Constructorul, noiembrie 1953 (Anul 5, nr. 200-203)

1953-11-06 / nr. 200

i. fjici'­­. " ■­ ■ . MOI LOCUINTS LA CONSTAN­TINO­VSC Colectivul întreprinderii de construcții din Constantinovsc, participând la între­cerea socialistă în cinstea celei de a 36-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, a dat în folosință înainte de termen patru case de locuit. Aici se mută muncitorii și tehnicienii fabricii „Avtostecle“. Succese deosebite au obținut brigada de zidari condusă de Davîdov, brigada de tencuitori a. tov. Morghel și dulgherii Zverev, Zabelin și Demiancenco, care au depășit sistematic normele. Respectându-și angajamentele, cons­tructorii din Constantinovic au îndepli­nit până la 7 Noembrie prevederile pla­nului anual. ÎN REALIZĂRILE CĂRĂMIDARILOR încadrat în întrecerea pentru întâmpi­narea cu noi realizări în muncă a celei de a 36-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, colectivul Fa­bricii de cărămizi din Rjev a realizat cu 15 zile înainte de termen prevederile pla­nului anual la fasonarea cărămizilor, dând peste plan sute de mii de cărămizi crude. Colectivul de cărămidari a obținut a­­cest succes datorită mecanizării largi a proceselor care necesită un mare volum de muncă. Anul acesta s’a introdus aici tăierea semiautomată a cărămizilor cru­de, s’a mecanizat extragerea și transpor­tarea materiei prime la secția de faso­nare, s’a folosit în mod rațional vagone­tul cu rafturi pentru transportarea cără­mizilor crude la șoproanele de uscare. In prezent, colectivul luptă pentru a realiza înainte de termen și planul de ardere a cărămizilor.­­ Fabrica se pregătește să lucreze în tot timpul anului. In fiece lună, întreprin­derea capătă tot mai multe utilaje noi. Se îmbunătățesc condițiile de trai. De curând a fost dată în folosință o casă nouă cu patru apartamente, un cămin cu 26 camere și o nouă grădiniță de copii.­­ Odată cu întregul popor sovietic, oa­menii muncii de pe insula Sahalin întâm­pină cu noi succese, cea de a 36-a ani­versare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. La începutul lunii Octombrie, la Fa­brica de cărămizi nr. 2 a Direcției regio­nale a industriei materialelor de cons­trucții, s’a pus în funcție, prima uscă­­torie-tunel din Sahalin. Anul viitor se vor construi uscătorii-tunel la alte două fabrici de cărămizi. In Sahalinul de Sud va fi dată în cu­rând în folosință o fabrică de blocuri de zgură a cărei producție anuală va înlo­cui 14 milioane de cărămizi. Paralel se construește și așezarea muncitorească a acestei întreprinderi. Dealungul străzilor așezării se înșiră căsuțe frumoase, con­fortabile. Zilele trecute s’a dat aici în folosință o nouă grădiniță de copii pre­cum și un club cu 150 de locuri. Cercu­rile de artiști amatori au pregătit pentru 7 Noembrie un bogat program artistic. OMENIIȘII AU ÎNDEPLINIT M­A­­INTE CU TERMEN PREVEDERILE PLANULUI Antrenați în întrecerea socialistă por­nită în cinstea zilei de 7 Noembrie, mun­citorii fabricii de ciment „Spartac“ din Temennnaia, reg. Riazan, au îndeplinit înainte de termen planul pe primele 10 luni ale anului. In fruntea întrecerii pă­șesc colectivele secției cuptoare și secției mori. Reducând la minimum timpii morți, colectivul secției cuptoare a obți­nut regulat o producție de 9,5—9,3 tone de klinker pe oră la fiecare cuptor, pla­nul fiind de 8,9 tone. Pentru succesele realizate, colectivului secției i s-a decer­nat Steagul Roșu al fabricii. MII DE TONE D­E CIMENT PESTI PLAN Urmând inițiativa cimentiștilor de la fabrica „Ghigant“, care au pornit între­cerea pentru îmbunătățirea tuturor indicilor tehnico-economici, colectivele fabricilor de ciment din Cuvasaisc, Cras­­noiarsc și Cernorecensc au obținut fru­moase realizări în muncă. Ele întâmpină ziua de 7 Noembrie cu o importantă de­pășire a angajamentelor socialiste luate pe anul 1953 cu privire la­­ producerea de ciment peste plan. Printre aceste între­prinderi, primul loc îl ocupă fabrica de ciment din Cavalaisc, care a dat până acum aproape de șase ori mai mult ci­ment peste plan decât prevedea angaja­mentul luat la începutul anului. Colec­tivul fabricii din Crasnoiarsc a dat mii de tone de ciment peste cantitatea rndicată în angajamentul său. SE DEZVOLTĂ ORAȘUL CRIVOI­ ROG Orașul minerilor — Crivoi Rog — de­vine pe zi ce trece mai frumos. Aici se înalță mereu noi și noi clădiri frumoase, bine amenajate. Obținând importante realizări­ în muncă în cadrul întrecerii pornite în cinstea lui 7 Noembrie, cons­tructorii de la Crivoi Rog au dat în fo­losință zilele acestea noua clădire a gării, clădirea unei școli medii, două grădinițe de copii și creșe. S’a dat în folosință și frumoasa clădire a clubului minei „Bolșevic“. In acest oraș se desfășoară larg construcțiile de locuințe. In ajunul ani­și­versării Revoluției din Octombrie, cons­tructorii dau în folosință o casă de locuit cu 36 apartamente pentru muncitorii uzi­nei „Communist“, două mari case la mi­na „Ordjonichidze“, șapte case la mina „Dzerjinschi“. In primele nouă luni ale anului, populația orașului Crivoi Rog a primit în folosință case însumând 60.000 mp de suprafață locativă. Octombrie la Jignit Pe șantierele hidrocentralei de la Cui­­bîșev viața pulsează din plin. Excavato­­riștii execută ultimele lucrări terasiere la groapa de fundație a clădirii hidrocen­tralei, hidromecanizatorii sapă canalul navigabil, muncitorii de la armături și betoniștii lucrează la turnarea betonului pentru placa de fundație a hidrocentra­lei, montorii instalează fermele de oțel ale estacadei pentru transportarea beto­nului. Pretutindeni crește avântul în muncă, ia amploare întrecerea socialistă în cinstea Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. In groapa de fundație a clădirii hidro­centralei, fiecare zi de toamnă târzie este prețuită. Până la venirea gerurilor de iarnă trebue să se termine lucrările de excavare și să se toarne betonul în groapa de fundație a hidrocentralei de la Cuibîșev. Excavatoarele lucrează la o adâncime de aproape 50 m. Autocamioanele bascu­lante urcă de pe fundul gropii de funda­ție pe o pantă abruptă, într-un șir ne­sfârșit. Ele transportă lutul greu, jilav, cu reflexe albăstrii. Lutul este excavat din acea parte a gropii de fundație pe unde odinioară treceau apele Volgăi. Bri­gada „Uraleț“ nr. 9, condusă de briga­dierul N. Borodin și din care fac parte mecanicii I. Devoldaev și V. Coșenco, se află în fruntea întrecerii excavatoriștilor în cinstea celei de a 36-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. Cu 5 zile înainte de sfârșitul lunii Sep­tembrie ei au început să lucreze în con­tul lunii Octombrie. Numai în prima ju­­­­mătate a lunii Octombrie au fost exca­vate peste 20.000 m.c. de pământ. Munca încununată de succes a excava­toriștilor de la groapa de fundație a clă­dirii hidrocentralei a deschis un front larg lucrărilor pentru muncitorii dela ar­mături, muncitorii dela cofraje și beto­­niști. Uzina de armături ocupă un teritoriu întins deasupra gropii de fundație a cen­tralei electrice. Această întreprindere nu corespunde imaginei pe care o avem în mod obișnuit despre o uzină. Avem în față producția acestei uzine — construc­țiile de oțel ale fermelor de armătură. O singură piesă cântărește 36 tone! Lun­gimea ei este de 60 m., înălțimea de 4 m. și lățimea de 6 m. Pentru executarea acestor construcții, care în masa lor alcă­­tuesc carcasa metalică a plăcii de fun­dație a clădirii hidrocentralei, sudorii au aplicat metoda sudării electrice prin băi. Promotori în aplicarea acestei noi me­tode sunt constructorii clădirilor înalte din Moscova. La Jiguli, la uzina de ar­mături, a sosit Alexandr Vavrilin cu to­varășii săi. Acești tineri și-au însușit în­tr-un timp scurt experiența sudorilor de la Moscova. Manifestând inițiativă creatoare, cons­tructorii au mers și mai departe. Ei au împărțit operațiile de sudare: înainte, su­dorul electric își pregătea singur capetele armăturii pentru sudat. In prezent el este scutit de acest lucru. In felul acesta el dispune de mai mult timp pentru su­dare. Productivitatea muncii a crescut de 2—3 ori! La groapa de fundație a hidrocentralei se consumă cantități uriașe de beton. Până în prezent, în groapa de fundație a hidrocentralei au și fost turnați zeci de mii de metri cubi. La betoniere funcționează cinci mari pompe de beton. Datorită mecanismelor de înaltă productivitate, ritmul de tur­nare a betonului s’a accelerat considera­bil. In prima jumătate a lunii Octom­brie, la clădirea hidrocentralei s’au tur­nat peste 20.000 m.c. de beton. In groapa de fundație, au fost fixate fundamentale punctelor­ de sprijin ale estacadei p­entru transportarea betonului. Aici lucrează monterii. In fruntea între­cerii, desfășurate în cinstea zilei de 7 Noembrie sunt brigăzile lui N. Chiseliov și V. Lopuhov. Ele îndeplinesc în mod sistematic normele de schimb în propor­ție de 200 la sută și chiar mai mult. Primele patru din cele 35 suprastructuri au și fost instalate. Aici se prevede mon­tarea în scurt timp a peste cinci mii de tone de construcții de oțel. Această cons­trucție va avea peste 40 m. înălțime și va alcătui carcasa metalică a viitoarei clădiri a hidrocentralei. Colectivul constructorilor de pe malul stâng al Volgăi a început lucrările la uriașa groapă de fundație a digului de­­versor din beton armat .Cinstea de a ex­cava prima cupă i-a revenit cunoscutului mecanic V. Zgura, iar cinstea de a trans­porta acest pământ le-a revenit lui I. Chiseliov și S. Tarasov, șoferi de auto­camioane basculante. Săpătorii accelerează ritmul pe zi ce trece. Ei tind să deschidă anul acesta un front de lucrări pentru muncitorii de la cofraje și betoniști. Noi succese au fost înregistrate și de către constructorii ecluzelor inferioare. In prezent ei înalță zidurile construcții­lor. Colectivul constructorilor hidrocentralei de la Cuibîșev întâmpină pentru a patra oară, în regiunea Jiguli, sărbătoarea Ma­rii Revoluții Socialiste din Octombrie. A. STEPANOV Amploarea mereu crescânda a construcțiilor în U.R.S.S. constitue una din strălucitele manifestări ale preocupării permanente a Statului Sovietic pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului. Numai în anii de după război, în orașele și așezările muncitorești din U.R.S.S. s’au construit case însumând o suprafață locativă de peste 155.000.000 mp. In această perioadă în localitățile rurale s’au construit peste 3.800.000 case. Fotografia înfățișează una din noile case construite pentru muncitorii Uzi­nei de automobile din Moscova. CONSTRUCTORUL Oamenii muncii iși construesc vile personale Planul general de reconstrucție a ora­șului .Mioscova preved­o construirea în îm­prejurimile pitorești ale capitalei a numeroase așezări de vile. De pe acum, mulți locuitori din Moscova, își cons­truesc vile proprii unde-și vor petrece vacanța de vară. De proiectarea vilelor din afara ora­șului se ocupă ateliere speciale de pro­iectări arhitectonice. Unul dintre acestea este instalat în centrul orașului, pe stra­da Go­rohi. Aici se întto­rpesc proiecte de vile pe bază de comenzi personale. Ate­lierul este deobicei foarte frecventat. Zi­darul Petr Orlov împreună cu soția sa au venit să comande un proiect de vilă. — Dorim, spune el arhitectului, să ne construim o vilă frumoasă, cu trei-patru camere și verandă. Planul vilei este discutat în amănunți­me. Orlov, inovator în producț­ie, lu­crează acasă la o serie de invenții; el posedă o bibliotecă personală și dorește ca una din camere să fie cabinetul său de lucru. Soția lui Orlov se îngrijește ca în curtea vilei să i se construiască un coteț de păsări. La atelier vin mereu alți clienți noi. Ivan Andreev, mecanic de locomotivă, comandă un proiect de vilă cu un singur apartament. Mai fac comenzi ingineri, profesori, medici. Lu­na trecută au comandat proiecte de vile proprii zeci de oameni ai muncii din Capitală. Statul sovietic acordă celor care își cons­truesc case individuale împrumuturi mari pe termen lung. Anul acesta s-au alocat peste 800 milioane ruble pentru credita­rea construcției de locuințe individuale. Hidrocentrala de la Mingheceaur Hidrocentrala de la Mingheceaur (R.S.S. Azerbaidjană) este una din cele mai mari construcții din R. S. S. Azer­baidjană ale celui de al 5-lea cincinal. Noul nod hidraulic, va avea o mare im­portanță pentru dezvoltarea continuă a agriculturii acestei republici. Țărănimea din Azerbaidjan, visa de ran­t să folosească principala arteră de apă din Transcaucazia — fluviul Cura, bogat în ape, pentru irigarea pământului. Cura posedă totodată uriașe resurse e­­nergetice. In anii de după război, s-a hotărît să se bareze defileul de la poalele muntelui Boz-Dag, situat în apropierea satului Mingheceaur, printr-un baraj din pământ și pietriș, în vederea formării unui lac de acumulare, ale cărui ape să pună în funcțiune turbinele hidrocentralei și să curgă prin canale lungi de câțiva kilometri spre stepă. In corpul barajului de pământ au fost sedimentate până în prezent, 10 milioane mc de pământ și pietriș. In spatele barajului s’a format noua mare Minghece aur. Construcția de întreprinderi ale industriei ușoare in R. S. S. Ucraineană Anul acesta, în R.S.S. Ucraineană se construesc noi întreprinderi și se recon­­struesc întreprinderile existente produ­cătoare de țesături, încălțăminte și alte articole de larg consum. La combinatul de mătase din Darnița a fost dată în exploatare secția de țe­­sătorie. Producția de țesături va crește de aproximativ două ori. Tot la acest combinat a luat sfârșit construcția unei noi secții mecanizate de vopsitorie. La Harcov se construește prima fa­brică din republică pe­ntru prelucrarea blănurilor și pentru confecționarea pal­­toanelor de blană pentru femei și copii. In prezent sunt în curs de terminare lucrările de construcție a clădirii prin­cipale. Se lărgesc întreprinderile de încălță­minte și pielărie. Ca noua clădire a fa­bricii nr. 2 din Odessa este în curs de terminare instalarea celor mai moderne mașini și utilaje de înaltă productivitate. In cinstea celei de a 36-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din­ Octombrie, această fabrică va livra prima partidă de fabricație. La Odessa se construiește deasemenea o fabrică de încălțăminte de lux. Anul acesta, investițiile capitale pen­tru construcția de întreprinderi produ­cătoare de mărfuri de larg consum au sporit cu 35 °­ o față de anul trecut. ) Pag. 3 Cel mai bun cuptor de klinker din lume De curând a intrat în funcțiune la fa­brica de ciment „Ghigant“ încă un cup­tor rotativ reconstruit. După particulari­tățile sale constructive, acest agregat nu-și are pereche în lume. In zona de klinkerizare, cuptorul e prevăzut cu o cămașă de apă care servește la răcirea corpului său și la sporirea duratei de funcționare a căptușelii. Cu ocazia reconstrucției, cămașa de apă a cuptorului a fost mult perfecțio­nată. Eficacitatea ei a crescut conside­rabil. Vechea cămașă de apă avea o lungime de 17 metri. Acest fapt îngreuna proce­sul de ardere. Nu se răcea numai zona temperaturilor înalte, unde căptușeala se uzează cel mai repede, ci și partea vecină, unde se termină pregătirea ma­terialului și e necesară cât mai multă căldură. Când se răcea această porțiune, o cantitate oarecare de căldură se pier­dea, din care cauză materialul care intra în zona de blinkerizare nu era destul de bine pregătit și prin urmare arzătorii erau nevoiți să încetinească mersul cup­torului. Cu prilejul reconstrucției, lungimea că­mășii s-a redus până la 9,5 metri. A­­cum, nu e răcit cu apă decât sectorul situat în zona cu cele mai înalte tempe­raturi. Tocmai aici trebue formată pe căptușeală o lipitură durabilă. Datorită schimbării lungimii sectoru­lui de răcire, pregătirea materialului s’a îmbunătățit considerabil. Cu prilejul reconstrucției s’au adus și alte perfecționări importante. înainte, că­mașa de apă era montată în interiorul cuptorului. Acest fapt reducea volumul camerei de ardere ceea ce era, se înțelege, în detrimentul productivității agregatului precum și a durabilității căptușelii. In afară de aceasta, avea o influență nega­tivă și deosebirea între temperaturile în­velișului interior și celui exterior cămășii. Această diferență de tempera­at­tură era cauzată de faptul că o parte a cămășii era în contact cu apa, iar cea­­­laltă cu aerul, întrucât cămașa se afla înăuntrul cuptorului, nu se putea preîn­tâmpina uzura prea rapidă a metalului. Adeseori virolele se distrugeau, apa nu-i mereu pe căptușeală. Acum însă, cămașa de apă e, montată în afara cuptorului. Prin aceasta se păs­trează volumul inițial al camerii de ar­dere. Pentru a reduce influența diferitelor temperaturi pe cămașă s-au montat com­pensatoare. După părerea vestitului mai­stru arzător, laureatul premiului Stalin, Trofimov de la fabrica „Ghigant“, precum și a altor membri ai colectivului, în pre­zent cămașa de apă asigură o mare efica­citate prin răcirea cu apă a cuptorului. Ca și la cuptorul reconstruit anterior zona de pregătire a materialului, care avea înainte un diametru de 3,3 metri, are acum 4,5 metri. Diametrul bandaju­lui e de 5 metri. In prezent, ambele cup­toare reconstruite nu-și au egal în in­dustria cimentului, în ceea ce privește randamentul zonelor de pregătire. La cuptorul care a fost pus în funcțiune de curând, s‘a îmbunătățit zona de lanțuri. Lungimea lanțurilor s’a redus, micșorându-se astfel și uzura înainte de vreme­a căptușelii, cauzată de lungimea prea mare a lanțurilor. S’a schimbat și lungimea căptușelii me­talice a recuperatoarelor. Pentru ca cor­purile recuperatoarelor să fie mai bine ferite de încălzire, s-a mărit întinderea porțiunii acoperite cu căptușeală meta­­lică. . După rezultatele obținute în primele zile, se poate constata că după reconstruc­ție, productivitatea cuptorului a sporit cu 25 la sută. In fotografie: Cuptorul reconstruit de la fabrica „Ghigant“. fi CONSTRUCTORII Până mai ieri, aici era un loc viran. Pri­măvara, ciobanii aduceau aici oile la năs­cut. Insă când începea arșița, când suflau vânturile uscate, pământul își pierdea re­pede vlaga, se acoperea cu crăpături adânci și din bogatul covor verde nu rămâneau de­cât smocuri de iarbă îngălbenită, arsă de soare. Scaieții, presărați cu flori roșii-al­­băstrui și nenumărați spini ca și brusturul aciunat pe lângă râpe, rămâneau stăpânii maidanului. Au trecut ani după ani, s-a dezvoltat mult cartierul mărginaș din partea de Est a ora­șului Crasnodar. Străzile staniței Pașcov­­scaia înaintau tot mai adânc în stepă. In dreptul noilor case creșteau plopi chipeși, vișini, meri și salcâmi. Orașul cucerea stepa. Scurt timp după terminarea războiului, pe acest maidan au venit câțiva specialiști și muncitori, primii „pioneri“. Ei au cercetat cu atenție locul, au făcut tot felul de mă­surători, au fixat țăruși cu numere, jaloane. Apoi, aerul s’a umplut de huruitul puternic al excavatoarelor și tractoarelor. Din zori și până’n noapte, camioanele cărau piatră, cărămizi, cherestea, conducte, ciment... Așa a început construirea uneia din cele mai mari întreprinderi textile din țară — Combinatul de lână pieptănată și stofe de lână din Crasnodar. Priveliștea combinatului face să crească de mândrie inima fiecărui om sovietic. Clă­direa principală a combinatului și cele ale întreprinderilor anexe ocupă un teritoriu în­tins. In secțiile spațioase s’au montat și lu­crează în plin numeroase mașini complicate. Dincolo de oraș, în stepă, se înalță mândre zeci de clădiri frumoase , case de locuit cu multe apartamente, un club, o ospătărie, creșe,­­ iar nu de mult s’a ridicat și clă­direa cu trei etaje a școlii medii. Noua așezare, se dezvoltă văzând cu ochii. S’au trasat și străzi, care, e adevărat, mai sunt încă brăzdate de șanțuri. In curând, insă, se va termina instalarea conductelor de apă și canalizare, țevile vor fi îngropate în pământ și străzile vor îmbrăca veștmân­tul de asfalt. Pe fostul maidan, prin ferestrele larg des­chise ale caselor, răsună până departe, în stepă, un cântec executat de corul „Piatniț­­chi“. Radioul a apărut aici odată cu primii constructori. Lângă multe clădiri cresc copacii tineri, plantați în toamna trecută și în primăvară. Va mai trece un timp și bogatele lor co­roane vor da umbră și răcoare. La fiece pas distingi limpede trăsăturile viitorului orășel, cu frumoasele sale clădiri, fântâni arteziene, scuaruri și — bine înțeles — cu un stadion bine amenajat, — loc de odihnă sănătoasă. Șantierul Combinatului și al așezării sale muncitorești e legat de oraș printr-o cale fe­rată și o linie de tramvai. Zilnic, aici so­sesc zeci de vagoane cu utilaje cu tot felul de materiale și materii prime pentru fabri­carea țesăturilor. Oriunde îți arunci privi­rile, pretutindeni vezi stive de cherestea, țevi, cărămizi, pietre, scheletele de otel ale viitoarelor construcții, se aude neîncetat hu­ruitul malaxoarelor, al utilajelor de conca­­soare, semnalele macaralelor. Nenumărate placarde și afișe amintesc constructorilor cele mai importante sarcini ale noului cin­cinal și cuprind numeroase chemări, ca de pildă : — La 1 Noembrie trebue date în folosință 14 case cu câte opt apartamente și o casă cu 20 apartamente, precum și localul pentru un magazin alimentar și­ un magazin de produse industriale. Ce ai făcut astăzi pen­tru îndeplinirea graficului lucrărilor ? — Să terminăm până la 1 Noembrie lu­crările principale de amenajare a așezării muncitorești! ... îndată ce ieși din biroul direcției șan­tierului și urci un delușor, în fața privirilor tale se așterne un tablou măreț. In jurul tău se înalță numeroase clădiri, dintre care unele sunt în curs de construcție: pe toate drumurile circulă neîntrerupt autocamioanele. Ridicându-și brațele puternice deasupra sche­lelor de oțel, macaralele, care par niște co­costârci uriași cu gâtul întins, se mișcă a­­lene. Pe unele macarale fâlfâie stegulete de un roșu aprins. Am venit pe șantierul școlii în timpul re­­paosului pentru masă. Intr’una din camerele clădirii, brigada de zidari condusă de Piotr Matianin își petrece jumătatea de oră ră­masă până la reînceperea lucrului­­ citind în colectiv romanul „Stegarii“ de Oleg Gon­­ciar. Citea șeful brigăzii. încă de la intrare se auzea vocea sa puternică : — „Stelele de pe bonetele voastre să stră­lucească atât de puternic, încât să se vadă de la două verste !... Nu uita că ești un om mare! Toată lumea se uită la tine, te ob­servă cum te așezi, cum te scoli, cum te miști, cum umbli!“ Și apoi, adresându-se celor ce-l ascultau, Matiunin adăugă: — Ați înțeles? Iată ce îi învăță pe tinerii ostași sergentul major Horia Haretchi. A­­ceasta ne privește și pe noi. Suntem doar oameni sovietici ! Lui Matiunin îi place să citească și să stea de vorbă. Căpitan în Armata Sovietică, Piotr Alexandrovici Maziunin a luptat vite­jește în timpul războiului. El a fost coman­dantul unei subunități și a cultivat în ostașii săi sentimentul de dragoste fierbinte pentru patrie și de ură nepotolită față de­ dușmani. Când s’au întors acasă, sub cerul pașnic al patriei dragi, eroicii ei apărători, a revenit și căpitanul Matianin. S’a odihnit o lună, apoi și-a zis : „Hai, Petra, e timpul să ne apucăm de muncă !“ A doua zi, îmbrăcat în uniforma nou-nouță și bine găleată de ofițer, cu cișmele lustruite. Matiunin s’a prezentat la secția de cadre a șantierului combinatului. — Aș dori să lucrez pe șantierul vostru, în specialitatea mea — spuse Piotr Alexandro­vici. — Foarte bine. Avem mare nevoie d­e spe­cialiști. — răspunse șeful secției cadre. — Sunteți inginer ? —­ Nu sunt inginer, ci zidar, cu o vechime de 12 ani — răspunse Matiunin. Șeful secției de cadre se cam­tiră, dar după o clipă îi spuse lui Matiunin : — Puteți să vă luați actele, tovarășe că­pitan. Veți lucra la construirea corpului prin­cipal al combinatului. A mai trecut o lună. Noul zidar i-a plăcut mult șefului brigăzii, precum și șefului de șantier. Era meticulos și conștiincios. Nu se sfia niciodată să întrebe sau să se sfă­tuiască cu un tovarăș de muncă, ori să pro­pună o inovație, o îmbunătățire. E o plăcere să te uiți cum lucrează : înșiră cărămizile ca pe sfoară. In curând, șeful brigăzii l-a însărcinat pe Matiunin cu o operație de mare răspundere — executarea costurilor. Piotr Matiunin s’a achitat bine și de această sarcină. Zidarii bătrâni se mirau : „Rari sunt zidarii care reușesc să dea două norme pe schimb. Că­pitanului nostru însă nu-i mai ajung nici două norme și jumătate. Acum, el dă câte trei norme. Nu degeaba a făcut parte din trupele de gardă !“ De atunci, Piotr Matianin și-a câștigat faima de cel m­­ai bun zidar de pe șantier. De câțiva ani i s’a încredințat conducerea unei brigăzi. Brigada sa e întotdeauna în frunte. Când s’a aflat pe șantier de­ realizările zidarului Șircov din Moscova, de metodele sale, Matiunin a studiat trei zile în șir articolele din ziare care descriau această ex­periență înaintată. Apoi s’a sfătuit cu mun­citorii din brigadă. El și-a împărtășit gân­durile și lui Pavel Nepeivoda — șeful unei alte brigăzi de zidari. — Dă-i drumul, Piotr Alexandrovici, te vom sprijini — răspunse Nepeivoda, după ce l-a ascultat atent pe Matiunin. Și comunistul Matiunin a inițiat, pe acest șantier, întrecerea socialistă pentru însuși­rea cât mai grabnică a metodei Sircov. Re­zultatele n’au întârziat să se arate. Producti­vitatea muncii în brigada lui Matiunin s’a dublat, s’a îmbunătățit calitatea zidăriei, ma­terialele au fost folosite mai cu chibzuință. In cadrul întrecerii, si alte brigăzi au ob­ținut rezultate frumoase. Piotr Matia­in îmbină cu iscusință munca în producție cu activitatea obștească și po­litică. De șase ani el activează ca agitator. Comuniștii de la întreprinderea de construcții și montaj nr. 1 a trustului ..Legoromstroi“ l-au ales membru în biroul de partid. Am stat de multe ori de vorbă cu Matiu­nin. Ii place mult să vorbească despre tre­burile șantierului, dar devine zgârcit la vorbă când e întrebat despre munca sa sau a bri­găzii sale. — Noi n’am făcut nimic deosebit. Respec­tăm graficul, și atâta tot. N’avem de ce să ne lăudăm... Brigada lui Nepeivoda, însă, este într’adevăr o brigadă de eroi. Ministerul i-a decernat titlul de „Brigadă de calitate excelentă“. Și Piotr Matianin vorbește pe larg des­pre succesele acestei brigăzi, povestește cum a obținut brigada lui Nepeivoda primul loc în întrecerea pentru economisirea mijloace­­lor și materialelor. — Pavel Nepeivoda se pregătește să intre în partid. El e membru al comitetului de șantier și unul din cei mai buni agitatori — ne povestește mai departe, Matiunin — In brigada lui Nepeivoda sunt numai oameni unul și unul. Comuniștii inovatori Nicolai Batașev, Erou al Uniunii Sovietice, Pavel Lipețchi, Serghei Furmanov — sunt mândria acestei brigăzi. Tovarășii fără de partid lu­crează și ei cât se poate de bine. Cei doi șefi de brigadă fac totdeauna schimb de experiență, se ajută în muncă. Orientânduse în muncă după realizările fruntașilor, urmând exemplul lor, și alte brigăzi de la întreprinderea de construcții și montaj nr. la trustului „Legpromstroi“ obțin­ zi de zi frumoase realizări în produc­ție. ... Crește neîncetat nivelul de trai al con­structorilor. Munca lor de o înaltă producti­­­vitate le aduce câștiguri mari. Adresați-vă zidarului Matiunin și el vă va explica din ce venituri și­ cheltuieli se compune bugetul familiei sale. Venitul principal îl constituie salariul. Anul acesta, Piotr Matiunin a primit în luna Ianuarie 2100 ruble, în Februarie — 2180, în Martie — 3003, în Aprilie — 2779, în Mai — 2763, în Iunie — 3480 ruble etc. — Dar aceasta nu e totul — observă Ma­i­tinnni. — Trebue să mai adăugați și con­cediul plătit pe care-l primesc în fiecare an, asistenta medicală gratuită, faptul că toți copiii mei învață gratuit la școală. Ducem un trai îndestulat, nu ne lipsește nimic. In fiecare lună cumpărăm diferite obiecte de uz casnic, haine, încălțăminte. Suntem abonați ln ziare și reviste, am cumpărat multe cărți. Nu pierdem niciun film, ne ducem des la teatru. Cu economiile din ultimii ani, zidarul Ma­tiunin și-a construit o casă din cărămidă. Casa are patru camere și bucătărie. Lângă casă e o grădiniță cu meri, peri, pruni. Apartamentul e frumos mobilat. Nu lipsește radioul nici lumina electrică. In fiecare cameră vezi buchete de flori. Zidarul Nicolai Batașev va sărbători și el cea de a 36-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie în casa proprie, pe care și-a construit-o de curând. Statul l-a ajutat cu materiale de construcții. Această casă se compune din trei camere, bucătărie și terasă. Nicolai Batașev a cumpărat mobilă frumoasă pentru noua sa casă. — Am mai pus deoparte și vre’o mie de ruble, ca să sărbătoresc cum se cuvine mu­­­tarea în casa cea nouă și aniversarea Revo­luției — spune Batașev. Zeci de familii de constructori vor săr­bători cea de a 36-a aniversare a Revoluției din Octombrie în locuințe noi. In Uniunea Sovietică, omul — stăpânul și transformatorul pământului, creatorul pro­priei sale fericiri — e înconjurat cu grijă și dragoste părintească. ARCADII DAȘCHEVICI Crasnodar

Next