Constructorul, mai 1955 (Anul 7, nr. 277-280)

1955-05-07 / nr. 277

1/ PICHETĂRI MM TOATE fĂRRE, ONfff-VÄ ! Anul VII-Nr. 277­4 pagini 20 bani Simbătă 7 mai 1955 NEPIERITOAREA §1 GLORIOASA AMINTIRE A LUI 9 MAI 1945 Au trecut de atunci zece ani. Ani care cu toată bogăția lor în importante evenimente n-au putut face să pălească în amintirea a sute de milioane de oameni acea zi de 9 Mai 1945, ultima a celui de al doilea război mon­dial. In numele nestrămutatei voințe a po­poarelor de a trăi libere, ostașii eroici ai Uniunii Sovietice prăvăleau sub un torent de foc și oțel, ultima vizuină a fiarelor hit­­leriste. Lua sfîrșit astfel furtunoasa încrîn­­cenare, care timp de șase ani a pricinuit omenirii at­tea­ distrugeri, atîtea suferințe, atîtea grele jertfe de singe. Se prăbușeau odată cu zidurile blestemate ale cancelariatului lui Hitler, nu numai ilu­ziile criminale ale clicii fasciste pretinzînd dominația mondială, dar și planurile acelor cercuri imperialiste care au sprijinit hitleris­­mul și l-au ajutat să dezlănțuie măcelul în nădejdea nu mai puțin criminală de a su­gruma marea Țară a Socialismului, de a stinge făclia ce arăta întregii omeniri dru­­mul sp­re viitorul sortit de legile istoriei. • Stilul unit în jurul Partidului Comunist și al Guvernului Sovietic, marele popor so­vietic a arătat prin eroismul său neasemuit marea forță a oamenilor liberi care își a­­pără patria lor socialistă, viața lor plină de cele mai nobile cuceriri. Cel de al doilea război mondial, a constituit strălucita con­firmare istorică a cuvintelor marelui înte­meietor al Partidului Comunist și al Statu­lui Sovietic, V. I. Lenin, care spunea : „Nu va fi biruit niciodată un popor ai cărui mun­citori și țărani, în majoritatea lor, au aflat, au simțit și au văzut că apără puterea lor..., puterea celor ce muncesc, că apără o cauză a cărei victorie le va asigura lor și copiilor lor posibilitatea de a se bucura de toate bi­nefacerile culturii, de tot ce crea­ză munca omului“. Cel de al doilea război mondial a fost sfîr­­țitul logic a unei lungi manevre dirijate de reacțiunea internațională împotriva Uniunii Sovietice. Faptul că bandiții hitler­iști au în­dreptat mai întîi mașina agresivă a sălbate­cului militarism prusac asupra țărilor ca­pitaliste din apus a dovedit cât de greșite au fost calculele atîtor guverne burgheze a­­pusene care s-au lăsat tîrîte pe povîrnișul trădător al politicii monopolurilor. Dar și calculele perfide ale monopoliștilor și reacțiuniii ta­tamia’ț­olin­alle au fost tot atît de f­rutal dezmințite de istorie. Războiul de p­resiune nu numai că n-a putut distruge tatul Sovietic, dar nici măcar n-a izbutit să-l slăbească. Dimpotrivă, istoria a arătat că nu socialismul »poate fi zguduit prin război, ci tocmai societatea capitalistă, mă­cinată de contradicțiile ce-i stau la­­ bază. Victoria istorică asupra imperialismului fascist german, victorie care a eliberat po­poarele Europei din lanțurile tiraniei celei mai odioase, a însemnat o extraordinară creștere a prestigiului internațional al Uniu­nii Sovietice. Cu nețărmurită admirație, dra­goste și recunoștință privesc popoarele lu­mii spre marea Țară a Socialismului. Sfîrșitul celui de al doilea război mon­dial rupînd din sistemul imperialist o serie de țări din Europa și Asia, a însemnat ter­minarea perioadei de izolare a Uniunii So­vietice. Prin constituirea lagărului păcii, de­mocrației și socialismului, la frunte cu Uniunea Sovietică, s-a schimbat hotărît ra­portul de forțe dintre cele două sisteme so­ciale — socialist și capitalist — în favoarea socialismului. Acest rezultat constituie un factor de o imensă însemnătate în viața tu­turor popoarelor și exercită o influență de­cisivă în desfășurarea întregii vieți interna­ționale. Lagărul socialismului cuprinde astăzi 12 state, care, ca întindere, reprezintă a patra parte a globului pămîntesc, iar ca populație o treime din omenire. Marea forță a aces­tui lagăr ce însumează o populație de 900 milioane de oameni, reprezintă o gigantică forță economică. In același timp, marea for­ță a lagărului socialismului se bazează pe comunitatea căilor de dezvoltare social-eco­­nomică a tuturor țărilor care-l alcătuiesc, pe comunitatea ideologiei lor și pe unitatea țelului final spre care năzuiesc popoarele eliberate din robia capitalistă. Fără șovăire, Uniunea Sovietică victo­rioasă a pus întreaga uriașa sa forță în slujba păcii, respectînd cu sinceritate și stricteță obligațiile solemne pe care și le-au luat toate statele ce au participat la răz­boiul­­ antihitlerist. De altfel existența aces­tei coaliții demonstrase în modul cel mai concret posibilitatea coexistenței și colabo­rării între țări aparținând unor sisteme de­osebite. Uniunea Sovietică a dus mai de­parte tradiționala sa politică externă bazată pe principiul leninist al posibilității și ne­cesității coexistenței pașnice a diferitelor sisteme social-economice. Cei zece ani care s-au scurs de la termi­narea războiului au scos în evidență faptul că acestui curs pașnic al politicii externe sovietice i se opune politica agresivă a Sta­telor Unite și a acoliților săi. Din marea lecție istorică a celui de al doilea război mondial imperialiștii americani n-au vrut să învețe nimic. Dis­prețuind dorința fierbinte­i de pace a popoarelor, cercurile agresive im­perialiste au apucat pe calea aventuroasă a pregătirii unui nou război mondial. Sub conducerea și instigația directă a imperia­lismului american, s-a pus bazele unei poli­tici agresive tot mai fățișe. Guvernele a­­servite trusturilor monopoliste au călcat în picioare propriile lor angajamente luate in timpul războiului. An de an omenirea a asistat cu indignare crescîndă la desfășura­rea monstruosului complot imperialist împo­triva păcii cîștigată cu prețul unor atît de grele sacrificii. In Europa și Asia, imperia­lismul a ațâțat vechile sale focare războinice, a căutat să aprindă altele noi. Sângele popoa­­­relor a fost vărsat de imperialiști în Co­reea și Indochina și numai prin fermitatea Uniunii Sovietice, a R. P. Chineze și a imen­selor forțe care sprijină activ cauza păcii s-a putut pune capăt acestor agresiuni. Faptele au dovedit că cercurile agresive din S.U.A., nu au făcut altceva decit să promoveze vechea politică aventuristă a lui Hitler. Acestei politici, căreia promotorii ei ii spun astăzi politica „de pe poziții de for­ță“, îi corespund pregătirile fățișe în ve­derea unui al treilea război mondial. In slujba acestui țel criminal stau blocurile mi­litare și politice scornite de cercurile reac­ționare din S.U.A. Așa se explică faptul că la zece ani de la zdrobirea hitlerismului, Statele Unite au dat alianței militare cu Germania occidentală, rolul principalei pîr­­ghii a blocului agresiv atlantic. Cu cel mai revoltător cinism refac imperialiștii ame­ricani mașina militară germană sfărîmată acum zece ani și creează condițiile cele mai favorabile pentru înfăptuirea ticăloaselor elanuri revanșarde ale militarismului germa­n. Nu-i de mirare că popoarele europene se ridică cu atîta nepotolită minte împotriva acestei politici criminale ce amenință secu­ritatea lor. Aceleiași­­ așa-zi­se politici „idle pe poziții de forță“ iu­ corespund blocurile și combi­națiile militare agresive puse la cale în Extremul­ Orient și în Orientul­ mijlociu,­ ca și uriașa rețea de baze militare pe care imperialiștii au împînzit-o în jurul Uniunii Sovietice și țărilor de democrație populară. Pregătirii unui nou război mondial îi co­respunde cursa deșănțată a înarmărilor, a­­menințările șantajiste cu armele barbare ale exterminării în masă. Statornică marei nădejdi ce-a însuflețit po­­poarele lumii acum zece ani, Uniunea So­vietică își duce mai departe politica sa de pace cîștigînd asentimentul întregii omeniri la acțiunile pe care le întreprinde pentru soluționarea pe cale pașnică a tuturor pro­blemelor internaționale litigioase. Alături de Uniunea Sovietică, toate statele lagărului democratic răspund uneltirilor dușmanilor păcii luînd toate măsurile nece­sare în vederea întăririi continue a forțe­lor lor armate și a asigurării creșterii ne­contenite a puterii lor economice. Complo­tiștii imperialiști împotriva păcii și liber­tății popoarelor pot fi siguri că nu vor reuși să intimideze sau să găsească nepre­gătite țările lagărului păcii și democrației. Orice atentat criminal al cercurilor agresi­ve va găsi un răspuns promt și nimicitor, așa cum l-au găsit acum zece ani tîlharii fasciști ai lui Hitler. Cu această hotărîre de a păstra roadele marii victorii eliberatoare de la 9 mai 1945, sărbătorește și poporul nostru memo­rabila zi care a adus­ siftașitul hitter­ison­ului. Poporul nostru căruia i-a fost hărăzită cinstea de a sta alături de marele popor sovietic în luptele glorioase pentru nimi­cirea fascismului, rămîne veșnic recunos­cător celor ce i-au adus libertatea. Prie­tenia și alianța frățească cimentată prin sîngele ce s-a înfrățit pe cîmpurile de bătălie din Ungaria și Cehoslovacia a stat la temelia marelui nostru drum istoric, constituie chezășia construcției victorioa­se a socialismului în patria noastră. Suntem­ mîndri că cea de a zecea ani­versare a marii victorii ne găsește culegînd roadele tot mai bogate ale libertății, pă­șind pe calea socialismului. In acest an în care sfîrșim cu cinste primul plan cincinal și ducem mai departe cu succes planul de electrificare, amintirea lui 9 [Mai 1945, face să dogorească cu și mai multă putere fla­căra patriotismului nostru. Prețuind roa­dele muncii noastre pașnice, hotărîți să le apărăm și totodată să apărăm viitorul pe care ni-1 făurim, mai puternic se string în jurul partidului și guvernului rîndurile poporului muncitor. Evocînd marea zi a victoriei asupra fas­cismului, nu putem uita că avem datoria sfîntă de a păstra neatinsă comoara nepre­țuită a libertății și vieții noi, comoară pen­tru cucerirea căreia s-au jertfit cei mai buni fii ai popoarelor. Pentru fiecare om al muncii, pentru fiecare patriot, amintirea lui 9 Mai 1945 constituie un îndemn, o che­mare căreia îi răspundem închiriînd întrea­ga noastră energie creatoare, cauzei con­struirii socialismului și păcii, cauzei al că­rei stegar este partidul comuniștilor. Prieteni de peste hotare Printre oaspeții străini care ne-au vi­zitat țara cu prilejul zilei de 1 Mai, au fost și muncitorii, constructori F­rik Ja­cobson și P. E. Gustafson din Su­edia și Manuel Inostroza, consilier național Federației sindicale a muncitorilor cons­as­tructori din Chile. Intr-o convorbire avută cu un redac­tor al gazetei noastre constructorii sue­dezi și chilieni și-au exprimat admirația pentru progresele uriașe făcute de indus­tria noastră socialistă­­ și în mod special de sectorul construcțiilor. Cuvinte pline de laudă au avut prietenii noștri de pes­te hotare pentru marile construcții ale Capitalei — Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“, Teatrul de Operă și Balet, Complexul sportiv „23 August­­, Banca de Stat, Spitalul de copii „Emilia Irza" și altele — pe care le-au vizitat în aceste zile. Manuel Inostroza, a ținut să sublinieze impresia deosebită pe care i-au făcut-o posibilitățile largi ce se des­chid in țara noastră in fața fiecărui mun­citor constructor, ca și a fiecărui om al muncii, pentru necontenita ridicare a ca­lificării sale profesionale. Reprezentanții constructorilor chilieni și suedezi au adresat, prin ziarul nostru, călduroase cuvinte de salut constructori­lor din Republica Populară Română. ★ Transmit constructorilor romîni salutul muncitorilor din construcții din Chile, do­­rindu-le succes in realizarea sarcinilor lor pentru construirea socialismului, pentru pace". 4/ „Noi, muncitorii suedezi aflați în vizită in Romînia, transmitem tovarășilor cons­tructori salutul nostru călduros. Am ad­mirat realizările construcției voastre paș­nice și sperăm că In pace și libertate veți progresa continuu". Me scriu corespondenții Un harnic colectiv Ziua de 1 Mai a­­ prilejuit și pentru colecti­vul­ fabricii de carton ,asia­tat „Horia, Cloșca și Crișani“ din Turda uin deosebit îmboldt în muncă. Iradeph­a fiind cu succes planul pe trimestrul I la proporție de 104,78%, colectivul d­e mun­citori, tehnicienii și funcționari, antiremiați în întrnocirea socialistă, a trecut la realizarea angajamentelor luate la cinstea măreței săr­bători. Munca lor­­ a dat­­ roadie. Asigur­îndui -se aproviziera a treia cu miatemiia primă și ameninjta­­diu-se intr-un timp scurt doi­ă cazane d­e­ to­pire și un uscător de nisip, la data d­e 25 aprilie angajamentele erau d­ej­a îndeplinite. S-au evidențiat cu­­ acest prilej mecanicul-șef Zoltán Ostrovschi și mecanicii Moise Varga și Nicolae Dacza. Cu 4% ,a fost depășit planul la carton as­faltat, cu 4% la turte de asfalt și cu 24% la filler. Productivitatea muncii a crescut cu 10%, iar prețul de cost al produselor a fost redus cu 4% față de sardinia planif­icată. Un deosebit aport la aceste realizări au ad­us echipele conduse d­e tovarășii Gheorghe Cimpoera și Alexandru Komaromi, care zil­nic iau depășit normele de producție cu 45% și respectiv 40%. ALEX. CIMBRUDEANU Muncitori fruntași La carierele de argilă, la presele de că­rămizi celulare și țigle profilate, la cuptoare, peste tot la Fabrica de țigle și cărămizi Urzicani munca se desfășoară plină de auiot, roadele rae înitîra tind să se arate. Echipa de excavatoriști condusă de Ion Frusinoiu a realizat un indice de înde­plinire a normei de 1,28, iar echipa d­e muncitori a lui Gheorghe Damian un indice de 1,12. S-au mai evidențiat o serie de muncitori ca Tudor Lupașcu, care lucrează la hala d­e argilă,­­așe­ză­toarea Vasil­ica Dumitru, prelarul Iosif Simionescu, Petre Pînzaru, Nicolae Coșe­­garu, Marin Frățilă, Spiridon Florea, Ion Sandu, Paul Sandu etc. ERACLE LEVANDIS Peste sarcinile curente de plan Colectivul atelierului­­ mecanic ,al întreprin­derii de izolații rar. 3 și-a propus ca, la­­ afară de confecțion­a­rea pieselor și de reparațiile curente la diferite utilaje, să execute pla.ă la 1 Mai­ reparațiile capitale la două autoca­mioane. Acest angajament a fost undeplinisit. Celle două autocamioane, puse la stare de funcți­une, sunt astăzi folosite la prod­ucție. în­­ această acțiune s-­au evidențiat mecarat­­eul C. Ionescu, strungarul S. Gojocariu, sudo­rul N. Gheorghe și vopsitorul N. Munteanu DUMITRU FIERARU In carierele fabricii ele de primăvară au deșteptat parcă la viață și producția în carierele fabricii „Cimentul păcii“-Medgidia. In fiecare sector de muncă întrecerea e susținută de fruntașii în producție. Iată-i la lucru. Excavatoarele se repară bine și conștiincios de echipa maiștrilor Co­n­­stantin Damian și Dumitru Trașcă. Exca­vatoarele sovietice de 3 mc sunt mânuite cu îndem­înare de Hususel Hogea ori Ni­colae Iancu. La transporturi, comunistul Nicolae Fîlfan ori dieseliștii Nicolae Va­­sile și Gheorghe Georgescu nu vor să aibă timpi morți în alimentarea conca­­soarelor. In organizarea schimburilor, fruntaș se menține tov. Nicolae Papadopol care, două zile consecutiv, a realizat norma în pro­porție de 115 la sută. Să nu­­ uite însă că lupta pentru plan este legată de măsuri tehnico-organizato­­rice care trebuie respectate cu stricteță pentru a se asigura o producție ritmică. ing. ION OPREA Consfătuiri cu prilejul Zilei presei comuniste Cu prilejul Zilei presei comuniste, săr­bătoarea tradițională a întregii prese comu­niste și muncitorești internaționale, gazeta noastră a organizat o serie de consfătuiri cu cititorii și corespondenții voluntari. La consfătuirea din Capitală, organizată in colaborare cu Comitetul sindical regional constructori București, a luat­­ parte un mare număr de conducători de întreprinderi, acti­viști sindicali, fruntași în producție, cores­pondenți voluntari. Reprezen­tan­tul­ gazetei noastre a subliniat la cuvîntul său rolul presei In educarea co­munistă a oamenilor muițici și la mobilizarea lor în lupta pentru construirea­ vieții noi a socialismului. Presa noastră Învață neconsteni­t din expe­riența presei sovietice în frunte cu „Pravda“. Exemplul permanent, viu și mobilizator al presei sovietice, îndrumă ziarele noastre pe calea întăririi continue a legăturilor cu ma­sele. In încheierea consfătuirii formațiile artis­tice de amatori ale Trustului de instalații n­r. 18 și clubului „Construct­orul“ au pre­zentat un frumos program artistic. Asemenea consfătuiri cu cititorii și cores­pondenții voluntari au mai avut loc la fa­brica de ciment „Ilie Pintilie“-Fieni, Trustul de construcții rar. J­oto și Fabrica de cărămizi Roman. Dn cadrul discuțiilor care au urmat, parti­cipanții la consfătuire au făcut propuneri pentru­ îmbunătățirea gazetei, angajîndu-se ca pe viitor să sprijine și mai mult presa, scri­indu-i despre experiența lor, despre rea­lizările tovarășilor lor de muncă, despre lupta pentru construirea­ vieții noi. Marea demonstrare de 1 Mai 1 Mai a prilejuit și în acest an demonstrarea voinței hotărîte a poporului nostru muncitor de a traduce în viață politica par­tidului, de a păși neabătut tot înainte, pe drumul construirii socialismului și apărării păcii. Sutele de mii de manifestanți care au trecut prin piața I. V. Stalin din Capitală au exprimat dragostea fierbinte a întregu­lui nostru popor față de marele popor sovietic, au afirmat puternic sentimentele internaționaliste ce însuflețesc clasa noastră muncitoare. Noi succese în întrecerea socialistă VMSS/’SSS<SSSSSSSSS„SSSS,SSSSSSSS­ SSSJ SSSSSSSSSSSSSSSS,SSSSJ,J R\\»­\\­­­­­­­­\V«\\V\\\­­­­­­V\\\\VV\VWM| întrecerea continuă Dacă în urm­­ cu trei ani ți-ar fi călcat piciorul pe locurile unde se află acum șan­­tierul combinatului pentru prelucrarea și in­dustrializarea fructelor, al întreprinderii nr. 171-Focșani — n-ai fi avut ce vedea! Doar primele gropi ale fundațiilor se căscau în așteptarea betonului. De atunci, a trecut un timp. Pe șantier, acum se înalță din temelie mîndrețe de clă­diri — viitoarele secții de uscătorie, o can­tină încăpătoare, clubul cu multe săli, gru­pul administrativ și multe altele. Alături de noile clădiri durate se lucrează de zor la turnarea altor fundații. Pentru brigada lui Gheorghe Bucșaru cele 1S00 kilograme de ciment economisite nu sunt lauri pe care să se odihnească. Ziua de 1 Mai a trecut. Dar întrecerea continuă cu vigoare. Asta se vede și din faptul că brigada lui nu îndeplinește zilnic planul cu mai puțin de 150 la sută. Este aici, pe șantierul combinatului, unul, pe nume Vasile Chițu, de meserie zidar. Și încă ce zidar ! Ceilalți constructori cînd vorbesc despre el spun: „Aha, cei din Bo­­lintin /..." Asta pentru ei grăind multe. Căci ortacii ce alcătuiesc echipa lui sînt toți din Bolintin, de unde circulă vorba că înainte vreme de aici ieșeau cei mai pricepuți zi­dări. La treabă nimeni nu le stă înainte pe șantier. La început de lună, cînd s-a văzut că echipa lui Vasile Chițu și-a de­pășit norma cu 78 la sută, numai era nici o îndoială că întrecerea o cîștigase el, nu echipa de tencuitori a lui Ioan Alexe, care avea o depășire de 43 la sută. Asta nu i a făcut pe băieții din echipa lui Alexe decit să muncească cu mai mult spor. Și între­cerea dintre cele două echipe continuă. Dar cine nu s-ar putea povesti de pe a­­cest șantier. Că șantierul e o adevărată școală, o dovedește formarea unor noi ca­dre de constructori de nădejde, întrebați de tinărul dulgher Gheorghe Șerbănescu și-o să aflați, că habar n-avea de meserie la des­chiderea șantierului. Acum, a devenit unul din muncitorii fruntași. Și dacă ai sta să calculezi ultimele economii numai la recon­­diționarea cofrajelor, in față are să-ți apa­ră o stivă enormă de material lemnos de peste 12­ de metri cubi. In zilele acestea, pe șantier, construc­torii de la atelierul de prefabricate nu os­tenesc pentru ca lucrările de ridicare a combinatului să conținuie fără nici o pie­dică. La toate locurile de muncă întrece­rea continuă. Distinși cu diplome de onoare Muncitori vrednici ,are fabrica de țigle și cărămizi „Cer­am­ica“-Jimbali.a.. In întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai ei ,a­u ob­ținut frumoase realizări. Un număr de 34 de diplome de onoare au fost împărțite mun­citorilor care­­ a­u înregistrat cele mai buna rezultate. Printre cei care au primit aceste distincții se numără: Vaslile Grecu de l­a cariere, care­ ,a obținut un indice de îndeplinire a notei de 1,35, tipărit ca trel­e la presele de țigle Elis Millrath și Margareta Schummer care ,a­u ob­ținut un i­ndice de 1,17, Elis Sipos și Maria1 Klein care au realizat 1.14; a­șezătorul la cuptor Ion Barna care­­ a realizat un indice de 1,24 reducînd totodată și procentul de rebu­turi; sort­at­oarea Veronica Hovorka cu un in­dice de 1.24 și alții D. PLUTARU corespondent Brigăzile de specialitate își sporesc realizările In ultimul tim­p, în cadrul Irat reparațiilori­i de construcții iar. 141 -Iași au fost extinse meto­dele înaintate de lucru. Ajutați de comitetul de întreprindere și de serviciul de organiza­rea muncii 50 de zi,diarii aplică cu succes metoda Orlov, ia­r d­u­p­ă metoda Voroșta își organizează lucrul 17 muncitori. Brigăzile de specialitate conduse de zida­rii Constantin Tălpălariu, Florea Hiaropara și Emi Năstase, ca și brigada dulgherului Corn­­stanțt­ TS. Luchiiativ­ ,antrenate la­­ întrecerea so­cialistă,­­am­­ obținut însemnate depășiri ale aaricinilor de plant pe luna trecută. Constructorii se­­ preocupă și de ecomomisa­­­rea ma­terialel­or. Astfel, fienanul-betoraist frun­taș Camsiian­ fita Ni­chita a utilizat deșeuri la valoare de 1200 lei. Pe în­trea­ga întreprindere, valoarea economiilor de materiale realizate la cinstea zilei d­e 1 Mai se ridică 1» 6900 GH. CATARAU coraspan­die.nit ★ La șantierul Fabricii de zahăr ditn B­anait al Trustului rar. 12, brigăzile d­e specialitate, pe­­ lingă că dau lucrări de bună calitate, își depășesc cu regularitate normeila zilnice. Printre brigăzile care s­ta­u evid­ențiați in mod deosebit pe acest șantier se­ numără cete conduse d­e dulgherul Martin B­airi­stag, fierta­­­rull-betonist Gheorghe Eniache și instalatorul Gorastaratin Rusu, care au realizat 3—4% peste­­ angajamentele luate la cinstea zilei de 1 Mai. DUMITRU LUMEZEANU corespondent Instalatori fruntași Colectivul întreprinderii de instalații nr. 193 și-a realizat cu cinste angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai, terminînd înainte de data prevăzută instalațiile la o serie de noi locuințe muncitorești din re­giunea Craiova. Printre echipele fruntașe, care și-au de­pășit regulat programul de lucru executînd lucrări de bună calitate, se numără cele ale electricienilor Constantin Borb­u, Petre Dochia și Ion Catană. De asemenea s-au evidențiat echipele de­­ instalații sanitare și de calorifer conduse de maiștrii Lazăr Popa, Gheorghe Ghimiși, Alexandru Marinescu și Gheorghe Ienescn, CONSTANTIN TIMUȘ corespondent . Pe șantierul de locuințe muncitorești din Reșița, echipele de instalatori din cadrul întreprinderii nr. 125 au obținut în ultimul timp importante succese. Realizările echipelor se datoresc în bună parte sprijinului dat de maistrul Gheorghe Sima și preocupării lui pentru aproviziona­rea la timp cu materialele necesare. Echipele de instalatori au posibilitatea să-și orga­nizeze locul de muncă în așa fel, nncit ope­rațiile să fie executate fără întrerupere pr­in ordinea necesităților. Printre echipele fruntașe s-a evidențiat cea a instalatorului Ion Corcodan, care, lucrând la blocul C-3, și-a depășit norma cu­­ 50%. însemnate depășiri ale sarcinilor de produc­ție a obținut și echipa lui N. Francisc, care execută instalațiile de încălzire centrală la căminul muncitoresc. VASILE MARANDEL și IULIAN POPESC,U corespondenți LUNA APRILIE 1955 Fabricile de ci­ment București (113,6 °/o), „Victo­­toria socialistă“« Turda (101,9%), „Ilie Pintilie“-Fie­­ni (100,7 %%) și „Temelia“ - Orașul Stalin fabricile (IOO.GVo), de țigle și cărămizi „30 Decembrie“- Simileasca (193 și 114»­») și „7 Noiembrie“-Sighișoara (104 și 127%), fabricile de cărămizi „Crișul"­­Oradea (101%) și Ciurea (110%), fabrica de plăci de teracotă „Ceramica“-Bistrița (133%), Fabrica de geamuri Tîrnăveni (131,3%), fabrica de carton asfaltat „Te­­leajen“-Bertenî (134,9%), întreprinderea­ „Izolatorul“ (113,8%), Fabrica de azboci­ment Oradea (113,8%), întreprinderea „Mar­mora“- București (105%), fabrica de var „Sinaia“ (108,3%), fabrica de ipsos „Ra­­pid"-Agriieș (100,5%), Atelierele „9 Mai“ (115%), Fabricile de ci­ment „Stînca“­­Brăila (80%), „Congresul al XIX- lea“ (81,4%) și „Cimentul păcii“­­Medgidia (83,3%%), fabricile de cără­mizi „Aradul“ (24%), „Brigadie­­rul“-Tîrlungeni (47%) și Timișoara (17%), fabricile de țigle „Mondial“-Lugoj (49%) și Urziceni (61%), fabrica „Solomit-Tul­­cea (52,5%), întreprinderea „Granitul“­­București (87,7%), fabricile de var „Se­­verin“-Căvăran (79,3%) și „Bi­for"-Aieșd (67,9%/»). ZIUA PRESEI COMUNISTE Cu 43 de ani în urmă, la 5 mai 1912 a apărut primul număr al ziarului „Prav­da“. De atunci, această zi a devenit săr­bătoarea presei muncitorești. Ziua presei a fost organizată pentru prima oară la 5 mai 1914, iar începînd din 1922, în baza hotă­râri Congresului al XI-lea al Partidului Co­­mu­nist, ea se organizează­­ în U.R.S.S. în fiecare an. V. I. Lenin acorda o uriașă însemnătate presei muncitorești, revoluționare. Organi­zând ziarul muncitoresc cotidian, — scria V. I. Lenin, — muncitorii din Petersburg au săvîrșit o operă mare, se poate spune fă­ră exagerare, o operă istorică. „Pravda“ a ju­cat un rol remarcabil în întărirea rîn­durilor partidului, în stabilirea și lărgirea legături­lor partidului cu masele, la pregătirea și fău­rirea Marii Revoluții Socialiste din Octom­brie. Condusă și îndrum­aită de Partidul Comu­nist presa sovietică s-a dezvoltat an de an și s-­a călit la luptele împotriva dușmani­lor de clasă. Ea a fost totdeauna și confirm să fie un ajutor activ al poporului sovietic la lupta sa pentru com­uni­sim. Credincioasă glorioaselor tradiții ale „Bravdei“ presa so­vietică s-a manifestat totdeauna și se mani­­­festă ca un propagandist, agitator și organi­zator colectiv al maselor. Presa sovietică reprezintă o uriașă forță. Pe vremuri „Pravda“ — vestitorul lumii noi —a luptat de urna singură împotriva întregii prese burgheze. Astăzi „Pravda“ pășește in fruntea presei din U.R.S.S., presa cea mai numeroasă și puternică cea mai influentă ș­i cea mai citită, în fruntea presei din Republi­ca Populară Chineză și din țările d­e demo­crație populară. Potrivit datelor de la 1 ianuarie 1955, în U.R.S.S. se editează 7.180 ziare în limbile a 54 de națiuni din Uniunea Sovietică. Tiajul total al ziarelor sovietice se cifrează la a­­proape 47 m­ilioane exemplare. In­­ afară de aceasta, apar 1.718 reviste și­­ alte periodice In U.R.S.S. nu există în prezent naționalitate care să nu aibă ediții tipărite în limba ma­ternă. Pentru multe popoare sovietice care înain­nte de Revoluție nu­­ aveau scriere proprie, se editează la prezent zeci de ziare și re­viste în limba lor maternă. An de an crește și se întărește presa Chi­nei noi, a țărilor de democrație populară. ★ PAVSL EROFEEV redactor al ziarului „Moskovskaia Pravda" , precum și presa comunistă din țările capi­taliste, care duce cuvîntul adevărului în rîn­­dul maselor populare, organizează p­e oamenii nrineii împotriva unui război imperialist, a exploatării și fascismului, pentru pace, de­mocrație și socialism. Presa burgheză, este sluga credincioasă a monopolurilor, apărătoarea intereselor capi­talului, dușmanul înveterat al popoarelor. Din ordinul monopoliștilor ziarele și revistele burgheze ațîță psihoza de război, otrăvesc, conștiința oamenilor cu ideile urii între oa­meni, varsă torente de minciunii și calomnii la adresa Uniunii Sovietice și a țărilor de democrație populară. Acest lucru este în­să firesc, întrucît presa burgheză, fie că apar­ține direct miliardarilor, fie că este coruptă de aceștia cu ajutorul subvențiilor fățișe sau secrete. Sub­­ iciest raport sunt deosebit de caracteristice ziarele care­­ apar la S.U.A. Astfel, unul din cele mai mari ziare ameri­cane „New York Times“ este proprietatea in­dustriașului Sulzberger, reprezentantul casei Morgan. Patronul altui m­are ziar „New York Herald Tribune“ este milionarul Mîllsr­eed, cunoscutul bogătaș Luce edi­tează revistele „Time“ și „Life“. Presa Uniunii Sovietice, ca și presa țări­lor de democrație populară, este diametral opusă presei burgheze. Ea este o presă de tip nou, care aparține poporului și­­ apără in­teresele lui vitale, ajutînd activ pe oamenii muncii să construiască societatea comunistă Forța și invincibilitatea presei sovietice constă ln devotamentul ei față de partidul comunist, în­ Ideologia ei, în înalta principia­litate, în legătura indestructibilă și su­rînsă cu poporul. Presa sovietică ed­ucă pe, oa­menii muncii în spiritul egalității în drepturi a națiunilor, al prieteniei dintre ele și res­pectul reciproc. Presei sovietice îi stat cu totul străine propaganda naționalismului a­­titudinea disprețuitoare față d­e popoarele mici, discriminarea rasială Presa sovietică s-­a distins întotdeauna prin orientarea ei combativă și revoluționară. Caracterul­ partinic, credința față de ideile m­a­r­x­ism - leni­n­i­simul­u­i constituie principiala particularitate a presei comuniste. Dar ca­racterul partinic nu exclude ci, dimpotrivă, afirmă libertatea presei, o libertate adevă­rată nu în sensul burghez al cuvintului ci in sensul comunist — libertatea presei pentru popor, in scopul construirii societății socia­liste. Ziarele și revistele sovietice sunt au a­­devărat o tribună a poporului. Tocmai acest lucru le face pline de conținut, le imprimă un țel bine definit, le ajută să se afle tau totdeauna în centrul acelor evenimente care preocupă pe oamenii muncii, înfăptuind în­ mod ferm dezvoltarea în primul rînd a industriei grele, poporul so­vietic, sub conducerea Partidului Comu­nist, luptă pentru­­ un nou și puternic autor al agriculturii, pentru îndeplinirea hotăriri­­lor Plenarei din ianuarie a C.C. a­l P.C.U.S. Presa sovietică — ajutorul credincios al partidului și guvernului la opera de cons­truire a comunismului — luptă pentru ridi­­­carea continuă a productivității muncii, pen­tru introducerea tehnicii înaintate, folosirea resurselor interne, oglind­ește la paginile sale tot ce este progresist, sprijină pe inovatori, combate rutina, inerția, stagnarea Hotărîrile partidului și guvernuluii în­ pro­blemele agriculturii constituie un program concret de muncă și pentru toate ziarele sovietice care împreună cu întregul popor sovietic luptă activ pentru avîntul produc­ției colhoznice și sovhoznice. Ziua Presei constituie o trecere în revista a activității presei sovietice și se desfășoară sub semnul îmbunătățirii continue a conținu­tului ziarelor, al întăririi legăturii lor cu cititorii. „Noi n-avem altă armă mai puternică, mai eficace decit presa noastră, arată tovarășul N. S. Hrușciov. Presa este­­ arma ideologică cu bătaia cea mai lungă a partidului nos­tru. Dacă voim alege bine materialele pen­tru ziare și reviste, noi putem trage la țintă la mii de km, putem dezvălui lipsurile în toate colțișoarele uriașei noastre țări. De aceea cel care subapreciază presa, slăbește forțele noastre“. Sub conducerea Partidului Comunist presa sovietică va continua să crească și să se perfecționeze, să slujească cu credință po­porul, să ajute prin toate mijloacele la coman­drui­rea comunismului.

Next