Constructorul, iunie 1955 (Anul 7, nr. 281-284)

1955-06-04 / nr. 281

t 2 Să intensificăm ritmul construcțiilor agricole Clădiri noi in unitățile agricole Luptind pentru executarea in bune condiții a lucrărilor din agricultură, colectivul Întreprinderii de construcții nr. 1001-Cernavoda a dat în folosință gospodăriilor agricole de stat Saraiu, Rasova și Bordujeni și S.M.T .-urilor Hirșova, Făcăeni și Jegălia un număr de 11 adăposturi pentru utilajele agricole, 1Ș grajduri pentru vite, 6 saivane pentru oi alte " 11 Un atelier mecanic, precum și încă de obiecte — magazii, garaje auto, pichete de incendiu etc. De asemenea au fost date în folosință 15 locuințe cu cite 2 apartamente pentru muncitorii familiști și 14 cluburi-cămine. In luna aceasta vor fi date în folosință încă S0 de obiecte, printre care remize de utilaje, grajduri, ateliere mecanice, locuințe pentru familiști, lucrări de alimentare cu apă și canalizare , iar în iulie, alte 30 de obiecte. In cadrul planului pe 1955 au fost începute noi clădiri ca: 5 remize, un atelier mecanic, 2 grajduri, 2 pusule pentru porumb,18, puiernițe, 30 hale de clocit, 13 locuințe pentru muncitorii familiști și 2 cantine. La majoritatea acestor obiecte , se lucrează prezent la zidărie. Întreprinderea nr. 1001 se mîndrește cu colectivul șantierului fruntaș, G.A.S.Fetești (Șef de șantier ing. Victor Pop), care a obținut cele mai frumoase rezultate. Primele succese pe noul șantier Mulți călători ce străbat drumul de la Timișoara spre Șag se opresc mirați, la intrarea șantierului, să se intereseze. — Dar ce se construiește aici, tovarășe? — Un S. V.T. nou. — răspunde cu mîndrie •cel întrebat. In decurs de cîteva săptămîni, șantierul stațiunii de mașini și tractoare s-a dezvoltat de nu-l mai recunoști. Pe cîmp au apărut grupul social cu dormitoare și cantină,barăcile magaziilor și alte amenajări. Au fost atacate apoi lucrările de bază. Normaiorii au calculat primele depășiri de angajamente: brigada de săpători a lui Ion Kiss 3%, brigada de betoniști a lui Stan Spirache — 2%. Cînd a venit rîndul zidarilor, brigada lui Ion Eichinger a și realizat, în cîteva zile, 6 metri cubi peste sarcina de plan. Se lucrează bilanț, iar rețeaua de linii decovilă ușurează aprovizionarea cu materiale a locurilor de muncă. Pe măsură ce sînt puse în aplicare măsurile tehnico-organizatorice luate de Trustul nr. 12 și de conducerea șantierului, lucrul înaintează cu și mai mult spor. D. LUMEZEANU corespondent rin pragul unei cotituri în muncă Anul acesta, două șantiere agricole din cadrul întreprinderii de construcții nr. 143-Bîrlad au primit sarcina de a executa noi obiecte importante, menite să lărgească dotația cu clădiri a gospodăriilor agricole de stat Crivești și Berești. Urmărind îndeaproape activitatea de pînă acum a șantierului G.A.S.Grivești (șef de șantier Vasile Țapu), îți dai imediat seama că aici munca s-a desfășurat sub conducerea pricepută a unui tehnician destoinic și bun gospodar. Muncitorii de pe acest șantier sînt organizați în brigăzi de specialitate ; fiecare dintre ele își execută sarciniile de producție ce-i revin după graficii săptămînali, defalcat pe baza planului operativ lunar. Locurile de muncă simt aprovizionate din timp cu materiale și dotate cu utilajele necesare. Asigurarea unor bune condiții de lucru și de trai a dat brigăzilor de zidari conduse de fruntașii în producție Vasile Bejan, Mihai Popia și Vasile Rotari, precum și brigăzilor dulgherilor Ioan Pita și Aurel Magerescu, posibilitatea să-și depășească sarcinile zilnice cu 130—1800. Lucrările atacate în acest am se află intr-un stadiu înaintat. De pildă, la casa pompelor s-a turnat recent planșeuil și s-a executat izolația. înainte de termen au fost executate, cofrajele, betonului la rezervorul armătura și turnarea de apă. La trei locuințe pentru familiștii tip 3 s-au terminat de curînd tencuieliile interioare și exterioare, iar acum se execută sobele de teracotă și lucrările de tinichigerie — așa că în curînd, locuințele vor putea fi date în folosință. Lucrările și la a patra de malț au început lalocuință — tip 7 A, prevăzută și cu baie. La acest obiect s-a terminat elevația și s-a trecut La zidărie. In tanelași stadiu se află și baia colectivă a gospodăriei, ai căror pereți vor fi executați din blocuri de beton, fa ocuindu-se astfel cărămizile. Șantierul de la gospodăria agricolă de stat Crivești a știut să folosească și resursele locale de materiale, încă din anul trecut și-a deschis în apropiere o carieră de nisip, care acoperă circa 70o0 din necesar. Colectivul acestui șantier își împină însă serioase greutăți din partea subai mineprizei — sectorul de instalații nr. 3. din cadrul întreprinderii nr. 146. Astfel, mai multe obiecte aproape terminate nu pot fi date in folosință, pentru că instalatorii n-au respectat graficele comune de executarea lucrărilor. In această situație se a află și cele 14 grajduri pentru vaci și viței. Chiar acum, cînd sectorul nu mai suferă de lipsa de materialk, executarea instalațiiilor la aceste obiecte înaintează intr-un ritm foarte încetinit, din cauză că nu s-a asigurat numărul necesar de muncitori de specialitate. tr Și șantierul GAS-Berești (șef de șantier Ion Polartec) a primit sarcina să execute în acest an noi obiecte: un atelier mecanic, un grajd pentru tineret boultt, patru puiernițe pentru păsări, un saivan pentru adăpostirea oilor, cinci locuințe pentru salariații gospodăriei, două cantine și două băi, precum și lucrări de canalizare. După cum se vede, în fața acestui șantier stă un bogat plan de activitate. Necuprinzînd însă importanța acestui ansamblu de lucrări, tehnicianul Ion Poltorac a întârziat cu mult atacarea obiectelor. Una din cauzele principale este nepreocuparea pentru a asigura la timp condițiile de caz are muncitoriilor necesari. Deși a fost în posesia documentației încă la data de 1 m.ai, conducerea șantierului a tergiversat pînă aproape de sfîrșitul lunii repararea barăcilor existente — care putea fi efectuată în cîteva zile. Astfel ,au fost pierdute zile prețioase de lucru. Nici conducerea întreprinderii nr. 143 n-a acordat pînă acum ,atenția cuvenită modului cran se desfășoară munca pe șantierele G.A.S.Berești. De altfel, așa a procedat și în anul trecut, n-a asigurat șantierului materiale și cadre calificate, din care cauză n-au putut fi respectate termenele contractuale pentru obiectele din planul pe anul 1954. Din aceste lipsuri n-au fost trase învățăminte, căci greșelile s-au repetat și în acest an. Trustul de construcții nr. 14 — Iași s-a sezisat — cu multă retîrziere — din situația de la întreprinderea nr. 143 și a luat recent o serie de măsuri care vor întări activitatea acestei unități. Noul director al întreprinderii, tov. Gh. Munteanu, se dovedește a fi un om energic, care, in colaborare cu inginerul-șef Ion Cojar, luptă pentru rezolvarea promptă a problemelor. Sprijinul trustului se mai face simțit și prin detașarea temporară a trei ingineri, care și-au împărțit sectoarele mai grele pentru a le scoate din impas. Aceste măsuri ne îndreptățesc să sperăm că în scurt timp, întreprinderea de construcții nr. 143-Bîriaici va putea recupera rămînerea în urmă la executarea lucrărilor de pe șantierele agricole și se va încadra în ritmul de producție prevăzut în plan. M. NEGREANU Slabă muncă sindicală In fiecare seară, maiștrii din cadrul sedului G.A.S. și S.M.T.Casimcea al șantierului nr. 2-Corgealac se adună să discute felul cum se desfășoară producția. Rezultatele acestor consfătuiri zilnice se reflectă în activitatea rodnică la fiecare loc de muncă. Astfel, la punctul G.A.S.Casimcea clădirile din construcție se află Intr-un stadiu Înaintat. Pînă acum s-au dat in folosință 6 locuințe pentru muncitorii familiști și două saivane pentru oi, două pătule pentru porumb sunt pe terminate, iar la trei grajduri pentru vite se lucrează în prezent la învelitori. Și la S.M.T.Casimcea, constructorii au obținut success. Baia colectivă a fost terminată cu multe zile înainte de data prevăzută, locuințele pentru muncitorii familiști sot în finisaj, la pavilionul administrativ s-a ridicat zidăria pînă la centură, iar la atelierul mecanic s-a terminat din curînd zidăria. Lotul Casimcea este sprijinit și îndrumat în activitatea sa nu numai de conducătorul tehnic al șantierului Cogealac, ci și de comitetul sindical. Tovarășul Bogdan — președintele comitetului — vizitează în dese rînduri lotul și-i instruiește pe activiștii obșteștii din grupele sindicale Nu tot astfel s-a desfășurat munca și în cadrul șantierului Tulcea. Dacă la lotul S.M.T.Horia s-au obținut rezultate mulțumitoare, planul fiind îndeplinit și depășit, aceasta se datorește mai ales elanului ,lu care lucrează constructorii. Lipsește însă aici o preocupare reală a conducerii lotului și a comitetului sindical pentru folosirea tuturor rezervelor de sporire a producției. Neputînd învinge singuri greutății ivite colectivul lotului Babadag nu și-a îndeplinit planul. Serioasa sa rămînere în urmă nu este întîmplătoare. Fostul șef al șantierului Tulcea nu s-a preocupat de activitatea tuturor loturilor. Nu numai că nu s-a deplasat pe teren, dar nici măcar n-a urmărit ca materialele necesare să fie expediate la timp. Președintele comitetului sindical al șantierului Babadag, tov. Toma, deși ,are funcție administrativă care-i impune diesei deplasări pe teren, nu s-a folosit de acest prilej ca să întărească activitatea sindicală în cartidrul loturilor, ci s-a complăcut într-o neîngăduită pasivitate față de lipsurile existente. Comitetul sindical regional constructori Constanța trebuie să se preocupe mai îndeaproape de instruirea comitetelor sindicale ale șantierelor Trustului de construcții nr. 10. FRANCISC STERN instructor al C.C. al Sindicatului muncitorilor constructori LA UZINA „STEAUA ROȘIE“ Crește interesul pentru tehnica nouă . Rolul pe care uzina „Steaua roșie“ din Capitală îl are în aprovizionarea șantierelor cu utilaje pune în fața muncitorilor și tehnicienilor de aici sarcini tot mai complexe. In rezolvarea cu succes a acestor sarcini, un aport deosebit aduce mișcarea inovatorilor și raționalizatorilor din cadrul uzinei, care scoate la iveală noi talente și capacități în domeniul tehnicii și contribuie intr-o mare măsură la îndeplinirea planului de producție. 1 ■ 1 1 Cabinetul tehnic al uzinei se poate numări cu rezultatele obținute în lupta pentru revoluționarea tehnicii și pentru lărgirea necontenită a mișcării inovatorilor. Folosind cu pricepere toate formele de atragere și stimulare a muncitorilor în domeniul raționalizărilor și inovațiilor, cabinetul tehnic își desfășoară activitatea pe baza unui plan de muncă bine întocmit. Așa, de pildă, pentru rezolvarea concretă a problemelor ce frămîntă pe muncitorii și tehnicienii uzinei, de două ori pe săptămînă se dau consultații tehnice de către colectivul de conducere al cabinetului. De asemenea, se țin cursuri de minimum tehnic pentru însușirea temeinică a cunoștințelor profesionale. In prima jumătate a lunii mai, în cadrul uzinei a fost înființată o școală pentru extinderea metodelor înaintate de muncă, la care au participat fruntași ai întrecerii socialiste și tehnicieni. In programul școlii au figurat lecții teoretice importante, ca : geometria cuțitelor și diferența între cuțitul din oțel rapid și cel din metal dur, metode de calcul, așchierea rapidă, raportul între avans, viteză și adîncime și calculul puterii necesare mașinii, caracteristicile metodelor Bîkov- Bortkevici, Kolesov și ale dispozitivului iRîjkov etc. La primul curs al acestei școli au participat muncitorii de la sectorul III. În plan se prevede și includierea celorlalte sectoare ale uzinei. Școala sporește interesul muncitorilor pentru tehnica nouă și, prim aceasta, îi mobilizează în rîndurile inovatorilor și raționalizatorilor. Gabinettuil tehnic posedă o bibliotecă înzestrată cu peste 9200 de volume tehnice, unde aproape 160 muncitori consultă diferite cărți de specialitate, care-i ajută în rezolvarea practică a inovațiilor ce sunt în curs de studiere, iar peste 120 de muncitori împrumută cărți acasă. In afară de aceasta, cabinetul tehnic are un colț al inovatorilor, unde sunt popularizate cele mai de seamă inovații, precum și o vitrină luminoasă în care sunt expuse cărți tehnice de specialitate, machete de inovații, fotografiile și caracterizările inovațiilor. Creșterea mișcării inovatorilor în cadrul uzimei „Steaua roșie“ se oglindește în calitatea inovațiilor propuse și în economiile mari ce se realizează datorită lor. Comparativ cu primele patru lunii ale anului 1954, situația se prezintă mulțumitor nu numai în creșterea numerică a mișcării inovatorilor ci și în saltul calitativ pe care ea. La făcut. In aicea perioadă din anul trecut au fost propuse 35 de inovații și raționalizări și acceptate pentru rezolvare 20. In acest an însă, pină la sfîrșitul lunii aprilie au fost înregistrate 33 de propuneri, dintre care s-au acceptat 23. Totalul economiilor antecalculate pe un am însumează circa 600.000 lei. Printre alte inovații, merită să fie relevată cea a tovarășului Vasile Tănase, circular cu tăiere rapidă, care înlocuiește actualele fierăstraie mecanice. Numai prin această inovație se realizează economii în valoare de 500.000 lei, iar productivitatea muncii sporește cu 700% față de cea obținută la fierăstraiele obișnuite. O altă inovație importantă este cea a colectivului de tehnicienii format dn Petre Barbu, Andrei Ivanov și Anton Edmond, freza specială și metoda de frezare a filetului bucuriilor pentru planșarbe, care dă posibilitatea să se mărească productivitatea muncii cu peste 300%, precum și inovația muncitorilor Gh. Popescu și Petre Pițigoi, ce constă în înlocuirea căptușelii din tablă la capacul din față al injectorului rotativ. Nu este mai puțin adevărat că, pe lângă succesele obținute, în munca de stimulare a mișcării inovatorilor se manifestă lipsuri ce trebuie imediat remediate. Mai sunt încă propuneri din anii trecuți, care nu au fost rezolvate, tărăgăunîndu-se aceasta fără nicio justificare. De exemplu, din anul 1951 se găsesc două propuneri (urna rezolvată abia în mai 1955). Este vorba de inovația „automatizarea ușilor mari de la hala de construcții“, întîrziată de șefii sectoarelor II și III, respectiv tovarășii Dumitru Dobrescu și Ion Zamfirescu. De asemenea din anul 1952 mai e nerezolvată o inovație, din anul 1953— 4, iar din cele propuse în anul trecut, 8 inovații n-au fost nici ele rezolvate. In această situație o mare vină are șeful serviciului tehnic al uzinei, ing. Vasile Cerniciuc, care nu sprijină — așa cum i-o cer obligațiile profesionale, — munca cabinetului tehnic. De pildă, dosarele cu inovații ce sînt înaintate serviciului tehnic se întîrzie cu cîte 15-30 de zile, nefăcîndu-se la timp referatele. Desenele tehnice ale inovațiilor ar trebui întocmite de acest serviciu cu multă operativitate. Ortacă din anii 1952 și 1953 serviciul tehnic are dosarele a două inovații, pentru care n-a făcut nici pînă acum desenele. Colectivul de inovații și comisia de inovații din cadrul comitetului de întreprindere au datoria de a interveni și a lua măsuri pentru rezolvarea practică a propunerilor izvorîte din masă. De asemenea, pe lîmgă cele zece teme de inovații lansate în anul acesta, cabinetul tehnic trebuie să studieze posibilitatea de a propune teme noi, cuprinzîrnd toate sectoarele producției. EUGEN BRADEA __' ' CmMua&ud ... i ■ [UNK] [UNK]=■ [UNK]" " -"•■=—1' — — UN DEPOZIT BINE GOSPODĂRIT Există o zicală: „curat și ordonat ca-n farmacie". Iți vine pe buze fără să vrei, cînd vizitezi depozitul central de materiale de la Livezeni al Trustului nr. 7. O priveliște plăcută te-ntimpină chiar de la intrare. Curtea vastă, goală — așa că mașinile ce aduc materialul se pot mișca în voie — e mărginită de brazde cu flori și de o alee de-a lungul magaziilor. Pe margini, în șoproane, stive și rafturi sunt depozitate, după șorturi și dimensiuni, oțelul-beton, fierul profilat, materialul lemnos, lamele de parchet, cartonul asfaltat, rogojinile. Sînt 4 magazii — fiecare cu o destinație anumită: materiale electrice, feroase, materiale social-gospodărești și stocuri supranormative. Și aici, aceeași ordine desăvîrșită. Materialele sînt aranjate în rafturi după destinația lor, ca într-un magazin, și eliberarea lor se face cu cea mai mare exactitate la măsurare, cîntărire sau numărare. Fișele sunt completate cu regularitate, se ține la zi evidența materialelor vitrate și ieșite. Șeful depozitului central, tov. Traian Dănuci, și colectivul de magazioneri merită toate laudele. In olișeiu: aspect din magazinele de materiale feroase (stânga) și de materiale socialgospodărești (dreapta). <SS£SSSS5££íSi£5SS£S5SS55iS5SSSi5S5S^5S!Sifi5SSS£i \ Cînd te culci pe laurii victoriei Pe șantierul Valea Călugărească s-a obținut în ultimul timp realizări frumoase. Meritul revine in egala măsură organelor sindicale și maiștrilor care au contribuit la buna desfășurare a întrecerii socialiste. Maistrul Nicolae Ungureanu își ajută în permanență oamenii din echipa sa. Discută cu ei sarcinile ce le au de realizat, urmărește felul cum își îndeplinesc sarcinile de producție și angajamentele luate în consfătuiri. Datorită bunei organizări a locului de muncă brigada tov. Constantin Raicu de la atelierul de prefabricate a realizat planul în proporție de 103%. La îmbunătățirea întrecerii socialiste pe șantierul „Canalul colector“ a contribuit și inginerul Emanoil Popescu, șeful de lot care se preocupă de organizarea lucrului în brigăzi, de aprovizionarea locului de muncă cu materiale, de popularizarea și extinderea metodelor înaintate prin conferințe tehnice și discuții cu muncitorii. El ajută în mod efectiv întrecerea urmărind defalcarea sarcinilor de plan pînă jos la ultimul muncitor, participînd activ la consfătuirile de producție. Nu același lucru se întimplă însă pe șantierul 1 Mai blocuri, unde șeful de soi inginer Mendel Maier și șeful grupului de șantiere ing. Vasile Romanescu nu dau nici o atenție întrecerii socialiste. Cîind tovarășul Nicolae Burciuu, președintele comitetului de secție, a cerut ing. Maier să defalce planul pe luna mai acesta a refuzat, împiedicînd prin aceasta organizarea consfătuirilor de producție. Urmînd exemplul șefilor săi normatorul Petre Dănilă nu se îngrijește de ținerea unei juste evidențe a întrecerii, iar graficele nu sînt completate la zi. Lucruri asemănătoare se pot spune și despre șantierul nr. 2„Dorobanțul“. Deși pe acest șantier lucrează tov. Savin Gută, membru în comitetul de întreprindere, întrecerea nu este bine organizată, tov. Sabin, îndeplinind funcția de normator pe acest șantier, avea sarcina și pe linie profesională să se preocupe de această problemă. Conducerea întreprinderii (inginer-șef Grigore Rădulescu) manifestă nepăsare față de întrecerea socialistă. O vină mare pentru această stare de lucruri o poartă comitetul de întreprindere care nu s-a mai ocupat în ultimele 2 luni de această problemă. Dacă în trimestrul I am obținut multe succese datorită preocupării pentru antrenarea muncitorilor în întrecerea socialistă, în ultimul timp in loc să mergem mai departe pe acest drum ne-am culcat pe laurii victoriei. Incepînd cu responsabilul comisiei de întreceri din comitetul sindical, nimeni nu s-a mai preocupat de problema întrecerii. Tehnicienii și maiștrii nu au mai fost mobilizați să contribuie la defalcarea sarcinilor de plan și la urmărirea rezultatelor întrecerii slaba activitate depusă de tov. Ion Amza, responsabilul comisiei de întrecere a pus comitetul sindical în situația de a-l scoate din această muncă. De mult timp comitetul nostru n-a mai analizat felul cum se desfășoară întrecerea. Nu am căutat să atragem pe toți maiștrii și tehnicienii în sprijinul consfătuirilor de producție, în defalcarea sarcinilor de plan pe fiecare șantier, echipă și muncitor. Pentru remedierea acestei situații comitetul nostru de Comun acord cu conducerea întreprinderii a luat o serie de măsuri: în primul rînd vom organiza temeinic întrecerea pe șantierul 1 Mai blocuri, iar apoi vom face aici un schimb de experiență cu celelalte șantiere în problemele consfătuirilor de producție, defalcării sarcinilor de plan, evidenței și popularizării realizărilor obținute în întrecere. Ne vom ocupa de asemenea de instruirea organelor sindicale și administrative în problema organizării și evidenței întrecerii. Brigada lui Constantin Raicu de la atelierul de prefabricate va merge la schimb de experiență pe șantierele din orașul Ploești pentru a împărăși modul cum și-a organizat munca. In sprijinul șantierelor conducerea întreprinderii va pregăti un număr de salariați care vor ajuta la buna organizare a consfătuirilor. RUXANDRA TETELEA președintele comitetului sindical al întreprinderii de construcții nr.131.-Ploești O NOUĂ STAȚIUNE DE MAȘINI ȘI TRACTOARE 18 hectare au apărut, in anul trecut, clădirile noului S.M.T. nr. totul de reparații și ză Pentru combine aucXL!'crezarea mun' Clișeele reprezintă atelierul mecanic, cu o suprafață de 1209 Ni ze pentru utilaj agric ■ ~ — — ’ ------------ . Pe o suprafață de ■ 1 de la Odessa. I M íJljgL. ,» T | sectoare: cel adminis- întreținerea utilajelor agricole (cu alte ■> Herul de reparații și i;%, diferite remize), sec'<#in ' ' I umilii ’ Lg" <’V- torul de transporturi > JJf.luljl lj Hm 1 p.,a.torme pentru maa* sin'J, baza de carbamim~ iirWlilffuffT—mp și volumul de H 8750 me (sus- remi m ‘111 ?i «Sg? col (mijloc ) și I îmi* ______ ________■ [UNK]. .v.■ ..c.Aq.I&topropulside (jos). In foc de lemn — beton de zgură in lor dr semn — beton de zigură In trecut, construcțiile zootehnice din colhozurile aflate în raionul Gavrilovo-Posadski se executau din lemn sau cărămidă. Aprovizionarea cu aceste materiale era dificilă din cauza distanțelor mari de transport. Cu începere din 1953, în colhozul „Kirov“ clădirile de acest fel se execută cu zidăria din beton, de zgură. In apropierea colhozului se găsește o fabrică unde, în decurs de 20 de ani, s-au strîns în halde mii de metri cubi de zgură. Haldele sunt situate în locurile inundate în timpul primăverii de apele rîului Nerl. Cu anii, zgura s-a spălat bine și poate fi folosită fără o pregătire prealabilă. Pentru început, în 1953 s-a construit din beton de zgură o încăpere neîncălzită — un garaj pentru cinci autocamioane. Cu acest prilej s-a constatat că în ce privește rezistența, betonul de zgură nu este inferior lemnului, ba dimpotrivă, este chiar mai bun. De aceea, s-a hotărît să se construiască din beton de zgură un adăpost pentru 1790 de porci. Zgura din halde a fost transportată pe șantier în autocamioane. Aici s-a organizat prepararea betonului din zgură, nisip de rin și ciment. Masa era bine amestecată, pînă devenea omogenă, iar apoi se adăuga apă. Zidurile adăpostului de pori au o grosime de 40 cm. Prin urmare, acest interval era lăsat între panourile de cofraje, unul din ele avînd dimensiunea întregului zid, iar celălalt fiind completat în înălțime, pe măsură ce cofrajul se umplea cu beton de zgură. Stîlpii adăpostului au fost executați din cărămidă, fiind prevăzuți cu falțuri în locurile unde ating zidul. Umplînd falțurile, betonul de zgură asigură o îmbinare trainică a zidurilor cu stîlpii. Betonul de zgură este lăsat 3—4 zile, în care timp capătă o rezistență suficientă. In exterior zidurile sunt văruite, iar în interior, betonul de zgură este acoperit cu mortar de ciment, pentru a fi mai neted. Pentru ca zidurile să nu tragă umezeală din sol, Intre ziduri și fundație s-a executat un strat de izolație hidrofugă. Pardoseala adăpostului de porci este din beton, iar în boxe e acoperită cu panouri de lemn.Pe șantier, munca a fost organizată felul Următor:pentru transportul materiaalelor s-a repartizat un autocamion cu doi încărcători Doi oameni erau ocupați, cu prepararea betonului și cu încărcarea lui în tăngi. Alți doi oameni transportau betonul la locul unde trebuia executat zidul. Aici, un muncitor turna betonul. Intr-o zi, această brigadă — compusă din 8 oameni — poate turna un zid lung de 9 metri. Folosind betonul de zgură, colhozul a economisit la construirea adăpostului de porci 150—160 mc lemnărie, iar la garaj — 60 mc lemnărie. Prețul de cost a fost mai mic decât al construcțiilor similare executate din cărămidă sau leușn. Noua clădire se comporta în exploatare în cele mai bune condiții. Anul acesta se va mai construi din beton de zgură un grajd pentru vite. Colhozurile „Drumul lui Ilici“, „Zorii viitorului“ și „Molotov“ au construit și ele clădiri zootehnice cu ziduri din beton de zgură. V. GUSEV Consfătuire in problema Dacă consfătuirea organizată de către Comitetul sindical regional constructori Ploești n-a reușit decit într-o mică măsură să scoată în evidență metodele bune folosite de organele sindicale în munca de alfabetizare, ea a constituit în schimb un bun prilej de analiză a felului cum se desfășoară această importantă acțiune în întreprinderile de construcții și materiale de construcții din regiune. De la bun început trebuie arătat că acolo unde a existat preocupare din partea conducerilor întreprinderilor și organelor sindicale, acțiunea de lichidare a nești torței de carte a dat roade. La fabrica de ciment „Ilie Pintilie“ din Fieni, bunăoară, în ultimii ani au învățat carte peste 100 de muncitori. Directorul fabricii tov. I. Bulgărea și președintele comitetului sindical tov. D. Iordănescu au asigurat pentru buna desfășurare a cursurilor de alfabetizare o sală corespunzătoare, materialul didactic necesar, rechizite etc. Repartizarea neștiutorilor de carte in schimbuli, punerea la dispoziție a mijloacelor de transport pentru cei ce locuiesc din parte din fabrică, precum și diferitele forme de stimulare a cursanților au asigurat o bună frecvență. In această muncă depune mult suflet comunistul Iorgu Anghel, responsabilul cursurilor de alfabetizare. Pentru mobilizarea neștiutorilor de carte el ține o legătură permanentă cu șefii de secții. La ultimul examen toți cei 20 de elevi care au urmat cursurile ciclului I au promovat în ciclul II, iar 8 elevi au terminat și cel de al II-lea ciclu. Mulți dintre absolvenții cursului de alfabetizare ca Elena Neagu, Micșunica Dogărel și alții s-au și calificat. Rezultate frumoase a dat munca de alfabetizare și la Fabrica de tîmplărie din Cîmpina. Neștiutorii de carte din fabrică au fost alfabetizați încă de anul trecut. Singurul analfabet — nou angajat — este ajutat acum să-și însușească meșteșugul scrisului și cititului. Preocuparea pentru atragerea neștiutorilor de carte la cursurile de alfabetizare există și la ,,Sticlovul”-Vălenii de Munte. ..Feroemail’’Pitești, „1 Mai“-Bucov etc. In aceste întreprinderi s-au identificat neștiutorii de carte, s-au organizat cursuri de alfabetizare însă, datorită faptului că nu toți cursanții lucrează în același schimb și lipsei unor săli corespunzătoare, frecvența și calitatea învățămîntului sînt încă slabe. In multe din întreprinderile din regiunea Ploești problema lichidării neștiinței de carte este însă tratată cu multă superficialitate. Numai așa se explică de ce la întreprinderile de construcții nr. 131- Ploești (director M. Popescu, președintele comitetului sindical R. Tetelea), 132-Tîrgoviște (director Gh. Paparizu, președintele comitetului sindical I. Alexe), 104-Buzău (director M. Vlad, președintele comitetului sindical V. David), Fabrica de geamuri Scăeni (director N. Cristache, președintele comitetului sindical Gh. Lîmbrulescu) nici pînă acum nu se cunoaște precis numărul analfabeților, fără să mai vorbim de organizarea cursurilor de alfabetizare. Pentru a „scăpa“ de sarcinile ce le revin ln această acțiune unele organe sindicale și administrative — mai ales de pe șantierele de construcții — au încredințat sarcina alfabetizării neștiutorilor de carte școlilor elementare apropiate, fără însă a se preocupa și ajuta cursanții în însușirea cunoștințelor predate. Comoditatea unor organe administrative și atitudinea de „gură-cască“ a unor organe sindicale a dus la practicarea unor metode cu totul nejuste. La Fabrica de ciment Comarnic și Fabrica de carton asfaltat Teleajen șefii serviciilor cadre Gh. Ionescu și V Anghela de vreme îndelungată au refuzat să angajeze muncitori care nu știau carte deși fabricile respective duceau lipsă de forțe de muncă. Această „metodă“ scutea respecți muncii de alfabetizare rele organe de conducere de preocuparea pentru alfabetizarea muncitorilor. Nepăsarea în munca de alfabetizare manifestă și organele sindicale din fabricile de cărămizi „30 Decembrie“-Buzău și Urziceni. Pentru traducerea în viață a prevederilor primului nostru plan cincinal — alfabetizarea tuturor neștiutorilor de carte — organele sindicale și cadrele administrative au datoria de a depune toate eforturile. Munca de lămurire de la om la om, dusă cu răbdare și perseverență de către fiecare activist, pentru atragerea neștiutorilor de carte la cursurile de alfabetizare este o sarcină de mare răspuinndere. De în idei primitirea ei răspund solidar conducerile întreprinderilor și organele sindicale. Din această muncă trebuie atrași activiștii obștești din grupele sindicale, membrii comitetului de întreprindere, cadrele tehnice și administrative. Peângă activitatea desfășurată de cadrele didactice la cursurile de alfabetizare, muncitorii fruntași, tehnicienii și funcționarii trebuie să considere o datorie de cinste de a ajuta personal cîte unul sau mai mulți neștiutori de carte din cadrul întreprinderii. Așa cum au arătat în cuvîntul lor mulți vorbitori în cadrul consfătuirii, absolvenții cursurilor de alfabetizare trebuie îndrumați cu grijă către biblioteci, indicindu-le să citească, să scrie pentru a-și dezvolta continuu cunoștințele primite în școală. Ei trebuie de asemenea îndrumați către școlile de calificare pentru a-și însuși temeinic meseria, tehinica nouă. Alfabetizarea neștiutorilor de carte este una din cele mai importante sarcini ale organelor sindicale și administrative. Pentru realizarea ei organele sindicale și administrative sunt obligate să creieze condițiile cele mai bune desfășurării cursurilor de alfabetizare, asigurind săli corespunzătoare, material didactic, rechizite, repartizîmd în așa fel în producție pe neștiutorii de carte nncit aceștia să poată lua parte la lecții. Evidența elevilor cursurilor de alfabetizare trebuie păstrată prin întocmirea de fișe personale care după fiecare secție vor trebui semnate de către responsabilul cursului de alfabetizare și șeful secției unde lucrează elevul respectiv. Șefii de secție, meșterii, trebuie să răspundă in fața conducerii întreprinderii de mobilizarea la cursuri a neștiutorilor de carte din secția sau echipa lor după cum organizatorii de grupe răspund în fața organelor sindicale. In întreprinderi și pe șantiere trebuie desfășurată o susținută muncă politică de masă în jurul acestei importante sarcini. La gazetele de perete, la stațiile de radioamplificare muncitorii care au absolvit cursurile de alfabetizare trebuie să arate ei înșiși avantajele științei de carte în munca lor profesională. Dacă pe fiecare șantier, în fiecare întreprindere activiștii sindicali în frunte cu președintele comitetului, cadrele tehnice și administrative în frunte cu directorul se vor ocupa îndeaproape de problema alfabetizării această importantă sarcină va fi cu succes îndeplinită. Angajamentele luate în cadrul consfătuirii de conducătorii întreprinderilor și de organele sindicale de a depune toate eforturile pentru lichidarea analfabetismului, vor putea fi traduse în viață numai dacă Comitetul sindical regional constructori Ploești va controla și îndruma pe viitor, mai mult decit a făcut pînă în prezent, felul cum se desfășoară această importantă acțiune, și va trage la răspundere pe cei ce nu-și fac datoria. ★ Inițiativa organizării unei consfătuiri pe întreaga regiune în problema alfabetizării trebuie urmată și de alte comitete regionale. IACOB GRIGORîU membru în Prezidiul C.C. al Sindicatului muncitorilor constructori' IN EDITURA DE STAT PENTRU ARHITECTURA ȘI CONSTRUCȚII au apărut: XXX : „Costul construcțiilor și căile pentru reducerea lui“ (traducere din limba rusă: XXX : Normativ pentru proiectarea și executarea construcțiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor“ (elaborat de C.S.A.C.)