Constructorul, iulie 1955 (Anul 7, nr. 287-289)

1955-07-16 / nr. 287

PROLETÁR! m TÖATf ȚÂR1L!!, UMJt-VA I ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR,MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AL C.C.AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Anul VII —NR. 287­4 pagini 20 bani I Simbătă 16 iulie 1955 O inițiativă patriotică Oamenii muncii din construcții și din industria materialelor de construc­ii au primit cu viu interes chemarea colectivelor unor întreprinderi industriale din regiunea Stalin, care s-au angajat să realizeze peste plan și să pună la dispoziția statului, pînă la sfîrșitul anului, acumulări socialiste peste plan în valoare de 106.930.000 lei. Faptul că printre aceste unități industriale se numără Între­prinderea de construcții nr. 504 și Fabrica de geamuri Tîrnă­­veni, ale căror angajamente prevăd obținerea în acest an a unor­ acumulări suplimentare de 1.000.000­ lei — respectiv 1.740.000 lei, dovedește ce rezerve și posibilități există și sectoarele noastre și că se pot lua măsuri pentru valorificarea în lot, printr-o activitate intensă de mobilizare a tuturor muncito­rilor, inginerilor, tehnicienilor și funcționarilor pentru creșterea producției și productivității muncii în întreprinderi, pe șantiere, în secții și ateliere. Sporirea acumulărilor socialiste are cea mai mare însemnă­tate pentru economia națională. Acumulările socialiste —izvor reproducției lărgite — dau statului democrat­ popular posibilitatea să finanțeze investițiile capitale în industrie, și în primul rînd în industria grea, pe care se bazează creșterea puterii economice și capacității de apărare a patriei ; să dezvolte agricultura socialistă și producția bunurilor de larg consum; să­ creeze rezervele materiale necesare în economia planificată; să între­prindă vaste acțiuni cu caracter social-cultural, menite să ridice bunăstarea poporului muncitor. Valoroasa inițiativă a colectivelor întreprinderilor industriale din regiunea Stalin este dovada patriotismului fierbinte al oame­nilor muncii, dovada hotărîrii lor de a traduce, în fapte, poli­tica partidului și guvernului. Acestei inițiative i s-au alăturat pînă acum numeroase unități ale sectoarelor noastre. Astfel, Trustul de construcții nr. 10 — Constanța va realiza pînă la sfîrșitul anului acumulări suplimentare în valoare de 1.000.000 lei; întreprinderea de instalații nr. 136—București — 800.000 lei; fabrica de ciment „Victoria socialistă“-Turda — 1.300.000 lei; fabrica de var „Severin“-Cărăian — 661.000 lei; fabrica de țigle „Ceramica“-Jimbolia — 104.000 lei; întreprinderea de producție anexă ,,6 Martie“-Timișoara — 98.000 lei etc. La baza angajamentelor stau propunerile făcute în cadrul consfătuirilor de producție și incluse în planurile de măsuri tehnico-organizatorice. Muncitorii, inginerii, tehnicienii și funcțio­narii au arătat cu acest prilej multă inițiativă în descoperirea rezervelor interne ale întreprinderilor, secțiilor și șantierelor. Astfel, la Fabrica de țigle Cărpiniș, angajamentul inițial — de a realiza acumulări peste plan în valoare de 70.000 — a fost sporit, în urma propunerilor făcute în consfătuiri, la 89.000 lei. Analiza temeinică a fiecărui loc de muncă, a fiecărui capitol al prețului de cost, oferă un larg domeniu de canalizare a efortu­rilor pentru realizarea de economii. In chemarea lor, colectivele celor 26 de întreprinderi industriale din regiunea Stalin se angajează: „Vom desfășura o luptă sus­ținută împotriva pierderilor și risipei de orice fel în producție, vom reduce consumurile specifice de materii prime și materiale, în­deosebi la materialele deficitare, vom micșora cos­tul de combustibil, energie electrică, vom asigura o înaltă c­litate a producției, vom micșora procentul de rebuturi și deșeuri, vom reduce cheltuielile neproductive, vom întări disciplina în muncă și grija socialistă pentru mai buna gospodărire a întreprinderilor, în așa fel ca fiecare leu să fie cheltuit cu socoteală“. Urmind aceste căi de reducere a prețului de cost, oamenii muncii din întreprinderile noastre au, în primul rînd, dato­ria de a folosi economic materiile prime și materialele, de a reduce costul celor din producție proprie. Pe șantierele de construcții trebuie introdusă și respectată evidența consumurilor prin fișele­­limită, trebuie îmbunătățită gospodărirea materialelor, trebuie puse în aplicare soluțiile tehnice cele mai raționale pentru înlo­cuirea cărămizii, pentru reducerea consumului de cherestea, oțel­­beton și alte materiale-cheie. E necesar, totodată, să se ia mă­suri complexe pentru ieftinirea prefabricatelor din beton și a pieselor de tîmplărie confecționate centralizat, să se folosească din plin resursele locale pentru producția de cărămizi, var, che­restea, pentru extracția de piatră, balast, nisip etc. Costul mate­riei prime pentru fabricile de ciment și cărămizi poate fi redus prin folosirea la întreaga capacitate a utilajelor de extracție în cariere. Sporirea acumulărilor socialiste este legată direct de creșterea necontenită a productivității muncii. Forța de muncă existentă în întreprinderile noastre trebuie folosită rațional, prin extinde­rea lucrului în acord, prin eliminarea cauzelor care dau naștere la întreruperi in producție. Metodele înaintate de lucru, expe­riența fruntașilor trebuie să devină un bun al tuturor munci­torilor. In colaborare cu organele sindicale, conducerile întreprin­derilor au datoria să organizeze demonstrații practice în legătură cu procedeele noi de lucru, schimburi de experiență între brigăzi și între echipele de aceeași meserie. Trebuie întărit la fiecare loc de muncă rolul maistrului, factor de cea mai mare însemnă­tate în introducerea tehnicii moderne. Totodată, e nevoie să se dea cea mai mare atenție creșterii de noi cadre calificate, bunei funcționări a școlilor profesionale, ridicării nivelului de pregătire al muncitorilor și tehnicienilor. Mișcarea pentru realizarea de acumulări socialiste peste plan trebuie să ajute fiecare din întreprinderile noastre să devină rentabilă, iată de ce e necesar ca în această acțiune să fie antrenați nu numai muncitorii și cadrele tehnice, ci și perso­nalul financiar-contabil, lucrătorii din bazele și serviciile de aprovizionare, din depozitele de materiale etc. Cu ajutorul lor tre­buie să se întărească gospodărirea chibzuită a unităților, să se asigure stricta respectare a disciplinei financiare, să se lichi­deze amenzile, penalizările, locațiile, blocarea fondului de rul­ment,­­ care creiază greutăți în activitatea de producție a între­prinderilor și provoacă pagube economiei naționale. Reușita acestei acțiuni depinde în bună măsură de intensificarea controlului asupra producției de către organele de conducere, care să ajute concret sectoarele rămase în urmă și prost gospodărite, să ia măsuri severe pentru sancționarea risipei, a abaterilor de la disciplina de plan și­­ financiară La rîndul lor, organele sin­dicale au sarcina să intensifice munca politică în sînul maselor de oameni ai muncii, să le explice rolul regimului de economii în industria socialistă, să-i mobilizeze în lupta pentru creșterea producției și productivității muncii, pentru reducerea prețului de cost al lucrărilor și produselor. Infăptuindu-și angajamentele patriotice cu privire la realizarea de acumulări socialiste peste plan, muncitorii, inginerii, tehni­cienii și funcționarii din construcții și industria materialelor de construcții vor aduce o contribuție însemnată la înflorirea și întă­rirea patriei, la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. In acest nu­mar: • Din realizările tehnicii sovietice — Uscarea lemnului la temperaturi ridicate (I). (pag. 2-a) • Scrisori către redacție— Cind iși va înțelege Trustul de utilaj greu sarcinile ce-i revin? (pag. 2-a) • In centrul preocupărilor (pag. 2-a) • Arderea numai cu lignit a varului. (pag. 3-a) • Bunuri de larg consum pentru oamenii muncii. (pag. 3-a) • Cuptoarele și mașinile fabricilor pot da o producție sporită de geamuri­­ (pag. 3-a) • De ce e proastă calitatea produselor la fabrica din­ Mureșeni. (pag. 3-a) • Maiștrii discută despre posibilitățile de creștere a acumu­­lărilor socialiste. (pag. 4-a) • Cu privire la convocarea celui de al XX-lea Congres ordinar al P.C.U.S. (pag 4-a)­­j Să realizăm cît mai multe acumulări socialiste peste plan Angajamentele sînt bazate pe posibilități reale Se alătură chemării Colectivul întreprinderii de construcții nr. 504-Făgăraș e mîndru că face parte dintre colectivele întreprinderilor indu­striale din regiunea Stalin care au lansat chemarea la întrecere pentru obținerea a cît mai multe acumulări socialiste peste plan. Obiectivele pe care ni le-am propus — realizarea unor acumulări peste plan de 1.000.000 lei pînă la sfîrșitul anului, din care 650.000 lei pînă la 23 August — pot fi atinse prin mărirea necontenită a producției și productivității muncii, fo­losind din plin tehnica, printr-o mai bună organizare a muncii și a producției, prin ridicarea continuă a calificării cadrelor la nivelul cerut de tehnica nouă, prin aplicarea pe scară largă, în cadrul întrecerii socialiste, a metodelor înainta­te de muncă. In consfătuirile de producție care au avut loc în cadrul grupelor sindicale, pe șantiere și pe întreprindere, constructo­rii au analizat profund toate mijloacele prin care se pot realiza economii în pro­ducție. Propunerile lor — înscrise în planul de măsuri tehnico-organizatorice și puse la baza angajamentelor pe care ni le-am luat — îmbrățișează cele mai variate domenii ale tehnicii și ale orga­nizării muncii. Principalele eforturi vor fi îndreptate spre intensificarea ritmului producției, astfel ca planul pe anul 1955 să fie în­deplinit cel mai tîrziu pînă la 1 noiem­brie. In acest fel, lucrările executate peste plan în ultimele două luni ale a­­nului vor permite realizarea unei acumu­lări suplimentare de 270.000 lei. Prin aplicarea metodelor înaintate de lucru și prin folosirea rațională a forței de muncă, productivitatea muncii va crește cu 15"/« peste cea planificată. Economiile de manoperă ne vor asigura o acumulare peste plan de 110.000 lei. Angajamentele noastre prevăd, de ase­menea, o acumulare de 346.000 lei pro­venită din economiile de materiale. Pen­tru realizarea ei vom intensifica regimul de economii și vom pune în aplicare o serie de măsuri tehnico-organizatorice. Astfel, vom economisi 15.000 lei prin conteinerizarea transportului a 1 milion de cărămizi, 10.000 lei prin generaliza­rea sortării mecanice a agregatelor; 43.000 lei prin aducerea agregatelor di­rect la locul de muncă, din surse apro­piate; 43.000 lei prin înlocuirea trans­porturilor cu autocamioane și tractoare cu transport pe linii de covil, cu ajuto­rul locomotivelor de cale ferată îngustă. 233.000 lei vor fi economisiți prin reali­zarea angajamentelor luate de brigăzile complexe și de specialitate, în legătură cu reducerea consumurilor specifice de materiale și cu folosirea conturilor de economii. De asemenea, datorită valorificării de­șeurilor din fier și de material lemnos vom economisi 4000 lei. Importante acumulări socialiste peste plan — în valoare de 213.000 lei —vor aduce schimbările de soluții tehnice, ino­vațiile și raționalizările isvorîte din ma­sa muncitorilor și tehnicienilor noștri. Astfel, prin modificarea sistemului de execuție a grinzilor precomprimate ne­cesare la șantierul II (aplicîndu-se tur­narea lor la fața locului și eliminîndu-se două transporturi de mare tonaj) vom economisi 30.000 lei. La același șantier se vor realiza economiii de 40.000 lei prin schimbarea soluției șarpantei din prefa­bricate (eliminîndu-se pistele de turnare prin podul rulant de montaj, pe care se vor executa asamblarea și postcompri­­marea pieselor); de 20.000 lei prin eli­minarea montării și demontării unei ma­­carale-turn, de 20.000 lei prin înlocuirea sudurii cu rabotarea la confecționarea plăcuțelor. La șantierul I, II și III, fo­losirea la izolații a betonului spumos în loc de stabilit va permite o economie de 63.000 lei. O sumă de 33.000 lei va fi economisită eliminîndu-se epui­mente­­le și palplanșa la captarea unui rîu, unde se va introduce o canalizare provi­zorie. Aplicarea inovației tov. Victor Roșca — sistemul de stingere mecanică a varului — ne va ajuta să economisim încă 5000 de lei. Un ultim capitol de economii îl consti­tuie cheltuielile administrativ-gospodă­­rești, la care ne-am angajat să obținem o reducere de 54.000 lei. Printre măsurile preconizate în spriji­nul acestor angajamente se numără îm­bunătățirea aprovizionării cu materiale a locurilor de muncă prin folosirea mai rațională a parcului auto, creșterea nu­mărului brigăzilor complexe și de spe­cialitate de la cel actual — 15 — la 20, activizarea cabinetului tehnic pentru a stimula dezvoltarea mișcării inovatorilor și raționalizatorilor, studierea de către tehnicieni a problemelor legate de exe­cutarea mecanică a tencuielilor, de folo­sirea betonului spumos, de centeineriza­rea transportului cărămizilor etc. Tot­odată vor fi puse în practică o serie de măsuri în scopul ridicării nivelului de trai al constructorilor. întregul colectiv de muncitori,­­ingi­neri, tehnicieni și funcționari ai între­prinderii noastre — unitate fruntașă a Trustului de construcții nr. 5 — e ho­­tărît să-și realizeze cu cinste angaja­mentele luate, contribuind astfel la dez­voltarea economiei naționale, la făurirea bunăstării poporului muncitor. directorul CAROL N­ALLA întreprinderii de construcții nr. 504- Făgăraș ing. ȘTEFAN POPOVICI inginerul-șef al întreprinderii „Vom da patriei în acest an acumulări so­cialiste peste plan în valoare de 800.000 lei, din care pînă la 23 August 600.000 lei“. Ace­sta este angajamentul pe care și l-a luat, ca răspuns la chemarea celor 26 de întreprin­deri industriale din regiunea Stalin, colecti­vul Stației nr. 6 a Trustului de utilaj greu. Acest angajament va fi realizat prin depă­șirea cu 10 la sută a planului la producția industrială și la prestații, prin creșterea pro­ductivității muncii în cele două sectoare cu 3 la sută — respectiv 5 la sută peste sarcina planificată, prin reducerea prețului de cost cu 5 la sută sub cel prevăzut etc. * Angajamente în legătură cu realizarea de acumulări socialiste peste plan și-au luat și constructorii din întreprinderea nr. 124-Arad. Ei vor economisi 30.000 lei pînă la 23 Au­gust, iar în întreg semestrul II — 80.000 lei. Din această sumă, 27.500 lei va reprezenta economia de materiale de construcții, iar 15.000 lei — reducerea altor cheltuieli de producție 1.740.000 lei peste plan Fabrica de geamuri Tîrnăveni are cinstea să se numere printre întreprinderile indus­triale din regiunea Stalin care au lansat chemarea către toate întreprinderile din țară de a da patriei cît mai multe acumulări so­cialiste peste plan. In aceste zile fabrica noa­stră a trăit și Wi mare eveniment: colecti­vul nostru și-a îndeplinit planul cincinal! Numai în primele 5 luni ale anului se oglindesc suficient eforturile muncitorilor noștri , planul producției globale a fost realizat în proporție de 113,2«>/o­ Toate acestea ne întăresc convingerea că muncitorii noștri vor îndeplini cu cinste și de această dată angajamentele luate. I­n ca­drul acțiunii privind sporirea acumulărilor socialiste peste plan, ei s-au obligat să realizeze venituri d­e 1.740.000 de lei peste plan. Aceasta prin depășirea planului de producție și prin reducerea prețului de cost sub sarcina planificată. Cu prilejul consfătuirilor de producție ce au avut loc, muncitorii, inginerii, tehnicienii și funcționarii fabricii și-au propus printre altele , prin buna întreținere a mașinilor și printr-o mai bună organizare a muncii sectorul geam tras să dea peste plan 334.000 la mp. de geam pînă la sfîrșitul anului, ceea ce înseamnă un venit în plus de 350 000 de lei, prin fabricarea a 15.000 mp. de­ oglinzi, in urma înființării unei secții speciale care este în curs de construire, să realizeze un bene­ficiu peste plan de 150.000 de lei; în urma producerii unor noi sortimente de vase re­zistente la foc și de butelii să dea peste plan beneficii de 330.000 de lei, din care 124.000 de lei pînă la 23 August, pri­n tragerea gea­murilor la grosimile minime admise de Stas, adică cel de 3 mm. la 2,90 mm cel de 4 mm. la 3,80 mm., cel de 5 mm. la 4,80 mm., și cel de 6 mm. la 5,80 mm, să realizeze o econo­mie la materii prime de 168.000 de lei, prin­­tr-o mai bună organizare a muncii la cup­toarele de călire ale sectorului geam turnat să reducă spargerile cu 5 la sută ceea ce înseamnă o economie de 83.000 de lei pînă la sfîrșitul anului. Acestea sînt masurile mai însemnate. Mul­te altele vorbesc despre venituri realizabile prin economii de gaz metan, ambalaje, ener­gie electrică și despre măsuri tehnico-orga­nizatorice la diferite locuri de muncă. In total Fabrica de geamuri Tiîrnăveni va realiza pînă la sfîrșitul anului acumulări socialiste peste plan In valoare de 1.740.000 de lei, din care pînă la 23 August: 920.000 de lei. Muncind cu însuflețire zi de zi, colectivul nostru va demonstra cu prisosință că anga­jamentele luate sînt nu numai realizabile, dar pot fi și depășite. IOSIF NEMETH directorul Fabricii de geamuri Tîrnăveni Pe baza propunerilor oamenilor muncii Chemarea întreprinderilor industriale din regiunea Stalin „Să dăm patriei cît mai multe acumulări socialiste peste plan“ a fost îmbrățișată cu multă căldură și de colectivul fabricii de ciment „Victoria so­cialistă“ din Turda. Cu prilejul consfă­tuirilor de producție ce au avut loc, mun­citorii și tehnicienii de aici au studiat posibilitățile de mărire a acumulărilor so­cialiste. Ei s-au angajat să realizeze pînă la sfîrșitul anului acumulări socialiste peste plan în valoare de 1.300.000 de lei, din care 400.000 de lei pînă la 23 August. In vederea realizării de venituri peste plan, cimentiștii turdeni și-au propus să pună în practică o seamă de măsuri tehni­co-organizatorice, încă la consfătuirea de producție în care s-a discutat chemarea de a asigura patriei acumulări socialiste peste plan, unele secții s-au prezentat nu numai cu propuneri, ci și cu primele lor succese. La cariera de piatră Săndulești, de pildă, după generalizarea extracției cu foreze so­vietice „Uralet“, s-a mărit considerabil productivitatea și s-a redus cu 10% con­sumul de explosibil, făcînd astfel posibilă economisirea a 20.000 de lei pe lună. De două ori pe atît se va economisi acum cînd în vederea reducerii consumului de energie, pentru îmbunătățirea protecției la transfomatoare și prin aplatizarea curbei de sarcină, s-a scos din funcțiune un trans­formator de 500 kwA, care stă în re­­zervă, utilizîndu-se cu randament sporit celălalt transformator. Pe linia c.f.i. se execută (la km. 3) o stație de încrucișare, ceea ce va permite mărirea numărului de curse realizate de fiecare locomotivă, deci mărirea indicelui de utilizare a parcului rulant. Din modificările arzătoarelor la cuptorul de var nr. 1 a rezultat o creștere a indicelui intensiv de 5% și o economie de gaz metan de 3,2% față de consumul din 1954. Pentru reducerea apei în pastă sub 37%, cu ocazia reviziilor la caminoa­­rele brute, se vor etanșeiza gurile de in­trare cu carton asfaltat și bitum. Maistrul— organizator de bază al producției Care muncitor constructor, cimentist sau cărămidar n-a sim­țit ajutorul maistrului pe șantierul său în fabrica unde lucrează. Cu un sfat izvorît din experiența practică a anilor de muncă, cu o soluție tehnică nouă, cu priceperea organizatorică, maiștrii sunt permanent prezenți în procesul de producție. La succesele din ce în ce mai mari pe care le obțin colectivele întreprinderilor de construcții și fabricile de materiale de construcții o contribu­ție de seamă o aduc maiștrii, care și-au căpătat pe bună drep­tate denumirea de organizatori ai producției. Hotărîrea C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R.P.R. privind ridicarea rolului maiștrilor în producție, înta­­rește și mai mult autoritatea pe care maiștrii și-au cîștigat-o prin activitatea lor de zi cu zi in producție. Ea întărește într-o măsură mai mare răspunderea pe care trebuie s-o aibă aceștia față de procesul de producție din secția ori sectorul ce le-a fost încredințat. Așa cum subliniază primul paragraf al Hotă­rîrii, „Maistrul este conducătorul unic al sectorului de lucru ce-i este încredințat și poartă răspunderea pentru îndeplinirea sar­cinilor la toți indicii primiți". Fiecare maistru are datoria patrio­tică de a asigura cele mai bune condiții pentru creșterea pro­ducției și productivității muncii, de a se ocupa de buna gospo­dărire a materialelor, de a educa muncitorii în spiritul respectu­lui­­a­ă de avutul obștesc. Hotărîrea care întărește rolul și autoritatea maiștrilor în pro­ducție, apare într-un moment cînd șantierele de construcții și fabricile de materiale de construcții au luat o dezvoltare necu­noscută pînă acum. Utilajul modern cu care sunt înzestrate șan­tierele și fabricile, tehnica nouă și condițiile de muncă, pun în fața maiștrilor probleme din cele mai importante. Ei trebuie să-și ridice necontenit nivelul cunoștințelor tehnice, politice și cul­turale, pentru a face față cu competență problemelor noi pe care le pune producția Autoritatea, rolul maiștrilor în producție Vor crește în măsura în care ei vor reuși să rezolve aceste pro­bleme, în măsura în care vor ajuta muncitorii să-și ridice și ei nivelul cunoștințelor profesionale și culturale. Numai acel maistru, care va ști să ajute pe muncitori, să cunoască și să aplice noul, să se apropie de ei, să le cunoască bucuriile și neca­zurile și să rezolve operativ problemele grele ale producției, se va bucura într-adevăr de autoritate, de prestigiu în fața munci­torilor. Organele de conducere administrative și tehnice au și ele datoria de a contribui la întărirea autorității maiștrilor. Așa cum­ prevede Hotărîrea, aceste organe nu trebuie să dea dispoziții sau să ia hotărîri peste capul maiștrilor. Singurul care are dreptul să dea dispoziții în sectorul pe care îl conduce este maistrul și numai prin el pot fi transmise dispozițiile în rîndul muncitorilor. Pentru a creea posibilitatea maiștrilor să se ocupe, în cea mai mare parte a timpului, de problemele de producție, organele de conducere administrative trebuie să ia măsuri ca aceștia să fie descărcați de multiplele lucrări de birou cu care în mod excesiv sunt însărcinați. Maistrul răspunde de problemele de producție în sectorul care i-a fost încredințat, de repartizarea justă a forței de muncă în raport cu nevoile producției și cu gradul de pregătire al fiecărui muncitor și nu trebu­ie să fie cu nimic sustras de la aceste îndatoriri. O sarcină de mare răspundere trasată prin Hotărîre este aceea a ridicării necontenite a nivelului profesional al muncitorilor și în special al celor tineri noi calificați ca și al ucenicilor. Maiștrii trebuie să instruiască muncitorii asupra executării lucrărilor de bună calitate, să le arate cum să folosească materialele pentru a nu face risipă. In tot timpul maiștrii trebuie să fie în fruntea luptei pentru aplicarea metodelor înaintate de muncă, să studieze­ procesul de producție pentru a putea găsi noi forme de organizare, a muncii, de introducere a tehnologiei înaintate. Noul în produc­ție trebuie studiat cu deosebită atenție, însușit și extins în așa fel iicit să devină un bun al tuturor. Studierea cu grijă a me­todelor folosite de muncitorii fruntași în producție, aplicarea propunerilor juste ale muncitorilor, punerea în practică a ino­vațiilor și raționalizărilor, extinderea marii și micii mecanizări pentru ușurarea eforturilor muncitorilor, luarea măsurilor de tehnica securității și protecției muncii etc. — sunt tot atîtea sarcini de seamă ce revin maiștrilor. Din Hotărîrea partidului și guvernului se desprinde clar că maistrul nu are numai un rol tehnic în procesul de producție ci și un important rol economic. La locul de muncă pe care-l conduce maistrul­ trebuie să organizeze în așa fel procesul de producție incit să contribuie din plin la creșterea acumulărilor socialiste peste plan. Pentru aceasta el trebuie să păstreze stricta evidență a materialelor și materiilor prime puse în operă, să cointereseze pe muncitori în economisirea acestora, prin aplicarea sistemului premiat pentru realizarea de economii, să gospodă­rească cu chibzuință secția sau sectorul de muncă ce i-a fost încredințat încît să reducă pe cît posibil, pierderile admise. Inițiativa patriotică a întreprinderilor din regiunea Stalin de au realiza cât mai multe acumulări socialiste peste plan, trebuie să scoată și mai mult în evidență rolul economic al maistrului, împreună­ cu întreg colectivul de muncă al secției sale maistrul trebuie să lupte pentru scoaterea la iveală și folosirea rezerve­lor interne. Realizarea acestor obiective de seamă, cere din partea maiș­trilor o înaltă pregătire tehnică, economică, politică și cultu­rală. Așa cum arată Hotărîrea, conducerile economice ale între­prinderilor, au datoria să organizeze în termen de 6 luni veri­ficarea cunoștințelor tuturor maiștrilor și să încadreze în aceste posturi numai maiștrii cu bogate cunoștințe, care prezintă garan­ția că vor putea face față tuturor cerințelor producției. Pentru a îmbunătăți condițiile materiale ale maiștrilor în ra­port cu răspunderea ce o au în producție, Hotărîrea stabilește că se va asigura maiștrilor un cîștig superior cîștigului mediu realizat de muncitorii cei mai calificați din sectorul respectiv, pe baza introducerii salariilor tarifare pe funcțiuni precum și prin îmbunătățirea sistemului premiat. Fiecare punct al Hotărîrii reflectă grija partidului și guvernu­lui față de maiștri, organizatori nemijlociți ai producției, factori de seamă ai dezvoltării industriei noastre socialiste și e menit să creeze un nou imbold luptei pentru creșterea producției și productivității muncii. O sarcină de mare răspundere în punerea în aplicare a aces­tei Hotărîri revine organelor economice și sindicale din întreprin­deri. Sub conducerea organizațiilor de partid acestea trebuie să lupte pentru ridicarea cunoștințelor tehnice, politice și culturale ale fiecărui maistru, să-i antreneze în întrecerea socialistă și să le întărească rolul și autoritatea de organizatori ai producției. Maiștri de pe șantierele de construcții și din fabricile de materiale de construcții, fiți demni de grija și încrederea pe care v-o acordă partidul și guvernul I Tinerii constructori întîmpină Festivalul O amintire frumoasă Realizările sportivilor Daruri lucrate cu măiestrie Degetele-i unsuroase întorc filele calendarului. Numără In grid și cind ajunge la 31 iulie se oprește. Iși face socoteala. „Vasăzi că mai sînt atît de puține zile pînă la Festival și noi nu suntem­ încă gata cu darurile. Trebuie să ne gră­bim. După amiază am să vin mai devreme ca să urgentez terminarea axelor și lagărelor. Si­guranțele îs aproape gata...". Și, grăbit, Emil Vasile plecă să se spele. După amiază, in biroul organizației U.T.M., strungarul Emil Vasile s-a intilnit cu lăcătușii Mircea Ionescu și Aristide Gantz. De față e și secretarul U.T.M., Constantin Rotaru. Discută terminarea celor 8 vagonete basculante in mi­niatură pe care tinerii de la Atelierele „9 Mai" le trimit in dar paticipanți­­lor la Festival. Emil Vasile lucrează pie­sele la strung, iar Mircea Ionescu și Aristide Gantz fac lucrările de lăcătușerie și montaj. „Cei care le vor primi, vor avea o amintire frumoasă" — spune Constantin Rotaru. Intr-adevăr, vagonetele mi­niaturale poartă amprenta măiestriei utemiștilor de la „9 Mai". „Dar acum — con­­tinuă el — să mergem in atelier să terminăm, ca să putem expedia darul nostru cit mai repede. Doar­ zilele nu stau in loc și Festivalul bate la ușă..." Emil Vasile se uită lung la secretar. Pe buze-i înflori un zîmbet cind îi spuse: „Am făcut eu socoteala, o să fim gata la timp cu da­rurile noastre, să n-aveți nici o grijă­­. Și cu toții porniră spre atelier... ■ Dintre șahiștii cei mai buni de la șantierul nr. 105 Grivița Roșie s-a format o echipă, care a susținut mai multe întîlniri cu echipe de pe alte șantiere, intîlnirea cu cei de la „Colentina” a fost cîștigată de șahiștii de la șantierul nr. 105 Grivița Roșie iar cu cei de la „Za­rea“ s-a încheiat cu un re­zultat de egalitate. Foarte bine au jucat tinerii Amon Rinte, Ion Bill și Nicolae Miller de la șantierul nr. 105. IVAN GIURGIEV corespondent Dimineață însorită de iu­nie. Pe stadion, s-au adu­nat peste 200 de tineri de pe șantierele Trustului de construcții nr. 4-Hunedoara. Veselie și bună dispoziție. Se trec normele G.M.A. Pro­ba de 100 m. plat. La start Jorj Lungu, Ioan Tămaș și Adalbert Petőfi, întrecerea este deosebit de dîrză. La capătul ei, acele cronometre­­lor indică: 13”, 13”,5, 13,6. intr-altă parte a stadio­nului se aruncă o grenadă. Se înregistrează primele re­zultate : Ilie Vișa 50 m, Gheorghe Mirică 50 m etc. Printre cei ce au obținut cele mai bune rezultate se nu­mără și zidarii Petre Butcă, Ion Gherman, betoniștii Mi­­hai Ciobanu, Ilon Siovaru, săpătorul Gheorghe Broscoi. SERGIU ALBU corespondent Cu un entuziasm deosebit muncesc in aceste zile tinerii de la fabrica de prefabricate „Pro­­gresul“-București, pentru a întimpina cu noi succese Festivalul de la Varșovia. Ei s-au evidențiat în acțiunea de colectare a materialelor vechi, contribuind astfel la mai buna gospodărire a întreprinderii. Totodată, tinerii și-au intensificat eforturile la locul de muncă. Brigada lui Dumitru Tudor își depășește zilnic norma cu 150 ° de la turnarea piloților din beton armat. Lucrind la o vibro­­presă sovietică, brigada atemistului Ion Po­­povici și-a realizat planul pe luna iunie în 15 zile, dînd peste plan sute de blocuri mici din beton. întrecerea socialistă totui aduce zi de zi realizări însemnate în creșterea pro­ducției și productivității mun­cii. In orele libere, tinerii din această fabrică confecționea­ză, împreună cu cei de la întreprinderea vecină — Ate­lierul de reparații de utilaj greu, daruri pentru partici­panții la Festival, o casetă metalică nichelată, creioane, brichetă și diferite obiecte decorative din lemn. Cu a­­devărat talent lucrează la aceste daruri tinerii Petre Barbu, Nicolae Zota, Iosif Cociș, Liviu Coc, Ion Mar­tin. Ei sunt mîndri că lucrurile confecționate de ei vor duce departe, peste hotarele pa­triei, dovada prieteniei pe care o poartă tineretului lup­tător pentru pace din în­treaga lume. MOISE NICULESCU și ȘI ION BARBU corespondenți in rindurile tinere- Privirea caldă a lui Emil Vasile pare a spune: „Așa-i că-s noastre ? frumoase miniaturile încă pleacă de migală, și din mîinile lor vor ieși minunate daruri pentru tineretul lumii.

Next