Constructorul, septembrie 1953 (Anul 5, nr. 191-194)

1953-09-05 / nr. 191

fă I * lillllífflll CBiiBIi Și Ai töiSílTlM^ nWCITHILfl» CO^îiWn Anul V —Nr. 191­4 pagini 20 bani Sâmbătă 5 Septembrie 1953 Pentru îmbunătățirea muncii la construcțiile de locuințe și clădiri socialsculturale —------------------ A. ANDREI­­_______________ Ministru adjunct la Ministerul Construcțiilor și Industriei Materialelor de Construcții întregul popor muncitor a primit cu mult interes expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu- Dej la cea de a 9-a aniversare a eliberării patriei noastre. Oamenii muncii văd în pro­gramul de măsuri economice trasat de ple­nara lărgită a C.C. al P.M.R. o expresie a grijii partidului pentru realizarea unei se­rioase și continue îmbunătățiri a nivelului lor de trai, material și cultural. O problemă căreia lucrările plenarei și expunerea din 22 August i-au acordat o mare însemnătate este dezvoltarea construc­țiilor de locuințe și lucrărilor cu caracter so­­cial-cultural. Datorită grijii partidului și guvernului pentru nevoile oamenilor muncii, s’au ridicat în acești ani locuințe și cartiere muncito­rești în numeroase centre industriale, cum ar fi la București, Reșița, Valea Jiului, Bi­­caz, Orașul Stalin, Turda, Comănești, Lu­­căcești, Filipeștii de Pădure. Adevărate orașe noi s’au construit la Hunedoara și în Va­lea Jiului. In perioada 1949—1953 s’au construit locuințe cu o suprafață de 1730.000 mp. Mii de muncitori au fost scoși din bor­­deele insalubre moștenite din partea regi­mului burghezo-moșieresc și au putut să se mute în­ noile apartamente spațioase și con­fortabile construite de puterea populară. Numeroși muncitori și funcționari își con­­struesc locuințe individuale, pa baza credi­­telor pe termen lung care le sunt acordate de către stat. Câtă deosebire între preocuparea regimu­lui democrat-popular pentru crearea unor mai bune condiții de locuit oamenilor mun­cii — și situația jalnică care există în ță­rile capitaliste, unde exploatarea și opri­marea oamenilor muncii se înăspresc ne­contenit, unde condițiile lor de trai se în­răutățesc fără încetare, unde datorită cursei înarmărilor orice construcții civile au fost aproape cu desăvârșire sistate ! In Statele Unite ale Americii 15 milioane de­­familii sunt lipsite de locuințe, in Franța 7 milioane, în Anglia 5 milioane, în Ger­mania occidentală peste 4 milioane. Gro­tele Romei și peșterile din preajma Madri­dului servesc drept locuințe pentru mii de oameni nevoiași din aceste orașe. In țara noastră au luat un mare avânt construcțiile cu caracter social-cultural. In ultimii ani au fost construite numeroase instituții de cultură și știință ca, de pildă Institutul de Mine ,,Gh. Gheorghiu-Dej” din Petroșani, Institutul de Fizică din București, Institutul Agronomic din Bucu­rești, Școala Medie Siderurgică de la Hu­nedoara, etc. Din fondul centralizat al statului și din mijloacele locale s’au­ cons­­truit începând din 1949 peste 1.700 săli de clasă, care au îngăduit cuprinderea în cursuri a încă peste 70.000 elevi.. Poporul nostru muncitor se mândrește cu Combinatul F­oligrafic Casa Scânteii „I. V. Stallin’’, Casa Radiofoniei, Centrul de Pro­ducție Cinematografică de l­a Buftea, mărtu­rii grăitoare ale preocupării partidului pen­tru ridicarea nivelului cultural al massel­or. In cinstea Festivalului Mondial al Tine­retului și Studenților pentru Pace și Prie­­tenie au fost terminate și date în folosință Complexul cultural sportiv ,,23 August”, Opera de Stat, un teatru in aer liber și un cinematograf în raionul Grivița Roșie.­ Edificator pentru grija statului față de nevoile oamenilor muncii este și marele nu­măr de spitale, policlinici, case de naștere, construite de regimul nostru. Printre aceste construcții se numără sp­italele din regiu­nile Constanța și Hunedoara, spitalul de l­a Comănești pentru muncitorii mineri, poli­clinica de la Turda, Casa Copilului din Craiova și altele. In cursul anului 1952 au fost realizate construcții sanitare pe o su­prafață totală de 46.000 mp. Odată cu sporirea rapidă a volumului de construcții a crescut numărul muncitorilor și tem­nicienilor din această ramură, s-a ri­dicat calificarea lor. Șomajul, care bântuia cu furie în ramura construcțiilor pe vre­mea regimurilor trecute, a fost definitiv lichidat; locul acestui Însoțitor permanent al capitalismului i-a luat nevoia de forțe de muncă, întrecerea socialistă care ia forme tot m­ai înalte pe șantiere scoate la iveală oa­meni înaintați ca zidarul stahanovi­st Petre Marianciuc, care în trimestrul II al anului 1953 a realizat în medie zilnic 18 me zidărie, ca dulgherul stahanovist Vasile Damian, ca fierarul î­n beton Moise Dumi­­trescu, ca tencuitorul Gönczi Emeric etc. Sute de constructori au fost decorați pen­tru realizările deosebite obținute pe șantie­rele construcțiilor Festivalului. Inițiative pornite din massă — cum este aceea a zi­darului Gheorghe Cioc, șeful unei brigăzi complexe de pe șantierul Centrului de Pro­ducție Cinematografică de la Buftea, care­ a pornit întrecerea sub lozinca ,,Să construim mai repede, mai ieftin și mai bine” — au făcut cu putință obținerea unor noi și în­semnate realizări în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August. La baza succeselor dobândite în dome­niul construcțiilor stau permanentul sprijin frățesc pe care îl primim din partea Uniunii Sovietice și relațiile frățești de colaborare cu țările de dem­ocrație populară. Ca ex­presie a ajutorului sovietic, pe șantierele patriei noastre lucrează uzine automate de beton, puternice stații de hidromecanizare, mari excavatoare electrice, macarale de toate tipurile, autocamioane basculante de mare capacitate și vagoane citesc munca a mii de oameni, care înso­ Pe baza experienței sovietice am ajuns noi înșine să construim primele excavatoare, sorepere, macarale și betoniere de mare capacitate, realizări de seamă ale industriei noastre constructoare de mașini, însușirea creatoare a experienței glorio­șilor constructori ai clădirilor înalte din Aroscova și ai grandioaselor edificii de scul­­tură din Uniunea Sovietică este o călăuză de zi cu zi în activitatea constructorilor noștri. Extinderea mecanizării, folosirea tot mai largă a prefabricatelor, aplicarea metodelor rapide de­ muncă ale stahano­­viștilor sovietici, au lichidat și lichidează tot mai mult caracterul înapoiat pe care îl avea altădată munca pe șantiere, transfor­mând activitatea de construcții d­intr-o acti­vitate industrială de crescândă productivi­tate. Cu toate realizările obținute, în pri­vința construcțiilor de locuințe spațiul con­struit în ultimii ani nu a putut face față, mai ales în orașe, nevoilor populației mun­citoare in continuă creștere. Au existat se­rioase deficiențe și în ceea ce privește ter­menul de predare în folosință a construc­țiilor, iar calitatea unor construcții a lăsat serios de dorit. Oamenii muncii pretind, pe bună drep­tate, organizațiilor de construcții executarea și darea în folosință în termen a construc­țiilor , ci cer, pe drept cuvânt, ca noile construcții să fie îngrijit executate,­confor­tabile, intr’un cuvânt să corespundă cerin­țelor și exigențelor lor mereu sporite. Ana­lizând prin această prizma activitatea în domeniul constru­cțiilor, apare clar că Mi­nisterul Construcțiilor și­ Industriei Mate­rialelor de Construcții, conducerile trustu­rilor, întreprinderilor și șantierelor de con­strucții precum și constructorii de toate categoriile trebue să aibă mereu in față sarcina lichidării lipsurilor însemnate care mai dăinuie încă în această ramură a eco­nomiei naționale, menită să contribue din plin la îmbunătățirea condițiilor de trai ale celor ce muncesc. Pe unele șantiere de construcții mijloacele mecanice de înaltă tehnicitate ce sunt puse la dispoziția con­structorilor nu sunt folosite din plin. Or, trebue să fie clar fiecăruia dintre construc­tori că nefolosirea din plin a­ utilajului duce la o slabă productivitate a muncii, în­târzie darea în folosință a construcțiilor. Sunt cazuri când unele instituții de proiec­tare, pierzând din vedere interese­le oameni­lor muncii și obligațiile față de­­ stat, întâr­zie predarea proiectelor, execută proiecte de calitate necorespunzătoare — ceea ce are drept urmare întârzierea deschiderii unor șantiere și neîndeplinirea sarcinilor de dare in folosință. La începutul lunii Mai, de exemplu, Trustul de construcții Nr. 4 Hunedoara nu primise încă documentația tehnică pentru construcțiile de locuințe ce urmau a fi începute in 1953. Datorită su­perficialității cu care a lucrat ISPROR-ul, amplasamentul locuințelor destinate munci­torilor fabricii de ciment „Congresul al XIX-lea” a trebuit să fie schimbat după ce fundațiile fuseseră începute. Acest fapt nu numai că a întârziat darea în folosință a noilor locuințe, dar au dus și la scumpirea prețului de cost al acestora. In timp ce oamenii muncii așteptau cu nerăbdare să se mute în locuințe noi, Trus­tul Nr. 5 Orașul Stalin a întârziat darea în folosință în termenul stabilit a unui număr de 50 de apartamente. La fel Trustul Nr. 3 nu a dat în folosință în termen niciunul din cele 9 blocuri de locuințe construite pentru muncitorii unei întreprinderi din re­giunea Stalin. La locuințele muncitorești ale fabricii „Cimentul păcii”, tărăgănarea inadmisibilă a unor lucrări cu caracter ad­ministrativ de către Direcția generală lianți din minister a întârziat cu luni de zile în­ceperea lucrărilor. Există încă adânc înrădăcinată la unele organizații de construcții practica dăună­toare și inadmisibilă de a da în exploatare construcții noi cu lipsuri, lucrări neglijent executate, cu instalații de proastă calitate, etc. Spre rușinea organizațiilor de con­strucții și a coînstructorilor care au clădit locuințele pentru muncitorii fabricii de ci­ment „Congresul al XIX-lea”, aceste lo­cuințe au unele ziduri strâmbe, iar tencuie­­lile neglijent executate. La o parte din lo­cuințele de la Băiteni (regiunea Craiova), ca și la unele blocuri de locuințe din regiu­nea Stalin, calitatea dușumelelor lasă mult de dorit. Deasemeni la Lucăcești, felul în care au fost executate tencuielile, dușume­lele, tâmplăria, dovedește lucru de mântu­ială și lipsă de răspundere. Astfel de prac­tici, care vădesc neînțelegerea marii răs­punderi față­­ de massele largi ale oameni­lor muncii, depreciază calitatea locuințelor și a construcțiilor social-culturale și dau naștere, pe bună dreptate, la reproșuri din partea populației muncitoare. Trebue spus că mulți dintre constructori nu se pot împăca cu lipsurile frânează activitatea de construcții care mai de lo­­cuințe și clădiri social-culturale căci ei în­țeleg tot mai bine rolul important pe care îl are această activitate in opera de cons­truire a socialismului, de făurire a unei vieți din ce îin ce mai bune pentru cei ce mun­cesc. „. De lipsurile de mai sus nu este străină nici conducerea Ministerului Construcțiilor și Industriei Materialelor de Construcții. Conducerea ministerului ar fi trebuit­ să organizeze o mai susținută și mai adâncă muncă de îndrumare și control în vederea prevenirii lipsurilor din domeniul construc­țiilor, să tragă cu hotărire la răspundere organele de execuție ce nu și-au îndeplinit conștiincios sarcinile. Deasemeni, condu­cerea ministerului nu s’a preocupat de dez­voltarea pe măsura necesităților a produc­ției materialelor de finisaj și nu a pus ca o sarcină importantă in fața organizațiilor de construcții, formarea unui n­umăr cât mai mare de cadre pentru lucrările de fi­nisaj. întreaga activitate a organizațiilor de construcții trebue concentrată spre darea în folosință la termen și in condiții de bună calitate a construcțiilor. Cea mai mare atenție trebuie acordată în acest scop înde­plinirii integrale a planului de investiții, prin păstrarea în tot cursul anului — in­clusiv iarna — a unui ritm susținut de construcții, prin utilizarea rațională și com­plectă a capacității de producție a între­prinderilor și șantierelor, prin îmbunătă­țirea radicală a aprovizionării lor. Construc­torii trebue să lupte cu hotărire pentru a ridica la un nivel tot mai înalt organizarea șantierelor, pentru folosirea pe scară largă a metodelor stahanoviste, pentru aplicarea sistemului sovietic de lucru în lanț în ve­derea reducerii ciclului tehnologic de dare în folosință a lucrărilor, pentru înlăturarea risipei de materiale și de forță de muncă ce mai există încă pe multe șantiere. Reali­zarea de economii și reducerea prețului de cost sunt sarcini fundamentale ale cons­tructorilor — sarcini pentru a căror reali­zare ei dispun de imense și inepuizabile posibilități. P Pentru lichidarea deficiențelor de ordin calitativ, organizațiile de construcții trebue să vegheze asupra unui control riguros al calității lucrărilor. In această privință pre­a­zintă o mare importanță traducerea in viață măsurilor tehnico-organizatorice pentru accelerarea și îmbunătățirea calității lucră­rilor de finisaj la construcțiile de locuințe și clădirile social-culturale. Constructorii nu trebue să uite nici o clipă că lucrările pe care le înalță servesc oamenilor muncii și trebue să satisfacă intr’un grad tot mai mnalt exigențele crescânde ale acestora. In felul acesta muncitorii, inginerii și tehnicienii constructori vor contribui la îm­bunătățirea continuă a condițiilor de locuit ale oamenilor muncii­, la ridicarea nivelului lor cultural, la înfăptuirea politicii partidu­lui nostru care, inspirându-se din modelul înalt și din tezaurul de neprețuit al expe­rienței gloriosului Partid Comunist Uniunii Sovietice, își consacră întreaga ae­al­tivitate făuririi bunei stări pentru cei ce muncesc. (Articol apărut in ziarul „Scânteia” nr. 2752)■ In acest număr î ■ Partidul — stegarul luptei pentru bunăstarea popo­rului. (pag. 2-a) ■ Pentru copii oamenilor muncii. (pag. 2-a) H Răspândirea cunoștințelor tehnice, sarcină de seamă a cluburilor. ’ (pag. 2-a) ■ DIN ȚARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI — Cum lucrează o brigadă complexă pentru executa­rea zidăriei și montarea elementelor prefabricate din beton armat. (pag. 3-a) — O construcție măreață. (pag. 3-a) ■ Țările de democrație populară pe drumul construirii socialismului. (pag. 3-a) ■ Pe calea tehnicii noi. Stropirea cu apă a morilor de ciment. (pag. 4-a) ■a In întâmpinarea celui de al III-lea Congres Mondial al Sindicatelor. (pag. 4-a) ■ Comentarii externe. (pag. 4-a) Pentru bunăstarea poporului O zi de muncă Nicio zi nu-i la fel cu alta. Fiecare din ele are ceva semnificativ. Să luăm o­­ singură zi de muncă din viața colecti­vului fabricii de ciment ,,Ideal“-Cerna­­vodă. Prin buna organizare a schimburilor, secția carieră, a reușit să depășească pla­nul de producție al zilei cu 10 °/C, dând un calcar de bună calitate. Cu nimic mai prejos au fost membrii secției transporturi. Mecanicii de locomo­tivă au asigurat în această zi transpor­tarea unei cantități de calcar și argilă cu 91 tone mai mare decât prevedea pla­nul. Cu multă conștiinciozitate și-au Înde­plinit datoria și arzătorii Gh. Ga­nea și Anton Vasu. Drept rezultat: depășirea planului cu 4 °­ C. Brigăzile de producție de la secția înlo­­cuire au muncit cu râvnă. Datorită lor, au plecat înspre șantierele de construcții cu 142 tone mai mulți saci cu ciment decât era prevăzut că se va livra. In după amiaza acestei zile rodnice 32 de muncitori merituoși din fabrica noastră au primit diplome de onoare și titlul de fruntaș în producție. ION COCIU corespondent Noi construcții pentru oamenii muncii Cămin muncitoresc construit pentru siderurgiștii reșițeni de Trustul nr. 2 „Sov­romconstrucție” Sa construim Muncitorii de pe șantierul de locuințe mun­citorești din regiunea Stalin al întreprinderii de construcții nr. 503 au aflat cu mare inte­res despre rezultatele excepționale obținute pe șantierul de la Buftea și pe alte șantiere din țară de către brigăzile complexe. Urmând inițiativa zidarului stahanovist Gh. Cioc, co­lectivul acestui mare șantier și-a însușit lo­zinca „să construim mai repede, mai ieftin, mai bine“ și, într’o recentă consfătuire de producție a hotărît să înființeze primele bri­găzi complexe In urma acestei consfătuiri, pe șantierul de locuințe muncitorești au fost înființate două brigăzi complexe: una pentru execu­tarea zidăriei și alta pentru lucrări de drenaj. Prima brigadă, condusă de fruntașul în producție Ștefan Maroși, e compusă din 20 oameni, dintre care 10 zidari, un dulgher, un fierar-beton și 8 necalificați. Brigada a primit sarcina să execute toate lucrările, de la sub­sol până la acoperiș, la blocul de locuințe nr. 8 B, cu 2 etaje. Brigada și-a luat anga­jamentul să execute zidăria, betonările și montarea planșeelor prefabricate în numai 24 zile lucrătoare, în loc de 38, cât prevede planul inițial. Spre a asigura condițiile necesare bunei desfășurări a lucrului, conducerea șantierului (șef de șantier ing. Dan Cristescu) a luat măsurile tehnico- organizatorice necesare. La locul de producție a fost montată o macara­­tura KSK3 cu capacitatea de ridicare de 1,5 tone, o betonieră de 250 t, o pompă de mortar, buncăre etc. Totodată au fost pregă­­­­tite materialele necesare desfășurării produc­­ției. Munca este organizată în așa fel, încât la lucrările care necesită eforturi speciale par­ticipă toți membrii brigăzii, indiferent de me­serie. Astfel, de exemplu, la etajul I, după terminarea zidăriei, la montarea pieselor pre­­fabricate au lucrat și zidarii, muncitorii ne­calificați fiind ocupați cu montarea chesoa­­nelor. Acelaș lucru s-a întâmplat și la mon­tarea armăturii, unde echipa de zidari a înlocuit cu succes echipa de 5 fierari-beton de care era nevoie. Prin acest sistem de organizare a muncii brigada a eliminat com­plect timpii morți, ducându-și la bun sfârșit sarcinile fără a fi nevoie de oameni din afara brigăzii. In organizarea brigăzii complexe au exis­tat totuși și greșeli. Brigada n’a fost ajutată să-și ia angajamente concrete în privința reducerii consumului de materiale. Primele măsurători efectuate pe șantier arată că bri­gada realizează importante economii la fier­­beton, cărămizi, mo­rtar, ciment, material lem­nos ; nu s-a organizat însă evidența econo­miilor, ceea ce lipsește brigada și, în general, întrecerea de pe șantier de un prețios stimu­lent. A doua brigadă complexă, compusă din 22 oameni, a executat o importantă lucrare de drenaj. Brigada condusă de fruntașul în producție Ioan Cibu și compusă dintr-o echi­pă de dulgheri, 2 echipe de săpători și o echipă de betoniști, a primit sarcina să exe­cute o lucrare de drenaj la evacuarea apelor de infiltrare din spatele blocurilor muncito­rești, în lungime de 300 m. Brigada a înce­put să lucreze la 22 iunie și a terminat lucrarea la 22 August, în loc de 5 Septem­brie, cât prevedea planul inițial. Ea a săpat și transportat 2350 mc pământ, a așezat 2.300 mc pietriș și pământ și a executat di­ferite alte lucrări.­­ Primele succese însemnate ale brigăzilor complexe, popularizate pe șantier prin panou­rile de onoare și în consfătuirile de produc­ție, au avut un larg răsunet, antrenând și celelalte brigăzi și echipe, care obțin impor­tante depășiri de normă. Astfel, brigada spe­cializată de dulgheri condusă de fruntașul în producție Ștefan Dobai, își realizează norma în proporție de 180%, echipa de zidari a fruntașului în producție Ioan Sembalas își depășește norma cu 140%, cea a fruntașului în producție Laurențiu Presei — care lucrează la montarea prefabricatelor — cu 85%, iar echipa de dulgheri a tov. Andrei Petrișor — cu 139%. Datorită acestor succese au fost confirmați numeroși noi fruntași în producție, printre care dulgherii Dominic Györfi și Petre Gál, precum și zidarii Martin Göde și Pan Ștefan, care au obținut rezultate bune la lucrările de finisaj, efectuând lucrări de cea mai bună calitate. Pe șantier se extinde mișcarea pentru în­ființarea brigăzilor complexe. De curând, tov. Ioan Lazăr a cerut conducerii să-l ajute să formeze o brigadă complexă pentru executa­rea zidăriei la blocul nr. 73. In curând vor fi organizate și alte brigăzi complexe, care vor contribui la construirea a tot mai multe și mai bune locuințe pentru oamenii muncii. S. MAXIMILIAN corespondentul „Constructorului“ pentru regiunea Stalin . In urma unui schimb de experiență cu Trustul de construcții nr. 7, convingându-se de superioritatea organizării muncii în bri­găzi complexe și de specialitate, constructorii de la întreprinderea nr. 902 — Turda s’au hotărît să treacă la aplicarea inițiativei sta­­hanovistului Gheorghe­­ Cioc, de la Trustul nr. 1 „Sovromconstrucție“, pornind lupta pentru reducerea termenului de execuție a construc­țiilor, pentru reducerea consumului de mate­riale și îmbunătățirea calității lucrărilor. La începutul lunii August au fost con­struite pe principalul șantier al întreprinderii 2 brigăzi de specialitate. Brigada de beto­niști a tov. Ioan Cherlu, compusă din 25 muncitori, execută transportul agregatelor la betoniere, prepararea, transportul și turnarea betonului. Ea și-a depășit cu 25% angaja­mentele luate în cinstea zilei de 23 August, terminând cu succes o serie de lucruri urgen­te. A doua brigadă, condusă de tov. Constan­tin Ilioiu, e formată din 16 zidari și ajutoare, 3 vărniceri și 10 necalificați; executând lu­crări de zidărie, ea a depășit norma compusă cu 12-25%. Aceste prime rezultate au constituit un în­demn spre trecerea la o formă și mai bună de organizare a muncii — brigada complexă. In prezent se definitivează componența unei brigăzi alcătuite din zidari, betoniști, dulgheri și transportori, care va trece în cursul acestei luni la executarea unor noi blocuri de locuințe muncitorești. V. GYDALI corespondent repede, solid, frumos și ieftin! AU PRIMIT STEAGUL întreprinderea de construcții nr. 302 Pe aleile ce duc spre impunătoarea clădire a Operei de Stat, grupuri de oameni se în­dreptau grăbiți spre intrare. Treptat sala de spectacole se umple. Dar de data asta nu era vorba de un spectacol obișnuit. Oameni ai muncii din întreprinderile de construcții din Capitală au venit în această frumoasă dimineață de Duminică să fie părtași la bucuria constructorilor din întreprinderea nr. 302, care primeau aici, în mărețul edifi­ciu de cultură pe care cu mâinile lor harnice l-au înălțat, Steagul Roșu de producție pe semestrul 1 al acestui an. Pe fețele staha­­noviștilor Mihai Hamlischer, Emeric Gönczi, Stoica Oprea, ing. C. Mihăescu, Andrei Hamlischer, Gh. Paraschiv, Gh. Kadar și mulți alții se poate citi bucuria pentru pri­mirea răsplatei binemeritate ca și hotărîrea de a păstra și pe viitor acest drapel. Colectivul întreprinderii a obținut în cursul semestrului I succese importante. Planul pe această perioadă a fost realizat în proporție de 127%, dându-se în folosință înainte de termen 72 apartamente, 2 cămine cu 144 camere, Opera de Stat, complexul cultural­­sportiv ARLUS și Academia Tehnică. Meca­nizarea producției a crescut în proporție de 116% față de anul trecut, iar productivi­tatea muncii a fost mărită cu 3,6%. Prețul de cost a fost redus cu, 17,42% față de sar­cina de plan, realizându-se în cursul semes­trului I economii în valoare de 797.398 lei. Darea de seamă prezentată de conducerea întreprinderii nr. 302 a constituit pentru cei prezenți un inte­esant schimb de experiență. Din ea a reieșit că întrecerea socialistă a fost o preocupare principală a conducerii și comitetului de întreprindere, care au reușit să antreneze în întrecere 78% din totalul muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor și func­ționarilor. In cursul acestui semestru au fost confirmați 6 noi stahanoviști. Aplicarea și popularizarea pe scară largă a metodelor înaintate de muncă a dus la creșterea pro­ductivității muncii, folosirea rațională a for­țelor de muncă și scurtarea timpului de executare a lucrărilor. Grija pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și trai ale oamenilor muncii din ca­drul întreprinderii a fost în centrul preocu­pării organelor sindicale și administrative. O atenție deosebită s-a acordat problemei creșterii cadrelor calificate și ridicării ni­velului profesional al muncitorilor. Un număr de 204 muncitori au fost calificați în această perioadă, din care 168 după metoda staha­­novistei sovietice Cotlear. Luând cuvântul din partea C.C. al Sindi­catului muncitorilor constructori, tov. Vasile Cordoi, a arătat că primirea Steagului Roșu de producție, trebue să însemne pentru co­lectivul întreprinderii un puternic stimulent in lupta pentru obținerea a noi și noi suc­cese, pentru lichidarea lipsurilor existente O puternică emoție se putea citi pe fețele celor din delegația întreprinderii nr. 302 în momentul primirii Steagului Roșu. Primind Steagul Roșu dulgherul stahanovist Mihai Hamlischer și-a luat angajamentul de a lupta cu hotărire pentru păstrarea lui și pe viitor. Angajamentul său a găsit ecou în rândurile tovarășilor de muncă, care în cu­vinte însuflețite și-au manifestat bucuria pentru înalta distincție primită și s-au an­gajat să muncească cu elan pentru realiza­rea și depășirea sarcinilor de plan. Felicitând în numele conducerii Ministeru­lui Construcțiilor și al Industriei Materiale­lor de Construcții colectivul întreprinderii nr. 302, tov. ing. Andrei Andrei, ministru adjunct, a arătat sarcinile importante ce revin pe viitor colectivului întreprinderii. Pentru a le putea face față cu cinste vor trebui dez­voltate și mai departe succesele obținute, punându-se în valoare numeroasele rezerve interne de care mai dispune întreprinderea, intensificând întrecerea socialistă, „îndepărtând orice sentiment de automulțu­­mire — a spus în continuare tov. ministru adjuncți ing. Andrei Andrei — apreciindu-și realizările în lumina sarcinilor de viitor, muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii întreprinderii nr. 302 trebue să lupte pentru lichidarea lipsurilor care mai există în acti­vitatea întreprinderii, pentru întărirea ne­contenită a atitudinii socialiste față de mun­că, pentru introducerea unui regim sever de economii, pentru ridicarea calificării profe­sionale, pentru reducerea sistematică a pre­țului de cost. In felul acesta constructorii își vor aduce contribuția la înfăptuirea poli­ticii partidului nostru, care își consacră întreaga activitate făuririi bunei stări și fericirii celor ce muncesc.“ Minunata sărbătoare a decernării Steagului Roșu de producție s’a încheiat cu un frumos program artistic la care și-au dat concursul, în semn de recunoștință pentru constructorii mărețului edificiu cultural, artiști ai Operei de Stat. Fabrica de ciment București Muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcțio­narii Fabricii­ de ciment București, aștep­tau cu rerăbdare această frumoasă sărbă­toare: decernarea Steagului Roșu de produc­ție pe primul semestru al anului 1953, răs­plată a muncii încununată de succes a vred­nicilor cimentiști. Din loc în loc, grupuri de muncitori dis­cutau cu însuflețire. Mulți comentau expu­nerea făcută de tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej la cea de a 9-a aniversare a elibe­rării patriei noastre. Alții își purtau discu­țiile în jurul evenimentului ce urma să aibă loc peste câteva minute. Voia bună domnea peste tot. Iată într’un grup, pe cunoscuții stahanoviști pe ramura de producție, Simion Faur și Ion Moldovan, de la fabrica de ci­ment „Victoria Socialistă", Petre Cărăușu, Avram Pârvescu, și alții, discutând despre experiența lr în muncă. Expunerea făcută de tov. Iosif Keller, se­cretarul C.C. al Sindicatului Muncitorilor Constructori, este ascultată cu mult interes de cei prezenți. La obținerea succeselor sectorului de ci­ment, o contribuție de seamă au adus-o ci­mentiștii de la Fabrica București. In primul semestru al acestui an, ei au dat patriei cu (Continuare în pag. IV-a) O producție cât mai mare ★ FRANCISC FODOR zidar stahanovist, întreprinderea de construcții nr. 801 ★ * 15.000 cărămizi zidite în 8 ore de lucru — iată rezultatul la care a ajuns, datorită me­­todei sale, renumitul zidar stahanovist so­­­vietic P. S. Orlov, laureat al Premiului Stalin. Numele lui Orlov e bine cunoscut zidarilor din țara noastră, care aplică metoda sa lu­­­crând în „formație de trei”. O formație minimă de lucru care lucrează după metoda Orlov, se compune dintr’un zidar calificat și două ajutoare — muncitori necalificați. Studierea­ științifică a fiecărei operații, prevăzută în metoda stahanovistului Oriov, eliminarea­ timpilor morți, folosirea sculelor stahano­­viste, organizarea rațională a locului de muncă, asigură celor ce lucrează după a­­ceastă metodă o înaltă productivitate a muncii. „Să dau cu un număr căt mai mic de oameni o producție căt mai mare, — scrie stahanovis­­­tul sovietic Oriov, — aceasta e problema care mă preocupă In permanentă și în acest scop, trebue căutate soluții noi și trebue perf­­ecționate pe toate căile metodele de muncă". Aplicând în munca mea această minunată metodă de muncă a stahanovistului sovietic Orlov am reușit ca împreună cu echipă pe care o conduc să dobândesc noi victorii îm­ lupta pentru mărirea producției și producti­vității muncii. Studiind această metodă cu întreaga echipă și primind sprijinul necesar din partea conducerii tehnico-administrative a șantierului, în special în crearea unor con­diții tehnico-organizatorice, de pildă în apro­vizionarea la timp cu materialele și sculele necesare, noi am reușit să sporim considera­bil producția. In urma aplicării acestei me­tode, munca întregii echipe a început să de­vină mai ușoară, mai productivă. Astăzi realizez cu întreaga echipă câte două norme și jumătate în 8 ore. Tot prin aplicarea a­­cestei minunate metode, productivitatea­ muncii în cadrul echipei a crescut cu 37%­ în cursul primului semestru al acestui an­. Mulți muncitori din cadrul echipei au devenit fruntași și stahanoviști, cum sunt Ștefan Orica, Ștefan Biro și mulți alții, care-și de­pășesc zilnic normele cu 150%. Nu de mult noi am reușit să dăm în folosință un brod cu 24 apartamente cu două luni înainte de termen. Deasemenea noi am obținut succese însemnate și în ceea ce privește realizarea de economii. Realizând o economie la mate­riale de 10.000 lei, echipa mea a fost pre­miată cu 3215 lei. Paralel cu mărirea producției și producti­vității muncii datorită aplicării metodei Oriov, noi ne-am­ îmbunătățit și nivelul de trai. Eu personal, de la un salariu de 462 lei lunar, cât primeam înainte, am ajuns acum să câștig lunar 1200—1500 lei. Și muncitorii din echipa mea câștigă mai mult decât pri­meau înainte. Cu banii câștigați în ultimele două luni am reușit să-mi cumpăr un ceas de mână „Victoria”, îmbrăcăminte pentru mine și soție, precum și diferite obiecte cas­nice. Faptul că întreprinderea noastră a fost evi­dențiată pe ramura construcțiilor constitue pentru mine, ca și pentru tovarășii mei, un prețios stimulent. In fața noastră stă sarcina de a grăbi ritmul construcției de locuințe pentru cimentiștii dela fabrica „Congresul al XIX-lea", de a lichida lipsurile în ce privește calitatea lucrărilor, de a economisi cât mai mari cantități de materiale. i! Ciment popular Cu două luni în urmă, la fabrica de cărămizi „1 Mai” a fost dată în exploa­tare o nouă secție — fabrica de ciment popular. Construită de Trustul nr. 3 „Sovrom­construcție” și întreprinderea nr. 201, noua fabrică asigură în cele mai bune condiții procesul de producție. Materia primă principală folosită la fabricarea cimentului popular este kim­kent], livrat de câteva fabrici de ciment din țară. In morile cu bile și în cele cu corpuri biconice materialele sunt conca­­sate și măcinate, produsul fiind transpor­tat apoi în silozurile de ciment, de unde se descarcă prin cădere în autocamioane sau vagoane de cale ferată. Probele efectuate au dovedit că noul tip de ciment are o rezistență la com­presiune care-l face să poată fi folosit cu succes la construcția de locuințe mun­citorești și chiar a clădirilor industriale mijlocii. Fabrica „1 Mai” livrează mari cantități de ciment popular întreprinde­rilor de construcții locale, centrelor regi­onale ale cooperației de consum și uni­tăților socialiste din agricultură. Cadrele de muncitori calificați ce lu­crează în noua fabrică au fost ridicate din rândurile cărămidarilor de la „] Mai”. Morarii Ion Luca, Gheorghe Vasile și Nistor Trandafir au făcut un instructaj temeinic l­n Fabrica de ciment Azuga, iar laboranții au fost pregătiți la fabricile „Ilie Pintilie” și Comarnic. Agregatele noii fabrici sunt întreținute în bune con­diții de mecanicii Constantin Stoica și Nicolae Anton și maistrul electrician Ion Bădinescu. • In fiecare zi, noua secție a fabricii „1 Mai” livrează ciment popular pentru con­struirea a noi apartamente muncitorești. !

Next