Constructorul, ianuarie 1955 (Anul 7, nr. 260-263)

1955-01-08 / nr. 260

LA ÎNCEPUTUL UNUI NOU AN DE MUNCĂ Anul care a trecut a arătat prin fapte de sea­mă cît de mare este forța celor care își unesc vo­ința sub steagul parti­du­lui. Răspun­zînd chemări­lor partidului, safirfailor trasate prin programul de măsuri economice elaborat de plenara lăr­gită din august 1953, a C.C. al P.M.R., oa­menii muncii au realizat noi progrese pe calea dezvoltării economiei naționale și a creșterii nivelului de trai. Spriijinind­u-se pe­­ forța crescîndă a industriei noastre socia­liste, agricultura și industria producătoare de bunuri de lar­g consum a­­ obținut rezul­tate care ne îndreptățesc să privim viitorul cu încredere. Alături de întreg poporul nostru­ munci­tor, oamenii muncii din construcții și in­dustria materialelor de construcții și-au adus contribuția lor la izbînzile obținute anul trecut de economia națională. Ne pu­tem mîndri cu succesele tovarășilor noștri de la Trustul de construcții’ nr. 13, între­prinderile de construcții 302-București, 902 — Ocna Mureșului, 505 — Sibiu, fabri­cile de țigle și cărămizi Cărpiniu­ș și „Her­­cules"-Tîrnăveni, Fabrica de geamuri Scăe­­ni, fabrica „Solomit‘‘-Bră­ila și altele. Pe șantiere, în fabricile de materiale, mii de tovarăși ai noștri au dovedit elanul lor creator, înaltul lor patriotism. Organele noastre sindicale, activul lor, au avut un rol de cea mai mare importanță în obține­rea acestor succese. Dar succesele obținute nu ne pot împie­dica să vedem și lipsurile. Dimpotrivă a­­ceste lipsuri sînt și mai mult puse în lumi­nă, atunci cînd le comparăm cu realizările pe care le obțin cei ce depun o muncă te­meinică și serioasă. Trebuie să recunoaș­tem că nu sînt rare construcțiile scumpe, de slabă calitate și nici cele ce depășesc termenele fixate. Mai sînt și numeroase fa­brici de materiale de construcții care nu și-au îndeplinit planul pe 1954. Este limpede că asemenea lipsuri nu pot fi tolerate. Sarcinile de mare cinste, dar și de mare răspundere, ce ne stau în față în acest ultim an al planului cincinal cer li­chidarea nemn­tîrziată a lipsurilor. Partidul și guvernul ne arată că sarcina cea mai urgentă în acest moment este de a întocmi cu ajutorul celor mai calificate cadre din întreprindere, planuri concrete de măsuri în vederea ridicării producției și productivită­ții muncii. Aceste planuri trebuie să se ba­zeze în primul rînd pe mobilizarea resurse­lor interne existente în fiecare întreprin­dere și nu pe investiții noi. Bineînțeles a­­ceasta cere o mai bună organizare a mun­cii. Trebuie să se pună capăt muncii în asalt, cauzată mai ales de o defectuoasă aprovizionare tehnico-materială a întreprin­derilor. Aceasta nu înseamnă nicidecum că­derea în patima tot atît de dăunătoare a unor conducători care — fără să țină sea­ma de interesele statului — obișnuiesc prin tot felul de manevre să acumuleze stocuri de materiale mai mult decit necesarul, dău­­nînd astfel altor întreprinderi. In fața industriei construcțiilor și Indus­triei materialelor de construcții, stau pro­bleme deosebit de importante. Se pune în primul rînd problema folosirii complete a tehnicii avansate cu care sînt înzestrate întreprinderile noastre, tehnică menită să asigure o înaltă productivitate a muncii, o considerabilă ușurare a eforturilor fizice, posibilitatea de a folosi mai bine forțele de muncă existente. In această direcție o con­tribuție esențială poate și trebuie să fie adusă prin extinderea metodelor înaintate și prin ridicarea calificării profesionale a oa­menilor muncii. Există în toate întreprinderile noastre mari rezerve interne în stare să asigure o creștere necontenită a productivității mun­cii. Mecanizarea lucrărilor de construcții, justa folosire a utilajelor, ridicarea califi­cării profesionale ,a muncitorilor, aplicarea metodelor înaintate, întărirea disciplinei în muncă , iată numai cîteva din izvoarele nesecate ale creșterii productivității. Acti­viștii sindicali și cadrele economice nu tre­buie­­ să uite că ridicarea continuă a pro­ductivității muncii, creșterea producției pe cap de muncitor asigură oamenilor muncii un cîștig mai bun, ridicarea bunei lor stări materiale. O grijă deosebită trebuie acordată ridică­rii calificării muncitorilor și specializării lor. întrecerea pentru titlul de „cel mai bun” într­-o meserie a dat rezultate bune, care cer extinderea acestei metode. Specia­lizarea și calificarea corespund nu numai nevoilor crescînde de cadre bine pregătite de constructori, dar și nevoii de a pune capăt fluctuației, vîntuirarii oamenilor de la un șantier la altul. Pe bună dreptate arăta tovarășul N. S. Hrușciov, prim secretar al Comitetului Central al P.C.U.S. la Confe­rința unională a constructorilor din U.R.S.S: „Dacă am ajuta pe fiecare constructor să-și însușească bine o profesie, dacă l-am ajuta să devină un muncitor calificat care știe să folosească cu înaltă productivitate tehnica, atunci el și-ar îndrăgi meseria și ar spune cu mîndrie: „Sînt constructor !“ ...Pentru ca muncitorii să nu mai părăsească șantierul ei trebuie învățați, ajutați să-și însușească o profesie”. Desigur pentru a pune capăt plimbării de la un loc de muncă la altul este nevoie în acelaș timp și de asigurarea unor cît mai bune condiții de muncă și de viață. De pil­dă, acolo unde organele sindicale și cele administrative, neglijează problemele cazării sau ale­­ cantinei, nu-i de mirare că munci­torii părăsesc șantierul sau fabrica căutînd în altă parte condiții mai bune. O altă problemă importantă este cea a reducerii prețului de cost, la baza căreia trebuie să stea introducerea și respectarea unui strict regim de economii. Și aici, or­ganele sindicale au un rol de seamă prin munca ce trebuie să o desfășoare pentru cultivarea unei atitudini juste față de avu­tul obștesc. Cite din colectivele noastre se pot lăuda că au făcut totul pentru buna gospodărire a materiilor prime, a materialelor și combustibilului, utilajelor încredințate, etc. ? Este oare necesar să amintim și de astă dată de risipa care se face pe mai toate șantierele cu materialul lemnos ? Să mai pomenim de miile de cără­mizi sparte din cauza descărcării și încăr­cării defectuoase, de materialele degradate din cauză că nu li se asigură condiții po­trivite de păstrare? Este limpede că atît organele noastre sindicale și activiștii lor cît și cele admi­nistrative și tehnice nu pot să ocolească răspunderea lor. Munca de educație desfă­șurată de către organele sindicale trebuie să aibă drept rezultat crearea și stimularea unui adevărat curent de masă împotriva risipei și risipitorilor. Trebuie să ținem seama de asemenea că respectarea strictă a termenelor de, dare în folosință, strădania de a lucra repede și ieftin nu înseamnă neglijarea calității. Este pe deplin posibil să îmbini cerințele pla­nului și prețului de cost, cu cele ale unei înalte calități. O altă problemă ce trebuie să stea în centrul preocupării organelor noastre sindi­cale este aceea a grijii pentru întărirea dis­ciplinei socialiste. Sancțion­are­a afaterilor d­e la disciplină nu dă roade atunci cînd nu este însoțită de o permanentă muncă de educație. Trebuie creată și în această direc­ție o intransigentă opinie publică împotriva chiulangiilor și dezorganizatorilor produc­ției. Muncitorii conștienți își dau bine seama că lipsa de disciplină a unora lovește nu numai în buna desfășurare a muncii, dar și în cîștigul lor. Greșesc în mod grosolan acei conducători sau activiști, care își închi­puie că își cîștigă „simpatia” și ,,populari­tatea” cînd închid ochii în fața năravurilor chiulangiilor, neglijenților sau celor căzuți în patima beției. Este cu atît mai condam­nabilă lipsa de vigilență, atitudinea de gură­­cască a celor care tolerează dăunarea avu­tului obștesc, care nu iau toate măsurile pentru lovirea necruțătoare a elementelor necinstite. De cea mai mare importanță pentru orga­nele noastre sindicale este să se orienteze operativ la începutul anului și să nu în­­tîrzie în ce privește luarea de măsuri pen­tru a asigura de pe acum buna desfășurare a întrecerii socialiste pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. Trebuie să fie clar fie­cărui activist sindical că în primul rînd trebuie să stea munca practică, pe teren, de mobi­lizare a tuturor forțelor și nu așa cum din păcate se mai obișnuiește în unele locuri, — întocmirea a tot felul de docu­mente birocratice, lipsite de orice sens. Activiștii sindicali trebuie să dea dovadă de spirit de inițiativă, să nu aștepte la fiecare pas instrucțiuni și dispoziții ,,de sus”. Un obiectiv de cea mai mare însemnătate al întrecerii socialiste trebuie să-l constituie sprijinirea cât mai intensă a dezvoltării pro­ducției agricole. Constructorii de pe șantie­rele din S.M.T.-uri și gospodării agricole de stat, oamenii muncii diin fabricile care pro­duc materi­ale de construcții pentru aceste șantiere și pentru comerțul de latîmpinare, colectivele atelierelor care execută reparații de utilaje agricole trebuie să dea dovadă de inițiativă și simț de răspundere la îndepli­nirea sarcinilor ce le revin în lumina Pro­iectului Directivelor Congresului al II-lea al partidului cu privire la dezvoltarea agricul­turii. Acum, la începutul anului, organele noas­tre sindicale au de făcut față campaniei de dări de seamă pe 1954 și de încheiere a con­tractelor colective pe 1955. Mai mult ca oricînd se pune anul acesta accentul pe caracterul de lege al contractelor colective. Dările de seamă asupra îndeplinirii con­tractului colectiv pe anul trecut, ca și dez­­­­baterea noului contract trebuie să se ri­dice la nivelul cel mai înalt. Aceasta nu este posibil decât în condițiile unei largi desfășurări a autocriticii și criticii de jos din partea maselor. Trebuie combătute cu toată energia și severitatea orice încercări de su­grumare a criticii, de cocoloșire a lipsuri­lor. Aceasta, mai ales în întreprinderile în care contractele colective zac între scoarțe groase, în cine știe ce un gher de unde ni­meni nu și-a mai amintit de ele pînă a­­cum. O astfel de atitudine față de contrac­tul colectiv înseamnă cel puțin demagogie, întocmirea judicioasă a contractelor, pe baza participării active a maselor constituie o mare forță mobilizatoare. In respectarea strictă a prevederilor contractelor colecti­ve, muncitorii văd îmbinarea armonioasă a intereselor obștești ale producției cu cele personale privind îmbunătățirea condiți­ilor lor de viață și de muncă. Marile sarcini ce stau astăzi în fața or­ganelor sindicale cer din partea activiștilor sindicali o strînsă și­ permanentă legătură cu masele ,o cunoaștere cît mai temeinică a realităților de pe teren, o cît mai adîncă aprofundare a cunoștințelor economice și celor specifice ramurii respective. Ca să poată îndruma și învăța pe oamenii mun­cii, activistul sindical trebuie să devină, în primul rînd el, un om cult și bine pre­gătit, gata să învețe din experiența ma­selor. împreună cu toți ceilalți oameni ai muncii din țara noastră, muncitorii, tehnicienii, in­ginerii și funcționarii din construcții și in­dustria materialelor de construcții au pășit cu încredere în acest an nou, convinși că înțeleaptă conducere­a partidului asigură patriei și poporului noi izbînzi. Din primele zile de muncă ale noului an au și început să sosească vești despre avîntul pe care oamenii muncii îl închină creșterii bună­stării materiale și culturale, întăririi ca­pacității de apărare a patriei. Să mun­cim astfel încît fiecare zi să ne aducă vești demne de patriotismul nostru, de devotamentul nostru față de neclintitul steag al luptei pentru construirea socialis­mului și apărarea păcii. ANDREI HORVÁTH președintele C. C. al Sindicatului muncitorilor constructori și din In­dustria materialelor de construcții, In acest număr 3 • Să organizăm mai bine munca pe noile șantiere agricole. (pag. 2-a) • Școala metodelor înaintate.­­ • Executarea lucrărilor de zidărie la temperaturi scăzute. • Batonul precomprimat. (pag. 2-a) (pag. 2-a) • Pentru sporirea producției de cărămizi și țigle. (pag. 3-a) • Ce pot da consumului popular cărămidarii. (pag. 3-a) • De ce nu sunt maiștrii fabricii „Victoria socialistă” ad­e­­vărați organizatori ai producției ?­­ • Din țara constructorilor comunismului. — Comuniștii pe șantier. (pag. 3-a) • După ora cinci. (pag. 4-a) • Muncitorii constructori din lumea întreagă in luptă­ pentru democrație, bunăstare și pace. • Mărturisiri sincere. (pag. 4-a) (pag. 4-a) (pag. 4-a) SUCCESE IN PRIMELE ZILE ALE ANULUI In contul lunilor viitoare Conștienți de Însemnătatea producției a­­nexe pentru buna desfășurare a lucrărilor pe șantierele agricole și pe celelalte șantiere ale Trustului nr. 10-Con­stanța, muncitorii și tehnicienii Iun trei primid serii de ateliere nr. 1005 se străd­uie sa depășească planul de producție în­ fiecare secție. Astăzi, atelierul de tîmplărie de la Nă­vodari lucrează în contul lunii martie, iar atelierul de construcții metalice din Palas, cariera de piatră d­e la Gura Vodă și ate­lierul de vulcanizare — in contul lunii fe­bruarie a acestui an. La aceste succese au contribuit, prin de­pășiri de normă de 50—300%, tinichigiul Dumitru Țuturea­nu, tîmplarii Nicolae Petcu și Du­mit­­nachie Nedialcu, vale,animatorii Ion Popa și Vasile Lepăd­atu, sudorul Nicolae Vas­ H­p, lăcătușul Nicolae Bandeia ș. a. < Bilanțul a două zile Poate că modelierul Mihai Garbi nu știe prea multe despre „Divina Comedie", „Mi­zerabilii" sau „Faust“. Cu migala caracteris­tică fiecărui artist insă caută să transpună rit­mai veridic in bucata de argilă figurile lui Dante, Victor Hugo și Goethe. Insistă asupra fiecărui detaliu. După multă vreme, abia și-a găsit vreme să vorbească. — Cunosc din bătrîni zicala că ziua bună se cunoaște de dimineață. Secția noastră de bunuri de larg consum și-a început producția numai da ieri. Și pentru că sîntem și la în­ceputul anului ne străduim să dăm lucrări cit mai frumoase. Alături se pot vedea obiec­tele lucrate doar in două zile... Așezate in rafturi de uscare, borcanele de dulceață, scrumierele, bibelourile, ulcioarele, vazele de flori, serviciile de băuturi, dădeau impresia unui adevărat magazin. Multe alte lucruri luaseră drumul cuptoarelor pentru ardere. Dar in registrul de evidentă a pro­ducției unității nr. 3 a fabricii „Ceramica"­­București poți afla cite odată și ceea ce de mult se găsește in miinile consumatorilor. Pentru fiecare sortiment s-a deschis o nouă fubrică. Și dacă ar fi să le numărăm, sum­ acum peste 20. Se sfârșiseră cele opt ore­­ de lucru. "Nor­matorul Gh. Dallacort tocmai trecea in a­­cest registru producția zilei. Operația urmă­toare era cumularea rezultatelor celor două zile: 23+23 " patruzeci și șase de ulcioare; 21+23” patruzeci și patru de vase de ca­lorifer, 30 de vase de flori, 5 servicii de bău­tură, patru statuete, douăzeci și cinci de borcane d­e dulceață și două modele de lămpi de noptieră... Un bilanț lăudabil. B. NICOLAE O inovație simplă dar economică Uscătoria de cărămizi­­ a fabricii de pro­duse refractare „Proletarul“ din Turda prezenta prin construcția sa primitivă — moștenită de la patron — pericol de in­cendiu și de intoxicare a muncitorilor cu gazele eliminate prin uscarea cărămizilor cu flacără deschisă. Institutul de proiectare solicitat a trimis un proiect de modificare a sistemului de uscare cu un deviz în valoare de 840.000 lei. Soluția prevăzută în proiect fiind greu de realizat din cauza costului ridicat, di­rectorul fabricii, Anton Adonii, a făcut o inovație care constă în construirea unor generatoare de căldură simple, dar care în­lătură complet pericolele de incendiu și in­toxicare a muncitorilor. Construcția generatoarelor făcîndu-se din resurse locale costul lor este de 37.700 de lei față de 840.000 cît prevedea devizul proiectului. De asemenea, randamentul dat de inovația tov. Adonyi este mult mai mare decit cel care ar fi fost obținut prin aplicarea soluției prevăzută în proiect. Astfel, se fac anual economii la combus­tibil în valoare de 42.000 de lei, la forță motrică de 69.000 de lei, la material lem­nos de 7276 de lei, iar rebuturile sînt re­duse cu 40 °/o. Un alt avantaj pe care-1 prezintă aceas­tă inovație este că generatorul se poate regla­­ în funcție de temperatura necesară uscării produselor refractare, elim­inîndu-se în același timp defecțiunile care ar putea produce îngustări în producție. VASILE ROSENBERG corespondent Im­anul care s-a scurs membrii grupei sindicale de «Dulgheri al cărei organizator start, au depus o muncă susținută pentru a contribui la îndeplini­rea planului d­e producț­ție al șantierului. Zi de zi, lună de lună grupa noastră a obținut succese tot mai în­semnate executînd lucrările de dulgherie îna­inte de termen. Toate acestea au fost în 1954. In noul an în care am pășit, ultimul am al cincinalului, vrem ca realizările noastre să fie și mai mari. Hotărîrea C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri cu privire la desființarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele și rații a contribuit și mai mult la creșterea elanului nostru în muncă. Noi știm că aceste măsuri sînt menite să îmbunătățească nivelul de trai al oamenilor muncii de la orașe și sate și vom munci cu sirg pentru întărirea lor. Cu acest­­ gînd am începui noi lucrul in primele zile ale acestui an. După ce am aflat d­e la tov. inginer Mi­hai Chibu obiectivele ce le avem de exe­cutat, am ținut o consfătuire de producție în care mai toți și-au spus părerea despre posibilitățile ce le avem pentru realizarea sarcinilor din planu, pentru îmbunătățirea ca­lității lucrărilor. La centrala termică lucrează tov. Gheorghe Pătrulescu cu încă 5 dulgheri, la rezervorul B, Constantin Bortan montează schelăria, Ștefan Dragnea, activist cu munca cultu­rală și Enache Borțan, inspector obștesc de protecția muncii, lucrează la montarea co­frajelor la corpul 8 D. Și asemenea lor toți cei 20 de membri ai grupei noastre mun­cesc cu spor de­pășindu-și normele din pri­mele zile ale anului. In acest an vom lichida și lipsurile ce au existat în munca noastră. Acest lucru îl vom dovedi prin fapte, în primul rînd cei 4 ac­tiviști sindicali din cadrul grupei care se vor strădui să fie exemplu în toate acțiu­nile. ILIE CHIRIȚA organizatorul grupei sindicale a dulgherilor de pe șantierul „Zorile“ Spor la muncă! In acest an vom munci și mai bine ...Primele zile de mun­că din anul 1955. Fie­care muncitor din secția morilor de ciment a fa­bricii „Temelia“ . Ora­șul Stalin este hotărît ca în cursul acestui an să producă ciment mai mult și de mai bună ca­litate. Pînă în ziua de 4 ianuarie, secția și-a și depășit planul cu 0,7 m/6. In clișeu: morarul fruntaș în întrecerea so­cialistă Mihai Bruss. Pe șantierul centrului mecanic Otopeni In toamna anului trecut, Trustul de con­strucții nr. 1 București a început să con­struiască, la Centrul mecanic Otopeni, o nouă turnătorie de mare capacitate pentru confecționarea pieselor de schimb pentru tractoare, mașini și unelte agricole. In elanul întrecerii socialiste, muncitorii și tehnicienii de pe acest șantier au obți­nut însemnate succese. Astfel ei au reușit să execute în scurt timp turnarea a 4 ca­dre, să fasoneze și să monteze cofrajele pentru încă 3 cadre, să termine de roșu anexa socială pînă la nivelul primului planșeu. Cu un deosebit avînt a continuat acest colectiv munca în primele zile ale noului an. Conștienți de importanța acestei lucrări pentru sectorul agricol, constructorii sînt hotărâți să muncească în așa fel încît noua turnătorie să poată fi dată în folosință în primul semestru din 1955. Neîntrecută este echipa dulgherului Ale­xandru Szilagy. Ea s-a evidențiat pe șan­tier încă din anul trecut, reducînd timpul de execuție cu 30% la fasonarea și mon­tarea cofrajelor la 3 cadre. In prima zi de lucru a noului an, echipa a depășit norma cu 30%, iar a doua zi cu peste 40%. Im­portante succese a obținut și echipa dul­gherului Iosif Teaciu care în decembrie a redus ,cu 5 zile timpul de confecționare a cofrajelor pentru 2 cadre, iar in primele zile de lucru ale acestui an a realizat 20— 30% peste sarcinile zilnice de producție. Dintre cele 6 echipe de betoniști, în fruntea întrecerii se află astăzi echipa lui Gheorghe Oul, care își depășește norma cu 20%. După exemplul cărămidarilor din Kursk fie Pentru prelungirea sezonului de fabrica­la Fabrica de cărămizi și țigle din Cluj s-a amenajat un șopron după siste­mul utilizat de fabricile sovietice din regiu­nea Kursk, adoptat la gaz metan. La un șopron simplu s-au zidit marginile laterale cu­ cărămizi uscate; s-a amenajat o vatră din cărămizi ,arse, care prezintă canale în care arde gazul metan condus prin țevi găurite. Prin acest procedeu s-au salvat cca 400.000 de cărămizi crude de la îngheț. VARTOLOMEI TATARU corespondent Vești despre realizările constructorilor pe șantier Școală de calificare rea Pentru conduce­întreprinderii de construcții nr. 141 constituie o deosebită preocu­pare creșterea de noi cadre calificate. De curînd a fost organizată, pe șantierul Insti­tutului Agronomic din Iași, o școală de ca­lificare, unde elevii au posibilitatea să-și însușească cunoștințele tehnice ale diferite­lor profesii Celor 46 de cursanți li s-au creat condiții o­ptime de învățătură, o sală de cursuri bine încălzită, rechizite și manuale, lectori de specialitate. Șeful șantierului — tînărul inginer Sorin Forst — predă elevilor teh­nologia lucrărilor de construcții, planifica­torul Mircea Gheorghiu — tehnologia mate­­­rialelor de construcții și matematica, etc. Printre elevii silitori la învățătură se nu­mără zidarii Constantin Lupu și Gheorghe Lespezeanu, dulgherii Mihai Bîrză și Gheor­ghe Rotilă, etc. Din rezerve interne B. ABRAMOVICI corespondent Colectivul atelie­­ru­relor de reparații­­ , auto de la Deva, ale t restului de construcții nr. 4, mobilizează rezervele interne în scopul asigurării pie­selor de schimb necesare autocamioanelor. La secția electrică, condusă de tov. Alfred Kohn, au fost confecționați prin mijloace proprii 300 de acumulatori de 6 V/120 A 6 V/140 A, 12 V/140 A și 12 V/200 A. Din cantitatea totală de 6636 kg plumb folosită, 4800 kg au fost deșeuri recuperate de la a­­cumulatoarele scoase din uz și piese recon­diționate — cutii, capace, izolatori și plăci de acumulatori. Economia realizată înseamnă o reducere de 8—10 la sută a prețului de cost al unui acumulator. Felul în care e or­ganizată procesul de fabricație și tehnologia adoptată permit să se confecționeze în serie acumulatori nu numai pentru autocamioane, ci și pentru autoturisme și aparate de radio. Vulcanizatorul Octavian Manțiu, strunga­rul Ștefan Horvath și alți muncitori din sec­ția de vulcanizare au reușit să producă în atelier garnituri de frînă pentru autoca­mioane, de La intreprin­derea construcții nr. 104-Buzău au fost acceptate nu de mult­e noi propuneri de ino­vații și raționalizări, care vor contribui sim­țitor la reducerea costului construcțiilor. Inovațiile constructorilor de pe un sin­gur șantier al întreprinderii vor aduce eco­nomii anuale de aproape 83.000 de lei. Din această sumă, 72.000 de lei constituie econo­mia antecalculată pe un an ce va fi realizată prin folosirea unui nou material de con­strucții — blocurile ușoare de zidărie din beton cu talaj, ai cărui realizatori, inginerul Iuliu Popa și maistrul Gheorghe Burlacu, au fost premiați cu 2405 lei. Au mai primit recompense de 500—1000 lei inovatorii și raționalizatorii Ion Ștefan, Constantin Șerban, Cristian Vasiliu, Aurel Ștefănescu ș.a. GH. STAMATE corespondentul „Constructorului“ pentru raionul Buzău de La întreprinderea prefabricate a Trustului nr. 5 a _____A fost organizată o secție de bunuri de larg consum. Aici se confecționează în serie — din deșeuri — săniuțe, țarcuri pentru co­pii, cărucioare pentru buteliile de aragaz etc., — ca și uși de sobă din beton. Va începe și producția paturilor pentru copii, al căror prototip a fost executat de brigada lui Ni­colae Florea, de la secția de tîmplărie. Intr-o altă secție a întreprinderii, deșeuri­­le metalice sînt transformate în balamale și nituri, piese pentru trotinete și alte obiecte utile. Echipa lui Alexandru Grünfeld, cea a lăcă­tușului Nicolae Vieru, fruntașul în producție Mauriciu Kerekeș și ceilalți muncitori care confecționează bunuri de larg consum lucrea­ză cu rîvnă pentru a contribui la o mai bună aprovizionare a populației. MN STELEA corespondent Mei autobasculante trepriĂ I­­n­strucții nr. 965- Baia Mare i s-a repartizat un număr de 9 autocamioane bbasculante „ZIS“, importate din Uniunea Sovietică. Fiecare din acestea înlocuiește munca a 12 oameni la descăr­carea materialelor. Noile autobasculante au început să de­servească șantierele întreprinderii, aprovi­­zionîndu-le cu materiale de construcții. Contribuția inovatorilor Bunuri de larg consum­ în Capitală se construiește o stație de îmbuteliere a gazelor lichefiate Consumatorii de aragaz din Capitală își amintesc de neplăcerile din iarna trecută, cînd viscolul a împiedicat timp de mai multe zile transportul buteliilor de gaze lichefiate de la baza din Ploești. In această iarnă, greutățile nu se vor mai repeta. Oricît de nefavorabilă va­­ fi vremea, transportul este asigurat. S-a in­stalat o concerte aifa de gaze lichefiate direct de la Ploești, iar în cartierul Dămăroaia. Trustul nr. 3 construiește o stație de îm­­buteliere, cu o capacitate inițială de 10.000 butelii pe zi — care ulterior va fi sporită la 14.000 butelii. De pe acum se contu­rează hala mare, cu trei compartimente — unul central pentru îmbuteliere și două laterale, pentru depo­zitarea buteliilor. Nu departe au fost termi­nate stațiile de pompare și rezervoarele. In prezent, datorită condițiilor create, constructorii continuă lucrările și pe timp friguros. Zilele acestea vor fi terminate zidăria compartimentului central și acope­­rișul din plăci metalice și de azbociment. Apoi se vor executa instalațiile necesare și montarea utilajului tehnologic, așa încît la sfîrșitul acestei luni stația de îmbuteliere va putea intra în funcțiune. Nu este muncitor sau tehnician pe acest șantier, care să nu fi luptat cu entuziasm, pentru efectuarea înainte de termen a lucră­­rilor încredințate. Multe brigăzi de specia­litate și-au dovedit aici destoinicia în mun­că. Numai în­ luna trecută, brigada de spe­cialitate a lui Izidor Silvășan, lucrînd după metoda în lanț, a reușit să monteze cu 5 zile înainte­­ de termen 26.000 kg ferme și tîmplărie mecanică. Brigad­a zidarului Nico­lae Mihăiță, aplicînd metoda Orlov, și-a depășit planul cu peste 9%. Printr-o bună aprovizionare ,a locului de muncă, brigăzile dulgherilor Mircea Anghelescu, Nicolae Ca­zacu­ și Iosif Seiner ,a­u redus termenele de execuție cu 3 zile, dînd lucrări de bună ca­­litate. întregul colectiv al șantierului mun­cește în aceste zile cu avînt sporit pentru a-și îndeplini angajamentul din noul an — d­e a da în folosință în ziua de 20 ianuarie compartimentul central pentru îmbuteliere Stația de îmbuteliere va asigura aprovi­zionarea regulată a populației cu gaze li­chefiate, importante economii la cheltuielile de transport și eliberarea pentru altă folo­sință a unui mare număr de autocamioane^ Construcții noi in Galați In toamna trecută, pe bulevardul Repu­blicii din orașul Galați s-a deschis un nou șantier de construcții al întreprinderii nr. 202. Aici se vor ridica două blocuri pentru cămine studențești și două blocuri pentru locuințe muncitorești. Cine două­ cămine, în care vor locui 600 de studenți, vor avea dormitoare pentru 2-3 persoane, băi, locuințe pentru studenții fa­miliști, săli de lectură, bibliotecă și club. In cele două blocuri muncitorești se con­struiesc apartamente pentru 104 familii, iar la parterul unuia dintre blocuri va fi ame­najat un magazin universal. Pentru ca lucrările să poată continua și în timpul iernii, pe șantier au fost instalate stații speciale pentru încălzirea agregatelor, centrale de beton și mortar, iar pentru men­ținerea unei temperaturi normale au fost construite incinte închise din panouri care pot fi ușor demontate. De asemenea, de curînd s-au montat pe șantier, două maca­­rale-turn, linii de covil și benzi transpor­toare, cu ajutorul cărora 70% din trans­porturi se efectuează mecanizat. Colective fruntașe in îndeplinirea planului pe 1954 Pînă la sfîrșitul lunii decembrie numero­se fabrici și întreprinderi din industria mat­uialelor de construcții și-au îndeplinit în î­tregime sarcinile de plan pe anul 19. Unele dintre ele au realizat planul chiar în­inte de termen. Printre acestea se numără întreprinder „Solomit“-Brăila (care și-a depășit plaț­ aniual cu 23,4 la sută), „Sticlovul“-Vaier de Munte (cu 8,3%), Fabrica de carton a­faltat București (cu 3,4%m/i­), Fabrica de azi ciment Oradea (cu 2,6%), Fabrica de cart asfaltat „Teleajen“ (cu 2,4%/o). De asemen și-au realizat planul: Fabrica de geami Scăeni (100,6Vi%), Fabrica de geamuri 1­năveni (100,5 °/o), Fabrica de geamuri M­oiaș (100,1%). Din sectorul ceramic merită a fi evide­țiate Fabrica de țigle și cărămizi Cărpin și fabrica de cărămizi „Hercules“-Tîrnăve care au îndeplinit planul anual pe 1954 cărămizi arse în proporție de 117% și re pectiv 102 °/o. Fruntașă pe minister este Direcția ger­oală a industriei pietrei și prefabricatelor construcții care a îndeplinit planul anual proporție de 101,2 °/o. Din cadrul acestei­­ recții Fabrica „Marmora"-București și s­treprinderea nr. 5 pentru exploatarea și pi lucrarea marmorei și-au depășit planul anul 1954 cu 16,8 și respectiv 4,7?/o. Serbarea pomului­­ de iarnă De cu vreme sala de fes­tivități a Clubului Trustulu nr. 1 a căpătat o animați deosebită. Adunați in juru pomului de iarnă feeric lu­minat, încărcat cu jucări și dulciuri, copiii — fii a salariaților întreprinderile nr. 207 — ateliere și nr. lot instalații așteaptă inceperea serbării. T­o­tlite­l, vine , anunță o fetiță oacheșă, ghemuindu se in brațele tatălui. Din ținuturile veșnic­iin zăpezile, cu barba albită di ani, Moș Gerilă a venit din nou să stea de vorbă cu mi­cii lui prieteni, să le împar­tă daruri. Pentru el, copiii au pregătit cintece și poezii. Deși are numai cinci ani­șori, Constanța Fugaciu a ținut să spună și ea o poe­zie bătrânului unchiaș. După ce­ a stat la sfat cu copiii, Moș Gerilă le-a împărțit pa­chete cu jucării, dulciuri și cărți.

Next