Constructorul, iunie 1953 (Anul 5, nr. 178-181)
1953-06-06 / nr. 178
Proletari din toate țările, uniți-vă! VIITOARELE CADRE TEHNICE PENTRU CONSTRUCȚIILE SOCIALISMULUII ....... ......... .... A. AMARIUȚEI Directorul Direcției cadre și învățământ din M.C.I.M.C. Intr’o atmosferă sărbătorească se desfășoară în școlile Republicii noastre populare examenele de sfârșit de an. Elevii, educatorii părinții, sunt deopotrivă de preocupați. In fața a mii de tineri care termină acum cele 7 clase elementare se pune problema importantă a drumului vieții pe care să-l aleagă. Regimul democrației populare a deschis tineretului țării cele mai largi și luminoase perspective de viitor. Pentru fiii și fiicele oamenilor muncii nu există porți închise, nu există piedici care să-i oprească de a învăța orice meserie, orice știință. Dimpotrivă, grija partidului și guvernului democrat asigură tineretului nu numai posibilitatea de a-și realiza cele mai îndrăznețe visuri, dar asigură fiecărui tânăr cele mai favorabile condiții de a cuceri un viitor fericit pentru el și de a fi folositor patriei. Ajutorul frățesc al Uniunii Sovietice, colaborarea cu celelalte țări de democrație populară, asigură patriei noastre o continuă și tot mai puternică dezvoltare economică. Spre deosebire de țările lumii capitaliste, țara noastră nu cunoaște nici crize economice, nici stagnări ale producției, nici șomaj. . Economia noastră îm plină înflorire socialistă asigură egale posibilități tuturor meseriilor. Oricare ar fi meseria aleasă, tânărul poate fi sigur că își va găsi imediat locul său în producție și putința de a culege noi biruințe în muncă și în învățătură. Nu există ratură a economiei noastre care să nu aibe o nevoe nelimitată de cadre bine pregătite. Un izvor important de cadre al întreprinderilor și șantierelor noastre socialiste sunt școlile medii tehnice, care au luat ființă pe lângă toate ministerele de resort. Astfel de școli medii tehnice funcționează și sub grija Ministerului Construcțiilor și al Industriei Materialelor de Construcții. Nu există colț al țării noastre , unde să nu se construiască noi uzine și fabrici, orașe muncitorești, lăcașuri destinate științei și culturii, sportului, puternice hidro și termocentrale etc. Câtele vast câmp de activitate deschide viitorilor constructori uriașa operă de reconstrucție a Capitalei și principialelor orașe ale țării. Orașe noi, porturi, mari lucrări care vor schimba fața țării noastre, așteaptă pe tinerii lor constructori. Zi de zi crește amploarea construcțiilor în țara noastră. Introducerea tehnicii celei mai moderne, utilajul de mare randament adus din Uniunea Sovietică sau fabricat în țara noastră, metodele noi de muncă, grăbesc ritmul construcțiilor și înlătură treptat lucrul bazat pe un mare volum de efort fizic. Munca pe șantierele de construcții încetează să mai fie o activitate sezonieră. Tehnica sovietică a construcțiilor permite ca munca pe șantiere să se desfășoare iarna ca și vara. A dispărut cu totul șomajul care bântuia pe vremurile stăpânirii burghezo-moșierești în rândul muncitorilor constructori. Dimpotrivă, pregătirea și calificarea de noi cadre în toate meseriile legate de munca construcțiilor a devenit o preocupare de seamă de șantiere și în întreprinderi, muncitorii constructori găsesc astăzi condiții de muncă tot mai bune. Munca lor este astăzi mult prețuită și sute de muncitori și tehnicieni au fost răsplătiți cu înaltul titlu de stahanovist sau fruntaș în producție. Guvernul a cinstit pe mulți muncitori și tehnicieni constructori cu ordine și decorații. Conducerea și sprijinirea școlilor medii tehnice de construcții ce funcționează într’o serie de orașe tmai însemnate ale țării, ca București, Cluj, Timișoara, Iași, Oradea, Sibiu, Orașul Stalin, Târgu-Mureș etc. constitue o preocupare constantă a Ministerului nostru. In afară de aceste școli au mai fost organizate școli medii tehnice de instalații, utilaj de construcții, materiale de construcții, prefabricate și alimentări cu apă și canalizări. Unele din aceste școli au și secții cu limba de predare maghiară sau germană. Școlile sunt mixte și au fost înzestrate cu aternate și cămine. Cei mai mulți elevi primesc și burse lunare. Studiile teoretice sunt complectate în timpul verii cu un stagiu de câteva săptămâni la diferite șantiere de construcții sau întreprinderi din ramura noastră. Astfel elevii au posibilitatea să verifice și să pună în practică cunoștințele căpătate și să-și însușească alte cunoștințe noi legând teoria cu practica. In școlile medii tehnice de construcții, tinerii nu numai că își însușesc o meserie, dar capătă și o educație sănătoasă, care să-i facă oameni adevărați și buni cetățeni. In școli, tinerii au posibilitatea de a petrece cu folos timpul lor liber, de a practica sportul, de a-și întări trupul printr’o viață sănătoasă. La terminarea studiilor sunt imediat repartizați în medii, absolvenții producție în specialitatea pentru care s-au pregătit. Cei care termină școala cu diplomă de merit au dreptul să-și aleagă locul unde să fie repartizați în producție siau să intre în învățământul superior fără examen de admitere. Intrați în producție, absolvenții școlilor medii tehnice au toate posibilitățile de a continua studiile lor de specialitate în cadrul institutelor tehnice, care au cursuri serale și cursuri fără frecvență. Iată perspectivele ce se deschid în fața tinerilor care vor intra în școlile medii tehnice de construcții. Tinerii au putința de a învăța în cele mai bune condiții, de a-și făuri un viitor fericit, putința de a fi din acei care își închină forța lor de creație cauzei socialismului și a păcii. Nicicând în trecutul stăpânirii burghezomoșierești n’au existat astfel de condiții. In lipsurile și umilințele cele mai grele își trăiau anii uceniciei tinerii căutând să „fure“ meseria de la constructori, meșterii care îi exploatau și-i batjocoreau. De cele mai multe ori tinerii își pierdeau cei mai frumoși ani fără să poată învăța nimic folositor, condamnați o viață întreagă la salahorie sau șomaj. Regimul democrației populare, lupta eroicului nostru partid și ajutorul mărinimos al Uniunii Sovietice au deschis tineretului nostru porțile spre un viitor pe care altă dată oamenii muncii abia îndrăzneau să-i viseze. Terminând cursul elementar, mii de tineri au acum putința să se îndrepte spre cucerirea tehnicii în domeniul construcțiilor. Ei vor putea vizita șantierele și întreprinderile noastre, pentru a cunoaște mai îndeaproape felul în care se desfășoară munca noastră, entuziasmul cu care zeci de mii de oameni dau bătălia pentru construcții mai bune și mereu mai ieftine. Este suficient, de pildă, să petreci chiar și câteva ore pe unul din șantierele ce pregătesc construcțiile Festivalului Mondial al Tineretului pentru a înțelege frumusețea acestei meserii, bucuria de a fi unul din constructorii pe care partidul și guvernul se bazează în lupta pentru biruința socialismului, îndreptând pe copiii noștri spre școlile medii tehnice de construcții, îi îndreptăm spre un viitor frumos și fericit, spre o viață de oameni adevărați, de cetățeni demni ai frumoasei și înfloritoarei noastre patrii. a * ★ I In acest e Prepararea centralizată a betonului în fabrici de beton (pag. 2-a) ® Să dezvoltăm realizările obținute în activitatea echipelor artistice de amatori (pag. 2-a) ^ DIN ȚARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI. Cum au prelungit cimentiștii dela fabrica „Communar” viața căptușelii cuptoarelor. Durata de utilizare a produselor refractare a atins 543 de zilei (pag. 3-a) număr ă sățile de democrație populară pe drumul construirii socialismului. (pag. 3-a) = 2.000 de cărămizi pe metru cub de cuptor (pag. 4-a) . Pe teme actuale. Să îmbunătățim necontenit organizarea producției. (pag. 4-a) © Jugoslavia sub jugul jefuitor al trusturilor monopoliste. (pag. 4-a) Cinste stahanoviștilor și fruntașilor in producție din fabricile de ciment I IACOB VACAR arzător stahanovist, fabrica „Victoria Socialistă” IOSIF BODO morar, fruntaș în producție, fabrica „Temelia” GHEORGHE STRATULAT maistru stahanovist, fabrica „Ilie Pintilie“ TRAIAN ENE arzător stahanovist, fabrica București Cam Așa a fost și er? Ce au cunoscut copiii celor mulți din viața de bucurie hărăzită numai celor puțini ? Nimic ! Acești copii nu și-au trăit copilăria, de mici au fost siliți să simtă palma hrăpăreață a exploatării. Altfel apare insă viața lor de azi, care prin grija partidului se transformă pe zi ce trece intr'un trai însorit menit să facă din ei adevărați cetățeni conștienți de drepturile și datoriile lor. Iată unul din aspectele de viață ale copiilor oamenilor muncii, viitori constructori ai socialismului in țara noastră. La 20 de kilometri de Arad, Intre Gavin și Ghioroc, dealungul podgoriilor îmbelșugate tramvaiul special care deservește această regiune, ne lasă în fața unui vechi conac boieresc în care huzurul moșierului era stors din truda țăranilor săraci, care munceau pentru el. Azi, în vechiul conac, complect refăcut, se aude râsul zglobiu al copiilor harnicilor constructori de la Trustul nr. 2 „Sovromconstrucție"-Arad, care vin în această colonie de vară să-și trăiască din belșug bucuria libertății atât de eroic câștigată de clasa muncitoare Această frumoasă așezare, pierdută între arbori, flori și araci de vie, are două terase mari. Una de 30 de metri, pe care se află mese de ping-pong și aparate de sport, iar a doua, acoperită, prevăzută cu radio, mese de lectură, șah și un ziar de perete scris in întregime de copii. Transformarea interioarelor a făcut posibilă crearea a 4 dormitoare, bine aerisite, o spațioasă sală de mese, infirmerie, bac cu 6 dușuri, bucătărie spațioasă, cămări încăpătoare și o pivniță adâncă care asigură buna păstrare a alimentelor. In jurul casei o imensă grădină cu pomi fructiferi, o fântână cu apă rece cum nu e alta și toate înconjurate de dealuri pe care se răsfață aracii roditori ai renumitelor podgorii. In 1952, două serii de câte 30 de copii intre 8 și 14 ani — fiú și fiicele muncitorilor, tehnicienilor și funcționarilor întreprinderii — au putut gusta câte 22 de zile din viața sănătoasă în mijlocul naturii atât de generoase, cu lapte, unt, marmeladă) apoi înălțarea drapelului pionierilor. Intre 9—12, distracții: ping-pong, lectură, jocuri, plimbări, etc. La ora 12 prânzul (3 feluri abundente și cu dulciuri). Intre orele 2—5 odihnă generata, de la 5—7, distracții, la 7 și jumătate dna (două feluri suculente) iar la ora 9 stingerea. Duminicile se organizau excursii in împrejurimi. Tovarășa Elisabeta Milian, responsabila coloniei, a veghiat cu dragoste ca atmosfera de înfrățire dintre copii, precum și întregul program al zilei, să se desfășoare in condiții optime. Bazați pe experiența din 1952, Trustul nr. 2 „Sovromconstrucție", care a realizat întreaga amenajare a coloniei, precum și C.C. al Sindicatului muncitorilor constructori care a asigurat toate cheltuelile de întreținere și personal, au făcut ca în anul acesta să poată fi programate 3 serii a câte 30 de copii. După terminarea examenelor școlare, primii 30 de copii vor pleca să se recreeze in frumoasa colonie arădeană. Și astfel de colonii, se nasc din ce in ce mai multe, din ce in ce mai frumoase. Tineretul patriei noastre nu mai cunoaște nimic din copilăria tristă a oamenilor muncii din trecut. ION STANCA cresc azi copiii țării noastre N’au lipsit nici instructorii de pionieri care întocmeau și se îngrijeau de buna desfășurare a programului zilnic. Scularea la 7 dimineața, gimnastică, băi, micul dejun (cafea ■ai] Să construim mai repede, mai ieftin, mai bine ! DUPĂ INIȚIATIVA CONSTRUCTORILOR DE LA BUFTEA Brigada stahanovistă a lui Ion Daie se alătură întrecerii! Minunate sunt realizările constructorilor sovietici și pline de învățăminte sunt metodele lor de muncă pentru constructorii din patria noastră. Aplicând practic bogata experiență a constructorilor comunismului, pe unele din șantierele noastre au luat ființă brigăzi complexe, formă superioară de organizare a muncii în construcții. Nu de mult, pe șantierul Centralei de reparații „Sovromconstrucție“ al Trustului nr. 1 a fost înființată o asemenea brigadă complexă. Inițiativa aparține tovarășilor Ion Dale, zidar stahanovist și Ion Trocaru, dulgher. Propunerea lor, care a fost analizată în cadrul unei ședințe plenare, a fost primită cu bucurie de toți constructorii doi pe șantier. Brigada complexă, al cărei responsabil este zidarul stahanovist Ion Daie, este formată din 28 de muncitori. Cu sprijinul organizației de partid, al organelor sindicale, tehnice și administrative ale șantierului, brigada și-a început activitatea cu două luni în urmă. Membrii brigăzii, conștienți de importanța lucrărilor ce le au de executat și având create toate condițiile pentru o bună desfășurare a muncii, au depus toată priceperea și toate eforturile lor pentru a obține rezultate cât mai frumoase. La sfârșitul lunii Aprilie, pentru depășirea, continuă, a normelor, pentru creșterea productivității muncii, pentru buna calitate a lucrărilor, ca și pentru economia de materiale realizată, brigada complexă a primit înaltul titlu de „brigadă stahanovistă“. Aceste frumoase realizări se datoresc faptului că brigada aplică metode înaintate de lucru — metoda de zidire a stahanovistului sovietic Orlov și metoda de lucru în lanț, folosește scule stahanoviste (lopata Malțev pentru întins mortarul, colțare Șircov, cărucioare și containere Jerebrov și Malțev, schele mobile cu podină). Organizarea locului de muncă este o preocupare continuă a șefului brigăzii și a conducerii șantierului. Brigăzii i s’a asigurat un larg front de lucru. Deasemenea s’a asigurat o bună mecanizare, în special a transporturilor de materiale, prin întrebuințarea unei macarale Cosinus și a căilor de rulare pentru cărucioare Malțev; aprovizionarea cu mortar este astfel organizată, încât nu se pot produce goluri. Un factor hotărîtor în obținerea acestor rezultate a fost antrenarea muncitorilor brigăzii în întrecerea socialistă. Tov. Ion Daie, care este și președintele comitetului de secție, s-a dovedit un bun agitator, împletind munca de producție cu cea sindicală, constituind el însuși un exemplu. In întrecerea în cinstea zilei de 1 Mai, brigada și-a depășit cu mult angajamentele. Productivitatea muncii a fost mărită cu peste 22%, iar economiile realizate au însumat aproape 3900 lei. O atenție deosebită se acordă ridicării de noi cadre calificate. In prezent, membrii brigăzii califică 10 muncitori (5 în meseria de zidar și 5 în cea de dulgher). Dintre membrii brigăzii s-au evidențiat în afară de conducătorul ei, tov. Ion Daie, zidarii Florea Nenciu, Tănase Criveanu și D. Stoica, și dulgherul Ion Trocaru, care au fost confirmați stahanoviști. Numeroși alți membri ai brigăzii sunt fruntași în producție. Zilele trecute, aflând de inițiativa zidarului fruntaș Gheorghe Cioc, șeful brigăzii complexe de pe șantierul Centrului de producție cinematografică Buftea, care a pornit întrecerea pentru realizarea planului înainte de termen, cu materiale mai puține și dând lucrări de bună calitate, membrii brigăzii stahanoviste a lui Ion Daie au hotărît să se alăture întrecerii. Brigada și-a analizat temeinic planul de producție. Cei 28 membri ai brigăzii, împărțiți în 4 formații, care lucrează la construcția laboratorului central de încercări „Sovromconstrucție“, trebue să execute 400 de zidărie, montarea a 410 elemente prefabricate mari și 12.000 corpuri de umplutură prefabricate, 1100 mp șarpantă și 6800 mp tencuieli interioare. Studiind posibilitățile create printr-o mai bună organizare a muncii și prin extinderea la toate punctele de lucru a metodelor înaintate ale stahanoviștilor sovietici, brigada complexă a tov. Ion Daie și-a luat angajamentul să termine construcția cu 16 zile înainte de data prevăzută în plan, să economisească — față de pierderile admise —‘ 4000 bucăți cărămizi și 2,50 mc cherestea, să înlăture complect risipa de ciment și să dea lucrări de cea mai bună calitate, ridicând totodată cu încă 15%1 productivitatea muncii pe cap de muncitor. Cu ajutorul conducerii șantierului, care a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice, brigada a început lupta pentru îndeplinirea angajamentelor luate. S. ALEXANDRU corespondent In sprijinul inițiativei Din ziua în care, în numele brigăzii sale complexe, zidarul fruntaș Gheorghe Cioc a chemat la întrecere socialistă pe toți constructorii Centrului de producție cinematografică Buftea, pentru a scurta termenul de execuție a lucrărilor, a le îmbunătăți calitatea și a realiza economii de materiale, pe întreg șantierul se simte un nou entuziasm în muncă. Brigada complexă a lui Gheorghe Cioc lucrează din plin la construcția blocului A. Felul în care se desfășoară munca, rezultatele acesteia, arată că măsurile tehnico-organiziatorice luate au fost juste și eficace. Șantierul celor două blocuri de locuințe ce trebue executate, și dintre care unul este încredințat brigăzii complexe, este organizat pe baza unui minuțios plan tehnic. Suprafața clădită la fiecare bloc este de 600 mp. Printre primele lucrări care s’au executat aici au fost instalarea liniilor decauville și, paralel cu turnarea fundațiilor, montarea macaralei-turn KSK-3 și a liniei de rulare a acesteia. Organizarea șantierului mai cuprinde (vezi schița): stația de preparat mortar, amenajările pentru prepararea betonului și confecționarea prefabricatelor. Stația de mortar cuprinde un malaxor (5) ridicat pe o platformă (4), de unde mortarul preparat se varsă într'un buncăr (6), cu volumul de 0.7Ș mc. In aceliaș complex s’iau amenajat magazia de ciment (2), depozitul de var pastă (3) și magazia de scule (1). Cele două betoniere (8 și 9), montate pe platforme, servesc la prepararea betonului, care umple prin cădere vagonetele deoauville. La atelierul de prefabricate se execută corpurile de umplutură pentru planșee; zgura necesară este adusă pe linia de cale ferată. Piesele confecționate sunt apoi așezate în cele două depozite amenajate în imediata vecinătate a blocurilor. Grinzile prefabricate, executate la atelierul central de prefabricate al șantierului, sunt depozitate lângă linia de rulare a macaralei. A mai fost prevăzut, de asemenea, un șopron pentru depozitarea tâmplăriei. Aprovizionarea cu cărămizi se face de la fabrica șantierului, situată la o distanță de 1 km. Aici cărămizile sunt așezate în containere, cu capacitatea de 60 bucăți fiecare, și încărcate pe vagonete-platformă special ameraajate, care circulă pe linia îngustă. La rampa șantierului, containerele sunt luate cu cărucioarele Malțev și ridicate apoi de brațul macaralei-turn. După ce s’a trasat organizarea șantierului, s’ia defalcat planul fizic pe luni, ținându-se seamă de termenul prevăzut în planul de stat. Pe baza planului fizic defalcat s’a calculat forța de muncă necesară, în raport cu volumul și natura lucrărilor. S’a întocmit apoi necesarul de materiale care să asigure realizările fizice programate. In funcție de volumul lucrărilor și de necesarul de materiale s’a întocmit tabloul utilajelor necesare pentru mecanizarea transporturilor pe orizontală și verticală și a altor operațiuni. Din indicii de plan calculați pe baza acestor prevederi tehnice și organizatorice, avându-se în vedere și faptul că echipele de zidari lucrează după metoda rapidă Orlov, folosind scule stahanoviste, rezultă că productivitatea muncii va crește cu 30% peste cea planificată (angajamentul membrilor brigăzii lui Gh. Cioc prevede că în afară de această creștere, ei vor mai spori productivitatea muncii cu încă 11%). Salariul mediu al membrilor brigăzii va crește cu 17% peste cel planificat. Brigada complexă a lui Gheorghe Cioc (2 zidari calificați și 4 ajutoare, 2 dulgheri calificați și 2 ajutoare, 2 mecanici, 7 betoniști și 8 ajutoare) a primit spre executare toate lucrările de roșu, eșalonate cantitativ pe luni până la terminarea ultimului planșeu. Pentru toate cantitățile de lucru s’a calculat manopera necesară, bazată pe mc de zidărie (lucrarea de bază). Suma ce se plătește pe unitatea de măsură înglobează toate lucrările aferente procesului de lucru la executarea’ construcției de roșu. Zilnic, maistrul-șef și normatorul înregistrează în rapoartele zilnice, pe care le consemnează într’un proces-verbial, toate orele efectiv lucrate și toate orele de întrerupere. Intr’un grafic special normatorul înscrie indicele de îndeplinire a normelor pe meserii. Evidenția consumului de materiale se face la interval de 2 zile, pe baza bonurilor de ieșire a materialelor eliberate de magazie și a bonurilor de restituire, eliberate după numărarea cărămizilor rămase la locul de muncă la terminarea zilei de lucru. Toate aceste date se trec în foaia de evidența consumului de materiale, calculându-se economiile și valoarea lor. Calitatea lucrărilor este constatată de șeful de șantier, inginerulșef și dirigintele lucrării. Certificarea calității și foile de evidență a consumului de materiale se înscriu în registrul de economii și calitate al brigăzii complexe. Din ziua de 26 Mai, când și-a început activitatea, brigada complexă a lui Gheorghe Cioc a realizat în medie o normă și jumătate zilnic. Media economiei de cărămizi este de 18 bucăți la moc de zidărie. In 8 zile au fost economisite cărămizi în valoare de 276 lei. Comitetul de secție al șantierului a depus o vie muncă de agitație atât cu prilejul constituirii brigăzii, cât și după pornirea întrecerii. Datorită acestui fapt, tot mai mulți constructori se conving de superioritatea organizării muncii în brigăzi. Pe șantier a fost recent organizată a doua brigadă complexă, o a treia brigadă va începe să lucreze în ziua de 10 Iunie.. Constructorii desfășoară astfel întrecerea pentru a construi mai repede, mai ieftin și mai bine. CONSTANTIN VOICULESCU inginer-șef al șantierului Centrului de producție cinematografică Buftea GHEORGHE ROMAN activist al C.C. al Sindicatului Muncitorilor Constructori A'-5’ . Documentele Congresului-ghid in activitatea organelor noastre sindicale Documentele celui de al III-lea Congres al Sindicatelor din R.P.R. sunt o adevărată călăuză, un nesecat izvor de învățături care ajută organele noastre sindicale în munca lor de zi cu zi, în rezolvarea multiplelor probleme ale construcției noastre socialiste. Documentele Congresului arată în mod concret drumul pe care trebue să-l urmeze organele sindicale începând de la Comitetul Central al Sindicatului, până la grupele sindicale — unitățile de bază ale mișcării noastre sindicale. Cunoașterea și punerea în practică a sarcinilor trasate prin documentele Congresului, este una din problemele cele mai arzătoare, cele mai actuale în munca sindicală. Prezidiul C.C. al Sindicatului muncitorilor constructori a înțeles dela început importanța deosebită ce o prezintă însușirea temeinică a documentelor celui de al III-lea Congres al Sindicatelor și a luat o serie de măsuri în această direcție. Astfel, după o prelucrare temeinică cu membrii Comitetului Central al Sindicatului a fost întocmit un plin de muncă concret cuprinzând prelucrarea documentelor până la ultimul om din grupa sindicală. Prelucrarea cu comitetele sindicale regionale și de întreprindere cerea o pregătire temeinică a instructorilor Comitetului Central al Sindicatului. Pentru aceasta o atenție specială a fost acordată pregătirii instructorilor prin prelucrarea amănunțită a documentelor urmată de semimari în cadrul cărora a fost analizată însăși activitatea noastră în lumina documentelor Congresului. Munca desfășurată în această direcție a dat rezultate bune. Comitetele regionale, îndrumate de instructorii și de membrii prezidiului C.C. al Sindicatului au prelucrat în ședințe cu tot activul documentele Congresului, analizând la rândul lor munca desfășurată pe baza învățăturilor acestor documente. Comitetele sindicale regionale înarmate cu cunoașterea temeinică a documentelor au asgurat apoi o bună prelucrare cu comitetele de întreprindere. In regiunea Ploești, de pildă, Comitetul sindical regional a organizat IOSIF KELLER secretar al C.C. al Sindicatului muncitorilor constructori prelucrarea cu toate comitetele de întreprindere din regiune. In aceste ședințe, prelucrarea documentelor Congresului a prilejuit o temeinică analză a muncii sinoioale desfășurată în rândurile constructorilor din întreprinderea respectivă. Discuțiile purtate au scos la iveală lipsuile ce au existat în munca organelor sindicale regionale și din întreprinderi. Asemenea rezultate au dat și prelucrările făcute în alte regiuni. Astfel în cadrul seminarului de la comitetul de întreprindere nr. 801 tov. Grek Ludovic, dulgher stahanovist, a arătat că în cadrul acestei întreprinderi întrecerea socialistă a fost organizată formal, din birou, fără a avea la bază inițiativa massei. „Contractele sociliste de întrecere între muncitori — a arătat acesta — sunt „confecționate“ după o formulă tip. Urmărirea realizărilor nu se face în mod organizat ci sporadic, fapt ce a făcut ca muncitorii să nu cunoască rezultatele întrecerii. O situație asemănătoare a existat și în problema organizatorică și cea administrativ-financiară, comitetul având o serie de lipsuri care au înfrânat buna desfășurare a muncii. Rezoluția celui de al III-lea Congres al Sindicatelor condamnă astfel de metode de muncă și cere cu hotărîre înlăturarea lor neîntârziată !“ In acelaș spirt de analiză critică și autocritică a muncii sindicale s’a făcut prelucrarea documentelor și la comitetul de întreprindere al fabricii de ciment „Congresul al XlX-lea“. Aci, tovarășii Ion Niculescu și I. Fazladaș au arătat că în munca comitetului de întreprindere au existat o serie de Fo 6uri. Disciplina muncii — o problemă de bază — nu a constituit o preocupare pentru comitetul de întreprindere, fapt ce a făcut ca în fabrică să existe muncitori care să încalce această disciplină, să nu îngrijească agregatele etc. Organele sindicale au fost criticate și pentru faptul că nu s’au interesat îndeaproape de condițiile de viață ale muncitorilor; numai așa se explică de ce funcționarea cantine! lasă de dorit, iar dormitoarele nu sunt bine întreținute. In cadrul acestor regiuni instructorii C.C. al Sindicatului și Comitetele sndicale regionale s’au ocupat temeinic de prelucrarea documentelor Congresului, folosindu-le ca un ghid în activitatea lor, un mijloc de scoatere la iveală a lipsurilor în munca organelor sindicale. Sunt însă unele comitete regionale care nu au acordat atenția cuvenită prelucrării documentelor Congresului, ca, de pildă, Comitetele sindicale regionale din regiunile Stalin, Craiova, Baia-Mare, Bârlad, care au făcut prelucrări superficiale sau nu le-au prelucrat deloc. „Sindicatele — se spune în Rezoluția Congresului — trebue să educe oamenii muncii în spiritul atitudinii comuniste față de muncă și față de proprietatea obștească, de a răspândi cât mai larg în masse tehnica nouă și știința cea mai avansată. Munca de educare politică și culturală a organizațiilor sindicale trebue să aibă drept scop educarea oamenilor muncii în spiritul dragostei față de Patrie, al devotamentului nemărginit față de Partidul Muncitoresc Român, al prieteniei neclintite cu Marea Uniune Sovietică, în spiritul internaționalismului proletar". Cum vor putea realiza aceste organe sindicale sarcinile trasate prin Rezoluția Congresului dacă ele nu se străduiesc să-și însușească aceste importante documente și nu se străduiesc ca ele să fie cunoscute și însușite de fiecare constructor muncitor, tehnician, inginer și funcționar. Organele noiastre sindicale trebue să privească problema prelucrării documentelor Congresului ca pe o sarcină de primă importanță, ca pe o sarcină permanentă. Cunoașterea de către fiecare membru de sindicat a documentelor Congresului și punerea lor în practică trebue să fie una din problemele care să preocupe organele noastre sindicale în mod permanent. Numai astfel ne vom putea achita cu cinste de sarcinile de mare răspundere ce ne revin în lupta pentru construirea socialismului în patria noastră. I«