidului și de membrii guvernului, au participat repre­zentanți de frunte ai oamenilor muncii din Capitală: s­tahanoviști și fruntași în pro­ducție, oameni ai științei, arte­i și culturii, conducători ai instituțiilor de stat, acti­viști ai partidului și ai organizațiilor de massă, militari ai Forțelor noastre Arma­te, etc. Intrarea în sală a tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Bej și a celorlalți conducători ai­­ partidului și guvern­ului a fost salutată de cei prezenți cu îndelungate aclamații și aplauze. Ovațiile repetate ale adunării exprimau dragostea poporului nostru față de Partidul Muncitoresc Român, forța conducătoare în Republica Populară Ro­mână, și față de Comitetul său Central în frunte cu iubitul conducător al­­ partidului și al întregului nostru popor muncitor, tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej. Participan­ții exprimau astfel hotărîrea dârză a oa­menilor muncii de pe tot întinsul țării de a lupta cu elan sporit pentru întărirea patriei noastre, pentru îndeplinirea în 4 ani a primului nostru plan cincinal, pentru consolidarea regimului nostru de demo­crație populară și asigurarea u­n­ui ritm din ce în ce mai rapid construcției socia­­lismului în țara noastră. Adunarea a manifestat cu vigoare pen­tru pace, împotriva imperialiștilor ațâ­țători la un nou război. In această zi de mare sărbătoare na­țională, poporul nostru și-a îndreptat din nou gândurile, cu dragoste și recunoștin­ță, spre marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică, spre poporul sovietic eliberate spre genialul conducător și învățător al omenirii muncitoare, stegarul luptei po­poarelor pentru pace, tovarășul Stalin. Răsunau cuvintele „Slavă l­ui Stalin“, ur­mate de ovații furtunoase și orale. La masa prezidiului adunării au luat loc tovarășii Gh. Gheorghiu-Dej, dr. Petru Groza, A. I. Lavrentiev, ambasadorul Uniunii Sovietice, M. B. Mitin, membru al Academiei de Științe a U.R.S.S., I. CI T­șinevschi, Al. Moghioroș, Mirda Con­st­antinescu, Gh. Apostol, Chivu Stoica, general de armată Emil Bodnăraș, Petre Borilă, C. Pârvulescu, acad. prof. dr. C. I. Parhon, acad. prof. Traian Săvulescu, acad. Mihail Sadoveanu, general locote­nent Al. Drăghici, Gh. Stoica, Stelian Moraru, Vasile Muișat, Matei Socor, arh. Nicolae Bădescu, general maior Fi­oea Ar­hip, contraamiral Diaconu Florea, gene­ral maior Ful­ga Nicolae, Anton Breiten­­hofer, Valeria B­uzea, Nicolae Vasu, Du­mitru Arian, Maria And­riana, Traian Bortea, Dob­rița Barbu, Petre Dragoescu, Gali Ig­națiu, Ion H­uluță, Ion Jora, Coslar Perfil. Adunarea festivă a fost prezidată de tov. Gh. Apostol. Cu nesfârșite acl­amații a fost ales ca președinte de onoare al adunării festive marele Stalin, genialul conducător al po­poarelor, prietenul cel mai bun al po­­­porului nostru muncitor. In prezidiul de­ onoare au fost alese cu aclamații: Prezidiul Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist al Uniunii So­vietice și Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej. A luat apoi cuvântul tov. general d­e armată Emil Bodnăraș, membru al Birou­lui Politic al C.C. al P.M.R., ministrul Forțelor Armate ale R.P.R. Participanții au subliniat cu aplauze prelungite pasagiile din cuvântare care se refereau la minunatele victorii cucerite de poporul nostru muncitor în anii regi­mului democrat-popular, sub conducerea înțeleaptă a partidului și a tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej. Vii manifestații­ de dragoste și recunoș­tință au fost făcute pentru marea Țară a Socialismului victorios, pentru popoarele sovietice care ajută permanent poporul nostru în munca și lupta sa pentru socia­lism. Cu entuziaste aclamații a fost adoptată propunerea de a se trimite o telegramă de salut marelui Stalin. Textul telegramei a fost citit de st­ahan­ovistul Nicolae Vasu, Erou al Muncii Socialiste. Adunarea festivă în cinstea celei de a 5-a aniversări a Republicii Populare Ro­mâne a constituit o puternică demonstrație a hotăririi oamenilor muncii din țara noa­stră de a merge mereu înainte, sub stea­gul glorios al partidului, învingând orice piedici și greutăți, spre felul măreț al con­struirii socialismului, al victoriei cauzei­­ păcii în întreaga lume, festivă 5-a aniversări Române Spre noi succese in cel de al treilea an al cincinalului! Muncă plină de însuflețire Măsuri pentru îndeplinirea planul pe 1953 Pe toate șantierele grupate ale Trustu­lui Nr. 8 „Sovromconstrucțiie“, mâinile harnice ale zidarilor, dulgherilor și beto­­niștilor ridică noi blocuri muncitorești pentru harnicii petroliști din schela Moi­­nești. De curând, au fost construite­ 3 blocuri cu 24 apartamente, 3 blocuri cu 8 apar­tamente, un dispensar și un cămin de oaspeți, care au fost date spre folosință. Aplicând în întrecerea socialistă — în­trecere care a cuprins în cinstea acestei mărețe zile, peste 80% din totalul sala­riaților —­ înaintatele metode de munca ale stahanoviștilor sovietici Orlov, Coro­­liov și procedeele de lucru la temperaturi scăzute, muncitorii și tehnicienii d­e pe șantiere, prin munca lor de zi cu zi, tra­duc în viață angajamentele luate în fața partidului. Angajamentul de a da în fo­losință înainte de termenul planificat s­culptoare pentru încălzirea agregatelor și a apei a­­ fost îndeplinit. In obținerea acestor succese, rezultate de seamă au fost înregistrate de cele 11 brigăzi de zidari. De pildă, brigăzile de zidari conduse de stahanoviștii Dionisie Fazacaș, Ștefan Pojar și Tudor N­ăstase reușesc să dea câte 3­­ norme­­ pe zi, iar­­ brigada de pietrari î­n placaj, condu­să de stahanovistul, Gh. Barbu, își depășește normele zilnice de producție cu 50-100%. Brigada de instalatori sanitariști, condusă de stahanovisituil Mișu Coral, care aplică metoda de lucru în lanț, dă zilnic câte două norme peste p­ an. Succese impor­tante înregistrează și brigada de beto­­n­iști condusă de Alexandru Cormici, care își depășește norma cu­­ peste 100%. D. CIO­CA Bacău Colectivul Trustului de construcții nr. 5, care a îndeplinit planul pe 1952 cu 32­­ zile înainte de termen, a primit cu entuziasm sarcinile de plan pe 1953, vă­zând în ele un imbold și o condiție pen­tru realizarea primului nostru plan cin­cinal în numai patru ani. Din discuțiile purtate la ședința festi­vă în care conducerea trustului a înmâ­­n1­it întreprinderilor sare sarcinile de , plan pe 1953, a reieșit că atenția mun­citori!""..­. inginerilor/ tehnicienilor, tre­­­bue concentrată în acest an asupra pu­nerii în funcțiune la termen a construc­țiilor care trebue să intre în producție, asupra sporirii productivității muncii și reducerii prețului de cost al lucrărilor pe calea introducerii și mai puternice a tehnicii noi, asupra extinderii întrecerii socialiste,­­asupra formării de noi cadre calificate din­ rândurile muncitorilor și ridicării nivelului profesional al tuturor tehnicienilor. Conducerea trustului, în frunte cu tov. director Bernat și tov. ing. șef Bocancea, a luat­ o serie de măsuri tehnico-orga­­nizatorice care să asigure condițiile obiec­tive pentru îndeplinirea planului pe 1953 în mod ritmic și la toți indicii. Au fost complectate, astfel, măsurile pentru lucrul în tim­p de iarnă. La între­prinderea nr. 504 s-au amenajat instalații pentru încălzirea agregatelor și se exe­cută în prezent un clopot din prelată susținută de un schelet ușor din fier­­beton, care va închide spațiul de turnare a betoanelor. La întreprinderea nr. 502 s-a construit o etuvă mobilă din prelată pentru turnarea­­ prefabricatelor în timp de iarnă. La întreprinderea Nr. 501 se studiază amenajarea unei fabrici de ten­cuieli uscate pentru finisarea blocurilor muncitorești.­­S’a elaborat un plan concret­­ pentru revizuirea întregului utilaj și efectuarea reparațiilor generale. In acest scop, în­treprinderea nr. 510 utilaje a întocmit fișe pentru fiecare mașină ce urmează să intre în reparație sau revizie. In acest an, datorită legăturii luate din timp cu beneficiarii și proiectanții, se va putea asigura o producție continuă și în necontenită creștere. Se va lărgi parcul de utilaje al trustului, capacitatea de lucru a atelierelor de prefabricate va fi mărită. Muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderile Trustului de construcții nr. 5 pornesc astfel cu avânt la lupta pentru realizarea planului pe 1953, anul hotărîtor al cincinalului. WILHELM GYDALI corespondent Ciment pentru construcțiile socialismului încă din ziua de 17 Decembrie, mun­citorii fabricii „Temelia“ au dat ci­ciment în contul zilei de 18 Ianuarie 1953. Avântați în întrecerea socialistă, muncitorii se străduiesc să folosească cele maii avansate metode de muncă și să obțină rezultate tot mai bune în producție. Un număr de 266 muncitori aplică diferite metode sovietice de muncă, iar colectivul de conducere al întreprinderii pregătește acum condi­țiile pentru extinderea planificată a metodelor sovietice de muncă, după exemplul comuniștilor din Boldești. Printre ceilalți muncitori din fabri­că, care contribue cu toată dragostea și puterea lor de muncă la îndeplini­rea angajamentelor întreprinderii, se mai află escavatoristul stahanovist Mi­­hai Klusch, de la cariera de piatră, care a realizat o depășire de 67%, lăcătu­șul Iosif Wiliger care împreună cu echipa sa a depășit norma cu 56%, conductorul de locomotivă Gavrilă Kö­­vesdhi care a realizat împreună cu e­­chipa sa o depășire de 92%. IOAN SCRIPCA corespondent * In fruntea întrecerii socialiste * ION CSAKI, maistru dulgher, întreprinderea de construcții nr- 102, distins cu „Medalia Muncii“ ALEXANDRU CARAGEA, DUMITRU COSMA, dulgher fruntaș, întreprinderea zidar fruntaș, Trustul „Sovrom­­de construcții nr- 102, distins construcție“ nr. 4, distins cu cu „Medalia Muncii" „Medalia Muncii", VASILE RĂDUCU, mecanic de betonieră, Trustul „Sovromconstrucție” nr. 3, dis­tins cu „Medalia Muncii“ Răsplata muncii creatoare Zilele trecute, în cadrul unei ședința festive, a avut loc la Ministerul Construc­țiilor și al Industriei Materialelor de Construcții premierea unor inovatori care au participat la concursul de ino­vații organizat de M.C.I.M.C. In cadrul concursului au fost prezentate 101 prototipuri și proiecte de execuție, din care 33 au fost bazate pe temele lan­sate de Minister. Inovatorii au prezen­tat mecanisme, dispozitive, utilaje, a căror aplicare în practică va contribui la mărirea producției și productivității muncii. Astfel, aparatul pentru confecționat ar­mături de grinzi tip „A“, o inovație a tov. ing. Anatolie Sarău,­­de la întreprin­derea de construcții nr. 708, reprezintă o concepție interesantă și poate fi folosit în toate atelierele de prefabricate; auto­rul inovației a fost premiat cu 3.000 lei. Pentru confecționarea rapidă a etrierilor, tov. Teodor Bărbulescu, de la întreprin­derea de construcții nr. 905, a realizat un dispozitiv simplu, ușor de confecționat pe șantiere, cu posibilități de extindere pe scară mare; inovatorul a fost răs­plătit cu un premiu de 2.000 lei. Foarte practic este și dispozitivul cu bare pentru bascularea autocamioanelor, o inovație a tov. ing. Constantin Pre­­cupescu, de la Trustul nr. 6 „Sovromcon­­strucție“. Cu ajutorul acestui dispozitiv se realizează o simțitoare reducere a tim­pului de descărcare a agregatelor, redu­­cându-se totodată costul manoperei la această operație; autorul inovației a primit un premiu de 2.000 lei. Tovarășii Iosif Franke și Nicolae Smărăndescu au fost premiați pentru realizarea unui dis­pozitiv manual de tăiat țevi cu un cuțit de strung, datorită căruia se economisesc pânzele metalice de ferăstrău și sunt ușurate eforturile muncitorilor. O inovație interesantă și utilă au realizat tovarășii ing. Paul Heilpern și ing. Dan Brumărescu, șpraițul de inven­tar. Acest spr­aiț este de o execuție sim­plă, fără filet și ușor transportabil, cân­tărind în total 4,5 kg. Productivitatea muncii la producția de plăci de stabilit, care vor putea fi exe­cutate în atelierele proprii ale trusturi­lor, va fi mult mărită prin aplicarea ino­vației tov. in­g. Aurel Vernescu, de la fabrica „Granitul“, care a reușit să rea­lizeze un tipar pentru confecționat și presat deodată 5 plăci de stabilit; tiparul este ușor de confecționat în atelierele trusturilor. Racordurile de frâne pentru autoca­mioane erau până acum importate din străinătate. Tov. Mihai Șuier, de la St. U.C. nr. 3 Timișoara, a realizat un ase­menea racord, a cărei confecționare în serie va aduce însemnate economii. Au mai fost premiate o ser­ie de ino­vații foarte folositoare muncii în sectorul cunstui,vi­itor,­­realizate de tovarășii ing. Gh. Klöckner, ing. Leo Schneider, Lazăr Piroș, ing. Mircea Ionescu, ing. Mihai Andonie, Giovani Vasiliu, Victor Varadi, Iosif Balog și Ion Pelger. Concursul de inovații al M.C.I.M.C., care a reușit să mobilizeze o serie de muncitori, tehnicieni, stahanoviști, frun­tași în producție, a căror inițiativă crea­toare a dat naștere la prețioase inovații, este un început bun, care va trebui con­tinuat cu perseverență. Prin cât mai multe inovații și rațio­nal­izări, prin îndrumarea și stimularea inovatorilor, vom da un nou avânt indus­triei noastre, vom contribui la îndepli­­nirea sarcinilor planului cincinal în pa­tru ani. ing. E. ISAC din Direcția Tehnică a M.C.I.M.C. Pentru înfăptuirea mărețelor sarcini ale arhitecților cu imens entuziasm au întâmpinat arhi­tecții noștri, alături de întregul po­por mun­citor, Hotari­rile de­­ i­mportanță istorică ale C.C. al P.M.R. și ale Consiliului de Miniș­tri cu privire la construcția și reconstrucția orașelor patriei noastre și la organizarea activității în domeniul arhitecturii, la planul general de­­ ra constru­cție socialistă a orașului București și la construirea metroului din Capitală. Aceste Hotărîri dovedesc superioritatea re­gimului nostru de democrație populară față de societatea capitalistă, ele arată puterea creatoare a oamenilor muncii și sunt încă o dovadă a­­ politicii de pace pe care țara noa­stră o duce consecvent alături de celelalte forțe ale păcii. „Grandiosul program de construcții ini­țiat de Partidul Muncitoresc Român — a spus tov. I. ChișinevschîT­in cuvântarea ți­nută la recenta Conferință a Arhitecților din R.P.R. — deschide nebănuite perspective ar­hitecților țării noastre. Ei sunt chemați să proiecteze orașele viitorului, să împodobeas­că patria noastră cu construcții care să re­flecte in cea mai înaltă măsură întreaga mă­reție a epocii noastre”. In trecut, arhitecții nu au avut niciodată astfel de condiții și asemenea răspunderi nicicând dorințele lor creatoare nu au fost mai strâns legate cu năzuințele poporului către o viață mai bună, către o cultură înflori­toare. Fun­dame­ntal se deosebește prețuirea pe care partidul și guvern­u­l nostru o dau ope­relor de creație și știință, de situația în­ care se găseau în trecut la noi — și în care se trai găsesc azi, în tăriile capitaliste, — oa­menii culturii și artiștii, siliți, pentru a-și duce existența, să răspundă celor mai de­cadente cerințe ale burgheziei în descompu­nere, care disprețuiește tradițiile poporului. In executarea marilor lucrări inițiate de partid, proiectanții și constructorii au înre­gistrat o serie de succese însemnate. Arhi­tecții au dovedit, cu ocazia proiectării aces­tor lucrări, că s-au alăturat clasei munci­toare, contribuind prin talentul și munca lor la satisfacerea cât mai largă a necesităților materiale și culturale mereu crescânde ale poporului nostru muncitor. Proiectele pentru „Carta Scânteii“, Teatrul Muzical, Pavilionul Expoziției Agricole și altele, dovedesc progresul pe care arhitecții l-au obținut în realizarea unei arhitecturi so­cialiste în conținut și naționale în formă­ A­­ceste rezultate se datoresc în primul rând condițiilor pe ca­re partidul și guvernul le-au asigurat arhitecților, condiții pe care ei nu le-au avut , și nu le puteau avea în trecut. Deasemenea, la succesele obținute a contri­buit în mare măsură sprijinul direct dat de maeștrii arhitecturii sovietice, cea­­ mai îna­intată din lume, ca și bogata documentație sovietică folosită pe scară tot rr.ai largă de arhitecții noștri. Cu toate acestea, așa cum a rezultat din BUJOR GHEORGHIU arhitect-șef al I. P. C. ★ ★­ raportul prezentat la Conferiță, de tov. prdf. arrh. Pompiliu M­acovei, în activitatea creatoare a arhitecților mai sunt unele scă­deri și lipsuri care constitue piedici serioase în dezvoltarea arhitecturii din țara noas­tră. Aceste lipsuri se manifestă în caracterul constructivist pe care îl m­ai au unele con­strucții proiectate, in schematismul cu care sunt tratate fațadele, ca o consecință a ne­­subbordonarii funcțiunilor și proceselor tehno­logice compozițiilor de arhitectură, ceea­ ce dovedește că unii arhitecți mai sunt încă influențați de falsele teorii burgheze. Modul superficial și mecanic în care proiectanții folosesc comorile­­ minunate ale artei noastre naționale, precum și prelucrarea mecanică, lipsită de inventivitate, a elementelor arhitectura clasică, i-a făcut pe aceștia din să cadă în formalism. In general, sărăci­a de idei mai caracterizează unele din proiectele noastre. Proiectarea orașelor se resimte încă de lipsa de­­ perspectivă și îndrăzneală a unor arhitecți, care n’a­u reușit să imprime în pro­iectele întocmite caracterul măreț al ora­șelor socialiste. Aceste lipsuri se datoriesc în primul rând faptului că unii din arhitecții noștri nu și-au însușit î­n mod temeinic metoda de creație a realismului socialist, metodă iz­vorâtă din vasta experiență a arhitecturii­­ sovietice în măreața acțiune de construire social­ismul­ui și comunismului in U.R.S.S., că ei nu au reușit să aprofun­deze marxism-leni­nismul, neputând astfel să înțeleagă aspirațiile poporului nostru, să deosebească ceea ce este progresist din moș­tenirea arhitecturii noast­re naționale și din patrimoniul arhitecturii universale. Lipsa unor largi dezbateri, in care să se analizeze critic și autocritic deficiențele se­rioase care mai caracterizează activitatea de c­rea­ție a arhitecților, nu a permis până a­­cum să se poată trece in mod organizat la lichidarea lor. Traducând î­n viață prevederile Hotărîrilor luate de partid și de guvern, a fost creată Uniunea Arhitecților din R.P.R., ca organi­zație lbștească unică a arhitecților și cerce­tător­iilor în domeniul arhitecturii din țara noastră. Uniunea Arhitecților din R.P.R. va trebui să sprijine pe arhitecți pentru a lichida ne­întârziat lipsurile constatate în activitatea lor de până acum, prin ridicarea nivelului lor ideologic și prin dezvoltarea măiestriei lor artistice. In „Chemarea către arhitecții din R.P.R.”, adoptată de delegații la recenta Conferință a Arhitecților, se s­pune : „Arhitecții din țara noastră trebue să lupte hotărît împotriva a tot ce este vechi și ii ține în urmă, să muncească fără preget pentru a făuri acea nouă arhitectură care să vorbească poporului despre viața și lupta sa, despre viitorul său luminos”. ’ Pentru a putea f­a­ce față cu cinste aces­tor sarcini, arhitecții noștri vor trebui să aibă permanent în față exemplul arhitecților sovietici care, îndrumați de învățătura lui Lenin și St­alin, duc o luptă consecventă și hotărîtă împotriva ideologiei putrede bur­gheze, ridicând arhitectura sovietică pe cea mai înaltă treaptă a creației artistice, — realismul socialist. Prelucrând în mod inovator valorile tra­diționale ale poporului nostru, reluând și îm­bogățind drumul pe care au mers maeștrii noștri di­n trecut în frunte cu arhitectul Ion Mincu, arhitecții noștri descopere și să dezvolte mai vor trebui să mentele progresiste ale operelor departe ale­acestora.­ Uniunea Arhitecților va trebui să asigure o colaborare creatoare în activitatea membri­lor săi, analizând critic și autocritic munca și realizările acestora. De asemenea, se va­­ urmări c­a experiența maeștrilor­­ arhitecturii noastre să fie transmisă tinerilor arhitecți. Uniunea va trebui să dea u­n sprijin puternic învățământului mediu și superior de arhi­tectură, asigurând în acelaș timp o strânsă colaborare a membrilor săi cu constructorii, tehnicienii și artiștii plastici, precum și cu arhitecții di­n U.R.S.S. și țările de democrație populară. Uniunea va asigura, printr’un larg schimb de experiență, prin „Revista de Arhi­tectură“ și alte publicații, prin expoziții și conferințe, difuzarea și popularizarea proble­melor de arhitectură în marea massă a poporului. Uniunea va sprijini și promova în instituții și organizații rezolvarea justă a problemelor de arhitectură și va contribui la îmbunătățirea condițiilor de trai materiale și cu­ltu­rale ale membrilor săi. Pentru dezbate­rea largă a tuturor problemelor de creație în arhitectură, se va ține in mijlocul anului 1953, la București, primul Congres al Arhi­tecților din R.P.R. Cu acest prilej se va deschide și o expoziție de arhitectură româ­nească. Arătând recunoștința lor fierbinte față de partid și guvern pentru condițiile și pers­pectivele mărețe ce li s’au creat prin Hotă­­rîriile din 13 Noembrie, arhitecții vor da viață, în munca lo­r de zi cu zi, Chemării Conferinței Arhitecților din R.P.R.: „In construcția socialismului, la munca pentru înflorirea și întărirea continuă a Pa­triei noastre, ne cheamă Partidul și Guvernul țării noastre. Să dovedim Partidului, să dovedim poporu­lui și celui mai iubit fiu al său, tovarășului Gh- Gheorghiu-Dej, că suntem gata să răs­pundem cu cinste sarcinii de a crea omului muncitor, om al societății socialiste în cons­trucție, un cadru demn de faptele sale eroice, de a contribui l­a făurirea monumentelor trai­nice ale epocii noastre, minunata epocă sta­­linistă de construire a socialismului".

Next