Constructorul, mai 1955 (Anul 7, nr. 277-280)
1955-05-07 / nr. 277
1/ PICHETĂRI MM TOATE fĂRRE, ONfff-VÄ ! Anul VII-Nr. 2774 pagini 20 bani Simbătă 7 mai 1955 NEPIERITOAREA §1 GLORIOASA AMINTIRE A LUI 9 MAI 1945 Au trecut de atunci zece ani. Ani care cu toată bogăția lor în importante evenimente n-au putut face să pălească în amintirea a sute de milioane de oameni acea zi de 9 Mai 1945, ultima a celui de al doilea război mondial. In numele nestrămutatei voințe a popoarelor de a trăi libere, ostașii eroici ai Uniunii Sovietice prăvăleau sub un torent de foc și oțel, ultima vizuină a fiarelor hitleriste. Lua sfîrșit astfel furtunoasa încrîncenare, care timp de șase ani a pricinuit omenirii attea distrugeri, atîtea suferințe, atîtea grele jertfe de singe. Se prăbușeau odată cu zidurile blestemate ale cancelariatului lui Hitler, nu numai iluziile criminale ale clicii fasciste pretinzînd dominația mondială, dar și planurile acelor cercuri imperialiste care au sprijinit hitlerismul și l-au ajutat să dezlănțuie măcelul în nădejdea nu mai puțin criminală de a sugruma marea Țară a Socialismului, de a stinge făclia ce arăta întregii omeniri drumul spre viitorul sortit de legile istoriei. • Stilul unit în jurul Partidului Comunist și al Guvernului Sovietic, marele popor sovietic a arătat prin eroismul său neasemuit marea forță a oamenilor liberi care își apără patria lor socialistă, viața lor plină de cele mai nobile cuceriri. Cel de al doilea război mondial, a constituit strălucita confirmare istorică a cuvintelor marelui întemeietor al Partidului Comunist și al Statului Sovietic, V. I. Lenin, care spunea : „Nu va fi biruit niciodată un popor ai cărui muncitori și țărani, în majoritatea lor, au aflat, au simțit și au văzut că apără puterea lor..., puterea celor ce muncesc, că apără o cauză a cărei victorie le va asigura lor și copiilor lor posibilitatea de a se bucura de toate binefacerile culturii, de tot ce crează munca omului“. Cel de al doilea război mondial a fost sfîrțitul logic a unei lungi manevre dirijate de reacțiunea internațională împotriva Uniunii Sovietice. Faptul că bandiții hitleriști au îndreptat mai întîi mașina agresivă a sălbatecului militarism prusac asupra țărilor capitaliste din apus a dovedit cât de greșite au fost calculele atîtor guverne burgheze apusene care s-au lăsat tîrîte pe povîrnișul trădător al politicii monopolurilor. Dar și calculele perfide ale monopoliștilor și reacțiuniii tatamia’țolinalle au fost tot atît de frutal dezmințite de istorie. Războiul de presiune nu numai că n-a putut distruge tatul Sovietic, dar nici măcar n-a izbutit să-l slăbească. Dimpotrivă, istoria a arătat că nu socialismul »poate fi zguduit prin război, ci tocmai societatea capitalistă, măcinată de contradicțiile ce-i stau la bază. Victoria istorică asupra imperialismului fascist german, victorie care a eliberat popoarele Europei din lanțurile tiraniei celei mai odioase, a însemnat o extraordinară creștere a prestigiului internațional al Uniunii Sovietice. Cu nețărmurită admirație, dragoste și recunoștință privesc popoarele lumii spre marea Țară a Socialismului. Sfîrșitul celui de al doilea război mondial rupînd din sistemul imperialist o serie de țări din Europa și Asia, a însemnat terminarea perioadei de izolare a Uniunii Sovietice. Prin constituirea lagărului păcii, democrației și socialismului, la frunte cu Uniunea Sovietică, s-a schimbat hotărît raportul de forțe dintre cele două sisteme sociale — socialist și capitalist — în favoarea socialismului. Acest rezultat constituie un factor de o imensă însemnătate în viața tuturor popoarelor și exercită o influență decisivă în desfășurarea întregii vieți internaționale. Lagărul socialismului cuprinde astăzi 12 state, care, ca întindere, reprezintă a patra parte a globului pămîntesc, iar ca populație o treime din omenire. Marea forță a acestui lagăr ce însumează o populație de 900 milioane de oameni, reprezintă o gigantică forță economică. In același timp, marea forță a lagărului socialismului se bazează pe comunitatea căilor de dezvoltare social-economică a tuturor țărilor care-l alcătuiesc, pe comunitatea ideologiei lor și pe unitatea țelului final spre care năzuiesc popoarele eliberate din robia capitalistă. Fără șovăire, Uniunea Sovietică victorioasă a pus întreaga uriașa sa forță în slujba păcii, respectînd cu sinceritate și stricteță obligațiile solemne pe care și le-au luat toate statele ce au participat la războiul antihitlerist. De altfel existența acestei coaliții demonstrase în modul cel mai concret posibilitatea coexistenței și colaborării între țări aparținând unor sisteme deosebite. Uniunea Sovietică a dus mai departe tradiționala sa politică externă bazată pe principiul leninist al posibilității și necesității coexistenței pașnice a diferitelor sisteme social-economice. Cei zece ani care s-au scurs de la terminarea războiului au scos în evidență faptul că acestui curs pașnic al politicii externe sovietice i se opune politica agresivă a Statelor Unite și a acoliților săi. Din marea lecție istorică a celui de al doilea război mondial imperialiștii americani n-au vrut să învețe nimic. Disprețuind dorința fierbintei de pace a popoarelor, cercurile agresive imperialiste au apucat pe calea aventuroasă a pregătirii unui nou război mondial. Sub conducerea și instigația directă a imperialismului american, s-a pus bazele unei politici agresive tot mai fățișe. Guvernele aservite trusturilor monopoliste au călcat în picioare propriile lor angajamente luate in timpul războiului. An de an omenirea a asistat cu indignare crescîndă la desfășurarea monstruosului complot imperialist împotriva păcii cîștigată cu prețul unor atît de grele sacrificii. In Europa și Asia, imperialismul a ațâțat vechile sale focare războinice, a căutat să aprindă altele noi. Sângele popoarelor a fost vărsat de imperialiști în Coreea și Indochina și numai prin fermitatea Uniunii Sovietice, a R. P. Chineze și a imenselor forțe care sprijină activ cauza păcii s-a putut pune capăt acestor agresiuni. Faptele au dovedit că cercurile agresive din S.U.A., nu au făcut altceva decit să promoveze vechea politică aventuristă a lui Hitler. Acestei politici, căreia promotorii ei ii spun astăzi politica „de pe poziții de forță“, îi corespund pregătirile fățișe în vederea unui al treilea război mondial. In slujba acestui țel criminal stau blocurile militare și politice scornite de cercurile reacționare din S.U.A. Așa se explică faptul că la zece ani de la zdrobirea hitlerismului, Statele Unite au dat alianței militare cu Germania occidentală, rolul principalei pîrghii a blocului agresiv atlantic. Cu cel mai revoltător cinism refac imperialiștii americani mașina militară germană sfărîmată acum zece ani și creează condițiile cele mai favorabile pentru înfăptuirea ticăloaselor elanuri revanșarde ale militarismului german. Nu-i de mirare că popoarele europene se ridică cu atîta nepotolită minte împotriva acestei politici criminale ce amenință securitatea lor. Aceleiași așa-zise politici „idle pe poziții de forță“ iu corespund blocurile și combinațiile militare agresive puse la cale în Extremul Orient și în Orientul mijlociu, ca și uriașa rețea de baze militare pe care imperialiștii au împînzit-o în jurul Uniunii Sovietice și țărilor de democrație populară. Pregătirii unui nou război mondial îi corespunde cursa deșănțată a înarmărilor, amenințările șantajiste cu armele barbare ale exterminării în masă. Statornică marei nădejdi ce-a însuflețit popoarele lumii acum zece ani, Uniunea Sovietică își duce mai departe politica sa de pace cîștigînd asentimentul întregii omeniri la acțiunile pe care le întreprinde pentru soluționarea pe cale pașnică a tuturor problemelor internaționale litigioase. Alături de Uniunea Sovietică, toate statele lagărului democratic răspund uneltirilor dușmanilor păcii luînd toate măsurile necesare în vederea întăririi continue a forțelor lor armate și a asigurării creșterii necontenite a puterii lor economice. Complotiștii imperialiști împotriva păcii și libertății popoarelor pot fi siguri că nu vor reuși să intimideze sau să găsească nepregătite țările lagărului păcii și democrației. Orice atentat criminal al cercurilor agresive va găsi un răspuns promt și nimicitor, așa cum l-au găsit acum zece ani tîlharii fasciști ai lui Hitler. Cu această hotărîre de a păstra roadele marii victorii eliberatoare de la 9 mai 1945, sărbătorește și poporul nostru memorabila zi care a adus siftașitul hitterisonului. Poporul nostru căruia i-a fost hărăzită cinstea de a sta alături de marele popor sovietic în luptele glorioase pentru nimicirea fascismului, rămîne veșnic recunoscător celor ce i-au adus libertatea. Prietenia și alianța frățească cimentată prin sîngele ce s-a înfrățit pe cîmpurile de bătălie din Ungaria și Cehoslovacia a stat la temelia marelui nostru drum istoric, constituie chezășia construcției victorioase a socialismului în patria noastră. Suntem mîndri că cea de a zecea aniversare a marii victorii ne găsește culegînd roadele tot mai bogate ale libertății, pășind pe calea socialismului. In acest an în care sfîrșim cu cinste primul plan cincinal și ducem mai departe cu succes planul de electrificare, amintirea lui 9 [Mai 1945, face să dogorească cu și mai multă putere flacăra patriotismului nostru. Prețuind roadele muncii noastre pașnice, hotărîți să le apărăm și totodată să apărăm viitorul pe care ni-1 făurim, mai puternic se string în jurul partidului și guvernului rîndurile poporului muncitor. Evocînd marea zi a victoriei asupra fascismului, nu putem uita că avem datoria sfîntă de a păstra neatinsă comoara neprețuită a libertății și vieții noi, comoară pentru cucerirea căreia s-au jertfit cei mai buni fii ai popoarelor. Pentru fiecare om al muncii, pentru fiecare patriot, amintirea lui 9 Mai 1945 constituie un îndemn, o chemare căreia îi răspundem închiriînd întreaga noastră energie creatoare, cauzei construirii socialismului și păcii, cauzei al cărei stegar este partidul comuniștilor. Prieteni de peste hotare Printre oaspeții străini care ne-au vizitat țara cu prilejul zilei de 1 Mai, au fost și muncitorii, constructori Frik Jacobson și P. E. Gustafson din Suedia și Manuel Inostroza, consilier național Federației sindicale a muncitorilor consastructori din Chile. Intr-o convorbire avută cu un redactor al gazetei noastre constructorii suedezi și chilieni și-au exprimat admirația pentru progresele uriașe făcute de industria noastră socialistă și în mod special de sectorul construcțiilor. Cuvinte pline de laudă au avut prietenii noștri de peste hotare pentru marile construcții ale Capitalei — Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“, Teatrul de Operă și Balet, Complexul sportiv „23 August, Banca de Stat, Spitalul de copii „Emilia Irza" și altele — pe care le-au vizitat în aceste zile. Manuel Inostroza, a ținut să sublinieze impresia deosebită pe care i-au făcut-o posibilitățile largi ce se deschid in țara noastră in fața fiecărui muncitor constructor, ca și a fiecărui om al muncii, pentru necontenita ridicare a calificării sale profesionale. Reprezentanții constructorilor chilieni și suedezi au adresat, prin ziarul nostru, călduroase cuvinte de salut constructorilor din Republica Populară Română. ★ Transmit constructorilor romîni salutul muncitorilor din construcții din Chile, dorindu-le succes in realizarea sarcinilor lor pentru construirea socialismului, pentru pace". 4/ „Noi, muncitorii suedezi aflați în vizită in Romînia, transmitem tovarășilor constructori salutul nostru călduros. Am admirat realizările construcției voastre pașnice și sperăm că In pace și libertate veți progresa continuu". Me scriu corespondenții Un harnic colectiv Ziua de 1 Mai a prilejuit și pentru colectivul fabricii de carton ,asiatat „Horia, Cloșca și Crișani“ din Turda uin deosebit îmboldt în muncă. Iradepha fiind cu succes planul pe trimestrul I la proporție de 104,78%, colectivul de muncitori, tehnicienii și funcționari, antiremiați în întrnocirea socialistă, a trecut la realizarea angajamentelor luate la cinstea măreței sărbători. Munca lor a dat roadie. Asigurîndui -se aproviziera a treia cu miatemiia primă și ameninjtadiu-se intr-un timp scurt doiă cazane de topire și un uscător de nisip, la data de 25 aprilie angajamentele erau deja îndeplinite. S-au evidențiat cu acest prilej mecanicul-șef Zoltán Ostrovschi și mecanicii Moise Varga și Nicolae Dacza. Cu 4% ,a fost depășit planul la carton asfaltat, cu 4% la turte de asfalt și cu 24% la filler. Productivitatea muncii a crescut cu 10%, iar prețul de cost al produselor a fost redus cu 4% față de sardinia planificată. Un deosebit aport la aceste realizări au adus echipele conduse de tovarășii Gheorghe Cimpoera și Alexandru Komaromi, care zilnic iau depășit normele de producție cu 45% și respectiv 40%. ALEX. CIMBRUDEANU Muncitori fruntași La carierele de argilă, la presele de cărămizi celulare și țigle profilate, la cuptoare, peste tot la Fabrica de țigle și cărămizi Urzicani munca se desfășoară plină de auiot, roadele rae înitîra tind să se arate. Echipa de excavatoriști condusă de Ion Frusinoiu a realizat un indice de îndeplinire a normei de 1,28, iar echipa de muncitori a lui Gheorghe Damian un indice de 1,12. S-au mai evidențiat o serie de muncitori ca Tudor Lupașcu, care lucrează la hala de argilă,așezătoarea Vasilica Dumitru, prelarul Iosif Simionescu, Petre Pînzaru, Nicolae Coșegaru, Marin Frățilă, Spiridon Florea, Ion Sandu, Paul Sandu etc. ERACLE LEVANDIS Peste sarcinile curente de plan Colectivul atelierului mecanic ,al întreprinderii de izolații rar. 3 și-a propus ca, la afară de confecționarea pieselor și de reparațiile curente la diferite utilaje, să execute pla.ă la 1 Mai reparațiile capitale la două autocamioane. Acest angajament a fost undeplinisit. Celle două autocamioane, puse la stare de funcțiune, sunt astăzi folosite la producție. în această acțiune s-au evidențiat mecarateul C. Ionescu, strungarul S. Gojocariu, sudorul N. Gheorghe și vopsitorul N. Munteanu DUMITRU FIERARU In carierele fabricii ele de primăvară au deșteptat parcă la viață și producția în carierele fabricii „Cimentul păcii“-Medgidia. In fiecare sector de muncă întrecerea e susținută de fruntașii în producție. Iată-i la lucru. Excavatoarele se repară bine și conștiincios de echipa maiștrilor Constantin Damian și Dumitru Trașcă. Excavatoarele sovietice de 3 mc sunt mânuite cu îndemînare de Hususel Hogea ori Nicolae Iancu. La transporturi, comunistul Nicolae Fîlfan ori dieseliștii Nicolae Vasile și Gheorghe Georgescu nu vor să aibă timpi morți în alimentarea concasoarelor. In organizarea schimburilor, fruntaș se menține tov. Nicolae Papadopol care, două zile consecutiv, a realizat norma în proporție de 115 la sută. Să nu uite însă că lupta pentru plan este legată de măsuri tehnico-organizatorice care trebuie respectate cu stricteță pentru a se asigura o producție ritmică. ing. ION OPREA Consfătuiri cu prilejul Zilei presei comuniste Cu prilejul Zilei presei comuniste, sărbătoarea tradițională a întregii prese comuniste și muncitorești internaționale, gazeta noastră a organizat o serie de consfătuiri cu cititorii și corespondenții voluntari. La consfătuirea din Capitală, organizată in colaborare cu Comitetul sindical regional constructori București, a luat parte un mare număr de conducători de întreprinderi, activiști sindicali, fruntași în producție, corespondenți voluntari. Reprezentantul gazetei noastre a subliniat la cuvîntul său rolul presei In educarea comunistă a oamenilor muițici și la mobilizarea lor în lupta pentru construirea vieții noi a socialismului. Presa noastră Învață neconstenit din experiența presei sovietice în frunte cu „Pravda“. Exemplul permanent, viu și mobilizator al presei sovietice, îndrumă ziarele noastre pe calea întăririi continue a legăturilor cu masele. In încheierea consfătuirii formațiile artistice de amatori ale Trustului de instalații nr. 18 și clubului „Constructorul“ au prezentat un frumos program artistic. Asemenea consfătuiri cu cititorii și corespondenții voluntari au mai avut loc la fabrica de ciment „Ilie Pintilie“-Fieni, Trustul de construcții rar. Joto și Fabrica de cărămizi Roman. Dn cadrul discuțiilor care au urmat, participanții la consfătuire au făcut propuneri pentru îmbunătățirea gazetei, angajîndu-se ca pe viitor să sprijine și mai mult presa, scriindu-i despre experiența lor, despre realizările tovarășilor lor de muncă, despre lupta pentru construirea vieții noi. Marea demonstrare de 1 Mai 1 Mai a prilejuit și în acest an demonstrarea voinței hotărîte a poporului nostru muncitor de a traduce în viață politica partidului, de a păși neabătut tot înainte, pe drumul construirii socialismului și apărării păcii. Sutele de mii de manifestanți care au trecut prin piața I. V. Stalin din Capitală au exprimat dragostea fierbinte a întregului nostru popor față de marele popor sovietic, au afirmat puternic sentimentele internaționaliste ce însuflețesc clasa noastră muncitoare. Noi succese în întrecerea socialistă VMSS/’SSS<SSSSSSSSS„SSSS,SSSSSSSS SSSJ SSSSSSSSSSSSSSSS,SSSSJ,J R\\»\\\V«\\V\\\V\\\\VV\VWM| întrecerea continuă Dacă în urm cu trei ani ți-ar fi călcat piciorul pe locurile unde se află acum șantierul combinatului pentru prelucrarea și industrializarea fructelor, al întreprinderii nr. 171-Focșani — n-ai fi avut ce vedea! Doar primele gropi ale fundațiilor se căscau în așteptarea betonului. De atunci, a trecut un timp. Pe șantier, acum se înalță din temelie mîndrețe de clădiri — viitoarele secții de uscătorie, o cantină încăpătoare, clubul cu multe săli, grupul administrativ și multe altele. Alături de noile clădiri durate se lucrează de zor la turnarea altor fundații. Pentru brigada lui Gheorghe Bucșaru cele 1S00 kilograme de ciment economisite nu sunt lauri pe care să se odihnească. Ziua de 1 Mai a trecut. Dar întrecerea continuă cu vigoare. Asta se vede și din faptul că brigada lui nu îndeplinește zilnic planul cu mai puțin de 150 la sută. Este aici, pe șantierul combinatului, unul, pe nume Vasile Chițu, de meserie zidar. Și încă ce zidar ! Ceilalți constructori cînd vorbesc despre el spun: „Aha, cei din Bolintin /..." Asta pentru ei grăind multe. Căci ortacii ce alcătuiesc echipa lui sînt toți din Bolintin, de unde circulă vorba că înainte vreme de aici ieșeau cei mai pricepuți zidări. La treabă nimeni nu le stă înainte pe șantier. La început de lună, cînd s-a văzut că echipa lui Vasile Chițu și-a depășit norma cu 78 la sută, numai era nici o îndoială că întrecerea o cîștigase el, nu echipa de tencuitori a lui Ioan Alexe, care avea o depășire de 43 la sută. Asta nu i a făcut pe băieții din echipa lui Alexe decit să muncească cu mai mult spor. Și întrecerea dintre cele două echipe continuă. Dar cine nu s-ar putea povesti de pe acest șantier. Că șantierul e o adevărată școală, o dovedește formarea unor noi cadre de constructori de nădejde, întrebați de tinărul dulgher Gheorghe Șerbănescu și-o să aflați, că habar n-avea de meserie la deschiderea șantierului. Acum, a devenit unul din muncitorii fruntași. Și dacă ai sta să calculezi ultimele economii numai la recondiționarea cofrajelor, in față are să-ți apară o stivă enormă de material lemnos de peste 12 de metri cubi. In zilele acestea, pe șantier, constructorii de la atelierul de prefabricate nu ostenesc pentru ca lucrările de ridicare a combinatului să conținuie fără nici o piedică. La toate locurile de muncă întrecerea continuă. Distinși cu diplome de onoare Muncitori vrednici ,are fabrica de țigle și cărămizi „Ceramica“-Jimbali.a.. In întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai ei ,au obținut frumoase realizări. Un număr de 34 de diplome de onoare au fost împărțite muncitorilor care au înregistrat cele mai buna rezultate. Printre cei care au primit aceste distincții se numără: Vaslile Grecu de la cariere, care ,a obținut un indice de îndeplinire a notei de 1,35, tipărit ca trele la presele de țigle Elis Millrath și Margareta Schummer care ,au obținut un indice de 1,17, Elis Sipos și Maria1 Klein care au realizat 1.14; așezătorul la cuptor Ion Barna care a realizat un indice de 1,24 reducînd totodată și procentul de rebuturi; sortatoarea Veronica Hovorka cu un indice de 1.24 și alții D. PLUTARU corespondent Brigăzile de specialitate își sporesc realizările In ultimul timp, în cadrul Irat reparațiilorii de construcții iar. 141 -Iași au fost extinse metodele înaintate de lucru. Ajutați de comitetul de întreprindere și de serviciul de organizarea muncii 50 de zi,diarii aplică cu succes metoda Orlov, iar după metoda Voroșta își organizează lucrul 17 muncitori. Brigăzile de specialitate conduse de zidarii Constantin Tălpălariu, Florea Hiaropara și Emi Năstase, ca și brigada dulgherului Cornstanțt TS. Luchiiativ ,antrenate la întrecerea socialistă,am obținut însemnate depășiri ale aaricinilor de plant pe luna trecută. Constructorii se preocupă și de ecomomisarea materialelor. Astfel, fienanul-betoraist fruntaș Camsiian fita Nichita a utilizat deșeuri la valoare de 1200 lei. Pe întreaga întreprindere, valoarea economiilor de materiale realizate la cinstea zilei de 1 Mai se ridică 1» 6900 GH. CATARAU coraspandie.nit ★ La șantierul Fabricii de zahăr ditn Banait al Trustului rar. 12, brigăzile de specialitate, pe lingă că dau lucrări de bună calitate, își depășesc cu regularitate normeila zilnice. Printre brigăzile care stau evidențiați in mod deosebit pe acest șantier se numără cete conduse de dulgherul Martin Bairistag, fiertarull-betonist Gheorghe Eniache și instalatorul Gorastaratin Rusu, care au realizat 3—4% peste angajamentele luate la cinstea zilei de 1 Mai. DUMITRU LUMEZEANU corespondent Instalatori fruntași Colectivul întreprinderii de instalații nr. 193 și-a realizat cu cinste angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai, terminînd înainte de data prevăzută instalațiile la o serie de noi locuințe muncitorești din regiunea Craiova. Printre echipele fruntașe, care și-au depășit regulat programul de lucru executînd lucrări de bună calitate, se numără cele ale electricienilor Constantin Borbu, Petre Dochia și Ion Catană. De asemenea s-au evidențiat echipele de instalații sanitare și de calorifer conduse de maiștrii Lazăr Popa, Gheorghe Ghimiși, Alexandru Marinescu și Gheorghe Ienescn, CONSTANTIN TIMUȘ corespondent . Pe șantierul de locuințe muncitorești din Reșița, echipele de instalatori din cadrul întreprinderii nr. 125 au obținut în ultimul timp importante succese. Realizările echipelor se datoresc în bună parte sprijinului dat de maistrul Gheorghe Sima și preocupării lui pentru aprovizionarea la timp cu materialele necesare. Echipele de instalatori au posibilitatea să-și organizeze locul de muncă în așa fel, nncit operațiile să fie executate fără întrerupere prin ordinea necesităților. Printre echipele fruntașe s-a evidențiat cea a instalatorului Ion Corcodan, care, lucrând la blocul C-3, și-a depășit norma cu 50%. însemnate depășiri ale sarcinilor de producție a obținut și echipa lui N. Francisc, care execută instalațiile de încălzire centrală la căminul muncitoresc. VASILE MARANDEL și IULIAN POPESC,U corespondenți LUNA APRILIE 1955 Fabricile de ciment București (113,6 °/o), „Victotoria socialistă“« Turda (101,9%), „Ilie Pintilie“-Fieni (100,7 %%) și „Temelia“ - Orașul Stalin fabricile (IOO.GVo), de țigle și cărămizi „30 Decembrie“- Simileasca (193 și 114»») și „7 Noiembrie“-Sighișoara (104 și 127%), fabricile de cărămizi „Crișul"Oradea (101%) și Ciurea (110%), fabrica de plăci de teracotă „Ceramica“-Bistrița (133%), Fabrica de geamuri Tîrnăveni (131,3%), fabrica de carton asfaltat „Teleajen“-Bertenî (134,9%), întreprinderea „Izolatorul“ (113,8%), Fabrica de azbociment Oradea (113,8%), întreprinderea „Marmora“- București (105%), fabrica de var „Sinaia“ (108,3%), fabrica de ipsos „Rapid"-Agriieș (100,5%), Atelierele „9 Mai“ (115%), Fabricile de ciment „Stînca“Brăila (80%), „Congresul al XIX- lea“ (81,4%) și „Cimentul păcii“Medgidia (83,3%%), fabricile de cărămizi „Aradul“ (24%), „Brigadierul“-Tîrlungeni (47%) și Timișoara (17%), fabricile de țigle „Mondial“-Lugoj (49%) și Urziceni (61%), fabrica „Solomit-Tulcea (52,5%), întreprinderea „Granitul“București (87,7%), fabricile de var „Severin“-Căvăran (79,3%) și „Bifor"-Aieșd (67,9%/»). ZIUA PRESEI COMUNISTE Cu 43 de ani în urmă, la 5 mai 1912 a apărut primul număr al ziarului „Pravda“. De atunci, această zi a devenit sărbătoarea presei muncitorești. Ziua presei a fost organizată pentru prima oară la 5 mai 1914, iar începînd din 1922, în baza hotărâri Congresului al XI-lea al Partidului Comunist, ea se organizează în U.R.S.S. în fiecare an. V. I. Lenin acorda o uriașă însemnătate presei muncitorești, revoluționare. Organizând ziarul muncitoresc cotidian, — scria V. I. Lenin, — muncitorii din Petersburg au săvîrșit o operă mare, se poate spune fără exagerare, o operă istorică. „Pravda“ a jucat un rol remarcabil în întărirea rîndurilor partidului, în stabilirea și lărgirea legăturilor partidului cu masele, la pregătirea și făurirea Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. Condusă și îndrumaită de Partidul Comunist presa sovietică s-a dezvoltat an de an și s-a călit la luptele împotriva dușmanilor de clasă. Ea a fost totdeauna și confirm să fie un ajutor activ al poporului sovietic la lupta sa pentru comunisim. Credincioasă glorioaselor tradiții ale „Bravdei“ presa sovietică s-a manifestat totdeauna și se manifestă ca un propagandist, agitator și organizator colectiv al maselor. Presa sovietică reprezintă o uriașă forță. Pe vremuri „Pravda“ — vestitorul lumii noi —a luptat de urna singură împotriva întregii prese burgheze. Astăzi „Pravda“ pășește in fruntea presei din U.R.S.S., presa cea mai numeroasă și puternică cea mai influentă și cea mai citită, în fruntea presei din Republica Populară Chineză și din țările de democrație populară. Potrivit datelor de la 1 ianuarie 1955, în U.R.S.S. se editează 7.180 ziare în limbile a 54 de națiuni din Uniunea Sovietică. Tiajul total al ziarelor sovietice se cifrează la aproape 47 milioane exemplare. In afară de aceasta, apar 1.718 reviste și alte periodice In U.R.S.S. nu există în prezent naționalitate care să nu aibă ediții tipărite în limba maternă. Pentru multe popoare sovietice care înainnte de Revoluție nu aveau scriere proprie, se editează la prezent zeci de ziare și reviste în limba lor maternă. An de an crește și se întărește presa Chinei noi, a țărilor de democrație populară. ★ PAVSL EROFEEV redactor al ziarului „Moskovskaia Pravda" , precum și presa comunistă din țările capitaliste, care duce cuvîntul adevărului în rîndul maselor populare, organizează pe oamenii nrineii împotriva unui război imperialist, a exploatării și fascismului, pentru pace, democrație și socialism. Presa burgheză, este sluga credincioasă a monopolurilor, apărătoarea intereselor capitalului, dușmanul înveterat al popoarelor. Din ordinul monopoliștilor ziarele și revistele burgheze ațîță psihoza de război, otrăvesc, conștiința oamenilor cu ideile urii între oameni, varsă torente de minciunii și calomnii la adresa Uniunii Sovietice și a țărilor de democrație populară. Acest lucru este însă firesc, întrucît presa burgheză, fie că aparține direct miliardarilor, fie că este coruptă de aceștia cu ajutorul subvențiilor fățișe sau secrete. Sub iciest raport sunt deosebit de caracteristice ziarele care apar la S.U.A. Astfel, unul din cele mai mari ziare americane „New York Times“ este proprietatea industriașului Sulzberger, reprezentantul casei Morgan. Patronul altui mare ziar „New York Herald Tribune“ este milionarul Mîllsreed, cunoscutul bogătaș Luce editează revistele „Time“ și „Life“. Presa Uniunii Sovietice, ca și presa țărilor de democrație populară, este diametral opusă presei burgheze. Ea este o presă de tip nou, care aparține poporului și apără interesele lui vitale, ajutînd activ pe oamenii muncii să construiască societatea comunistă Forța și invincibilitatea presei sovietice constă ln devotamentul ei față de partidul comunist, în Ideologia ei, în înalta principialitate, în legătura indestructibilă și surînsă cu poporul. Presa sovietică educă pe, oamenii muncii în spiritul egalității în drepturi a națiunilor, al prieteniei dintre ele și respectul reciproc. Presei sovietice îi stat cu totul străine propaganda naționalismului atitudinea disprețuitoare față de popoarele mici, discriminarea rasială Presa sovietică s-a distins întotdeauna prin orientarea ei combativă și revoluționară. Caracterul partinic, credința față de ideile marxism - leninisimului constituie principiala particularitate a presei comuniste. Dar caracterul partinic nu exclude ci, dimpotrivă, afirmă libertatea presei, o libertate adevărată nu în sensul burghez al cuvintului ci in sensul comunist — libertatea presei pentru popor, in scopul construirii societății socialiste. Ziarele și revistele sovietice sunt au adevărat o tribună a poporului. Tocmai acest lucru le face pline de conținut, le imprimă un țel bine definit, le ajută să se afle tau totdeauna în centrul acelor evenimente care preocupă pe oamenii muncii, înfăptuind în mod ferm dezvoltarea în primul rînd a industriei grele, poporul sovietic, sub conducerea Partidului Comunist, luptă pentru un nou și puternic autor al agriculturii, pentru îndeplinirea hotăririlor Plenarei din ianuarie a C.C. al P.C.U.S. Presa sovietică — ajutorul credincios al partidului și guvernului la opera de construire a comunismului — luptă pentru ridicarea continuă a productivității muncii, pentru introducerea tehnicii înaintate, folosirea resurselor interne, oglindește la paginile sale tot ce este progresist, sprijină pe inovatori, combate rutina, inerția, stagnarea Hotărîrile partidului și guvernuluii în problemele agriculturii constituie un program concret de muncă și pentru toate ziarele sovietice care împreună cu întregul popor sovietic luptă activ pentru avîntul producției colhoznice și sovhoznice. Ziua Presei constituie o trecere în revista a activității presei sovietice și se desfășoară sub semnul îmbunătățirii continue a conținutului ziarelor, al întăririi legăturii lor cu cititorii. „Noi n-avem altă armă mai puternică, mai eficace decit presa noastră, arată tovarășul N. S. Hrușciov. Presa este arma ideologică cu bătaia cea mai lungă a partidului nostru. Dacă voim alege bine materialele pentru ziare și reviste, noi putem trage la țintă la mii de km, putem dezvălui lipsurile în toate colțișoarele uriașei noastre țări. De aceea cel care subapreciază presa, slăbește forțele noastre“. Sub conducerea Partidului Comunist presa sovietică va continua să crească și să se perfecționeze, să slujească cu credință poporul, să ajute prin toate mijloacele la comandruirea comunismului.