Constructorul, septembrie 1953 (Anul 5, nr. 191-194)
1953-09-05 / nr. 191
fă I * lillllífflll CBiiBIi Și Ai töiSílTlM^ nWCITHILfl» CO^îiWn Anul V —Nr. 1914 pagini 20 bani Sâmbătă 5 Septembrie 1953 Pentru îmbunătățirea muncii la construcțiile de locuințe și clădiri socialsculturale —------------------ A. ANDREI_______________ Ministru adjunct la Ministerul Construcțiilor și Industriei Materialelor de Construcții întregul popor muncitor a primit cu mult interes expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu- Dej la cea de a 9-a aniversare a eliberării patriei noastre. Oamenii muncii văd în programul de măsuri economice trasat de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. o expresie a grijii partidului pentru realizarea unei serioase și continue îmbunătățiri a nivelului lor de trai, material și cultural. O problemă căreia lucrările plenarei și expunerea din 22 August i-au acordat o mare însemnătate este dezvoltarea construcțiilor de locuințe și lucrărilor cu caracter social-cultural. Datorită grijii partidului și guvernului pentru nevoile oamenilor muncii, s’au ridicat în acești ani locuințe și cartiere muncitorești în numeroase centre industriale, cum ar fi la București, Reșița, Valea Jiului, Bicaz, Orașul Stalin, Turda, Comănești, Lucăcești, Filipeștii de Pădure. Adevărate orașe noi s’au construit la Hunedoara și în Valea Jiului. In perioada 1949—1953 s’au construit locuințe cu o suprafață de 1730.000 mp. Mii de muncitori au fost scoși din bordeele insalubre moștenite din partea regimului burghezo-moșieresc și au putut să se mute în noile apartamente spațioase și confortabile construite de puterea populară. Numeroși muncitori și funcționari își construesc locuințe individuale, pa baza creditelor pe termen lung care le sunt acordate de către stat. Câtă deosebire între preocuparea regimului democrat-popular pentru crearea unor mai bune condiții de locuit oamenilor muncii — și situația jalnică care există în țările capitaliste, unde exploatarea și oprimarea oamenilor muncii se înăspresc necontenit, unde condițiile lor de trai se înrăutățesc fără încetare, unde datorită cursei înarmărilor orice construcții civile au fost aproape cu desăvârșire sistate ! In Statele Unite ale Americii 15 milioane defamilii sunt lipsite de locuințe, in Franța 7 milioane, în Anglia 5 milioane, în Germania occidentală peste 4 milioane. Grotele Romei și peșterile din preajma Madridului servesc drept locuințe pentru mii de oameni nevoiași din aceste orașe. In țara noastră au luat un mare avânt construcțiile cu caracter social-cultural. In ultimii ani au fost construite numeroase instituții de cultură și știință ca, de pildă Institutul de Mine ,,Gh. Gheorghiu-Dej” din Petroșani, Institutul de Fizică din București, Institutul Agronomic din București, Școala Medie Siderurgică de la Hunedoara, etc. Din fondul centralizat al statului și din mijloacele locale s’au construit începând din 1949 peste 1.700 săli de clasă, care au îngăduit cuprinderea în cursuri a încă peste 70.000 elevi.. Poporul nostru muncitor se mândrește cu Combinatul Foligrafic Casa Scânteii „I. V. Stallin’’, Casa Radiofoniei, Centrul de Producție Cinematografică de la Buftea, mărturii grăitoare ale preocupării partidului pentru ridicarea nivelului cultural al masselor. In cinstea Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie au fost terminate și date în folosință Complexul cultural sportiv ,,23 August”, Opera de Stat, un teatru in aer liber și un cinematograf în raionul Grivița Roșie. Edificator pentru grija statului față de nevoile oamenilor muncii este și marele număr de spitale, policlinici, case de naștere, construite de regimul nostru. Printre aceste construcții se numără spitalele din regiunile Constanța și Hunedoara, spitalul de la Comănești pentru muncitorii mineri, policlinica de la Turda, Casa Copilului din Craiova și altele. In cursul anului 1952 au fost realizate construcții sanitare pe o suprafață totală de 46.000 mp. Odată cu sporirea rapidă a volumului de construcții a crescut numărul muncitorilor și temnicienilor din această ramură, s-a ridicat calificarea lor. Șomajul, care bântuia cu furie în ramura construcțiilor pe vremea regimurilor trecute, a fost definitiv lichidat; locul acestui Însoțitor permanent al capitalismului i-a luat nevoia de forțe de muncă, întrecerea socialistă care ia forme tot mai înalte pe șantiere scoate la iveală oameni înaintați ca zidarul stahanovist Petre Marianciuc, care în trimestrul II al anului 1953 a realizat în medie zilnic 18 me zidărie, ca dulgherul stahanovist Vasile Damian, ca fierarul în beton Moise Dumitrescu, ca tencuitorul Gönczi Emeric etc. Sute de constructori au fost decorați pentru realizările deosebite obținute pe șantierele construcțiilor Festivalului. Inițiative pornite din massă — cum este aceea a zidarului Gheorghe Cioc, șeful unei brigăzi complexe de pe șantierul Centrului de Producție Cinematografică de la Buftea, care a pornit întrecerea sub lozinca ,,Să construim mai repede, mai ieftin și mai bine” — au făcut cu putință obținerea unor noi și însemnate realizări în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August. La baza succeselor dobândite în domeniul construcțiilor stau permanentul sprijin frățesc pe care îl primim din partea Uniunii Sovietice și relațiile frățești de colaborare cu țările de democrație populară. Ca expresie a ajutorului sovietic, pe șantierele patriei noastre lucrează uzine automate de beton, puternice stații de hidromecanizare, mari excavatoare electrice, macarale de toate tipurile, autocamioane basculante de mare capacitate și vagoane citesc munca a mii de oameni, care înso Pe baza experienței sovietice am ajuns noi înșine să construim primele excavatoare, sorepere, macarale și betoniere de mare capacitate, realizări de seamă ale industriei noastre constructoare de mașini, însușirea creatoare a experienței glorioșilor constructori ai clădirilor înalte din Aroscova și ai grandioaselor edificii de scultură din Uniunea Sovietică este o călăuză de zi cu zi în activitatea constructorilor noștri. Extinderea mecanizării, folosirea tot mai largă a prefabricatelor, aplicarea metodelor rapide de muncă ale stahanoviștilor sovietici, au lichidat și lichidează tot mai mult caracterul înapoiat pe care îl avea altădată munca pe șantiere, transformând activitatea de construcții dintr-o activitate industrială de crescândă productivitate. Cu toate realizările obținute, în privința construcțiilor de locuințe spațiul construit în ultimii ani nu a putut face față, mai ales în orașe, nevoilor populației muncitoare in continuă creștere. Au existat serioase deficiențe și în ceea ce privește termenul de predare în folosință a construcțiilor, iar calitatea unor construcții a lăsat serios de dorit. Oamenii muncii pretind, pe bună dreptate, organizațiilor de construcții executarea și darea în folosință în termen a construcțiilor , ci cer, pe drept cuvânt, ca noile construcții să fie îngrijit executate,confortabile, intr’un cuvânt să corespundă cerințelor și exigențelor lor mereu sporite. Analizând prin această prizma activitatea în domeniul construcțiilor, apare clar că Ministerul Construcțiilor și Industriei Materialelor de Construcții, conducerile trusturilor, întreprinderilor și șantierelor de construcții precum și constructorii de toate categoriile trebue să aibă mereu in față sarcina lichidării lipsurilor însemnate care mai dăinuie încă în această ramură a economiei naționale, menită să contribue din plin la îmbunătățirea condițiilor de trai ale celor ce muncesc. Pe unele șantiere de construcții mijloacele mecanice de înaltă tehnicitate ce sunt puse la dispoziția constructorilor nu sunt folosite din plin. Or, trebue să fie clar fiecăruia dintre constructori că nefolosirea din plin a utilajului duce la o slabă productivitate a muncii, întârzie darea în folosință a construcțiilor. Sunt cazuri când unele instituții de proiectare, pierzând din vedere interesele oamenilor muncii și obligațiile față de stat, întârzie predarea proiectelor, execută proiecte de calitate necorespunzătoare — ceea ce are drept urmare întârzierea deschiderii unor șantiere și neîndeplinirea sarcinilor de dare in folosință. La începutul lunii Mai, de exemplu, Trustul de construcții Nr. 4 Hunedoara nu primise încă documentația tehnică pentru construcțiile de locuințe ce urmau a fi începute in 1953. Datorită superficialității cu care a lucrat ISPROR-ul, amplasamentul locuințelor destinate muncitorilor fabricii de ciment „Congresul al XIX-lea” a trebuit să fie schimbat după ce fundațiile fuseseră începute. Acest fapt nu numai că a întârziat darea în folosință a noilor locuințe, dar au dus și la scumpirea prețului de cost al acestora. In timp ce oamenii muncii așteptau cu nerăbdare să se mute în locuințe noi, Trustul Nr. 5 Orașul Stalin a întârziat darea în folosință în termenul stabilit a unui număr de 50 de apartamente. La fel Trustul Nr. 3 nu a dat în folosință în termen niciunul din cele 9 blocuri de locuințe construite pentru muncitorii unei întreprinderi din regiunea Stalin. La locuințele muncitorești ale fabricii „Cimentul păcii”, tărăgănarea inadmisibilă a unor lucrări cu caracter administrativ de către Direcția generală lianți din minister a întârziat cu luni de zile începerea lucrărilor. Există încă adânc înrădăcinată la unele organizații de construcții practica dăunătoare și inadmisibilă de a da în exploatare construcții noi cu lipsuri, lucrări neglijent executate, cu instalații de proastă calitate, etc. Spre rușinea organizațiilor de construcții și a coînstructorilor care au clădit locuințele pentru muncitorii fabricii de ciment „Congresul al XIX-lea”, aceste locuințe au unele ziduri strâmbe, iar tencuielile neglijent executate. La o parte din locuințele de la Băiteni (regiunea Craiova), ca și la unele blocuri de locuințe din regiunea Stalin, calitatea dușumelelor lasă mult de dorit. Deasemeni la Lucăcești, felul în care au fost executate tencuielile, dușumelele, tâmplăria, dovedește lucru de mântuială și lipsă de răspundere. Astfel de practici, care vădesc neînțelegerea marii răspunderi față de massele largi ale oamenilor muncii, depreciază calitatea locuințelor și a construcțiilor social-culturale și dau naștere, pe bună dreptate, la reproșuri din partea populației muncitoare. Trebue spus că mulți dintre constructori nu se pot împăca cu lipsurile frânează activitatea de construcții care mai de locuințe și clădiri social-culturale căci ei înțeleg tot mai bine rolul important pe care îl are această activitate in opera de construire a socialismului, de făurire a unei vieți din ce îin ce mai bune pentru cei ce muncesc. „. De lipsurile de mai sus nu este străină nici conducerea Ministerului Construcțiilor și Industriei Materialelor de Construcții. Conducerea ministerului ar fi trebuit să organizeze o mai susținută și mai adâncă muncă de îndrumare și control în vederea prevenirii lipsurilor din domeniul construcțiilor, să tragă cu hotărire la răspundere organele de execuție ce nu și-au îndeplinit conștiincios sarcinile. Deasemeni, conducerea ministerului nu s’a preocupat de dezvoltarea pe măsura necesităților a producției materialelor de finisaj și nu a pus ca o sarcină importantă in fața organizațiilor de construcții, formarea unui număr cât mai mare de cadre pentru lucrările de finisaj. întreaga activitate a organizațiilor de construcții trebue concentrată spre darea în folosință la termen și in condiții de bună calitate a construcțiilor. Cea mai mare atenție trebuie acordată în acest scop îndeplinirii integrale a planului de investiții, prin păstrarea în tot cursul anului — inclusiv iarna — a unui ritm susținut de construcții, prin utilizarea rațională și complectă a capacității de producție a întreprinderilor și șantierelor, prin îmbunătățirea radicală a aprovizionării lor. Constructorii trebue să lupte cu hotărire pentru a ridica la un nivel tot mai înalt organizarea șantierelor, pentru folosirea pe scară largă a metodelor stahanoviste, pentru aplicarea sistemului sovietic de lucru în lanț în vederea reducerii ciclului tehnologic de dare în folosință a lucrărilor, pentru înlăturarea risipei de materiale și de forță de muncă ce mai există încă pe multe șantiere. Realizarea de economii și reducerea prețului de cost sunt sarcini fundamentale ale constructorilor — sarcini pentru a căror realizare ei dispun de imense și inepuizabile posibilități. P Pentru lichidarea deficiențelor de ordin calitativ, organizațiile de construcții trebue să vegheze asupra unui control riguros al calității lucrărilor. In această privință preazintă o mare importanță traducerea in viață măsurilor tehnico-organizatorice pentru accelerarea și îmbunătățirea calității lucrărilor de finisaj la construcțiile de locuințe și clădirile social-culturale. Constructorii nu trebue să uite nici o clipă că lucrările pe care le înalță servesc oamenilor muncii și trebue să satisfacă intr’un grad tot mai mnalt exigențele crescânde ale acestora. In felul acesta muncitorii, inginerii și tehnicienii constructori vor contribui la îmbunătățirea continuă a condițiilor de locuit ale oamenilor muncii, la ridicarea nivelului lor cultural, la înfăptuirea politicii partidului nostru care, inspirându-se din modelul înalt și din tezaurul de neprețuit al experienței gloriosului Partid Comunist Uniunii Sovietice, își consacră întreaga aealtivitate făuririi bunei stări pentru cei ce muncesc. (Articol apărut in ziarul „Scânteia” nr. 2752)■ In acest număr î ■ Partidul — stegarul luptei pentru bunăstarea poporului. (pag. 2-a) ■ Pentru copii oamenilor muncii. (pag. 2-a) H Răspândirea cunoștințelor tehnice, sarcină de seamă a cluburilor. ’ (pag. 2-a) ■ DIN ȚARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI — Cum lucrează o brigadă complexă pentru executarea zidăriei și montarea elementelor prefabricate din beton armat. (pag. 3-a) — O construcție măreață. (pag. 3-a) ■ Țările de democrație populară pe drumul construirii socialismului. (pag. 3-a) ■ Pe calea tehnicii noi. Stropirea cu apă a morilor de ciment. (pag. 4-a) ■a In întâmpinarea celui de al III-lea Congres Mondial al Sindicatelor. (pag. 4-a) ■ Comentarii externe. (pag. 4-a) Pentru bunăstarea poporului O zi de muncă Nicio zi nu-i la fel cu alta. Fiecare din ele are ceva semnificativ. Să luăm o singură zi de muncă din viața colectivului fabricii de ciment ,,Ideal“-Cernavodă. Prin buna organizare a schimburilor, secția carieră, a reușit să depășească planul de producție al zilei cu 10 °/C, dând un calcar de bună calitate. Cu nimic mai prejos au fost membrii secției transporturi. Mecanicii de locomotivă au asigurat în această zi transportarea unei cantități de calcar și argilă cu 91 tone mai mare decât prevedea planul. Cu multă conștiinciozitate și-au Îndeplinit datoria și arzătorii Gh. Ganea și Anton Vasu. Drept rezultat: depășirea planului cu 4 ° C. Brigăzile de producție de la secția înlocuire au muncit cu râvnă. Datorită lor, au plecat înspre șantierele de construcții cu 142 tone mai mulți saci cu ciment decât era prevăzut că se va livra. In după amiaza acestei zile rodnice 32 de muncitori merituoși din fabrica noastră au primit diplome de onoare și titlul de fruntaș în producție. ION COCIU corespondent Noi construcții pentru oamenii muncii Cămin muncitoresc construit pentru siderurgiștii reșițeni de Trustul nr. 2 „Sovromconstrucție” Sa construim Muncitorii de pe șantierul de locuințe muncitorești din regiunea Stalin al întreprinderii de construcții nr. 503 au aflat cu mare interes despre rezultatele excepționale obținute pe șantierul de la Buftea și pe alte șantiere din țară de către brigăzile complexe. Urmând inițiativa zidarului stahanovist Gh. Cioc, colectivul acestui mare șantier și-a însușit lozinca „să construim mai repede, mai ieftin, mai bine“ și, într’o recentă consfătuire de producție a hotărît să înființeze primele brigăzi complexe In urma acestei consfătuiri, pe șantierul de locuințe muncitorești au fost înființate două brigăzi complexe: una pentru executarea zidăriei și alta pentru lucrări de drenaj. Prima brigadă, condusă de fruntașul în producție Ștefan Maroși, e compusă din 20 oameni, dintre care 10 zidari, un dulgher, un fierar-beton și 8 necalificați. Brigada a primit sarcina să execute toate lucrările, de la subsol până la acoperiș, la blocul de locuințe nr. 8 B, cu 2 etaje. Brigada și-a luat angajamentul să execute zidăria, betonările și montarea planșeelor prefabricate în numai 24 zile lucrătoare, în loc de 38, cât prevede planul inițial. Spre a asigura condițiile necesare bunei desfășurări a lucrului, conducerea șantierului (șef de șantier ing. Dan Cristescu) a luat măsurile tehnico- organizatorice necesare. La locul de producție a fost montată o macaratura KSK3 cu capacitatea de ridicare de 1,5 tone, o betonieră de 250 t, o pompă de mortar, buncăre etc. Totodată au fost pregătite materialele necesare desfășurării producției. Munca este organizată în așa fel, încât la lucrările care necesită eforturi speciale participă toți membrii brigăzii, indiferent de meserie. Astfel, de exemplu, la etajul I, după terminarea zidăriei, la montarea pieselor prefabricate au lucrat și zidarii, muncitorii necalificați fiind ocupați cu montarea chesoanelor. Acelaș lucru s-a întâmplat și la montarea armăturii, unde echipa de zidari a înlocuit cu succes echipa de 5 fierari-beton de care era nevoie. Prin acest sistem de organizare a muncii brigada a eliminat complect timpii morți, ducându-și la bun sfârșit sarcinile fără a fi nevoie de oameni din afara brigăzii. In organizarea brigăzii complexe au existat totuși și greșeli. Brigada n’a fost ajutată să-și ia angajamente concrete în privința reducerii consumului de materiale. Primele măsurători efectuate pe șantier arată că brigada realizează importante economii la fierbeton, cărămizi, mortar, ciment, material lemnos ; nu s-a organizat însă evidența economiilor, ceea ce lipsește brigada și, în general, întrecerea de pe șantier de un prețios stimulent. A doua brigadă complexă, compusă din 22 oameni, a executat o importantă lucrare de drenaj. Brigada condusă de fruntașul în producție Ioan Cibu și compusă dintr-o echipă de dulgheri, 2 echipe de săpători și o echipă de betoniști, a primit sarcina să execute o lucrare de drenaj la evacuarea apelor de infiltrare din spatele blocurilor muncitorești, în lungime de 300 m. Brigada a început să lucreze la 22 iunie și a terminat lucrarea la 22 August, în loc de 5 Septembrie, cât prevedea planul inițial. Ea a săpat și transportat 2350 mc pământ, a așezat 2.300 mc pietriș și pământ și a executat diferite alte lucrări. Primele succese însemnate ale brigăzilor complexe, popularizate pe șantier prin panourile de onoare și în consfătuirile de producție, au avut un larg răsunet, antrenând și celelalte brigăzi și echipe, care obțin importante depășiri de normă. Astfel, brigada specializată de dulgheri condusă de fruntașul în producție Ștefan Dobai, își realizează norma în proporție de 180%, echipa de zidari a fruntașului în producție Ioan Sembalas își depășește norma cu 140%, cea a fruntașului în producție Laurențiu Presei — care lucrează la montarea prefabricatelor — cu 85%, iar echipa de dulgheri a tov. Andrei Petrișor — cu 139%. Datorită acestor succese au fost confirmați numeroși noi fruntași în producție, printre care dulgherii Dominic Györfi și Petre Gál, precum și zidarii Martin Göde și Pan Ștefan, care au obținut rezultate bune la lucrările de finisaj, efectuând lucrări de cea mai bună calitate. Pe șantier se extinde mișcarea pentru înființarea brigăzilor complexe. De curând, tov. Ioan Lazăr a cerut conducerii să-l ajute să formeze o brigadă complexă pentru executarea zidăriei la blocul nr. 73. In curând vor fi organizate și alte brigăzi complexe, care vor contribui la construirea a tot mai multe și mai bune locuințe pentru oamenii muncii. S. MAXIMILIAN corespondentul „Constructorului“ pentru regiunea Stalin . In urma unui schimb de experiență cu Trustul de construcții nr. 7, convingându-se de superioritatea organizării muncii în brigăzi complexe și de specialitate, constructorii de la întreprinderea nr. 902 — Turda s’au hotărît să treacă la aplicarea inițiativei stahanovistului Gheorghe Cioc, de la Trustul nr. 1 „Sovromconstrucție“, pornind lupta pentru reducerea termenului de execuție a construcțiilor, pentru reducerea consumului de materiale și îmbunătățirea calității lucrărilor. La începutul lunii August au fost construite pe principalul șantier al întreprinderii 2 brigăzi de specialitate. Brigada de betoniști a tov. Ioan Cherlu, compusă din 25 muncitori, execută transportul agregatelor la betoniere, prepararea, transportul și turnarea betonului. Ea și-a depășit cu 25% angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August, terminând cu succes o serie de lucruri urgente. A doua brigadă, condusă de tov. Constantin Ilioiu, e formată din 16 zidari și ajutoare, 3 vărniceri și 10 necalificați; executând lucrări de zidărie, ea a depășit norma compusă cu 12-25%. Aceste prime rezultate au constituit un îndemn spre trecerea la o formă și mai bună de organizare a muncii — brigada complexă. In prezent se definitivează componența unei brigăzi alcătuite din zidari, betoniști, dulgheri și transportori, care va trece în cursul acestei luni la executarea unor noi blocuri de locuințe muncitorești. V. GYDALI corespondent repede, solid, frumos și ieftin! AU PRIMIT STEAGUL întreprinderea de construcții nr. 302 Pe aleile ce duc spre impunătoarea clădire a Operei de Stat, grupuri de oameni se îndreptau grăbiți spre intrare. Treptat sala de spectacole se umple. Dar de data asta nu era vorba de un spectacol obișnuit. Oameni ai muncii din întreprinderile de construcții din Capitală au venit în această frumoasă dimineață de Duminică să fie părtași la bucuria constructorilor din întreprinderea nr. 302, care primeau aici, în mărețul edificiu de cultură pe care cu mâinile lor harnice l-au înălțat, Steagul Roșu de producție pe semestrul 1 al acestui an. Pe fețele stahanoviștilor Mihai Hamlischer, Emeric Gönczi, Stoica Oprea, ing. C. Mihăescu, Andrei Hamlischer, Gh. Paraschiv, Gh. Kadar și mulți alții se poate citi bucuria pentru primirea răsplatei binemeritate ca și hotărîrea de a păstra și pe viitor acest drapel. Colectivul întreprinderii a obținut în cursul semestrului I succese importante. Planul pe această perioadă a fost realizat în proporție de 127%, dându-se în folosință înainte de termen 72 apartamente, 2 cămine cu 144 camere, Opera de Stat, complexul culturalsportiv ARLUS și Academia Tehnică. Mecanizarea producției a crescut în proporție de 116% față de anul trecut, iar productivitatea muncii a fost mărită cu 3,6%. Prețul de cost a fost redus cu, 17,42% față de sarcina de plan, realizându-se în cursul semestrului I economii în valoare de 797.398 lei. Darea de seamă prezentată de conducerea întreprinderii nr. 302 a constituit pentru cei prezenți un inteesant schimb de experiență. Din ea a reieșit că întrecerea socialistă a fost o preocupare principală a conducerii și comitetului de întreprindere, care au reușit să antreneze în întrecere 78% din totalul muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor și funcționarilor. In cursul acestui semestru au fost confirmați 6 noi stahanoviști. Aplicarea și popularizarea pe scară largă a metodelor înaintate de muncă a dus la creșterea productivității muncii, folosirea rațională a forțelor de muncă și scurtarea timpului de executare a lucrărilor. Grija pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și trai ale oamenilor muncii din cadrul întreprinderii a fost în centrul preocupării organelor sindicale și administrative. O atenție deosebită s-a acordat problemei creșterii cadrelor calificate și ridicării nivelului profesional al muncitorilor. Un număr de 204 muncitori au fost calificați în această perioadă, din care 168 după metoda stahanovistei sovietice Cotlear. Luând cuvântul din partea C.C. al Sindicatului muncitorilor constructori, tov. Vasile Cordoi, a arătat că primirea Steagului Roșu de producție, trebue să însemne pentru colectivul întreprinderii un puternic stimulent in lupta pentru obținerea a noi și noi succese, pentru lichidarea lipsurilor existente O puternică emoție se putea citi pe fețele celor din delegația întreprinderii nr. 302 în momentul primirii Steagului Roșu. Primind Steagul Roșu dulgherul stahanovist Mihai Hamlischer și-a luat angajamentul de a lupta cu hotărire pentru păstrarea lui și pe viitor. Angajamentul său a găsit ecou în rândurile tovarășilor de muncă, care în cuvinte însuflețite și-au manifestat bucuria pentru înalta distincție primită și s-au angajat să muncească cu elan pentru realizarea și depășirea sarcinilor de plan. Felicitând în numele conducerii Ministerului Construcțiilor și al Industriei Materialelor de Construcții colectivul întreprinderii nr. 302, tov. ing. Andrei Andrei, ministru adjunct, a arătat sarcinile importante ce revin pe viitor colectivului întreprinderii. Pentru a le putea face față cu cinste vor trebui dezvoltate și mai departe succesele obținute, punându-se în valoare numeroasele rezerve interne de care mai dispune întreprinderea, intensificând întrecerea socialistă, „îndepărtând orice sentiment de automulțumire — a spus în continuare tov. ministru adjuncți ing. Andrei Andrei — apreciindu-și realizările în lumina sarcinilor de viitor, muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii întreprinderii nr. 302 trebue să lupte pentru lichidarea lipsurilor care mai există în activitatea întreprinderii, pentru întărirea necontenită a atitudinii socialiste față de muncă, pentru introducerea unui regim sever de economii, pentru ridicarea calificării profesionale, pentru reducerea sistematică a prețului de cost. In felul acesta constructorii își vor aduce contribuția la înfăptuirea politicii partidului nostru, care își consacră întreaga activitate făuririi bunei stări și fericirii celor ce muncesc.“ Minunata sărbătoare a decernării Steagului Roșu de producție s’a încheiat cu un frumos program artistic la care și-au dat concursul, în semn de recunoștință pentru constructorii mărețului edificiu cultural, artiști ai Operei de Stat. Fabrica de ciment București Muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii Fabricii de ciment București, așteptau cu rerăbdare această frumoasă sărbătoare: decernarea Steagului Roșu de producție pe primul semestru al anului 1953, răsplată a muncii încununată de succes a vrednicilor cimentiști. Din loc în loc, grupuri de muncitori discutau cu însuflețire. Mulți comentau expunerea făcută de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la cea de a 9-a aniversare a eliberării patriei noastre. Alții își purtau discuțiile în jurul evenimentului ce urma să aibă loc peste câteva minute. Voia bună domnea peste tot. Iată într’un grup, pe cunoscuții stahanoviști pe ramura de producție, Simion Faur și Ion Moldovan, de la fabrica de ciment „Victoria Socialistă", Petre Cărăușu, Avram Pârvescu, și alții, discutând despre experiența lr în muncă. Expunerea făcută de tov. Iosif Keller, secretarul C.C. al Sindicatului Muncitorilor Constructori, este ascultată cu mult interes de cei prezenți. La obținerea succeselor sectorului de ciment, o contribuție de seamă au adus-o cimentiștii de la Fabrica București. In primul semestru al acestui an, ei au dat patriei cu (Continuare în pag. IV-a) O producție cât mai mare ★ FRANCISC FODOR zidar stahanovist, întreprinderea de construcții nr. 801 ★ * 15.000 cărămizi zidite în 8 ore de lucru — iată rezultatul la care a ajuns, datorită metodei sale, renumitul zidar stahanovist sovietic P. S. Orlov, laureat al Premiului Stalin. Numele lui Orlov e bine cunoscut zidarilor din țara noastră, care aplică metoda sa lucrând în „formație de trei”. O formație minimă de lucru care lucrează după metoda Orlov, se compune dintr’un zidar calificat și două ajutoare — muncitori necalificați. Studierea științifică a fiecărei operații, prevăzută în metoda stahanovistului Oriov, eliminarea timpilor morți, folosirea sculelor stahanoviste, organizarea rațională a locului de muncă, asigură celor ce lucrează după această metodă o înaltă productivitate a muncii. „Să dau cu un număr căt mai mic de oameni o producție căt mai mare, — scrie stahanovistul sovietic Oriov, — aceasta e problema care mă preocupă In permanentă și în acest scop, trebue căutate soluții noi și trebue perfecționate pe toate căile metodele de muncă". Aplicând în munca mea această minunată metodă de muncă a stahanovistului sovietic Orlov am reușit ca împreună cu echipă pe care o conduc să dobândesc noi victorii îm lupta pentru mărirea producției și productivității muncii. Studiind această metodă cu întreaga echipă și primind sprijinul necesar din partea conducerii tehnico-administrative a șantierului, în special în crearea unor condiții tehnico-organizatorice, de pildă în aprovizionarea la timp cu materialele și sculele necesare, noi am reușit să sporim considerabil producția. In urma aplicării acestei metode, munca întregii echipe a început să devină mai ușoară, mai productivă. Astăzi realizez cu întreaga echipă câte două norme și jumătate în 8 ore. Tot prin aplicarea acestei minunate metode, productivitatea muncii în cadrul echipei a crescut cu 37% în cursul primului semestru al acestui an. Mulți muncitori din cadrul echipei au devenit fruntași și stahanoviști, cum sunt Ștefan Orica, Ștefan Biro și mulți alții, care-și depășesc zilnic normele cu 150%. Nu de mult noi am reușit să dăm în folosință un brod cu 24 apartamente cu două luni înainte de termen. Deasemenea noi am obținut succese însemnate și în ceea ce privește realizarea de economii. Realizând o economie la materiale de 10.000 lei, echipa mea a fost premiată cu 3215 lei. Paralel cu mărirea producției și productivității muncii datorită aplicării metodei Oriov, noi ne-am îmbunătățit și nivelul de trai. Eu personal, de la un salariu de 462 lei lunar, cât primeam înainte, am ajuns acum să câștig lunar 1200—1500 lei. Și muncitorii din echipa mea câștigă mai mult decât primeau înainte. Cu banii câștigați în ultimele două luni am reușit să-mi cumpăr un ceas de mână „Victoria”, îmbrăcăminte pentru mine și soție, precum și diferite obiecte casnice. Faptul că întreprinderea noastră a fost evidențiată pe ramura construcțiilor constitue pentru mine, ca și pentru tovarășii mei, un prețios stimulent. In fața noastră stă sarcina de a grăbi ritmul construcției de locuințe pentru cimentiștii dela fabrica „Congresul al XIX-lea", de a lichida lipsurile în ce privește calitatea lucrărilor, de a economisi cât mai mari cantități de materiale. i! Ciment popular Cu două luni în urmă, la fabrica de cărămizi „1 Mai” a fost dată în exploatare o nouă secție — fabrica de ciment popular. Construită de Trustul nr. 3 „Sovromconstrucție” și întreprinderea nr. 201, noua fabrică asigură în cele mai bune condiții procesul de producție. Materia primă principală folosită la fabricarea cimentului popular este kimkent], livrat de câteva fabrici de ciment din țară. In morile cu bile și în cele cu corpuri biconice materialele sunt concasate și măcinate, produsul fiind transportat apoi în silozurile de ciment, de unde se descarcă prin cădere în autocamioane sau vagoane de cale ferată. Probele efectuate au dovedit că noul tip de ciment are o rezistență la compresiune care-l face să poată fi folosit cu succes la construcția de locuințe muncitorești și chiar a clădirilor industriale mijlocii. Fabrica „1 Mai” livrează mari cantități de ciment popular întreprinderilor de construcții locale, centrelor regionale ale cooperației de consum și unităților socialiste din agricultură. Cadrele de muncitori calificați ce lucrează în noua fabrică au fost ridicate din rândurile cărămidarilor de la „] Mai”. Morarii Ion Luca, Gheorghe Vasile și Nistor Trandafir au făcut un instructaj temeinic ln Fabrica de ciment Azuga, iar laboranții au fost pregătiți la fabricile „Ilie Pintilie” și Comarnic. Agregatele noii fabrici sunt întreținute în bune condiții de mecanicii Constantin Stoica și Nicolae Anton și maistrul electrician Ion Bădinescu. • In fiecare zi, noua secție a fabricii „1 Mai” livrează ciment popular pentru construirea a noi apartamente muncitorești. !