Constructorul, mai 1953 (Anul 5, nr. 174-177)
1953-05-09 / nr. 174
Pag. .’flggaaț g Când organele sindicale și administrative nu urmăresc realizarea contractului colectiv Colectivul Fabricii de cărămizi și țigle Urziceni a primit cu bucurie și încredere încheierea contractului colectiv pe 1953. Muncitorii au văzut în noul contract colectiv un puternic factor mobilizator în lupta pentru realizarea planului de producție al fabricii, pentru ridicarea nivelului material și cultural al celor ce muncesc. Prin contractul colectiv, muncitorii și-au luat angajamentul să desfășoare cu mai mult avânt întrecerea socialistă, iar pe de altă parte conducerea administrativă și comitetul de întreprindere și-au luat angajamentul să-i sprijine în muncă prin măsuri tehniceorganizatorice și să le creieze condiții de muncă și de trai din ce în ce mai bune. Au trecut aproape trei luni de la semnarea noului contract colectiv. In acest timp conducerea a realizat unele angajamente în ce privește defalcarea planului în fiecare lună, calificarea muncitorilor și altele. Realizările obținute sunt însă depășite cu mult de lipsurile mari ce există încă în această problemă și care au făcut ca o bună parte din angajamentele înscrise în contractul colectiv — cu termene de realizare în primul trimestru — să nu fie îndeplinite. In cursul celor patru luni ce au trecut de la începutul anului, fabrica și-a realizat planul numai în proporție de 81 la sută la cărămizi finite și 50 la sută la țigle finite. Aceiași situație este și în ce privește productivitatea muncii care nu a fost realizată decât în proporție de 78,5 la sută, iar rebuturile, în loc să scadă, au crescut cu 4 la sută. Nerealizarea acestor principale angajamente se datorește în cea mai mare parte nerespectării altor angajamente luate tot prin contractul colectiv. Pentru îndeplinirea și depășirea planului conducerea s’a angajat să ia o serie de măsuri tehnico-organizatorice în sprijinul muncitorilor. Angajamentele acestea au rămas însă numai pe hârtie. Dacă s’ar fi luat măsurile preconizate nu s-ar mai întâmpla, de pildă, să se spargă tiparele de la presele de țigle, după o producție de 700-1000 bucăți, când, în mod normal,ar trebui să folosească pentru 2500- 3000 de bucăți. Deși conducerea a fost sesizată de cauzele care provoacă aceste stricăciuni, nu a luat nici o măsură pentru înlăturarea deficiențelor și sancționarea vinovaților. Conducerea fabricii ascunde o serie de lipsuri sub „greutatea obiectivă“ a numărului insuficient de muncitori, fără să arate însă că la fiecare loc de muncă sunt oameni care nu dau randamentul necesar, ba mai mult, sunt unii care stau chiar degeaba. In ce privește organizarea și urmărirea întrecerii socialiste, există credința că este suficient dacă planul a fost defalcat ca întrecerea să se desfășoare de la sine, fără organizarea temeinică a consfătuirilor de producție, fără urmărirea zilnică a realizărilor. Comitetul de întreprindere și în special comisia muncii de massă în producție, al cărei responsabil este tov. ing. Mihai Petrovici, nu se preocupă deloc de problema întrecerii socialiste. Atitudine de nepăsare au avut conducerea și comitetul de întreprindere și în problema stahanoviștilor și fruntașilor în producție. „Noi nu avem stahanoviști și nici nu avem muncitori care să îndeplinească condițiile pentru a fi confirmați stahanoviști“ — este răspunsul pe care îl primești atunci când te interesezi de această problemă. Adevărul este însă altul. Nici conducerea, nici comitelui nu au analizat dacă există muncitori care îndeplinesc condițiile pentru a deveni stahanoviști și nici nu au studiat temeinic Hotărîrea partidului și guvernului cu privire la stahanoviști și fruntași în producție. Dacă ar fi făcut acest lucru, ar fi văzut că tov. I. Grigore, mecanic inovator, îndeplinește condițiile să primească acest înalt titlu, sau că tov. Constantin Anghelache, scoțător, care de aproape doi ani este fruntaș în producție și aplicând metoda Cotlear de calificare la locul de muncă, a crescut numeroase cadre noi, putea și el să devină stahanovist. Lipsurile care există în realizarea angajamentelor înscrise în contractul colectiv pot fi atribuite în acelaș misiun comitetului de întreprindere, în frunte cu Iov. Constantin Iordache, președintele comitetului, care nu a mobilizat conducerea în suficientă măsură, nepăsarea comitetului este dovedită de însuși faptul că nici măcar nu posedă o copie a contractului colectiv, pentru a putea urmări modul cum este realizat. In asemenea condiții nu este de mirare că tovarășii din comitet nu au mobilizat conducerea fabricii pentru a întocmi un grafic de urmărire a contractului colectiv, care ar fi dat posibilitate muncitorilor să controleze zi de zi felul cum sunt realizate angajamentele. Nu mică este răspunderea pe care o poartă pentru toate aceste lipsuri și Comitetul sindical regional constructori Ploești, care nu a îndrumat suficient comitetul de întreprindere. Mai mult, deși de la alegerea comitetului de întreprindere au trecut mai bine de trei luni, Comitetul regional nu a trimis încă un activist pentru a organiza primirea gestiunii și a bunurilor ce aparțin organizației sindicale, de la vechiul comitet de întreprindere. Așa se explică că de mai bine de trei luni biblioteca stă închisă, fără nici un fel de activitate. Conducerea fabricii (director Iov. Câmpeanu și comitetul de întreprindere trebue să înțeleagă că angajamentele reciproce înscrise în contractul colectiv sunt o lege care trebue respectată cu sfințenie. El trebue să mai înțeleagă că de felul cum vor ști să îndeplinească aceste angajamente, depinde însăși realizarea sarcinilor de plan ale fabricii. I. PREDA Revizia obștească de protecția muncii . In întreprinderile și pe șantierele noastre, pretutindeni se desfășoară revizia obștească de protecția muncii, în cadrul căreia oamenii muncii contribue la îmbunătățirea condițiilor de muncă, analizând în acelaș timp cum au muncit conducerile administrative și comitetele sindicale în problema protecției muncii. Și la Trustul de construcții nr. 5, Orașul Stalin, au fost luate măsuri în vederea organizării reviziei obștești de protecția muncii. In cadrul trustului , sub îndrumarea Comitetului sindical regional constructori, s’a format o comisie specială compusă din ingineri, tehnicieni, stahanoviști, fruntași in producție, activiști, pentru organizarea campaniei în vederea reviziei obștești a protecției muncii. Această comisie și-a întocmit un plan amănunțit, stabilindu-se sarcini concrete pentru fiecare membru din comisie, cu termene de îndeplinire. In plan se prevede organizarea unor scurte cursuri de instructaj în legătură cu protecția muncii, formarea și instruirea comisiilor de organizare pe întreprinderi, apoi pencții (șantiere), complectarea comisiilor pe probleme din comitetele de întreprindere și șantiere și instruirea lor, precum și complectarea grupelor sindicale. Conform planului comisiei, inginerii și tehnicienii vor fi chemați să studieze împreună problemele securității muncii, instruind apoi pe toți muncitorii de pe șantiere. S’au luat de asemenea măsuri pentru desfășurarea unei intense munci de agitație în legătură cu campania de revizie obștească pentru a antrena cât mai mulți muncitori în această acțiune ; în acest scop se vor înființa la fiecare loc de muncă cutii speciale pentru sugestiile și propunerile oamenilor muncii. Orașul Stalin S. MAXIMILIAN CONSTRUCTORUL ■gew swawHowgaB? ?! UN COMITET DE SECȚIE CODAȘ In ciuda greutăților întâmpinate colectivul de muncă de pe șantierul „Progresul“, al întreprinderii nr. 202, a reușit să obțină o stte de frumoase realizări. Muncitorii, tehnicienii și inginerii de pe acest șantier au îndeplinit planul pe primul trimestru al anului în proporție de 100,5% iar pe luna Aprilie în proporție de 104,8%. Muncitori fruntași ca Gheorghe Deac, Constantin Stănescu, Ioniță Dragomir și alți au contribuit prin munca lor neobosită, printr-o strictă disciplină, la obținerea acestor frumoase realizări, constituind un frumos exemplu pentru întregul colectiv. Realizările obținute ar fi putut fi însă mai mari dacă comitetul de secție ar fi dus o susținută muncă organizatorică și educativă în rândurile oamenilor muncii de pe șantier. Pentru desfășurarea unei bune activități sindicale comitetul de secție trebuia să se ocupe în mod deosebit de problema organizatorică. Grupele sindicale trebuiau organizate temeinic pe locul de muncă, pentru ca membrii acestora să fie cât mai legați între ei, iar atunci când grupele se descomplechează prin plecarea unor tovarăși să fie imediat reorganizate. Comitetul de secție nu a făcut însă acest lucru. Locțiitorul de președinte, tov. Ștefan Leșanu, care răspunde direct de această problemă, s'a mulțumit că a organizat odată grupele sindicale fără să mai ia măsuri de reorganizare a lor atunci când s’au descomplectat. Așa s’a ajuns la situația că grupele sindicale nu mai există decât pe tabelele întocmite cu 4 luni în urmă. E normal ca în această situație grupele sindicale să nu mai ducă nici un fel de activitate, organizatorii de grupe să nu-și cunoască oamenii din grupa lor, cum este cazul organizatorului de grupă Constantin Stănescu, care nu știe nici câți oameni mai are în grupă, fără să mai vorbim de faptul că nici el nu este cunoscut de tovarășii din grupă. Alegerea organizatorilor de grupe trebuia urmată de un instructaj temeinic și multilateral, care să le îmbogățească cunoștințele în toate problemele activității sindicale. La acest șantier comitetul de secție a procedat însă cu totul altfel : a lăsat organizatorii de grupe să se descurce cum ar putea și, așa cum era de așteptat, aceștia nu s-au descurcat tocmai bine. Consecința slabei munci organizatorice și neinstruirea organizatorilor de grupe, nu a întârziat să se reflecte și în celelalte domenii de activitate sindicală. Astfel datorită faptului că grupele sindicale sunt descomplectate iar organizatorii de grupe nu-și cunosc sarcinile, consfătuirile de producție nu se mai țin în cadrul grupelor, iar în rarele ocazii când acestea se țin, sunt cu totul formale, muncitorii nefiind îndrumați să discute problemele cele mai importante. Astfel se întâmplă că în consfătuiri nu se mai analizează felul cum au fost realizate angajamentele luate în luna trecută, pentru a scoate la iveală lipsurile și greutățile; de asemenea nu sunt puși în discuție ni ci cei ce îndeplinesc condițiile pentru a fi confirmați fruntași în producție. Fruntașii în producție — după o metodă „originală” tipic birocratică — sunt confirmați de conducerea șantierului, iar organizatorii de grupe și restul muncitorilor pot citi pe tabloul de afișaj listele cu fruntași în producție dacă vor să-i cunoască. Cu toate că nu există o preocupare din partea comitetului de secție pentru mobilizarea oamenilor muncii în întrecerea socialistă, aceștia trec peste nepăsarea comitetului și a conducerii șantierului, dar realizările lor nu sunt urmărite. Cele două grafice de urmărire a întrecerii socialiste ce există pe șantier așteaptă zadarnic doardoar se via îndura cineva să le folosească. Se împlinește aproape un an de când a intrat în vigoare noul regulament de premiere, pe baza căruia muncitorii care realizează economii de materiale urmează să fie premiați.Atât conducerea șantierului cât și comitetul de secție, cunosc acest reguliment dar nu au luat nici o măsură pentru aplicarea lui. Aceasta nu pentru că nu ar exista muncitori care realizează economii ci datorită nepăsării și birocratismului de care dau dovadă aceste organe conducătoare. Lipsurile ce dăinuie în activitatea comitetului de secție al șantierului „Progresul”, se datorește și faptului că acesta nu are un plan de muncă după care să-și desfășoare activitatea. De asemenea, la toate ședințele pe care le organizează comitetul — și trebue să recunoaștem că acestea sunt destul de multe —nu a fost analizată niciodată activitatea vreunei comisii din cadrul comitetului pentru a-i veni în ajutor. La fel de vinovat este și comitetul de întreprindere al întreprinderii de construcții nr. 202, care nu a sprijinit comitetul de secție, nu l-a îndrumat în muncă. Comitetul de întreprindere are datoria să ajute îndeaproape munca comitetului de secție de la șantierul „Progresul”, pentru ca în scurt timp acesta să-și poată lichida lipsurile, să contribuie din plin la îndeplinirea sarcinilor de plan Înainte de termen. P. IONESCU Cadre noi In cadrul regionalei Bârladului nr. 4 „Sovromconstructie” a Trasorganizată o școală de instructori a fost stahanoviști, urmată de 7 dintre cei mai buni muncitori. Școala e sprijinită din plin de lectorul Ion Gheorghiu, stahanovist, șeful de lot Vasile Dimitriu și ing. șef Pary. Acelaș trust a deschis la Iași o școală de normatori tehnologi, condusă de tov. Aurel Carp. Organele trustului și lectorii depun toată străduința pentru o cât mai bună pregătire a viitoarelor cadre de normatori. H. COHN și NICOLAE LINTE coresDondenti O școală a tehnicii înaintate în construcții Expoziția de scule stahanoviste și de inovații de la D. G. „Sovromconstrucție” Pentru a face cunoscute metodele și sculele stahianoviste întrebuințate În meseriile din construcții, pentru a face ca anumite importante inovații să fie extinse, prin schimb de experiență, pe cât mai multe șantiere. Direcție Generală „Sovromconstrucție” a organizat la sediul său din București, o expoziție care înfățișează bogata experiență tehnică de producție a stahanoviștilor sovietici și a strahanoviștilor și martorilor din cadrul unităților „Sovromconstrucție”. Un deosebit accent s-a pus pe prezentarea sculelor stahanoviste. Sunt expuse numeroase utilaje de mică mecanizare și scule pentru zidărie, cum ar fi cauciucul sovietic, lopețile Malțev, Orlov, scara Maximenco, scoaba lui Șircov, alestecuri (de colț și de interval), fuguitoare etc. Sunt expuse aici suportul lui Șircov pentru transportul ramelor de lemn, rama metalică și containerele pliante Malțev cu diverse capacități, macaraua cu consolă etc. Deasemenea sunt expuse cărucioare pentru mortar și containerul Jerebrov pentru mortar. Aceste utilaje servesc la transportul vertical. In ceea ce privește transportul orizontal, sunt expuse diferiteiipuri de roabe, tomberoane, cărucioare conteiner Malțev, o cale de transport cu pică turnantă pentru întoarceri de 930 și ramificații etc. Caracteristica principală a utilajului sovietic de mică mecanizare pentru transportul orizontal este așezarea cupei în așa fel încât centrul de greutate să cadă pe axul roții. Brațele rotabei fiind evazate, roata având rulmenți, se obține un efort mic și o productivitate sporită. In continuare sunt expuse diverse schele tip Maximenco, telescopică, tip Smirnov, schelă-cărucior pentru tencueli interioare, schelă-mobilă, suspendată, schelă-pod, buncăre etc. Intr’o altă sală sunt expuse parte din inovațiile muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din cadrul unităților „Sovromconstrucție“. Grupate pe trusturi, inovațiile sunt expuse sub formă de machete sau prototipuri. Mai slab sunt reprezentate în cadrul expoziției metodele de lucru ale stahanoviștilor sovietici. Vizitatorilor le sunt înfățișate doar panouri cu imagini despre metoda Covaliov, care este, dealtfel, slab aplicată de șantierele trusturilor. Organizatorii expoziției vor trebui să complecteze această lacună, pentru a spori și mai mult numărul celor 2.500 muncitori din cadrul unităților „Sovromconstrucție” care aplică minunatele metode ale stahanoviștilor sovietici Orlov, Coroliov, Cotlear, Corabelnicova, Cuznețov, Jandarova, Voroșin, Chibasov, Șircov, Covaliov, metoda lucrului în lanț etc., — ca și pentru a ajuta munca celor peste 560 brigăzi de calitate, de economii, de tineret și complexe, care mobilizează aproape 6000 muncitori constructori. Expoziția de scule stahanoviste și de inovații de la Direcția Generală „Sovromconstrucție” a fost vizitată până în prezent de un mare număr de muncitori, tehnicieni, ingineri. Ea are un puternic efect Instructiv-educativ; aceasta reiese din faptul că numărul inovatorilor din cadrul unităților „Sovromconstrucție" a crescut, de la 77 în trimestrul III 1952, la 254 la sfârșitul anului trecut. In primul trimestru al acestui an au fost înregistrate 39 noi propuneri de inovații importante. In cursul anului trecut, economiile aduse prin aplicarea diferitelor inovații au fost de peste 1.673.000 lei; aproape 70.000 lei au fost cheltuiți pentru experimentări și prototipuri, iar inovatorilor li s-au distribuit recompense totalizând aproape 67.000 lei. Totodată, expoziția a contribuit la extinderea folosirii sculelor stahanoviste; pe șantierele „Sovromconstrucție” sunt utilizate azi peste 23.300 scule și mecanisme pentru TM • lucrările de zidărie, peste 5200 utilaje de transport, aproape 33.000 mp schelă de inventar și peste 5000 mp schelă metalică. . ■< Vzitând expoziția organizată de Direcția Generală .,Sovromconstrucție”, muncitorii, tehnicieni și ingineri constructori își sporesc cunoștințele tehnice și află noi metode și procedee care, aplicate în practica șantierelor și fabricilor, vor sprijini din plin mărețul efort pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani. Se remarcă îndeosebi: aparatul pentru măsurarea deformiațiilor transversale la galeriile de tunel realizat de ing. M. Stănculescu și St. Grănescu, sistemul de plăci armate prefabricate din ipsos al fraților Giurgeanu, macaraua electrică realizată de tov. Ladislau Csapó, elavatorul pentru mortar, beton și ciment b vrac, conceput de tov. Lupu Heimerl, sistemul celular întrebuințat la Fabrica de ciment nr. 1 pentru mărirea capacității de uscare a cuptoarelor, mașina de îndreptat cuie a tov. Ilie A. Ilie, cărămizile, blocurile, plăcile și stabilitul obținute de ing. Slovuta prin folosirea deșeurilor și a materialelor din resurse locale. S. ALEXE Nu toți vad ceea ce vede toată lumea Fotografiile alăturate prezintă câteva aspecte ,,generale" de pe șantierul de la Lupeni. Aici, tocmai materialele de massă atât de necesare sunt risipite în proporții de massă. Sacii de ciment sunt aruncați iea valma, aproape sub cerul liber; mulți dintre ei s’au rupt și își pierd conținutul. Cărămizile sunt stivuite doar pe jumătate, iar restul — grămadă. Aceeași situație și cu corpurile de umplutură prefabricate din steril. In felul în care se face transportul lor. In starea in care se află depozitate, câte vor mai putea fi întrebuințate ? In ce privește cheresteaua, mai ales scândurile și scurtăturile rămase de la decofrări, — „depozitul" din curtea șantierului e In permanentă inoire. Aici se aruncă regulat scânduri de un metru și mai bine, care ar putea fi utilizate de minune in producție, și tot de aici își fac elementele înapoiate aprovizionarea au lemne de foc. Șeful de șantier, ing. Kleintral, șeful de lot, ing. Piso, meșterul Albu, inginerulșef al întreprinderii, Carol Auner, președintele comitetului de întreprindere, Alexandru Constantin — atâția oameni, de două ori atâția ochi, care nu văd — sau se fac că nu văd — această situație ! Oare acum, când o văd constructorii din întreaga țară, n’ar fi timpul ca acești tovarăși să se gândească serios și să treacă la fapte pentru a îmbunătăți gospodărirea materialelor ? (După o corespondență a tov. GH. MARCUȘ) Să folosim pe larg pompele de mortar la lucrările de tencuire! îndeplinirea mărețelor sarcini ce stau în fața constructorilor din țara noastră nu ar fi posibilă fără aplicarea metodelor stahanoviste sovietice și fără mecanizarea proceselor de producție. Realizarea volumului mereu crescând, de investiții pentru construcții industriale și civile impune executanților reducerea timpului de efectuare a lucrărilor. Dintr-o analiză sumară a timpilor de execuție a diferitelor faze ale unei construcții, se poate ușor constata disproporția accentuată între valoarea și timpul necesar executării lucrărilor de bază, pe de o parte, și aceleași elemente ale lucrărilor de finisaj, pe de altă parte. Zidăria de cărămidă, precum și alte lucrări principale pentru ridicarea unei construcții, se execută de cele mai multe ori într-un timp mai scurt decât lucrările de finisaj. De exemplu, la construcția a două case mari de locuit în strada Gorchi din Moscova, lucrările de roșu au reprezentat 90% din costul total al clădirilor și au fost terminate în 8 luni, iar lucrările de finisaj, care au costat numai 10%, au mai durat încă 8 luni de zile. In mod practic, această disproporție se traduce printr-un volum corespunzător de muncă, efectuată cu productivitate scăzută. Constructorii sovietici și-au dat din timp seama de acest lucru și au pus un deosebit accent pe mecanizarea proceselor de finisaj. Numai astfel se explică faptul că pompele de mortar au apărut pentru prima oară în lume în țara constructorilor comunismului. Astfel, în U.R.S.S. s-au ținut diferite consfătuiri tehnice care au avut drept obiect mecanizarea lucrărilor de tencuieli și a avut loc chiar un concurs unional (VIITO) pentru cele mai bune construcții de mașini necesare lucrărilor de tencuieli. După cum se știe, executarea lucrărilor de tencuieli se poate face prin metoda umedă și prin metoda uscată. In acest articol ne vom ocupa de prima metodă. Metoda umedă de executare a tencuielilor constă în prepararea și transportarea mortarului, aplicarea lui în stare fluidă sau semifluidă, pe o suprafață pregătită pentru a fi tencuită, și obișcuirea. Pentru prepararea mortarului se folosesc malaxoare de mortar. Transportul mortarului și aplicarea lui pe suprafețele ce urmează a fi tencuite cu mijloace mecanizate se poate face cu ajutorul pompelor de mortar cu acțiune mecanică, care folosesc aerul comprimat numai pentru pulverizarea mortarului, și al pompelor de mortar cu acțuune pneumatică, care folosesc aerul comprimat atât pentru transportul mortarului, cât și pentru pulverizarea lui. In U.R.S.S. au apărut o serie mare de tipuri de mașini atât pneumatice cât și mecanice, din care vom aminti numai pe cele mai răspândite și, în special, pe acelea care se găsesc și în țara noastră, expresie a ajutorului frățesc sovietic, verificate în practică îndelungată : sistem Socolov-Socolovschi tip RN-1, RN-2, sau tipurile modernizate S-211 A de 3 mc/oră și S-232 de 6 mc/oră (fig. 1). După tipul S-232, uzinele „Progresul” Brăila fabrică astăzi pompe de mortar cu o capacitate de 4,5 mc/oră. Tot din această categorie de pompe face parte și tipul S-2.51, de 1-1,5 mc/oră (fig. 2), care va f pus in fabricație de uzinele „Steaua Roșie”-București. Modelul cel mai caracteristic din grupa a doua este pompa pneumatică sistem Caplanschi și Ruderman, de 1-3 mc/oră (fig. 3), care a căpătat deasemenea o largă aplicare pe șantiere. Și acest tip de pompe este răspândit pe șantierele noastre, fiind executat chiar în atelierele proprii ale trusturilor de construcții. Vom arăta pe scurt schemele de funcționare ale acestor mașini. In ce privește pompa S-232 (fig. 4) și pomi — vase cilindrice pentru mortar; 2 — rame de închidere; 3 — mânerul pâlniei de încărcare; 4 — pâlnia de încărcare; 5 — țeava pentru alimentarea cu aer comprimat; 6 — mortar; 7 — robinet cu 3 căi pa S-251 (fig. 5), construcția lor este aproape identică. Ceea ce diferă însă la cele 2 pompe este forma membranei de cauciuc. La pompa S-232 sau „Progresul”, membrana de cauciuc este cilindrică, iar la S-251 sau „Steaua Roșie”, membrana este chiar o placă de cauciuc. Pistonul (1) capătă la aceste pompe mișcare de du-te-vino de la electromotorul (2) , prin intermediul plutoanelor (3, 4, 5, 6) și mecanismului de bielă manivelă, compus din arborele cotit (7) și biela (8) ; în timpul mișcării pistonului (1), lichidul Intermediar care se găsește în corpul de pompă (3) acționează membrana de cauciuc (10), provocând întinderea și strângerea ei în mod alternativ, mișcări cărora le corespund aspinarea și refularea mortarului prin supapele sferice (II și 12). Folosirea lichidului intermediar (apa) în corpul pompei de mortar Fig. 4. Schema pompei de mortar tip S-232 — respectiv „Progresul” — cu productivitate de 6 mc/oră, respectiv 4,5 mc/oră. 1 — piston; 2 — electromotor 5,8 kw, 1500 t/m, 220/380 W—respectiv 7 kw,1500 t/m, 220/380 v; S-4-5-6 — pinioane; 7 — arbore cotit; 8 — bielă; 9 — corpul pompei; 10 — membrană cilindrică de cauciuc; 11-12 — supape sferice; 13 — dispozitiv de umplere; 14 — buncăr receptor; 15 — stuf de aspirație; 16 — rezervor compensator de aer; 17 — supapa de siguranță; 18 — dispozitiv de scurgere, înlătură contactul direct al pistonului cu mortarul și deci ferește pistonul de uzură. Spațiul dintre corp și membrană se umple cu apă prin dispozitivul de umplere (13), înainte de începerea lucrului cu pompa de mortar. Mortarul se încarcă printr-o sită în buncărul de recepție (14). In timpul cursei de aspirație a pistonului, o cantitate de mortar din buncărul (14) este aspirată prin ștuful (15) și orificiul din scațnul supapei de aspinație (11) în spațiul de lucru al corpului pompei, separat prin membrana (10). După aceea, în timpul cursei de refulare a pistonului înspre membrană, aceasta din urmă, împinsă de apă, pătrunde în spațiul de lucru al corpului pompeiii, datorită acțiunii sale, mortarul este împins prin orificiul din scaunul supapei de refulare (12) în rezervorul compensator de aer (16) și de alet în conducta de refulare a mortarului Pentru a feri mecanismul pompei de mortar de suprasarcini, care se pot ivi din cauza înfundării furtunelor, există supapa de siguranță (17), montată în legătură cu dispozitivul de umplere. Arcul supapei de siguranță se reglează la presiunea maximă de lucru, admisibilă în conducta de refulare a mortarului (15 atm—respectiv 10 atm.) Când pompa lucrează cu productivitatea maximă, este necesar ca întreg corpul de pompă să fie umplut cu apă. Dacă presiunea în corpul pompei depășește limitele admisibile, apa deplasată de piston în timpul cursei de refulare va deschide supapa de siguranță și va trece din corpul pompei în dispozitivul de umplere, datorită cărui fapt pomparea mortarului se va întrerupe. Reluarea lucrului pompei de mortar este posibilă numai după desfundarea furtunului și umplerea corpului de pompă cu apă. Când e necesar, productivitatea pompei de mortar poate fi redusă în mod artificial. 4 Fig. 5. Schema pompei de mortar tip L-251, ce se va pune în fabricație și la uzinele „Steaua Roșie”-București, cu productivitate de 1—1,5 mc/oră — piston; 2 — electromotor 1,3 kw, 1000 t/m — respectiv 1,7 kw, 1500 t/m, 3, 4, 5; 6 — pinioane; 7 — arbore cotit; 8 — bielă; 9 — corpul pistonului; 10 — membrană de cauciuc dreaptă; 11-12 — supape sferice; 13 — dispozitiv de umplere; 14 — buncăr receptor; 15 — stuf de aspirație; 16 — rezervor compensator de aer; 17 — supapa de siguranță; 18 — dispozitiv de scurgere, prin umplerea încomplectă cu apă a corpului de pompă, sau prin refularea unei părți de mortar din conducte prin dispozitivul de scurgere (18) inapoi în buncăr. Cu pompele de tipul S-232 se poate transporta mortarul până la 200 m pe orizontală și 40 m pe verticală; cu S-251 se poate ajunge la 100 m pe orizontală și 20 m pe verticală. Pompele mari, de 6 mc/oră, pot fi folosite acolo unde sunt cantități importante de mortar ce trebue transportat — de exemplu la centrale de mortar pentru blocuri cu mai multe etaje; pompele mici, de 1—1,5 mc/oră, pot fi folosite numai în cadrul unui etaj și vor fi alimentate din buncăre de etaj, alimentate la rândul lor de pompa mare de la centrala de mortar. Pompa de mortar pneumatică tip Caplanschi și Ruderman (fig. 3) poate fi utilizată atât la transportul mortarului până la 100-150 m pe orizontală, cât și la aplicarea mortarului pe pereți. Productivitatea pompei variază între 1—3 mc/oră. Pompa se compune din două vase cilindrice din tablă de fier cu fundurile conice. In partea de jos, Fundurile sunt legate cu conducta de transport de mortar printr-un robinet cu trei căi. Pentru alimentarea continuă a pompei, între malaxorul de mortar și pompă se intercalează un buncăr cu două șibere deasupra pâlniilor de încărcare a vaselor cilindrice. Mortarul trece în prealabil printr-o sită cu ochiuri de 6—7 mm. Se umple întâi cu mortar unul din vasele cilindrice, la care se introduce aerul comprimat de la un compresor. Mortarul împins de presiunea aerului comprimat este la conducta de refulare prin robinetul cu 3 căi, care trebue manevrat în consecință. Operațiunea se repetă în așa fel, încât în timp ce unul din vase se golește, celălalt se încarcă. Mortarul se transportă fie la lada zidarului, pentru zidărie, fie la pistol, pentru tencuit. Nivelul mortarului, la golirea fiecărui vas, tiu trebue să scadă sub 1/3—1/4 din înălțimea fundului conic al vasului, deoarece la Fig. 6. Injector de stropire pentru pompe tip S-232. 1 — ștuț; 2 — inelul de pulverizare; 3 — piulițe; 4 — ajutaj de cauciuc pentru pulverizare. 5 — robinet de aerdescărcarea complectă, în conductă au loc lovituri de berbec și refularea mortarului se face cu Intermitențe. * Pompele de mortar, atât acele pneumatice cât și cele mecanice, folosesc conducte de Fig. 1. Pompa de mortar S—232 Din prima grupă de mașini fac parte pompele de mortar cele mai numeroase și Fig. 2. Pompa de mortar S—251 Fig. 3. Pompa pneumatică de transportat mortar tip Caplanschi și Ruderman.