Constructorul, martie 1955 (Anul 7, nr. 268-271)
1955-03-05 / nr. 268
8 88 2=, Raid-anchetă prin fabricile bucureștene de cărămizi ^ OO ÖO oo OO OO OO CO «SO OO OO 00 OO OO OO O© OO OOOO OO OO OOOOoo oo oo Fabrica e bine pregătită Cînd scoțătorul Marin Troancă se va întoarce din concediul de odihnă de la Govora, va avea, nu atit o surpriză, cu o mare bucurie. Pentru nimeni nu mai e o surpriză faptul că fabrica de cărămizi ,,Solidaritatea“, e totdeauna bine pregătită și... gătită. Marin Troancă se va bucura însă văzînd cât detimpuriu s-au terminat anul acesta lucrările în vederea începerii campaniei de fabricație și mai ales va aprecia eforturile făcute pe linie social-gospodărească. Primăvara poate veni (de altfel cărămidarii azii așteaptă!). Fabrica e pregătită. Oamenii vor găsi aici condiții bune de muncă și de trai. A fost construită o nouă clădire pentru cazarea muncitorilor și vor fi date ip, folosință 12 locuințe individuale. Dormitoarele sînt puse la punct, aranjate și primitoare. La amenajarea clădirilor a dat o mină de ajutor și scoțătoarea fruntașă Maria Ghiță ea a întîmpinat cu cinste Ziua Internațională a Femeii. Cu deosebită grijă a privit conducerea fabricii (director rov. A. Frankfurt) problemele gospodărești. Cantina a fost reamenajată, completată cu mese frumoase, îmbietoare. Mincarea e acum mai gustoasă. Mult s-a dezvoltat gospodăria-anexă a întreprinderii. Bătrînelul Ion Albu se ocupă de grădina cu zarzavaturi de un hectar și jumătate. Tot el veghează asupra crescătoriilor de animale. In cocine curat ținute și îngrijite se găsesc acum 102 porci și purcei, iar in cotețele bine izolate — 110 păsări de curte. In viitorul apropiat se va înființa și o crescătorie de rațe pe lingă balta din vechea carieră a fabricii... Nu au fost uitate nici problemele vieții culturale. A fost amenajat un spațios colț roșu, cu o bibliotecă, mese de șah și de tenis. Acolo unde-i traiul bun și viața frumoasă, acolo și munca are spor. De asta a avut grijă tot conducerea fabricii. S-au făcut amenajări pentru începerea sezonului de fabricație cu de timpuriu posibil și prelungirea lui în toamnă. In 3 șoproane închise și încălzite cu sobițe, ca și în strâng învelite cu rogojini și produse finite, a fost protejată de îngheț o cantitate însemnata de cărămizi uscate. Există rezerve de argilă macerată pentru întreg anul. Așezătorul fruntaș Condrat Harbuz a ajutat la tencuitul cuptoarelor, iar maistrul Gh. Tudor la amenajarea vetrelor tuturor șoproanelor în vederea aplicării metodei Kartavțev. Datorită vredniciei mecanicului-șef Ștefan Barbu, a șefului atelierului mecanic Constantin Potoșcă și a lăcătușilor Ilie Petre, Ilie Stan și Traian Niță, reparațiile sunt pe punctul de a fi terminate. Fabrica e bine pregătită. Campania de lucru poate începe! ! Pentru felul In care au fost executate reparațiile la utilaje anul trecut, conducerea fabricii de cărămizi „Argila roșie", a fost aspru criticată. Majoritatea lipsurilor în producție pe care le-a avut fabrica la cursul anului 1954 s-au datorat proastei funcționări a agregatelor. Dar critica n-a constituit la timpul său un ajutor eficace. Vechea conducere a fabricii a întocmit planul de reparații în mod formal, fără să ia legătură cu cei ce deservesc agregatele pentru a stabili care sunt intr-adevăr reparațiile necesare. Acest lucru a făcut ca atunci cînd noua conducere a fabricii (director tov. Ion Pică, ing.șef Miron Catană) a trecut la executarea lui, să constate că planul nu corespunde cu realitatea. De aceea a luat măsuri ca reparațiile să fie efectuate la cît mai bune condiții. Dar la majoritatea agregatelor au fost necesare reparații în plus. La unitatea nr. 1, la presă au fost executate în afară de trei luni de zile (cuptoarele fabricii de cărămizi „Victoria muncii“ au fost stinse. Ce i-a împiedicat pe tovarășii de aci să producă mai departe cărămizi? — In primul rînd ne lipsea argila macerată și în al doilea rînd am vrut ca în acest timp să punem pe picioare odată pentru totdeauna, producția — ne-a declarat inginerul-șef Nicolae Boroș. Condițiile existente în fabrică ne permit să schimbăm caracterul de „fabrică sezonieră“. Chiar în perioadele de vîrf de anul trecut arzătorii primeau „rații“ reduse de cărămizi uscate. Dar mai ales pentru permanentizarea lucrului în tot anul s-a simțit nevoia sporirii capacității de uscare. Această problemă tehnică s-a realizat aproape în întregime. La unitatea Băneasa, de cîțiva ani de zile, nimeni nu s-a atins de uscătoria naturală nou construită. Se pretexta că presele sunt prea departe și transportul semifabricatelor este neeconomic. — Să instalăm o presă chiar în dreptul acestei uscătorii — a venit o propunere acum cîteva luni de zile. Lucrarea este acum pe sfîrșite. S-au reparat rafturile, vagonetele Keller și liniile de covil. S-a montat un nou troliu pentru a aproviziona presa direct din carieră și pentru a nu stînjeni cealaltă linie tehnologică. Prin intrarea în funcțiune a acestei uscătorii se preconizează o depășire a planului de producție cu un milion de cărămizi pe an. Pe sub galeriile cuptoarelor se pot vedea zeci de stive de rafturi noi și altele reparate. Maistrul de fabricație Iancu Zărnoianu e sigur că anul acesta, datorită acestei măsuri uscătoriile semi-artificiale vor fi folosite la întreaga lor capacitate. De două sezoane nici uscătoriile naturale ale unității Bucureștii-Noi nu satisfac posibilitățile de ardere. Acum s-au luat însă o serie de măsuri tehnico-organizatorice preventive. S-au reparat și amenajat majoritatea șoproanelor în vederea aplicării metodei Kartavțev. Nivelarea, aprovizionarea cu nisip și cărămizi arse sînt deja terminate. La această unitate (șef de unitate Nicolae Tronaru) a început un curs de perfecționare asupra metodelor noi cu așezătorii, arzătorii și banchetarele. Se insistă în special asupra metodelor Kartavțev și Duvanov. De asemenea, cursanții și-au reîmprospătat cunoștințele despre metoda de pornire a cuptorului numai cu cărbuni (Mukosov). Odată cu sporirea capacității de uscare trebuia îmbunătățită munca la prese și carieră. In baza planului de măsuri tehnicoplanului de reparații, o bridă de siguranță la un lagăr de presiune, o placă din spatele presei. Cadrele de la valiuri de asemenea nu s-au potrivit. La unitatea nr. 2 la transmisia principală nu era prevăzută decît o revizie. La demontare s-a constatat însă că lagărele erau uzate și trebuiau schimbate. Și acestea sunt numai cîteva exemple. La unitatea nr. 1 (șef de unitate Vasile Olteanu) presa care trebuia să fie montată pînă la 15 februarie nici pînă în prezent nu e gata; la cuptoarele care trebuiau să fie reparate pînă în 20 februarie, lucrările nici nu s-au început; repararea semiautomatului de asemenea e abia în curs de execuție, deși trebuia să fie terminată de 2 săptămîni. La unitatea nr. 2 (șef de unitate Mitrache Cristache) situația e aceeași. Presa care trebuia să fie montată pe data de 15 februarie nu e gata, motorul electric și alimentatorul la fel. Cum brigăzile de reparații sunt formate din muncitori vrednici, iar șefii acestor brigăzi (Ion Teodorescu la unitatea nr. 1 și Mihai Vlașu la unitatea nr. 2) sunt destul de competenți în meserie, o consultație mai temeinică între conducerea întreprinderii, șefii de unități și conducătorii brigăzilor de reparații ar fi fost plină de roade. Din cele 15 vagonete-etajeră ale unitățiinr. 1 doar două sunt reparate. Situația e asemănătoare și la unitatea nr. 2. De asemenea aci nu s-a procurat nici materialul lemnos pentru șoproane și presă, iar lumina electrică nu a fost încă instalată. Conducerea întreprinderii trebuie să ia urgente măsuri pentru lichidarea lipsurilor. Cînd timpul nu permite activitatea carieră și șoproane, se poate trece la reparararea parcului de vagonete și pregătirea liniilor de covil. De asemenea sa se urgenteze terminarea reparațiilor la utilaje astfel ca atunci cînd vremea se va îmbunătăți să se poată trece la pregătirea șoproanelor, amenajarea drumurilor etc. organizatorice întocmit în acest scop, la unitatea Băneasa s-a revizuit presa nr. 2 și s-a montat pe direcția fluxului tehnologic. Astfel, fiecare presă deservește cîte o uscătorie și cîte un cuptor. Iscusința și efortul depus de mecanicii A. Kohn, Dumitru Scolan și strungarul Nicolae Rusă fac ca această lucrare să fie dată în folosință cu două săptămîni înainte de începerea campaniei de fabricație. In carieră se duce lupta pentru excluderea transportului cu cai al argilei. Troliul principal a fost complet revizuit și reparat, evidențiindu-se în această muncă șeful de echipă Alfred Kohn. Desigur că toate aceste măsuri ușurează îndeplinirea și depășirea planului de producție. Pentru a face însă treaba pe deplin bună, conducerea fabricii de cărămizi „Victoria muncii“ mai trebuie să ia unele măsuri. Și anul trecut și acum doi ani s-a simțit la un moment dat lipsa de forțe de muncă. Conducerii fabricii îi sunt cunoscute proastele condiții de cazare și de muncă oferite pe atunci muncitorilor, înfrumusețarea fabricii cu spații verzi, construirea de căi de acces, îndepărtarea apei de la prese, îmbunătățirea calității mesei și menținerea curățeniei în dormitoare, iată ce nu trebuie să scape din vedere conducerea fabricii (director, tov. ing. Gheorghe Nicolae) și comitetul de întreprindere (președinte, Aurel Predescu). La locurile de muncă, atit în hala preselor cît și în atelierul mecanic, trebuie văruțt, iar peste tot la uscătorii, cuptoare, carieră și prese e bine să apară materiale de agitație vizuală. Analizînd cauzele care au frînat anul trecut îndeplinirea planului și sporirea producției de cărămizi. Direcția generală a industriei ceramice a ajuns la concluzia că o contribuție însemnată a avut pregătirea netemeinică a campaniei de fabricație. Pentru remedierea acestei situații, s-au luat anul acesta măsuri în vederea aprovizionării din vreme cu magterii prime, efectuării unor reparații de bună calitate, amenajării locurilor de muncă și asigurării condițiilor social- gospodărești. Pentru a vedea felul in care se execută si aceste sarcini, o brigadă de redactori ai gazetei noastre , a efectuat un raid-anchetă prin fabricile de cărămizi din București. Rezultatele raidului se pot citi mai jos. OOO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OOOO OOOO OOOO OOOO CC OO OOOO OOOO OOOO OOOO000000(50oo OOÄ Sa pregătim temeinic începerea campaniei de fabricație Prin sporirea capacității de uscare Planul de reparații trebuie respectat iată cum zac vagonetele, în loc să fie reparate.. ßjk ijk Jt&foâe wde häm Așadar, s-a întors iarna In drum și a cam încurcat ocotelile cărămidarilor nota. Un strat gros de zăadă a acoperii întinderile. Ute unii mai năzdrăvani,-au zis: „Dogdaproste", oar așa să nu se mai vadă oroiul din cârti șinele snropate, excavatoarele blindate. Dar asta înseamnă ă nu mă cunoască pe mine, ’ie Mistrie. Cît o fineaua e mare, tot nu a putut apneri în așa fel lipsurile lui să nu le descopăr. Tovirector ing. Gheorghe Nilae („Victoria muncii”) e pildă, a vrut să ascundă oroiul din curte prin piutie ! Se putea să nu-i vină ? on Crede oare tov. director Cazan („Ceramica" -ucurești) că în șanțurile eterminate din jurul șeroanelor apa înghețată se va scurge la primăvară fără ajutorul nimănui ? Sau că excavatorul, călcînd „uzanele", va începe să circule prin carieră chiar fără tensament și șinele necesare? Crede oare energeticianul-șef Constantin Săndulescu („Victoria muncii“) :„ nu-i vom zări neglijența condamnabilă prin țesătura le fire electrice neizolate sau dezizolate pe care le-a îngăduit în toată fabrica? Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar ce sunt eu vinovat dacă mecanicul-șef Constantin Ștefănescu („Ceramica“) nu se înțelege cu turnătorul Traian Vulpe ? Și așa, cinci doi se ceartă... fabrica pierde, căci piesele greșit dimensionate trebuie returnate etc. Sper că nici tov. director Alexandru Frankfurt („Solidaritatea") nu se va supăra. Dînsul e foarte mîndru — și pe bună dreptate — de realizări din fabrică, multe dar te te faci că mîndria ti cam întunecă vederea... lipsurilor! Eu, de pildă, l-am văzut foarte puțin pe șeful producției, ing. Olimpiu Barbulovici, participînd cu priceperea sa tehnică la rezolvarea problemelor. Și apoi, tovarășe tot aminăm Frankfurt, de ce cursurile de perfecționare cînd vremea e acum cea mai potrivită ? Cred că întrebarea aceasta nu i-ar strica nici tovarășului director Ion Pică („Argila roșie"). Cum nimănui nu i-ar strica să-și pună mereu întrebarea : oare am făcut totul pentru începerea în bune condiții a campaniei de fabricație ? Căci zăpada, intr-o zi, tot se va topi și apoi... S-auzim numai de bine. Și pe urmă ne plîngem că ligniții nu au calorii suficiennte... Păi dacă lăsăm cărbunii neadăpostiți! (Așa cum se întîmplă la „Argila roșie“). ILIE MISTRIE CONSTRUCTORUL La fabrica „Victoria muncii" mesele „dispărute“ din cantină se află prin birouri, pe la cuptoare etc.g rity . 1 Obișnuința de-a „lua masa" E bună-n orice zi — socot. Dar ei s-au lăcomit prea tare, Căci... luat-au mesele de totI Dacă ar fi după muncitorii de la cariere... Dacă ar fi după muncitorii de la carierele fabricii de cărămizi „Ceramica“-București, producția ar putea începe. Ei au asigurat întreprinderii de pe acum materia primă necesară pînă în trimestrul IV. Profitînd de faptul că vremea a permis, iar o serie de muncitori (scoțători și așezători) erau disponibili, deoarece fabrica a intrat în campania de reparații, conducerea întreprinderii (director tov. Ion Cazan) a întocmit un plan adecvat astfel ca munca să dea rezultate bune. In primul rînd au fost create condiții de muncă scoțătorilor și așezătorilor (care au format un schimb), prin deschiderea unui nou front de lucru. Numai cu aceasta nu era rezolvată însă problema carierei unitatea nr. 2. Mai erau unele lipsuri din alainte care trebuiau remediate. Echipele au fost reorganizate iar linia de covil dublată, deoarece pe cea dinainte transportorii n-ar fi putut face față ritmului de extragere a argilei. O altă greutate era faptul că excavatorul, din cauza unei bălți în carieră, trebuia să facă un ocol de vreo 4 500 m. Prin asanarea bălții drumul excavatorului s-a scurtat, putând da astfel un randament mai mare. Succesele n-au întîrziat să se arate. Stocul de argilă creștea. S-au evidențiat excavatorista Maria Șerbănescu, echipa tov. Neagu și alții de la unitatea nr. 2 și echipele tov. Gh. Lungu și scoțătorului Constantin Coșulea la unitatea nr. 1. Paralel cu extragerea argilei, la cariera unității nr. 2 s-a făcut descopertarea a două noi fronturi, unul de balast și altul de pietriș, deservite de o linie de covil, ceea ce a făcut ca munca în carieră să fie mult ușurata. Colectivul fabricii era plin avînt pentru pregătirea sezonului de lucru și dacă ar fi numai după el (nu și după vreme) campania de fabricație ar putea încape chiar mîine! La acest raid-anchetă au participat tovarășii : V. BANU, E. IOV, N. BRUJAN și... ILIE MISTRIE. La fabrica „Ceramica" unele șine de cale de covil stau îngropate in pămînt. Ilie Mistrie propune o nouă „metodă" pentru scoaterea lor... Fag. 3 Voronejul e un vechi oraș rus. In anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei el a trecut prin încercări grele. Acum însă Voronejul a fost ridicat din ruine și e mai frumos decît a fost înainte de război. Orașului îi sunt necesare nenumărate materiale de construcții, deoarece el crește neîncetat. Fabrica de cărămizi nr. 1 din Voronej furnizează constructorilor milioane de cărămizi. Fabrica era socotită o unitate sezonieră, dar acest calificativ și-a pierdut rostul. In prezent fabrica lucrează neîntrerupt, fără opriri între două sezoane. în vara trecută cărămidarii au pregătit pentru a fi arse în timpul iernii aproape 5.0O0.0OO de cărămizi crude. Ei vor arde deci în februarie, în martie, tail-uri cu vîrat tot amul. Această fabrică se bucură, și pe bună dreptate, de faima unei întreprinderi fruntașe. Ea a fost ridicată din ruine în cincinalul postbelic pe un teren unde nu rămăsese aproape nimic. Totul trebuia luat de la început. S-au construit secțiile, s-a montat utilajul. Anii care s-au scurs au corespuns fiecare cu un spor însemnat al producției. Astfel, dacă în 1950 cărămidarii de aici produceau 900 de cărămizi pe inc. într-o lună, acum ei produc aproape 2000. Toate aceste realizări nu au venit peste noapte. Colectivul fabricii se străduiește neîncetat să îmbunătățească tehnologia, să aplice cu cît mai mult folos metoda de ardere rapidă a cărămizilor, elaborată de vestitul lor concetățean Pavel Duranov. Ca să putem cerceta, dacă nu toate, măcar cele mai importante inovații din această întreprindere, s-o luăm de-a lungul liniei tehnologice. Sîntem la carieră. Aici lucrează un puternic excavator electric. Cupa puternică sapă ,argila și o, încarcă în vagonete basculante. Garniturile de vagonete încărcate cu materie primă sînt transportate de un locotractor, la intervale egale. Ele circulă pe o cale îngustă pînă la buncăr. De la buncăr urcă o bandă care transportă argila în secția preselor. Jos, lîngă transportor, sînt instalate dozatoare mecanice care dozează rumegușul și cărbunele de piatră sfărîmat. Aceste adaosuri se introduc în amestec pentru a accelera procesul de ardere a cărămizilor în camerele cuptorului circular. In secția preselor lucrează un agregat obișnuit purtînd marca uzinei de mașini „Krasnîi Oktiabr“ din Harkov. N-ai putea spune însă că e un agregat produs în serie. De cînd se aplică la această fabrică metoda arderii rapide, se cere o cantitate tot mai mare de cărămizi crude. Productivitatea preselor trebuia deci sporită. Inginerul-șef Jukov, maistrul Golosciapova, lăcătușul Breus, lucrînd în strînsă colaborare, au perfecționat agregatul. Transmisia cu curele a fost înlocuită cu un reductor, șnecul original cu altul, avînd un diametru mai mare. S-au montat de asemenea rulmenți mai buni, precum și o nouă masă de tăiere. După aceea, producția de cărămizi crude a sporit considerabil. Acum presării dau 40.000 de cărămizi crude pe schimb, sau chiar mai mult, norma fiind de 27.000. Raționalizatorii de la această întreprindere au căutat să înlăture și cele mai mici neajunsuri. Ei au observat că se rupe destul de des sîrma dispozitivului de tăiat calupul. Un dispozitiv simplu, recomandat de lăcătușul Krivțov, îngăduie să se înlocuiască repede sîrma. Datorită acestui fapt timpii morți din cauza ruperii sîrmei au scăzut cu peste 86%. Dar să ne vedem de drum... Ieșind din gura presei, cărămida fasonată nimerește pe un transportor cu rafturi care trece prin toate șoproanele de uscare. Lungimea totală a traseului depășește 3 kilometri. Transportorul servește și pentru aducerea produselor la cuptor. In ultimii ani multe s-au schimbat în secția de uscare. Și nici că se putea altfel, deoarece într-o vreme uscătoriile au frînat întregul proces de producție. Acum, pentru accelerarea procesului de pregătire a produselor crude în vederea arderii, se aplică așezarea rărită a cărămizilor proaspăt fasonate, mărindu-se distanța atît între banchete cît și între cărămizile care te alcătuiesc. Aerul circulă mai liber, prin urmare și cărămizile se usucă mai repede. In curînd aici vor fi folosite ventilatoare puternice de la care se așteaptă rezultate frumoase. In această secție am văzut un șoproi cu un acoperiș neobișnuit, alcătuit dintr-un geam gros care permite accesul razelor solare. De departe, construcția seamănă cu o seră. — Cu o seră, ziceți ? Aveți dreptate, aici se aplică același principiu — remarcă inginerul-șef al fabricii, Pavel Jukov. — Priviți micile canale transversale din podeaua șopronului. Cu ajutorul ventilatoarelor trecem prin ele aer încălzit. Acoperișul de sticlă acumulează căldura solară. Așadar, folosim aici două surse de căldură : una artificială și alta naturală. Uscarea se face de două ori mai repede decît în condițiile obișnuite . Iarna funcționează uscătoria-tunel. Semifabricatele pe care le produce ea sînt folosite împreună cu cărămizile crude, pregătite de cu vară. încăperea situată între secția preselor și uscătorie este izolată termic și prevăzută cu calorifer. Aici cărămizile crude sînt pre uscate. In felul acesta crește mult productivitatea uscătoriei. Urmărim transportorul cu rafturi care duce cărămizi, așezate perechi-pereche Traseul transportorului este adăpostit pentru ca ploaia să nu deterioreze mecanismul și cărămizile. . Iată-ne ajunși la capătul liniei tehnologice, unde se află cuptorul circular. Transportorul trece de-a lungul ușilor prin care se introducc cărămiziile uscate în camerele cuptorului. Lîngă una din ele, stau două muncitoare. Ele iau cărămizile «spaie de pe rafturile transportorului și le așează pe un rolgang, care duce cărămizile la locul unde ele sînt așezate în rînduri, pentru ardere. La descărcarea cărămizilor din camere, rolgangul circulă în sens invers. Scoțătorii nu sînt nevoiți să transporte cărămizile cu roaba. Mecanizarea parțială a așezării și scoaterii cărămizilor este ceva cu totul nou, necesitat de aplicarea arderii rapide. Această metodă cere perfecționarea și accelerarea întregului proces de producție, folosirea mecanismelor în toate secțiile, în toate sectoarele. ;I A. VETROV A. KUZNEȚOV UN ȚARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI Mecanizarea la o fabrică de cărămizi Să folosim întreaga capacitate de lucru a agregatelor La fabrica de ciment „Temelia“ - Orașul Stalin, în secția morilor de ciment s-au făcut diferite propuneri pentru folosirea la maximum a capacității de producție a utilajelor. Când s-a reparat moara de ciment nr. 1, prin inversarea coroanei dințate, schimbarea pintenului de atac și a lagărului axului principal, motorul electric a ajuns să fie mai puțin solicitat cu 8-10%. Prin această măsură s-au evitat arderile dese ale bobinajului. Pentru a se realiza economii la curent electric și unsori, s-a propus ca la moara nr. 1 pompa care transportă cimentul la siloz să fie înlocuită, ceea ce permite o mai bună transportare a cimentului, eliminînd în același timp și unele goluri de producție și asigurînd o continuă creștere a productivității muncii. Tot prin această schimbare se va obține anual o economie ce reprezintă o reducere a prețului de cost de 0,3% la întreaga producție de ciment. Dacă în secția noastră majoritatea muncitorilor au înțeles însemnătatea ce o are pentru oamenii muncii reducerea prețului de cost la ciment, mai sînt unii care nu-și dau tot interesul în timpul lucrului, pentru ca mașinile să lucreze cu toată capacitatea lor de producție. Așa s-a întîmplat în ziua cînd muncitorii Ladislau Molnár și Ștefan Kovács, intrînd în schimbul doi, nu au controlat dacă morile de ciment sînt alimentate și plecînd prin secții, la alte locuri de muncă, au făcut ca moara de ciment să stea o oră din lipsă de alimentare. In acest timp s-au pierdut mai multe tone de ciment. Pe viitor noi vom munci în așa fel ca mașinile să lucreze continuu, iar pe de altă parte ne vom îngriji ca toți muncitorii să fie instruiți asupra felului cum trebuie folosită la maximum capacitatea de producție a utilajelor. HOSSZÚ DOMOKOS șeful secției mori de ciment Vata de zgură—un produs termoizolator nou Nu de mult a început fabricarea pentru prima oară tu țara noastră a unui nou produs izolant, — vata de zgură. Ea înlocuiește cu succes vata de sticlă pe multe din șantierele noastre. Totuși trebuie să arătăm că în folosirea pe scară largă a acestui nou produs există încă rigiditate și conservatorism dovedite de înseși conducerile întreprinderilor și de uniii proiectanți Pentru a remedia această stare de lucruri Direcția tehnică din Ministerul Construcțiilor, Institutul de proiectare a construcțiilor, întreprinderea de izolații nr. 3 și trusturile de construcții trebuie să se documenteze temeinic în privința caracteristicilor tehnice ale vatei de zgură și să treacă cu curaj la introducerea ei în lucrările de izolații termice. Vata de zgură este o masă afinată din fire subțiri, cu structura sticloasă, care se obține dintr-un amestec ce are la bază zgura de furnal. Avînd porozitate mare ,și greutate specifică aparentă foarte mică, ea constituie un material termoizolant de calitate superioară. Fiind de asemenea un material neinflamabil și imputrescibil vata de zgură poate fi întrebuințată cu succes la o serie de lucrări importante de izolație. Ea poate folosi de asemenea la izolarea termică a cazanelor și boilerelor, a pereților de lemn, la construcțiile provizorii și la planșeele de beton armat, precum și la lucrările de amortizare a zgomotelor. Pîsla de zgură este un produs ce se obține din vată de zgură, prin stropirea firelor în momentul formării lor, cu un liant pulverizat (de obicei bitum), care leagă firele și dă produsului forma unui strat, cu gradul de îndesare și grosimea constante. Ea se livrează în suluri de 5—6 kg ambalate în hîrtie. Grosimea ei este de cca 5 cm. Printre caracteristicile pîslei de zgură menționăm: coeficientul de conductbilitate termică, care la 100 g este de 0,06 Kcal/m oră grad și rezistență la întindere 0,11—0,24 kg/cmp. Pîsla de zgură are aceleași întrebuințări ca și vata de zgură atunci cînd temperatura suprafeței izolate nu trece de 200 K. Ea prezintă însă un avantaj față de vată, prin fapul că necesită mai puțină manoperă la executarea lucrărilor de izolații. Atît vata cît și pîsla de zgură trebuie ferite de umezeală în acest scop transportul se face numai cu mijloace de transport acoperite iar depozitarea, în încăperi închise fără igrasie. La punerea în operă trebuie avut în vedere că vata și pîsla de zgură își micșorează proprietățile termoizolatoare dacă sînt supuse la sarcini. Din această cauză ele trebuie ferite de orice fel de sarcini concentrice sau repartizate, atît în timpul punerii în operă cît și după aceasta. Ing. V. MASLEANCA din M.I.M.C. N-au făcut încă totul.. Colectivul fabricii de cărămizi „1 Mai“Bucov a pornit la noul an cu hotărîrea de a face o cotitură însemnată în muncă. In scopul înlăturării lipsurilor din trecut a fost întocmit un plan de măsuri tetaicoorganizatorice, prin aplicarea cărora să se asigure realizarea planului atît cantitativ cît și calitativ (calitatea lăstei de dorit anul trecut). S-a pus accentul la special pe o cît mai bună executare a reparațiilor la utilaje, asigurarea cu piese de schimb și mecanizarea transportului argilei chiar carieră în fabrică prin introducerea de troliu. Pentru mărirea producției și productivității muncii, cît și pentru îmbunătățirea calității produselor s-a prevăzut studierea și aplicarea metodelor Duvanov (de ardere rapidă a cărămizilor) și Kartavțev (de uscare rapidă a cărămizilor la șoproane naturale). Rezultatele n-au întîrziat să se arate. La mijlocul lumii februarie planul de reparații capitale era executat la proporție de 90%. La argilă indicele de realizare a planului pe prima decadă a lumii februarie s 2:20, iar planul producției de cărămizi pe primele două decade ale aceleiași lumi a fost realizat la proporție de 101%. La obținerea acestor rezultate s-au evidențiat maistrul arzător Petre Bucur, banchetara Eterna Marcu, presarete Steliania Ioniță și Maria Ghiță și alții. Aceste realizări ar putea fi și mai frumoase dacă au exista mai multă preocupare din partea conducerii fabricii față de problemele producției. Posibilități sunt suficiente, trebuie doar folosite. Este concludent faptul că deși pe prima decadă din februarie planul a fost realizat în proporție de 111 % la cărămizi arse, pe perioada 1—20 februarie, realizările nu au crescut la aceeași proporție, ci au scăzut la 101%. Se poate vorbi și despre calitatea încă nesatisfăcătoare a produselor. Dacă muncitorii de la cariere se străduie să dea materia primă la timp și de bună calitate, dacă cei ce deservesc alimentatorul prepară în bune condiții calupul de argilă, în schimb șefii de tură Gheorghe Badea, Gheorghe Tudor, Marin Ilina și alții își duc munca din birou, nu stau în mijlocul muncitorilor. Nu-i de mirare astfel că produsele se deformează și se rebutează la banchetat și așezat în uscătorii. Gheorghe Condrea, șeful producției, în loc să controleze activitatea șefilor de tară și felul în care se desfășoară munca în unități, stă zile întregi în birou și se mulțumește cu rapoartele zilnice ori face controlul... prin telefon. Dezinteres față de calitatea produselor și procesul de producție arată și controlorul de Calitate N. Ioniță, care nu e exigent față de calitatea produselor lăsînd ca îmbunătățirea calității... să vie de la sine. De asemenea ing. Elena Toma, șefa laboratorului, mai face întotdeauna analiza cărămizilor, iar atunci cînd o face și produsele se dovedesc nesatisfăcătoare, nu ia nici o măsură. Dacă conducerea întreprinderii (director Mirona Vasiliu, ing.șeif Ion Popescu) va lupta pentru aplicarea întocmai a planului de măsuri tehnico-organizatorice propus și va urmări aplicarea metodelor înaintate de muncă, instruind la această privință muncitorii, iar șeful producției și șefii de tură își vor lichida lipsurile, — calitatea produselor la fabrica „1 Mai“-Bucov se va îmbunătăți iar productivitatea muncii va crește în raport cu posibilitățile existente. GH. RADUCANU Știați că... ...Un grup de specialiști din cadrul Miinisterului Industriei Metalurgice și Construcțiilor de Mașini a construit de curînd un agregat pe șenile pentru recoltarea stufului ? La elaborarea proiectului ca și în timpul construcției s-a ținut seama ca noul agregat pe șenile sa poată recolta stuful și în condițiile de plutire. Vehicolul purtător și agregatul de recoltat sînt acționate de un motor tip sovietic de 40 CP. Viteza de acces pe teren este de 4—6 km pe oră, iar viteza maximă de tăiere atinge 1,5 km pe oră. In fața vehicolului purtător este instalat sistemul de tăiere care seamănă cu cel al secerătoarei. Recoltajul se face pe un front de 5 m. In 8 ore mașina poate recolta 1500— 2000 de snopi de stuf. Acum se fac noi experiențe în Delta Dunării cu mașina pe șenile de recoltat stuf. Pînă la sfîrșitul anului va fi organizată fabricarea unui print lot de astfel de mașini. ...In ultimul timp au început să se întrebuințeze tot mai mult cărămizile de sticlă în construcții ? Un renume mondial și-au cîștigat cărămizile cehoslovace „Vitrabloc", care au minunate calități izolatoare din punct de vedere termic și acustic, Cărămizile de sticlă colorată „Hodopac“ se întrebuințează la ridicarea zidurilor bucătăriilor, camerelor de baie, laboratoarelor etc. Cărămizile de sticlă sînt rezistente și nu crapă în decurs de mulți ani. ...Zilele acestea, muncitorii și tehnicienii fabricii de postav „Transilvania“ din Cisnădie au trecut pentru prima dată in țara noastră la fabricarea firelor de azbest . Din aceste fire se va țese pînză de azbest, foarte necesară în indusrie. Firele produse au corespuns tuturor probelor de laborator. Încă în cursul acestui trimestru, fabrca „Transilvania“ va livra primele cantități de fire de azbest. ★ ...Intr-una din barele uzinei „Steaua roșie“, printre mașinile și piesele pe care le întîlnești în fiecare zi, se află o mașină neobișnuită? în jurul ei montorii lucrează cu migală, fixând fiecare piesă. Pînă acum n-au mai executat asemenea lucrare. Este vorba de o remorcă basculantă proiectată chiar în întreprinderea lor. Are capacitatea de patru tone și poate bascula în trei direcții. Descărcarea ei nu se face manual ci cu ajutorul unei pompe specale care poate fi manevrată cu ușurință de un singur om. Remorca basculantă este destinată în special transporturilor interne de materiale pe șantiere și în toate fabricile de materiale de construcții. Datorită faptului că poate fi remorcată de un tractor și că descărcarea ei se efectuează într-un timp scurt, remorca basculantă contribuie în mare măsură la mecanizarea operațiilor de transportare a materialelor. Ultimele lucrări de asamblare a prototipului s-au terminat zilele acestea. In curînd remorca basculantă va fi supusă probelor practice. MUNCA MERGE MAI BINE Prin măsuri tehnico-organizatorice colectivul Fabricii de geamuri Scăeni a reușit ca pe primele lumi ale anului, ianuarie și februarie, să depășească planul producției de geamuri cu 2,2% și respectiv 14,4%. Secția de bunuri de larg consum și-a depășit de asemenea planul cu 103,3%. Una din bunele măsuri luate a fost aplicarea metodei de gospodărire socialistă în majoritatea secțiilor din fabrică. Demni de evidențiat pentru contribuția lor la obținerea realizărilor sunt tehnicienii Martin Biegler, Vasile Marin, Gheorghe Costache, Efrim Sara, Petre Soare și muncitorii Gogu Roșu, Emil Enicek, Dan Dumitru. Nu poate fi uitată desigur nici rodnica muncă de conducere depusă de directorul ing. Cristache și inginerul-șef Nicolae Petrescu. ȘTEFAN TIVAN corespondent Abia așteaptă Cuptorul nr. 2 al fabricii de țigle și cărămizi „Ghiriș-Arieș“ din Câmpia turzii este în reparație capitală. Scoțătorii Ioan Popa, Iosif Varga, Petru Mihășan, Ioan Mocean și alții, abia așteaptă pornirea focului în cuptorul reparat, pentru a continua întrecerea cu tovarășii lor, de la celelalte cuptoare ale fabricii. In întreprinderea noastră sînt oameni cu care ne mîndrim și care manifestă hotărîrea de a lichida lipsurile ce au frînat munca pute acum. Cine l-a văzut pe Mihai Pokocs lucrînd, își dă seamă de aceasta. El depășește zilnic norma cu 163% în carieră, chiar acum iarna, cînd timpul nu e totdeauna cel mai potrivit. La fel de bine muncește și bătrînul presat Laurențiu Hodor care, împreună cu familia sa, deservește o presă de coarne. Mulți tineri au învățat meseria de la el și mînuiesc acum tot atît de bine agregatul. SEBASTIAN IONESCU corespondent