Constructorul, iunie 1953 (Anul 5, nr. 178-181)

1953-06-06 / nr. 178

Proletari din toate țările, uniți-vă! VIITOARELE CADRE TEHNICE PENTRU CONSTRUCȚIILE SOCIALISMULUI­­I ....... ......... .... A. AMARIUȚEI Directorul Direcției cadre și învățământ din M.C.I.M.C. Intr’o atmosferă sărbătorească se desfă­șoară în școlile Republicii no­astre populare examenele de sfârșit de an. Elevii, educatorii părinții, sunt deopotrivă de preocupați. In fața a mii de tineri care termină acum cele 7 clase elementare se pune problema impor­tantă a drumului vieții pe care să-l aleagă. Regimul democrației populare a deschis ti­neretului țării cele mai largi și luminoase perspective de viitor. Pentru fiii și fiicele oa­menilor muncii nu există porți închise, nu există piedici care să-i oprească de a învă­ța orice meserie, orice știință. Dimpotrivă, grija partidului și guvernului democrat asi­gură tineretului nu numai posibilitatea de a-și realiza cele mai îndrăznețe visuri, dar asigură fiecărui tânăr cele mai favorabile condiții de a cuceri un viitor fericit pentru el și de a fi folositor patriei. Ajutorul frățesc al Uniunii Sovietice, cola­borarea cu celelalte țări de democrație popu­lară, asigură patriei noastre o continuă și tot mai puternică dezvoltare economică. Spre deosebire de țările lumii capitaliste, țara noastră nu cunoaște nici crize economice, nici stagnări ale producției, nici șomaj. . Economia noastră îm plină înflorire socia­listă asigură egale posibilități tuturor mese­riilor. Oricare ar fi meseria aleasă, tânărul poate fi sigur că își va găsi imediat locul său în producție și putința de a culege noi biruințe în muncă și în învățătură. Nu există ratură a economiei no­astre care să nu aibe o nevoe nelimitată de cadre bine pregătite. Un izvor important de cadre al întreprin­derilor și șantierelor noastre socialiste sunt școlile medii tehnice, care au luat ființă pe lângă toate ministerele de resort. Astfel de școli medii tehnice funcționează și sub grija Ministerului Construcțiilor și al Industriei Materialelor de Construcții. Nu există colț al țării noastre , unde să nu se construiască noi uzine și fabrici, orașe muncitorești, lăcașuri destinate știin­ței și culturii, sportului, puternice hidro și termocentrale etc. Cât­ele vast câmp de ac­tivitate deschide viitorilor constructori uriașa operă de reconstrucție­­ a Capitalei și prin­cipialelor orașe ale țării. Orașe noi, porturi, mari lucrări care vor schimba fața țării noastre, așteaptă pe tinerii lor constructori. Zi de zi crește amploarea construcțiilor în țara noastră. Introducerea tehnicii celei mai moderne, utilajul de mare randament adus din Uniunea Sovietică sau fabricat în țara noastră, metodele noi de muncă, grăbesc ritmul construcțiilor și în­lătură treptat lucrul bazat pe un mare vo­lum de efort fizic. Munca pe șantierele de construcții încetează să mai fie o activitate sezonieră. Tehnica sovietică a construcțiilor permite ca munca pe șantiere să se desfă­șoare iarna ca și vara. A dispărut cu totul șomajul care bântuia pe vremurile stăpânirii burghezo-moșierești în rândul muncitorilor constructori. Dimpotrivă, pregătirea și cali­ficarea de noi cadre în to­ate meseriile le­gate de munca construcțiilor a devenit o pre­ocupare de seamă de șantiere și în întreprinderi, munci­torii constructori găsesc astăzi condiții de muncă tot mai bune. Munca lor este astăzi mult prețuită și sute de muncitori și teh­nicieni au fost răsplătiți cu înaltul titlu de stahanovist sau fruntaș în producție. Gu­vernul a cinstit pe mulți muncitori și teh­nicieni constructori cu ordine și decorații. Conducerea și sprijinirea școlilor medii tehnice de construcții ce funcționează într’o serie de orașe tmai însemnate ale țării, ca București, Cluj, Timișoara, Iași, Oradea, Si­biu, Orașul Stalin, Târgu-Mureș etc. con­stitue o preocupare constantă a Ministeru­lui nostru. In afară de aceste școli au mai fost organizate școli med­ii tehnice de insta­lații, utilaj de construcții, materiale de con­strucții, prefabricate și alimentări cu apă și canalizări. Unele din aceste școli au și secții cu limba de predare maghiară sau germană. Școlile sunt mixte și au fost înzestrate cu aternate și cămine. Cei mai mulți elevi pri­mesc și burse lunare. Studiile teoretice sunt complectate în timpul verii cu un stagiu de câteva săptă­mâni la diferite șantiere de construcții sau întreprinderi din ramura noastră. Astfel elevii au posibilitatea să verifice și să pună în practică cunoștințele căpătate și să-și în­sușească alte cunoștințe noi legând teoria cu practica. In școlile medii tehnice de construcții, ti­nerii nu numai că își însușesc o meserie, dar capătă și o educație sănătoasă, care să-i facă oameni adevărați­ și buni cetățeni. In școli, tinerii au posibilitatea de a petrece cu folos timpul lor liber, de a practica spor­tul, d­e a-și întări trupul printr’o viață să­nătoasă. La terminarea studiilor sunt imediat repartizați în medii, absolvenții producție în specialitatea pentru care s-au pregătit. Cei care termină șco­ala cu diplomă de merit au dreptul să-și aleagă locul unde să fie repar­tizați în producție siau să intre în învăță­mântul superior fără examen de admitere. Intrați în producție, absolvenții școlilor medii tehnice au toate posibilitățile de a con­tinua studiile lor de specialitate în cadrul institutelor tehnice, care au cursuri serale și cursuri fără frecvență. Iată perspectivele ce se deschid­ în fața ti­nerilor care vor intra în școlile medii teh­nice de construcții. Tinerii au putința de a învăța în cele mai bune condiții, de a-și făuri un viitor fericit, putința de a fi din acei care își închină for­ța lor de creație cauzei socialismului și a păcii. Nicicând în trecutul stăpânirii burghezo­­moșierești n’au existat astfel de condiții. In lipsurile și umilințele cele mai grele își trăiau anii uceniciei tinerii căutând să „fure“ meseria de la constructori, meșterii care îi exploatau și-i batjocoreau. De cele mai multe ori tinerii își pierdeau cei mai frumoși ani fără să poată învăța nimic folo­sitor, condamnați o viață întreagă la sala­­horie sau șomaj. Regimul democrației populare, lupta eroi­cului nostru partid și ajutorul mărinimos al Uniunii Sovietice au deschis tineretului nostru porțile spre un viitor pe care altă dată oamenii muncii abia îndrăzneau să-i viseze. Terminând cursul elementar, mii de tineri au acum putința să se îndrepte spre cuce­rirea tehnicii în domeniul construcțiilor. Ei vor putea vizita șantierele și întreprinderile noastre, pentru a cunoaște mai îndeaproape felul în care se desfășoară munca noastră, entuziasmul cu care zeci de mii de oameni dau bătălia pentru construcții mai bune și mereu mai ieftine. Este suficient, de pildă, să petreci chiar și câteva ore pe unul din șantierele ce pregătesc construcțiile Festiva­lului Mondial al Tineretului pentru a în­țe­lege frumusețea acestei meserii, bucuria de a fi unul din constructorii pe care partidul și guvernul se bazează în lupta pentru bi­ruința socialismului, îndreptând pe copiii noștri spre școlile medii tehnice de construcții, îi îndreptăm spre un viitor frumos și fericit, spre o viață de oameni adevărați, de cetățeni demni ai frumoasei și înfloritoarei noastre patrii. a * ★ I In acest­ e Prepararea centralizată a betonului în fabrici de beton (pag. 2-a) ® Să dezvoltăm realizările obținute în activitatea echipelor artistice de amatori (pag. 2-a) ^ DIN ȚARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI. Cum au prelungit cimentiștii dela fabrica „Communar” viața căptușelii cuptoarelor. Durata de utilizare a produselor refractare a atins 543 de zilei (pag. 3-a) n­umăr­­ ă sățile de democrație populară pe drumul construirii so­cialismului. (pag. 3-a) = 2.000 de cărămizi pe metru cub de cuptor­ (pag. 4-a) . Pe teme actuale. Să îmbunătățim necontenit organizarea producției. (pag. 4-a) © Jugoslavia sub jugul jefuitor al trusturilor monopoliste. (pag. 4-a) Cinste stahanoviștilor și fruntașilor in producție­­ din fabricile de ciment I IACOB VACAR arzător stahanovist, fabrica „Vic­toria Socialistă” IOSIF BODO morar, fruntaș în producție, fa­brica „Temelia” GHEORGHE STRATULAT maistru stahanovist, fabrica „Ilie Pintilie“ TRAIAN ENE arzător stahanovist, fabrica București Cam Așa a fost și er­? Ce au cu­noscut copiii celor mulți din viața de bucurie hărăzită numai celor puțini ? Nimic ! Acești copii nu și-au trăit copilăria, de mici au fost siliți să simtă palma hrăpăreață a exploatării. Altfel apare insă viața lor de azi, care prin grija par­tidului se transformă pe zi ce trece intr'un trai însorit me­­­nit să facă din ei adevărați cetățeni conștienți de drepturile și datoriile lor. Iată unul din aspectele de viață ale copiilor oamenilor muncii, viitori constructori ai socialismului in țara noastră. La 20 de kilometri de Arad, Intre Gavin și Ghioroc, dealun­­gul podgoriilor îmbelșugate tramvaiul special care deser­vește această regiune, ne lasă în fața unui vechi conac boie­resc în care huzurul moșierului era stors din truda țăranilor săraci, care munceau pentru el. Azi, în vechiul conac, com­plect refăcut, se aude râsul zglobiu al copiilor harnicilor constructori de la Trustul nr. 2 „Sovromconstrucție"-Arad, car­e vin în această colonie de vară să-și trăiască din belșug bucuria libertății atât de eroic câștigată de clasa muncitoare Această frumoasă așezare, pier­dută între arbori, flori și araci de vie, are două terase mari. Una de 30 de metri, pe care se află mese de ping-pong și apa­rate de sport, iar a doua, aco­perită, prevăzută cu radio, mese de lectură, șah și un ziar de perete scris in întregime de copii. Transformarea interioarelor a făcut posibilă crearea a 4 dor­mitoare, bine aerisite, o spațioa­să sală de mese, infirmerie, bac cu 6 dușuri, bucătărie spațioa­să, cămări încăpătoare și o piv­niță adâncă care asigură buna păstrare a alimentelor. In jurul casei o imensă grădină cu pomi fructiferi, o fântână cu apă rece cum nu e alta și toate înconju­rate de dealuri pe care se răs­față aracii roditori ai renumite­lor podgorii. In 1952, două serii de câte 30 de copii intre 8 și 14 ani — fiú și fiicele muncitorilor, tehnicieni­lor și funcționarilor întreprin­derii — au putut gusta câte 22 de zile din viața sănătoasă în mijlocul naturii atât de gene­roase, cu lapte, unt, marmeladă) apoi înălțarea drapelului pionierilor. Intre 9—12, distracții: ping-pong, lectură, jocuri, plimbări, etc. La ora 12 prânzul (3 feluri abun­dente și cu dulciuri). Intre o­­rele 2—5 odihnă generata, de la 5—7, distracții, la 7 și jumătate dna (două feluri suculente) iar la ora 9 stingerea. Duminicile se organizau excursii in împre­jurimi. Tovarășa Elisabeta Milian, res­ponsabila coloniei, a veghiat cu dragoste ca atmosfera de înfră­țire dintre copii, precum și în­tregul program al zilei, să se desfășoare in condiții optime. Bazați pe experiența din 1952, Trustul nr. 2 „Sovromconstruc­ție", care a realizat întreaga a­­menajare a coloniei, precum și C.C. al Sindicatului muncitorilor constructori care a asigurat toa­te cheltuelile de întreținere și personal, au făcut ca în anul acesta să poată fi programate 3 serii a câte 30 de copii. După terminarea examenelor școlare, primii 30 de copii vor pleca să se recreeze in frumoasa colonie arădeană. Și astfel de colonii, se nasc din ce in ce mai multe, din ce in ce mai frumoase. Tineretul patriei noastre nu mai cu­­­noaște nimic din copilăria tristă a oamenilor muncii din trecut. ION STANCA cresc azi copiii țării noastre N’au lipsit nici instructorii de pionieri care întocmeau și se în­grijeau de buna desfășurare a programului zilnic. Scularea la 7 dimineața, gim­nastică, băi, micul dejun (cafea ■ai] Să construim mai repede, mai ieftin, mai bine ! DUPĂ INIȚIATIVA CONSTRUCTORILOR DE LA BUFTEA Brigada stahanovistă a lui Ion Daie se alătură întrecerii! Minunate sunt realizările constructorilor sovietici și pline de învățăminte sunt meto­dele lor de muncă pentru constructorii din patria noastră. Aplicând practic bogata experiență a cons­tructorilor comunismului, pe unele din șan­tierele noastre au lu­at ființă brigăzi com­plexe, formă superioară de organizare a muncii în construcții. Nu de mult, pe șantierul Centralei de re­parații „Sovromconstrucție“ al Trustului nr. 1 a fost înființată o asemenea brigadă com­plexă. Inițiativa aparține tovarășilor Ion Dale, zidar stahanovist și Ion Trocaru, dul­gher. Propunerea lor, care a fost analizată în cadrul unei ședințe plenare, a fost pri­mită cu bucurie de toți constructorii doi pe șantier. Brigada complexă, al cărei responsabil este zidarul stahanovist Ion Daie, este for­mată din 28 de muncitori. Cu sprijinul or­ganizației de partid, al organelor­ sindicale, tehnice și administrative ale șantierului, bri­gada și-a început activitatea cu două luni în urmă. Membrii brigăzii, conștienți de im­portanța lucrărilor ce le au de executat și având create toate condițiile pentru o bună desfășurare a muncii, au depus toată price­perea și toate eforturile lor pentru a obține rezultate cât mai frumoase. La sfârșitul lu­nii Aprilie, pentru depășirea, continuă, a nor­melor, pentru creșterea productivității mun­cii, pentru buna calitate a lucrărilor, ca și pentru economia­­ de materiale realizată, bri­gada complexă a primit înaltul titlu de „brigadă stahanovistă“. Aceste frumoase realizări se datoresc fap­tului că brigada aplică metode înaintate de lucru — metoda de zidire a stahanovistului sovietic Orlov și metoda de lucru în lanț, folosește scule stahanoviste (lopata Malțev pentru întins mortarul, colțare Șircov, căru­cioare și containere Jerebrov și Malțev, schele mobile cu podină). Organizarea locului de muncă este o preocupare continuă a șefului brigăzii și a conducerii șantierului. Brigăzii i s’a asigurat un larg­ front de lucru. Dea­­semenea s’a asigurat o bună mecanizare, în special a transporturilor de materiale, prin întrebuințarea unei macarale Cosinus și a căilor de rulare pentru cărucioare Malțev; aprovizionarea cu mortar este astfel organi­zată, încât nu se pot produce goluri. Un factor hotărîtor în obținerea acestor rezultate a fost antrenarea muncitorilor bri­găzii în întrecerea socialistă. Tov. Ion Daie, care este și președintele comitetului de sec­ție, s-a dovedit un bun agitator, împletind munca de producție cu cea sindicală, consti­tuind el însuși un exemplu. In întrecerea în cinstea zilei de 1 Mai, brigada și-a depășit cu mult angajamentele. Productivitatea mun­cii a fost mărită cu peste 22%­, iar econo­miile realizate au însumat aproape 3900 lei. O atenție deosebită se acordă ridicării de noi cadre calificate. In prezent, membrii brigăzii califică 10 muncitori (5­ în meseria de zidar și 5 în cea de dulgher). Dintre membrii brigăzii s-au evidențiat­­ în afară de conducătorul ei, tov. Ion Daie,­­ zidarii Florea Nenciu, Tănase Criveanu și D. Stoica, și dulgherul Ion Trocaru, care au fost confirmați stahanoviști. Numeroși alți membri ai brigăzii sunt fruntași în produc­ție. Zilele trecute, aflând de inițiativa zidaru­lui fruntaș Gheorghe Cioc, șeful brigăzii complexe de pe șantierul Centrului de pro­ducție cinematografică Buftea, care a por­nit întrecerea pentru realizarea planului îna­inte de termen, cu materiale mai puține și dând lucrări de bună calitate, membrii bri­găzii stahanoviste a lui Ion Daie au hotărît să se alăture întrecerii. Brigada și-a analizat temeinic planul de producție. Cei 28 membri ai brigăzii, împăr­­țiți în 4 formații, care lucrează la construc­ția laboratorului central de încercări „Sov­romconstrucție“, trebue să execute 400 de zidărie, montarea a 410 elemente prefabri­cate mari și 12.000 corpuri de umplutură prefabricate, 1100 mp șarpantă și 6800 mp tencuieli interioare. Studiind posibilitățile create printr-o mai bună organizare a muncii și prin extinderea la toate punctele de lucru a metodelor îna­intate ale stahanoviștilor sovietici, brigada complexă a tov. Ion Daie și-a luat angaja­mentul să termine construcția cu 16 zile îna­inte de data prevăzută în plan, să econo­misească — față de pierderile admise —‘ 4000 bucăți cărămizi și 2,50 mc cherestea, să înlăture complect risipa de ciment și să dea lucrări de cea mai bună calitate, ridi­când­ totodată cu încă 15%1 productivitatea muncii pe cap de muncitor. Cu ajutorul conducerii șantierului, care a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice, brigada a început lupta pentru îndeplinirea angajamentelor luate. S. ALEXANDRU corespondent In sprijinul inițiativei Din ziu­a în care, în numele brigăzii sale complexe, zidarul fruntaș Gheorghe Cioc a chemat la întrecere socialistă pe toți cons­tructorii Centrului de producție cinematogra­fică Buftea, pentru a scurta termenul de exe­cuție a lucrărilor, a le îmbunătăți calitatea și a realiza economii de materiale, pe întreg șantierul se simte un nou entuziasm în muncă. Brigada complexă a lui Gheorghe Cioc lu­crează din plin la construcția blocului A. Felul în care se desfășoară munca, rezulta­tele acesteia, arată că măsurile tehnico-orga­­niziatorice luate au fost juste și eficace. Șantierul celor două blocuri de locuințe ce trebue executate, și dintre care unul este încredințat brigăzii complexe, este organizat pe baza unui minuțios plan tehnic. Suprafața clădită la fiecare bloc este de 600 mp. Printre primele lucrări care s’au executat aici au fost instalarea liniilor decauville și, paralel cu turnarea fundațiilor, montarea macaralei-turn KSK-3 și a liniei de rulare a acesteia. Organizarea șantierului mai cuprinde (vezi schița): stația de preparat mortar, amenajă­rile pentru prepararea betonului și confec­ționare­a prefabricatelor. Stația de mortar cu­prinde un malaxor (5) ridicat pe o platformă (4), de unde mortarul preparat se varsă într'un buncăr (6), cu volumul de 0.7Ș mc. In aceliaș complex s’iau amenajat magazia de ciment (2), depozitul de var pastă (3) și ma­gazia de scule (1). Cele două betoniere (8 și 9), montate pe platforme, servesc la prepararea betonului, care umple prin cădere vagonetele deoauville. La atelierul de prefabricate se execută cor­purile de umplutură pentru planșee; zgura necesară este adusă pe linia de cale ferată. Piesele confecționate sunt apoi așezate în cele două depozite amenajate în imediata vecinătate a blocurilor. Grinzile prefabricate, executate la atelierul central de prefabricate al șantierului, sunt depozitate lângă linia de rulare a macaralei. A mai fost prevăzut, d­e asemenea, un șo­pron pentru depozitarea tâmplăriei. Aprovizionarea cu cărămizi se face de la fabrica șantierului, situată la o distanță de 1 km. Aici cărămizile sunt așezate în con­tainere, cu capacitatea de 60 bucăți fiecare, și încărcate pe vagonete-platformă special a­­meraajate, care circulă pe linia îngustă. La rampa șantierului, containerele sunt luate cu cărucioarele Malțev și ridicate apoi de bra­țul macaralei-turn. După ce s’a trasat organizarea șantierului, s’ia defalcat planul fizic pe luni, ținându-se seamă de termenul prevăzut în planul de stat. Pe baza planului fizic defalcat s’a cal­culat forța de muncă necesară, în raport cu volumul și natura lucrărilor. S’a întocmit apoi necesarul de materiale care să asigure realizările fizice programate. In funcție de volumul lucrărilor și de ne­cesarul de materiale s’a întocmit tabloul uti­lajelor necesare pentru mecanizarea transpor­turilor pe orizontală și verticală și a altor operațiuni. Din indicii de plan calculați pe b­aza a­­cestor prevederi tehnice și organizatorice, avându-se în vedere și faptul că echipele de zidari lucrează după metoda rapidă Orlov, folosind scule stahanoviste, rezultă că pro­ductivitatea muncii va crește cu 30% peste cea planificată (angajamentul membrilor bri­găzii lui Gh. Cioc prevede că în afară de această creștere, ei vor mai spori productivi­tatea muncii cu încă 11%). Salariul mediu al membrilor brigăzii va crește cu 17% peste cel planificat. Brigada complexă a lui Gheorghe Cioc (2 zid­ari calificați și 4 ajutoare, 2 dulgheri ca­lificați și 2 ajutoare, 2 mecanici, 7 betoniști și 8 ajutoare) a primit spre executare toate lucrările de roșu, eșalonate cantitativ pe luni până la terminarea ultimului planșeu. Pentru toate cantitățile de lucru s’a calculat mano­pera necesară, bazată pe mc de zidărie (lu­crarea de bază). Suma ce se plătește pe uni­tatea de măsură înglobează toate lucrările aferente procesului de lucru la executarea’ construcției de roșu. Zilnic, maistrul-șef și normatorul înregis­trează în rapoartele zilnice, pe care le con­semnează într’un proces-verbial, toate orele efectiv lucrate și toate orele de întrerupere. Intr’un grafic special norm­atorul înscrie in­dicele de îndeplinire a normelor pe meserii. Evidenția consumului de materiale se face la interval de 2 zile, pe baza bonurilor de ie­șire a materialelor eliberate de magazie și a bonurilor de restituire, eliberate după nu­mărarea cărămizilor rămase la locul de muncă la terminarea zilei de lucru. Toate aceste date se trec în foaia de evidența con­sumului de materiale, calculându-se econo­miile și valoarea lor. Calitatea lucrărilor este constatată­ de șeful de șantier, inginerul­­șef și dirigintele lucrării. Certificarea calității și foile de evidență a consumului de mate­riale se înscriu în registrul de economii și calitate al brigăzii complexe. Din ziua de 26 Mai, când și-a început acti­vitatea, brigada complexă a lui Gheorghe Cioc a realizat în medie o normă și jumătate zilnic. Media economiei de cărămizi este de 18 bucăți la moc de zidărie. In 8 zile au fost economisite cărămizi în valoare de 276 lei. Comitetul de secție al șantierului a depus o vie muncă de agitație atât cu prilejul cons­tituirii brigăzii, cât și după pornirea între­cerii. Datorită acestui fapt, tot mai mulți constructori se conving de superioritatea or­ganizării muncii în­ brigăzi. Pe șantier a fost recent organizată a doua brigadă complexă, o a treia­ brigadă va începe să lucreze în ziua de 10 Iunie.. Constructorii desfășoară astfel întrecerea pentru a construi mai repede, mai ieftin și mai bine. CONSTANTIN VOICULESCU inginer-șef al șantierului Centrului de producție cinematografică Buftea GHEORGHE ROMAN activist al C.C. al Sindicatului Muncitorilor Constructori A­'-5’ . Documentele Congresului-ghid in activitatea organelor noastre sindicale Documentele celui de al III-lea Congres al Sindicatelor din R.P.R. sunt o adevărată călăuză, un nesecat izvor de învățături care ajută organele noastre sindicale în munca lor de zi cu zi, în rezolvarea multiplelor probleme ale construcției no­astre socialiste. Documentele Congresului arată în mod con­cret drumul pe care trebue să-l urmeze or­ganele sindicale începând de la Comitetul Central­ al Sindicatului, până la grupele sin­dicale — unitățile de bază ale mișcării no­as­tre sindicale. Cunoașterea și punerea în practică a sar­cinilor trasate prin documentele Congresu­lui, este una din problemele cele mai arză­toare, cele mai actuale în munca sindicală. Prezidiul C.C. al Sindicatului muncitorilor constructori a înțeles dela început impor­tanța deosebită ce o prezintă însușirea te­meinică a documentelor celui de al III-le­a Congres al Sindicatelor și a luat o serie de măsuri în această direcție. Astfel, după o prelucrare temeinică cu membrii Comitetului Central al Sindicatului a fost întocmit un plin de muncă concret cuprinzând prelucra­rea documentelor până la ultimul om din grupa sindicală. Prelucrarea cu comitetele sindicale regio­nale și de întreprindere cerea o pregătire te­meinică a instructorilor Comitetului Central al Sindicatului. Pentru aceasta o atenție spe­cială a fost acordată pregătirii instructorilor prin prelucrarea amănunțită a documentelor urmată de semimari în­ cadrul cărora a fost analizată însăși activitatea noastră în lumi­na documentelor Congresului. Munca desfășurată în această direcție a dat rezultate bune. Comitetele regionale, în­drumate de instructorii și de membrii prezi­diului C.C. al Sindicatului au prelucrat în ședințe cu tot activul documentele Congresu­lui, analizând la rândul lor munca desfă­șurată pe baza învățăturilor acestor docu­mente. Comitetele sindicale regionale înarmate cu cunoașterea temeinică a documentelor au a­­s­gurat apoi o bună prelucrare cu comitetele de întreprindere. In regiunea Ploești, de pil­­dă, Comitetul sindical regional a organizat IOSIF KELLER secretar al C.C. al Sindicatului muncitorilor constructori prelucrarea cu toate comitetele de întreprin­dere din regiune. In aceste ședințe, prelu­crarea documentelor Congresului a prilejuit o temeinică analză a muncii sinoioale des­fășurată î­n rândurile constructorilor din în­treprinderea respectivă. Discuțiile purtate au scos la iveală lipsuile ce au existat în munca organelor sindicale regionale și din întreprinderi. Asemenea rezultate au dat și prelucrările făcute în alte regiuni. Astfel în cadrul semi­narului de la comitetul de întreprindere nr. 801 tov. Grek Ludovic, dulgher stahanovist, a ară­tat că în cadrul acestei întreprinderi întrecerea socialistă a fost organizată formal, din bi­­rou, fără a avea la bază inițiativa massei. „Contractele soci­liste de întrecere între muncitori — a arătat acesta — sunt „con­fecționate“ după o formulă tip. Urmărirea realizărilor nu se face în mod organizat ci sporadic, fapt ce a făcut ca muncitorii să nu cunoască rezultatele întrecerii. O situație a­­semănătoare a existat și în problema orga­nizatorică și cea administrativ-fin­anciară, co­mitetul având o serie de lipsuri care au în­frânat buna desfășurare a muncii. Rezoluția celui de al III-lea Congres al Sindicatelor condamnă astfel de metode de muncă și cere cu hotărîre înlăturarea lor neîntârziată !“ In acelaș spirt de analiză critică și auto­critică a muncii sindicale s’a făcut prelucra­rea documentelor și la comitetul de între­prindere al fabricii de ciment „Congresul al XlX-lea“. Aci, tovarășii Ion Niculescu și I. Fazlad­aș au arătat că în munca comitetului de întreprindere au existat o serie de Fo­ 6uri. Disciplina muncii — o problemă de bază — nu a constituit o preocupare pentru comitetul de întreprindere, fapt ce a făcut ca în fabrică să existe muncitori care să în­calce această disciplină, să nu îngrijească agregatele etc. Organele sindicale au fost criticate și pentru faptul că nu s’au intere­sat îndeaproape de condițiile de viață ale muncitorilor; numai așa se explică de ce func­țion­area cantine! lasă de dorit, iar dormi­toarele nu sunt bine întreținute. In cadrul acestor regiuni instructorii C.C.­ al Sindicatului și Comitetele s­ndicale regio­nale s’au ocupat temeinic de prelucrarea do­cumentelor Congresului, folosindu-le ca un ghid în activitatea lor, un mijloc de scoatere la iveală a lipsurilor în munca organelor sindicale. Sunt însă unele comitete regionale care nu au acordat atenția cuvenită prelucrării do­cumentelor Congresului, ca, de pildă, Comi­tetele sindicale regionale din regiunile Stalin, Craiova, Baia-Mare, Bârlad, care au făcut prelucrări superficiale sau nu le-au prelucrat deloc. „Sindicatele — se spune în Rezoluția Con­gresului — trebue să educe oamenii muncii în spiritul atitudinii comuniste față de mun­că și față de proprietatea obștească, de a răspândi cât mai larg în masse tehnica nouă și știința cea mai avansată. Munca de edu­care politică și culturală a organizațiilor sindicale trebue să aibă drept scop educa­rea oamenilor muncii în spiritul dragostei față de Patrie, al devotamentului nemărginit față de Partidul Muncitoresc Român, al prie­teniei neclintite cu Marea Uniune Sovietică, în spiritul internaționalismului proletar". Cum vor putea realiza aceste organe sin­dicale sarcinile trasate prin Rezoluția Con­gresului dacă ele nu se străduiesc să-și în­sușească aceste importante documente și nu se străduiesc ca ele să fie cunoscute și în­sușite de fiecare constructor muncitor, teh­nician, inginer și funcționar. Organele noias­­­tre sindicale trebue să privească problema prelucrării documentelor Congresului ca pe o sarcină de primă importanță, ca pe o sar­cină permanentă. Cunoașterea de către fie­­­care membru de sindicat a documentelor Congresului și punerea lor în practică trebue să fie una din problemele care să preocupe organele no­astre sindicale în mod perma­nent. Numai astfel ne vom putea achita cu cinste de sarcinile de mare răspundere ce ne revin în lupta pentru construirea socia­lismului în patria noastră. I«

Next