Constructorul, aprilie 1955 (Anul 7, nr. 273-276)

1955-04-09 / nr. 273

* PBPlCTAMXHWlTOATt ȚtRtU, UWȚI VA < ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR,MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AL C.C.AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII MAI VII-NR. 273 SÎMBĂTĂ 9 APRILIe 1955 Pentru ridicarea productivității muncii în industria materialelor de construcții Sporirea continuă a productivității muncii constituie unul din cele mai im­portante izvoare ale întăririi puterii eco­nomice a patriei noastre și a capacității ei de apărare. Sporirea productivității muncii dă posibilitatea statului nostru democrat-popular să pună la dispoziția oamenilor muncii tot mai multe produ­se, să creeze condiții pentru continua ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc. Industria materialelor de construcții, dezvoltîndu-se pe calea construirii socia­lismului, dispune de resurse inepuizabile de creștere a productivității muncii. Da­torită ajutorului tehnic pe care-l primim din ofertea Uniunii Sovietice, precum și a succeselor obținute de industria noas­tră metalurgică și constructoare de ma­șini, fabricile de materiale de construcții au fost înzestrate cu mașini și utilaje noi, moderne. In Industria materialelor de construcții au fost promovate nume­roase metode avansate de muncă prin­tre care crearea pragurilor în cuptor, stropirea cu apă a cuptoarelor­­ în fabricile de ciment, metodele Kartavțev, Duvanov, Mukosov, Mazov — în fabricile de cărămizi, temperarea rapidă a cup­toarelor­­— în fabricile de geamuri. Există astăzi în acest sector numeroase cadre calificate care și-au însușit tehnica înaintată și o dezvoltă creator. Toate acestea au dus la creșterea neîntreruptă a productivității muncii. Tocmai de aceea ar fi greșit ca, față de proporțiile ritmul rapid al înzestrării industriei ma­­­­terialelor de construcții cu tehnica înain­tată, să se considere mulțumitoare pro­centele de creștere a productivității muncii realizate pînă acum. In mod deo­sebit se manifestă o creștere nesatisfă­­cătoare a productivității în sectoarele lianți și ceramică, unde importante re­zerve de creștere a productivității muncii nu sînt puse în valoare. Experiența acumulată de întreprinde­­rile fruntașe arată că în primul rînd creșterea productivității muncii este re­zultatul folosirii întregii capacități de producție a mașinilor și utilajelor. Folosind la întreaga lor capacitate ma­șinile de tras geam Fourcault, Fabrica de geamuri Tîrnăvemi a sporit anul tre­cut productivitatea muncii cu mult față de 1953, ceea ce i-a dat putința să pro­ducă cu 504.000 mp mai mult geam tras. Asemenea rezultate pozitive nu pot as­cunde însă faptul că în numeroase fa­brici aparținînd, mai ales Direcției gene­rale a industriei lianților,­­mașinile și utilajele perfecționate sunt folosite sub capacitatea lor de producție, ceea ce a dus la neîndeplinirea sarcinilor de plan privind sporirea productivității muncii. In mare parte aceste utilaje sînt prost reparate, neglijent întreținute și exploa­tate. Un exemplu negativ ni l-a oferit acum cîteva zile Fabrica de ciment Bucu­rești. La înlocuirea motorului de rezervă pentru cuptorul Lepei, pregătit de ate­lierul mecanic, s-a constatat că nu co­respund gabaritele. Din această cauză un cuptor a stat într-o singură zi 15 ore. In scopul sporirii productivității muncii conducerile fabricilor noastre trebuie să respecte cu sfințenie planul de revi­zii și reparații curente. Trebuie acordată de asemenea o mare atenție recepționării mașinilor și utilajelor înainte ca ele să fie folosite, în așa fel incit să cores­pundă tuturor regulilor tehnice. O mare însemnătate o are buna îngrijire a ma­șinilor și utilajelor. Mașina dacă este bine întreținută, crează condiții bune de lucru muncitorilor. O sarcină însemnată pentru organele economice și sindicale este de asemenea urmărirea directă a graficelor de produc­ție, neadmițînd nici o abatare de la ele iar respectarea graficelor presupune re­pararea, întreținerea și exploatarea în perfecte condiții a mașinilor și utilajelor. Creșterea neîntreruptă a productivității muncii este nemijlocit legată de ridicarea tehnicității. Aplicînd metodele de uscare și ardere rapidă, mitoda Mukosov la aprinderea focului și organizând bine locu­rile de muncă, fabrica de cărămizi „Aradul­“ a sporit anul trecut productivi­tatea muncii cu 11,89 °­» peste prevederile planului. De asemenea, acordînd o aten­ție deosebită micii mecanizări și mace­rării din timp a argilei, Fabrica de că­rămizi din Roman a obținut anul trecut cel mai mare indice de utilizare a cup­toarelor pe sector, 64 cărămizi pe inc în 24 de ore. Rezultate tot atât de frumoase au realizat și fabricile de cărămizi „1 Mai“-Bucov, „Hercules“-Tîrnăveni, „So­­lidaritatea‘“-București și altele. In ridica­rea tehnicității un mare rol 11 au inova­țiile și raționalizările. Anul trecut o serie de fabrici de cără­mizi au obținut rezultate slabe în ce privește productivitatea muncii, datorită tocmai neluării în seamă a problemei ridicării tehnicității. Față de planul de creștere a productivității muncii, fabrica Satu Mare a obținut doar 80,97 m%, „Re­­cord“-Sibiu — 82,89%, „Brigadierul­“-Tîr­­lungeni 87,07% etc. Majoritatea acestor fabrici pretind că au avut „cauze obiec­tive.“ Fabrica „Crișuli­-Oradea motivează că transportul cărbunilor sus pe cuptor se face anevoios, cu roaba. Fabrica dis­pune însă de un transportor mecanic ce stă sub cerul liber de doi ani de zile fără ca nimeni să găsească o soluție pen­tru folosirea lui. Fabrica de cărămizi Satu Mare dovedește lipsă de preocupare în ce privește asigurarea pieselor de schimb, ceea ce face ca agregatele să meargă destul de prost. Asistența teh­nică e complet neglijată. Lipsește o con­ducere tehnică bună. Fabrica Mamaia-Sat a obținut un indice al creșterii producti­vității de numai 54,54 °­», datorită în mare parte faptului că nu s-a acordat deplină încredere metodei de ardere rapidă Du­ranov. Una din pîrghiile importante pentru creșterea productivității muncii o consti­­tuie organizarea justă, rațională a pro­ducției și a muncii. Datorită înțelegerii juste a acestui lucru, industria geamuri­lor și materialelor izolatoare a obținut anul trecut, față de 1953, cea mai mare creștere a productivității muncii pe în­treaga industrie a materialelor de cons­trucții. Este în interesul economiei naționale că metodele și formele înaintate de organi­zare să fie larg extinse în cadrul fabri­cilor industriei materialelor de construc­ții, acestea trebuind să constituie un obiectiv de seamă în întrecerea socialistă. Trebuie extinse cu perseverență cele mai bune raționalizări și inovații.­ In­­tîmpină greutăți și rămîn în urmă în îndeplinirea sarcinilor de plan acele fa­brici undfi conducerile tehnico-admi­nistra­­tive și organele sindicale nu dovedesc grijă pentru studierea și extinderea me­todelor sovietice de muncă, pentru răs­­pîndirea experienței înaintate în produc­ție. Un­ factor hotărîtor în îndeplinirea tu­turor sarcinilor legate de creșterea pro­ductivității muncii îl constituie ridicarea continuă a nivelului de cunoștințe teh­nico-profesionale ale muncitorilor, pregă­tirea permanentă a noi cadre cu o înaltă calificare. O deosebită atenție în această privință a dat fabrica de cărămizi „Ara­dul“. Aici s-au organizat cursuri profe­sionale serale pentru arzători și așeză­­tori în scopul calificării și instruirii mun­citorilor, pentru folosirea din plin a me­todei Duvanov. Folosirea deplină a timpului de lucru, înlăturarea rebuturilor, sînt tot atâtea mijloace însemnate prin care se poate marca o importantă creștere a producti­vității muncii. Se apropie ziua de 1 Mai. Desfășurînd larg întrecerea socialistă să avem ca prim obiectiv ridicarea productivității muncii. Organele sindicale trebuie să or­ganizeze o publicitate vie în jurul între­cerii socialiste, să pășească în fruntea acțiunii de răspîndire a experienței îna­intate, să atragă muncitorii fruntași, in­ginerii și tehnicienii, ca aceștia să acorde sprijin concret marei mase a muncitori­lor în vederea obținerii unei înalte pro­ductivități a muncii. Ridicarea pe o treaptă superioară a productivității muncii, pretinde mai ales din partea organelor economice, asigura­rea tuturor condițiilor necesare pentru ca angajamentele luate de muncitori și teh­nicieni în întrecerea socialistă să poată fi realizate cu succes. Organele adminis­trative trebuie să pună în practică pro­punerile juste pe care le fac muncitorii, în cadrul consfătuirilor de producție. Să punem toată capacitatea noastră or­ganizatorică, toată priceperea noastră în slujba creșterii productivității muncii — factorul cel mai important în realizarea integrală a sarcinilor planului cincinal! i Reparații pe teren și un atelier Pe un șantier de lingă Tg. Mureș s-au de­fectat cîteva tractoare. Tocmia și cînicii erau maii neces­are la transportul materialelor... Șeful șantierului își făcea cu amărăciune socotea­la: reparația o să d­ureze zece zile Înche­iate... Dar problema a fost rezolvată mult mai simplu — și mai reped­e. Un telefon la Ora­șul Stali’i­ni, la Stația nr. 6 a Trustului de utilaj greu, și chiar în aceeași zi, a sosit pe șantier a­utoclaimii oniuil atertitoriuliui mobil, iar după 48 de ore echipa d­e lăcătuși a lui Ma­rin lătrate predla tractoarele ta funcțiune. De aici, a plecat direct la Orad­ea, unde fu­sese solicitat pentru alte lucrări. Cu multă operativitate insta evita pentru re­punerea în producție a utilajelor defecte și atelierele semifixe pe care stația le-a orga­nizat în Regiunea Autonomă Maghiară, la Ocna Mureșului și în a alte centre de con­­stmcții din Ardeal. Rodnică muncă -pulsează, de asemenea, la atelierele centrale ale Stației nr. 7. In in­­tîmpinărea zilei­ de 1 Mai, întrecerea cu stațiile de utilaj greu nr. 4-Brăilla și nr. 5- Pi­atra Neamț a căpătat o no­uă intensitate. Brigăzile d­e calitate ale lui Andrei Macovei și Eugen Sipoș, din secția de lăcătu­șerie, cele două brigăzi de tineret — conduse de N. Cojocariu și Mihai Fi­liip — de la s­t­run­­gărie, sunt colective renumite pentr­u price­perea și tragerea d­e inimă cu care lucrea­ză. Muncitori ca mecanicii Alexandru Fei­ner și Gh­eorghe Tudbinampeta, montatorul auto Dionis­ie Kovács, strungariul Vasile Straje, tumnătoriii Ioan Pelger și soara Bi­­giiu realizează regulat peste două norme. In afară de reparația urtificatului greu de construcții, In atelierele stației se execută in serie piese d­e m­agnetou pentru tractoa­rele KD-35 fabricate de uzinele „Ernst Thälmann" și piese pentru războaie d­e țe­sut S. MAXIMILIAN corespondentul „Constructorului" pentru regiunea Stalin Bilanț de trimestru Organizațiile de construcții-montaj au încheiat cu succes bătălia pentru realiza­rea planului pe primul trimestru al aces­tui an. Conștienți de însemnătatea execu­tării unui volum cu­ mai mare de lucrări încă din primele luni și aplicînd tehnolo­gia înaintată a lucrului pe timp friguros, muncitorii, inginerii și tehnicienii construc­tori au biruit greutățile iernii, obținînd re­zultate care le depășesc în mare măsură pe cele din perioada corespunzătoare a a­­nului trecut. Pe trusturi, situația se prezintă astfel: Trustul nr. 1 — București — 109%; Trus­tul nr. 2 — Roman — 107%; Trustul nr. 3 — București — 111%; Trustul nr. 4 — Hunedoara — 139%; Trustul nr. 5 — Orașul Stalin — 104% ; Trustul nr. 6 — Craiova — 139%; Trustul nr. 7 — Pe­troșani— 132% ; Trustul n­r. 8 — Tg. Mu­reș — 130%; Trustul nr. 9 — Cluj — 117%; Trustul nr. 12 — Timișoara — 128%; Trustul nr. 13 Ploiești — 100% ; Trustul nr. 14 — Iași — 103%; Trustul de construcții hidrotehnice — București — 107%; Trustul de instalații nr. 18 — 105% ; Trustul de instalații nr. 21 — 101%; întreprinderea de izolații n­r. 3 și-a realizat planul trimestrial in proporție de 161%. Sarcinile de pla­n n-au fost realizate de Trustul nr. 15 (96%), Trustul nr. 10 (99,3%) și Trustul de instalații nr. 19 (89%). Mobilizați de victoria obținută în primele luni ale anului, constructorii desfășoară cu însuflețire întrecerea socialistă pentru reali­zări sporite. Principalele eforturi se îndreap­tă acum spre respectarea angajamentelor luate în cinstea zilei de 1 Mai, cu privire la darea în folosință a numeroase clădiri, spre buna organizare și intensificarea lucrărilor de bază pe noile șantiere, spre creșterea ne­contenită a productivității muncii. Printre cei mai buni de pe șantier De importanta realizare de pe șantie­rul fabricii de zahăr din Livezi al Trus­tului nr. 6 — montarea fermelor meta­lice la halele principale — este legat nu­mele tînărului fruntaș în producție CON­STANTIN VREMII. împreună cu brigada sa de lăcătuși-montori, el își realizează și depășește zi de zi angajamentul luat în cinstea zilei de 1 Alai, de a înde­plini planul în proporție de 125 la sută. j. IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI Cu planul cincinal îndeplinit —— La 31 martie, colectivul întreprinderii de izolații nr. 3 -București a raportat cu mîndrie partidului și guvernului îndeplinirea sarcinilor ce-i reveneau în cadrul primului nostru plan cincinal. Acest însem­nat succes se datorește avîntului cu care muncitorii, tehnicienii, in­ginerii și funcționarii întreprinderii au răspuns la chemarea partidului și guvernu­lui, de a contribui la înflorirea economică a patriei, la îmbunătățirea traiului celor ce muncesc. In decurs de 4 ani și 3 luni, întreprinderea nr. 3 și-a sporit capacitatea de producție cu 177 la sută. Introducerea a 11 metode avansate sovietice și inovații proprii, ca și perfecționarea organizării lucrului pe șantiere, au făcut ca productivi­tatea muncii să crească cu 56 la sută. Numărul cadrelor întreprinderii este azi cu 73 la sută mai mare decît în 1950. Sărbătorind îndeplinirea cincinalului, colectivul întreprinderii de izolații nr. 3 își exprimă hotărîrea de a contribui și mai activ la înălțarea noilor construcții. Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni ai fabricii de cărămizi­­,So­ldaritatea“­­București, de numeroase ori întreprindere fruntașă a industriei ceramice, a îndeplinit in ziua de 1 aprilie sarcinile planului cincinal. Succesul acesta se datorește strădaniei întregului colectiv de a realiza ritmic pla­nul, de a folosi mai bine și la întreaga capacitate utilajele și agregatele, de a aplica în mod consecvent și creator metodele Duvanov și Kartavțev. In anii planului cincinal, producția fabricii a sporit cu 50% In această perioadă productivitatea muncii a crescut cu 20,7% față de 1950, iar prețul de cost a fost redus, realizîndu-se însem­nate economii. (PETRE CLEMENT, corespondent). Se dezvoltă fabrica Localnicii cartierului Titan își amintesc și astăzi de ve­chiul atelier unde se fabricau sticlele de lampă. O hală în­­tunecosă, înnegrită de nemi în care fumul sălășluia în voie, li ziceau fabrică. Acum, pe locurile acelea, din­ vecinătatea fabricii de că­rămizi „Solidaritatea", au ră­sărit mindrețe de clădiri și hale, care alcătuiesc actuala și, mai ales viitoarea fabrică de sticlă din Capitală. Oameni pricepuți și destoinici din Trustul de construcții nr. 1 au ridicat in scurtă vreme ziduri, au montat acoperișuri și insta­lat mecanisme speciale, începute in toamna anului trecut, lucrările de reconstruc­ție și dezvoltare a fabricii de sticlă se desfășoară intr-un ritm vioi. Pină in prezent, o parte din clădiri au fost ri­dicate de roșu, continui­ndu-se munca la interioare, la zidurile despărțitoare și pardoseli. E­­chipele de muncitori construc­tori grăbesc terminarea lucră­rilor in fiecare sector. Numele zidarului-tencuitor Florea Man­ole și ale componenților echipei lui — Mi­hai Păun, Stan Chiriță, Florea Gheorghe și Florea Tănase — s-au făcut de mult cu­noscute pe șantier, bucurîndu-se de apre­cierea tuturor constructorilor. Faptul că o dată cu începerea construc­ției primei fabrici de penicilină din țara noastră s-a impus și asigurarea ambalaje­lor de sticlă necesare antibioticelor prin dezvoltarea fabricii de sticlă din Capitală, a constituit un puternic stimulent in mun­ca constructorilor de aici, întrecerea sociali­stă pornită în cinstea zilei de 1 Mai se desfășoară cu o deosebită vigoare. Angaja­mentele echipelor de muncitori au avut toc­mai la bază dorința lor vie de a da in fo­losință cit mai de­vreme halele unde har­­nicii sticlari vor produce flacoanele de pe­nicilină. Munca lor s-a dovedit, din primele zile ale întrecerii, plină de roade. Nu mult mai tîrziu, la începutul acestei luni, con­structorii au și dat in folosință beneficia­rului cuptorul automat pentru flacoane de penicilină și butelii de capacitate mică. In momentul de față, echipele de construc­tori­ lucrează pe diferite fronturi pentru a realiza angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai. Pe lingă casa compresoarelor, care e aproape gata, sunt în toi lucrările de finisaj la turnul de amestec. De asemenea, sunt în constructie magaziile de materii pri­me, jumătate din capacitatea lor fiind gata pentru darea in exploatare. Echipa lui Florea Manole lucrează acum tencuieli la parterul pavilionului de amba­laj și produse finite, iar la etaj se toarnă placa de acoperiș. La clădirea pavilionului administrativ, care, în afara unor spațioase birouri, va adăposti și grupul social al muncitorilor sticlari, iar la subsol centrala termică și depozitul, echipa de mozaicuri a lui Gheor­­ghe Bănică lucrează la scări și pardoseli. Până acum s-au executat tencuielile și s-a montat timplăria. Angajamentul construc­torilor de a preda la 26 aprilie depozitul de la mezanin se realizează zi de zi. După so­cotelile lor, mozaicarii din echipa lui Gheor­­ghe Bănică vor îndeplini cu 5 zile mai de­vreme angajamentul luat. De asemenea, la camera de reglare a gazelor, care — potri­vit angajamentelor — va fi dată in folosin­ță tot la 26 aprilie, a fost terminată con­strucția, executîndu-se acum unele racor­duri de gaze. Printre celelalte clădiri în construcție se află și o cantină model, spațioasă și cu o capacitate mare. Clădirea e ridicată de roșu, iar acum se desfășoară intens montarea prefabricatelor pentru acoperiș. Datorită muncii fără preget a echipei de montori a lui Radu Laurian, lucrările au fost termi­nate in proporție de 90%. In planul pe anul acesta mai sunt prevă­zute lucrări noi de atacat, cum ar fi refa­­­cerea halei cuptoarelor, construcția unei căi ferate de garaj prin fața noilor clădiri, care va asigura transportul materiilor prime și al produselor finite, precum și amenajarea drumurilor interioare de acces. Cei care au d­ezășuit realizarea planului La 27 martie, colectivul lotului nr. î al șantierului nr. 3­ Petrila a trăit clipe de deosebită bucurie: planul pe primul tri­mestru di­n acest an a fost îndeplinit cu 4 zile înainte de termen. In mod deosebit s-au evidențiat dulghe­­rii Gherasim Leah și Matei Grenert, beto­niștii Marcel Pochișca­n și Ioan Hanganu, tencuitorii Iosif Schwartz și Ștefan Frost, me­canicul Victor Nache, zidarul Tudor Dia­conu și săpătorii Constantin Ganea, Nicolae Andronache și alții. R. BOTEANU corespondent Á. După primele trei luni ale anului întreprinderile industriei materialelor de construcții au obținut deosebite succese la cursul primului trimestru al anului. Nume­­roase fabrici, antrenate îm­ întrecerea socia­­listă ta cimsire a zilei de 1 Mai, au depășit simțitor planul primelor 3 luni. Merită în special a fi evidențiată Direc­ția generală a industriei ceramice care și-au realizat planul trimestrial în pro­porție de 1081,8% la cărămi­zii 100,8% la țigle și 111,1% la plăci de teracotă. Din cadrul a­­cestei direcții se cadte a fi remarcate f­a­bri­­cile de țigle „Ceramica“-Jimbollia (112,4%), „7 Noiembrie“-Sighișoa­ra (162,7%) și „„Her­­cules“-Tîrnăveni (122%), fabricile de cără­­mizi „Re­construicți­a“-Feldioara (103,7­%)* Cluj (130,8%), „1 Mai“-Bucov (101,3%), „Victoria mun­cii“-București (128,3%), „Zo­­rile mo­i“-Pia­tra Neamț (225,6%), Roman (131,5%), Ciurea (386%) și fabricile de plă­­ci de teracotă „Cerami­ca“-Bist­rița (110,3%); și Deva (100,9%). In industria gea­mu­ri­lo­r și a m­ateriale­lor izolatoare, trebuie subliniate realizările f­a­­­bric­iilor d­e geamuri Tîrnăve­n­i (155,8%) și Scăen­i (103,7%), ale celor de carton asfal­tat „Teleajen“-Be­rceni (110,3%) și „Ho­ri­a, Cloșc­a și C­riș­an“-Turda (101,2%). S--au evidtennițiat în industria prefabricatelor și a pietrei d­e construcții: Fabrica de articole de ciment Timișoara (121,4%), „Marmora“- București (120,2%) și Fabrica de azbociment Oradea (102,9%). Rezultate frumoase au fost obținute în parte și în industria lianților. Au depășit sarcinile planului trimestrial fabricile de ci­­ment „Tem­elia“-Cra­șuil Stalin (105,5%), „Victoria soci­alistă“-Turda (100,6%) și Co*­marn­ic (105,2%), întreprinderea de v­ar „Si* n­aia“ (119,5%) și cea de ipsos „R­apid“-Aghi*­reș (105%).­­ Vizitind­ astăzi fabricile de ciment fruntașe, îți da­i seama că rezultatele­­ lor nu simt la­ timp­lăto­are.­­Să­­ luăm de pi­ld­ă fabrica :,Teme* lia“. Depășirea planului trimestrial la ciment* var ( 104,2%) și calcar (109,7%) nu este inexplicabilă, cunoscând p­e minunații munci­­tori ai fabricii: excavatoriștiii Gavrilă Ral­vasz și Iosif Ferencz, morarii Iosif Nagy și Iul­iu A­r­anyosi, cucătorul Aurel Moldovan, Petru Szem­gessi, Bala Be­ke, morarii Mihai Bruss, Domokos Hosszú, Andrei Gosun­y și Iosif Hamidra. Fără a ui­ta nici priceputa con­ducere, care, cu mult s­im­­ț gospodăresc, a dat o față nouă fabricii. A­u fost evacuate din curte 2250 d­e tome d­e gunoi, eviderațiind­u-se la această m­u­ncă Mi­hai Po­pov­ici și Eugen Ba­r­thi. Cu­­ acest prilej ,a fost valorificată o însemnată cantitate de ciment de pe a­cope­­­ri­șuri, considerată pierdută. A început de a­­­semenea betonarea drumurilor de acces, în vederea înlăturării noroaielor. Se vor planta arbori în incinta fabricii ș­i la cartierul d­e locuințe. Realizări gospodărești se disting cu deo­­sebir­e și la fabrica „Victori­a socialistă“. S-au și plantat pînă acum 920 d­e puieți de cas*­tani, plopi și tei în jurul grupului social (un­­de s-au creast atei), la­­ incinta fabricii, în car­­tierul de locuințe (unde a apărut un nou brvd cu 18 apartamente) și în jurul blocurilor muni­ci­torești de l­a cariera d­e piatră­ Săndu­lești. Cam­pan­ia d­e curățenie și înfrumusețare a fabricii comstin­uă cu betonarea și asfaltarea curții, cu asigurarea unui aspect prezentabil secțiilor și birourilor. Toate acestea au con­­tribu­it desigur și la obținerea frumoaselor realizări dlin producție. S-au remarcat cu deosebire fruntașii întrecerii pe profesii: ju­­cătorii Nicolae Ciocîrlan și Petre Socea, mo­rarii Zol­ta­ni Petran și Vasile Buciu, încărcă­­torul­­ l­a var Iosif Chioreanu și alții. N­u ar striica diacă și fabrica fruntașă din Comarnic și-ar înteți eforturile la vederea rezolvării m­ari­i operative a unor probleme gospodărești. Darea în folosință a noii can­tine este un bun început. Prețuind realizările excepționale ale unora dintre întreprinderile noastre, con­ducerea Mdmferenului Industriei Materialelor de Cons­trucții a hotă­rît premierea următorilor con­­ducători de întreprinderi: directorul Matei Pincovici,­­ing.-șef Bogdan Stendle­vschi și me­­cainictu­­șief Emeric Bedö („Temelia“), di­rec­­torul Ar­pad Fazakaș și ing.-șef Silviu Opriș („Victoria socialistă“), directorul Ion Le­­hoczki și conducătorul tehnic Victor Dordea (,,Ceramica“-Jimbolia), directorul Nicolae Mihăescu și­­ ing. Iosif Zwitn („Teleajen“­­Berceni). (După relatările corespondenților noștri: ing. L. Schneider, Pau­l Cons­tant­inescu, Silvia Bașturescu, Iosif Farkaș, Stănică Gheorghiu­, Ion Fili­­mon, Ion Chiburcuteanu și Gh. Io­­nescu) Recent a avut loc plenara C.C. al Sin­dicatului muncitorilor din construcții industria materialelor de construcții. La lu­și­crările plen­arei a luat parte tov. I. Dobre, secretar al C.C.S. Plena­ra a analizat felul cum s-a­u înde­plinit, pe cele două ramuri de producție, sarcinile­­ de plan­­ pe 1954, problemele soci­al­­culturale, precum și felul cu­m s-au realizat bugetul sindical și bugetul de a­sigurări so­ciale p­e anul trecut și proiectele noilor bu­gete pe 1955. In unele întreprinderi, ca fabricile „Pro­­letarul“-Turda, „Hercu­l­es“-Tîrnăveni, Fabri­ca de geamuri Mediaș, întreprinderile de con­strucții nr. 104-Buzău, 904-Cugir, 301- Bucu­rești, întreprinderea­­ de instalații nr. 211 etc., organele sindicale au desfășurat o m­un­că v­i­e, creatoare în organizarea și con­ducerea întrecerii socialiste, în extinderea metodelor înaintate, descoperirea și folo­sirea rezervelor interne, contribuind la reali­zarea înainte de termen a planului de producție. Intr-o serie de întreprinderi însă au e­­xistat lipsuri serioase în a­ceastă problemă, fapt care a contribuit la­ rămânerea în urmă a sectoarelor noastre față de sarcinile de plan. Formalismul și birocratismul -de care au dat dova­dă unele organe sindicale în conducerea întrecerii socialiste, au consti­tuit o fiină in realizarea sarcinilor de plan. Asemenea organ­e sindicale cum­­ sta­t Co­mitetele sindicale regionale constructori- Timișoara (președinte Ion Rusu), Ia­și (secretar, Biciui­tu), Constanța (preșe­dinte, Mi­hai Biro) etc., nu au îndru­mat comitetele și conducerile întreprinderi­lor pentru a creia cele mai bune condiții materiale desfășurării întrecerii socialiste. Aceste organe sindicale nu au studiat te­meinic problemele producției în fiecare în­treprindere,­­pentru a da­ o îndrumare con­cretă, mulțumindu-se să ducă munca „in general“ după lozinci Învățate pe dinafară, fără să caute metodele cele mai bune­­ pentru a le pune în practică ta mod creator. O bună parte din întreprinderile de con­strucții au dus lipsă de materiale; cu toate acestea organele sindicale nu au mobilizat muncitorii în lupta pentru economisirea materialelor, nnu au­­ mobilizat organe­le economice să pună la aplicare re­gulamentul cu­ privire la premierea celor ce fac economii pentru a-i stimula. O lipsă serioasă a constituit-o și faptul că nu s-a pus suficient accent pe folosirea­ materiale­lor locale menite să înlocuiască­ pe cele deficitare. La executarea construcțiilor a­­g­ricole nu s-au căutat și nu s-au aplicat soluții de înlocuire în proporții mai mari a materialului lemnos­­ prin elemente prefabri­cate. Organele sindicale nu au acordat atenția cuvenită nici mobilizării muncitorilor pen­tru repararea in bune condiții a utilajelor și mașinilor și buna lor întreținere. In întrecerea socialistă au crescut și oa­meni noi care, folosesc metode înaintate de organizare a locului de muncă, își în­­su­șesc tehnica nouă și o aplică la producție, obținînd realizări însemnate. Organele sin­dicale nu au studiat însă totdeauna meto­dele acestor muncitori fruntași pentru a le extinde la toate locurile de­­ m­uncă, nu au mobilizat pe fruntașii în producție să ajute pe cei rămași în urmă pentru a-i aduce la ni­v­elul lor. Im multe întreprinderi și șan­tiere, așa cum s-a întâmplat pe șantierul „Vatra Lumin­oa­să“, I.L.L.­Baia Mare etc., organele sindicale au ră­mas chiar la urma maselor, nerezistnd că unii muncitori a­u urmat inițiativa grupei nr. 19 de la uzina „21 Decembrie“ și nu­ au folosit exemplul lor pentru mobilizarea întregului colectiv. Cu toate că în cursul anului trecut unele șantiere au tatî­m­pinat greutăți din cauza calității necorespunzătoare a­­ materialelor și mai ales a cărămizilor, organele sindicale nu au mobilizat conducerile fabricilor și colectivele de mun­că în lupta pentru îmbu­nătățirea calității. Ca­­ urmare a acestui fapt în unele fabrici ca: „Victoria muncii“­Bucure­ști, „Zorile noi“-Piatra Neamț, „Bri­­gadierul“-Tîrlungeni, procentul de rebuturi a fost foarte ridicat. Nici pe șantierele de construcții problema calității n­u a constituit un obiectiv principal. Pe multe șantiere ca de pildă­, Fabrica d­e pîinie-Ora­șu­l Stalin, „Zorile“-București etc., conducerile economi­ce și organele sindicale nu­ s-au străduit să axeze întrecerea socialistă pe calitatea lu­crărilor, ca­ unul din obiectele principale. O bună parte din lipsurile la organizarea și conducerea întrecerii socialiste, se dato­­resc și faptului că nu au fost a­t­ra­și în în­trecere maiștrii și tehnicienii, care sunt de fapt organizatorii producției, nu s-a du­­ o muncă temeinică de educare a acestora­­ pen­tru a le a­răta că ei sunt cei care trebuie să organizeze locul de m­un­că, să ajute muncitorii în însușirea și aplicarea meto­delor noi de muncă, să vegheze la buna­ calitate a lucrărilor. Ocuipîndu-se de munca culturală desfă­șurată la întreprinderile de construcții și materiale de construcții plenara a subliniat că­­ pe lângă unele succese obținute cum ar fi: organizarea brigăzilor a­rti­stice de agi­tație — dintre ca­re multe au devenit frun­tașe pe raioa­ne și­­ pe regiuni — munca culturală de masă s-ar desfășurat la un ni­vel scăzut, ««corespunzător față de sarcinile actuale. Organele e ra­dicate ale fabricilor „Stînca"-B’rli­ța, Mureșeni etc. n-au reușit să lege munca­ culturală de sarcinile pro­ducției. Munca educativă în­­ rîn­durile tine­retului a fost de a­seim­enea slabă. In rîndul maselor de constructori, s-au mai manifestat cazuri de indisciplină, de a­­titudine necorespunzătoare față de muncă, față de avutul obștesc ca urmare a slabei munci culturale d­e­­ masă. Posibilitățile mari ce­­ au­ stat la îndem­îna organelor sindicale în a­ceastă direcție nu­­ a­u fost pe deplin folosite. Au fost­­ neglijate conferințele de informare politică ca și cele educative,­­pre­sa și cartea au fost destul de slab răs­­pîndite î­n multe locuri. Dinfi­lmele, aparate­le de proiecție au stat în multe întreprinderi nefolos­ite etc. Mulți conducători economici și sindicali au organizat cursuri de alfabe­tizare de­­ ca­re nu s-au mai ocupat apoi, du­pă cum nu s-au m­­ai ocupat nici de muncitorii de curîind alfabetizați pentru a-i aju­ta să-și ridice necontenit nivelul cultural. Plenara a subliniat frumoasele realizări sociale înfăptuite in anul tr­ecut pentru oa­meini­i m­u­ncii din construcții și industria materialelor de construcții. In cadrul a nu­meroase întreprinderi ca : fabrica de cără­mizi și ți­gle „Ceramica“-Jim­boli­a, Întreprin­derea de construcții nr. 504-Făgăra­ș etc., muncitorilor li s-au crea­t condiții foarte bune de cazare, masa la cantină este ser­vită în condiții optime. In această direcție au mai existat însă și unele lipsuri care au contribuit și ele la nerealiza­rea­ sarcinilor de plan. Intr-o serie de întreprinderi cum s­în­t: Fa­bri­ca de că­rămizi Urziceni, întreprinderea de construc­ții n­r. 905-Baia Mare, fabrica de cărămizi „Mondial-’Lugoj etc., organele de conducere economică și sindicale au arătat nepăsare față de această problemă, nefolosind nici fondurile repartizate de ministere pentru ne­voile socia­l-i gospodărești. Cauzele care au dus la lipsurile din cursul anului trecut trebuie căutate și la s­laba muncă organizatorică desfășurată. Comite­tele sindicale regionale n­u s-au ocupat de temeinica organizare și instruire a organe­lor sindicale de jos. Permanenta desco­mple­­tare a grupelor sindicale, comitetelor de secție și de întreprindere a făcut ca sarci­nile trasate de organele superioare de multe ori să nu fie duse la îndeplinire. Organele sindicale nu s-au bazat in munca lor pe un larg activ obștesc, ci numai pe un număr restr­âns de­­ activiști. Cu excepția unor Co­mitete sindicale regionale ca cele di­n Plo­ești, Cluj, Stalin, o parte din comitetele regionale nu au devenit încă organe con­ducătoare ale activității sindicale­­ pe ramură de producție în­­ regiunea respectivă. Unele din aceste comitete ca­ cele di­n regiunile Craiova­, Galați, Timișoa­ra, Iași­­ își rezumă activitatea la sezi­sarea­ an­umitor probleme, fără să ia măsuri de îndreptare a lipsuri­lor. Ni­ci instructorii C.C. al sindicatului nostru nu au desfășurat o muncă temeinică de îndrumare a organelor sindica­le de jos. Instructori can tov. Dumitru Școlariu, Ion Ia­cob etc. au stat luni de-a m­o­duil în di­ferite regiuni, fără sa contribuie la înlatu­­rarea lipsurilor ce au­ existat a­colo. Și unii membri ai Prezidiului C.C. al Sindicatului și șefi de secții ca­ tov. Iosi­f Fazekaș, Ion Roșu, etc. a­u contribuit la lipsurile ce au existat­­ prin fa­ptul că ei înșiși nu s-au stră­­duit să-și ridice nivelul politic pentru a putea în­d­ru­ma concret munca sindicală. In fața organelor sindicale din construcții și industria­ materialelor de construcții stau acum sa­rciin­i extrem de importante. In a­­cest an — ultimul an al cincinalului — organele sindi­cale trebuie să mobilizeze oa­­menii muncii în lupta pentru recu­perarea­ ră­mîneri­i la ur­mă, realizarea cu succes a pianului pe 1955 și a cincinalului. Această sarcină poa­te fi dusă cu succes la­ îndepli­nire numai printr-o per­manentă îmbunată­­țire a metodelor de muncă cu oamenii, prin ridicarea nivelului cultural, politic și pro­fesional al maselor de constructori și la primul­­ rînd al activiștilor sindicali. Îmbunătățirea organ­i­zării și conducerii întrecerii socialiste, răspîn­direa lângă a ce­lor m­a­i înaintate metode de m­uncă, a ex­­perienței fruntașilor la producție, descope­­­rirea și folosirea rezervelor interne ale în*­treprin­de­rilor, trebuie să stea în centrul­­ pre* ocupării organelor sindicale. Organele sin­­dicale trebuie să lupte necontenit peutru folosirea pe scară largă a materialelor din resurse locale, să mobilizeze oamenii muncii în­ lupta pentru economii, chezășie a redu­cerii prețului de cost al lucrărilor. In fa­­bricile de materiale de construcții, organele sindicale trebuie să pună un accent deose­­bit pe folosirea din plin a agregatelor, să creieze o­­ puternică opinie de m­asă împo­triva acelora din neglijența cărora se defec­­tează și se opresc mașinile, să educe pe fiecare muncitor în spiritul luptei pentru o cet mai bună calitate și al grijii față de bunurile obștești. Ridicarea necontenită a nivelului cultural, politic și profesional, îmbunătățirea condi­țiilor de muncă și de trai, dezvoltarea miș­cării de cultură fizică și sport In rându­l maselor de­­ constructori, sunt sa­rcini pe care organele­­ noastre sindicale pot și trebuie să le ducă la îndeplinire, de ele dartn­zând în mare măsură realizarea cu succes a sarci­nilor de plan. Așa cum a arătat tov. Ion Dobre, secreta­r al C.C.S., în cuvîntul său, toate acestea pot fi duse la îndeplinire, nu­mai dacă la baza activității sindicale va­sta munca organizatorică. S­priji­nindu-se pe un larg activ obștesc organele­­ noastre sin­­dicale vor putea să facă față cu cinste sar­cinilor trasate de partid și guvern. Să ridicăm nivelul muncii sindicale în întreprinderile noastre Plenara C. C. al Sindicatului muncitorilor din construcții și industria materialelor de construcții

Next